Zburatorul

Ion Heliade Radulescu este o figura emblematica a perioadei pasoptiste,

caracterizata prin spirit enciclopedic si deschidere spre universalitate.
Considerata de George Calinescu drept capodopera liricii lui Ion Heliade
Radulescu, Zburatorul este o balada de factura romantica ce valorifica, in
spiritul programului Daciei literare, mitul erotic al Zburatorului, "un demon
frumos, un Eros adolescent, care da fetelor pubere turburarile si tanjirile intaiei
iubiri" ”Nu este vorba de o simpla transpunere directa a unor credinte si ritmuri
folclorice, nici macar de o preluare a mentalitatii, a psihologiei concret
populare, ci de o magistrala transfigurare artistica a unor date furnizate, evident,
de mitologia populara si de insusi folclorul nostru." Poezia se incadreaza in
tematica iubirii, si anume prefigurarea fiorilor dragostei in sufletul adolescentin.
Este construita, de asemenea, pe motivul mitic romanesc al Zburatorului, de
inspiratie folclorica.
Poezia este structurata in trei parti, delimitare impusa de distributia
modurilor de expunere: prima parte reprezinta monologul Floricai, a doua parte
este o descriere, ce se constituie intr-un pastel al inserarii, iar ultima parte reda
dialogul celor doua "surate" care comenteaza vizitele Zburatorului la Florica.
Acest tip de discurs liric marcheaza apartenenta poeziei la categoria lirismului
obiectiv. Ideea este ca patimile trebuiesc evitate ("Sa fuga fata mare de focul de
iubit"), fiindca patrund in inima omului si sunt greu de indepartat ("nici rugi nu
te mai scapa / Fereasca Dumnezeu"). Compozitia este complexa. in prima parte
este o idila, in partea a dona un pastel, iar in partea a treia o legenda.
In poezie gasim si elemente realiste, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul
rellecta viata satului romanesc de la mijlocul sec. al XlX-lea. Dialogul dintre
cele doua vecine, dintre mama si Florica, prezenta unor elemente dialectale din
Muntenia, folosirea unor expresii ale limbii vorbite duc acel plurilingvism
caracteristic realismului: "tras printr-un inel", "mi-ti vine", "nas ca vai de el".
Elementul de ironie arata prezenta spiritului critic, care caracterizeaza realismul.
Elementele clasiciste sunt mai mult sugerate. Zburatorul apare stralucitor ca un
erou ideal ("Si pietre lucitoare lucesc pe el ca foc") dar aceasta imagine ideala
("tras printr-un inel") este ironizata ("nas ca vai de el"). Ion Heliade Radulescu
aduce deci o subtila sinteza intre structura romantica a poeziei cu elementele
realiste si clasiciste. 13.6. Grigore Alexandrescu - Umbra lui Mircea. La Cozia.
Tema poeziei o formeaza exaltarea trecutului glorios si critica prezentului
decazut: "Noi privim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un urias
odata in razboaie a purtat
Greutatea ei ne-apasa, trece slaba-ne masura
Ne-ndoim dac-asa oameni intru adevar au stat." ;
Ideea sau mesajul are o dimensiune romantica exprimata prin dragostea fata de
patrie dar si o dimensiune clasicista prin pretuirea rationalismului, a artei,
stiintei, culturii, care ar reprezenta adevarata glorie: "Au trecut vremile-acelea,
vremi de fapte stralucite insa triste si amare; legi, naravuri se-ndulcesc Prin
stiinte si prin arte natiile infratite in gandire si in pace drumul slavei il gasesc."
Avem sugerat subtil si un mesaj politic exprimat lapidar pfin: "Lumea e in
asteptare", fiindca poezia este scrisa in 1844, cand se prefigurau starea de spirit
si evenimentele de la 1848. Elegia este evocarea uneia dintre cele mai
semnificative personalitati ale luptei pentru apararea fiintei nationale. De aici si
titlul poeziei "Umbra lui Mircea", care este o metafora, o metonimie si un
simbol al constiintei nationale. Mircea este un prototip, o imagine a poporului
roman, un erou, care lupta impotriva valului otoman pagan, ca sa nu distruga
tara si lumea crestina. Asa au facut si Stefan cel Mare, Mihai Vitezul, Vlad
Tepes, Iancu de Hunedoara, Skanderberg, Ioan Sobietki. Comuniunea dintre om
si natura, pretuirea folclorului sunt o modalitate de a exprima caracterul
romantic al eroului vazut ca personaj fantastic: "Raul inapoi se trage muntii
varful isi clatesc" "Mircea! imi raspunde dealul; Mircea! Oltul repeteaza".
Motivul mormintelor, al manastirilor, nocturnul, evaziunea in vis sunt
elementele, care sugereaza cadrul romantic exceptional. Ele aduc o ilustrare a
programului Daciei literare, fiindca vizeaza trezirea constiintei nationale. De
aceea poezia poate fi interpretata ca o ars poetica, adica o poezie programatica,
in care autorul isi defineste programul estetic romantic dar si aderenta la
obiectivele generatiei de la 1848. Avem si unele elemente realiste in sensul ca
razboiul este "bici groaznic", gloria se obtine cu mari sacrificii: "Si ai lui
sangerati dafini natiile il platesc". Lipsa patriotismului inseamna ca "intunericul
domneste", ca "Tot e groaza si tacere", de aceea "umbra intra in mormant".
Originalitatea poeziei consta in subtila afirmare a ideologiei iluministe, a
mesajului patriotic, in subtila personificare a constiintei nationale prin spiritul
lui Mircea cel Batran, prin atmosfera nocturna romantica, prin sugestiile de tip
simbolist. Astfel in versurile: "Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate"
avem o repetare a vocalei "u", care sugereaza ruperea planului real spre a face
posibila prezenta fantasticului. Este o aliteratie si o asonanta de tip simbolist,
asa cum o vom regasi in poezia lui Ion Barbu "Din ceas, dedus"