Sistemul Nervos Central

Sistemul nervos poate fi comparat cu o reţea complexă de nervi şi celule ce

transportă informaţii de la nivelul creierului la nivelul măduvei spinării, dar şi
de la nivelul diverselor părţi ale corpului către creier.

Sistemul nervos este o retea de nervi si celule complexa care trasporta

informatii de la creier catre maduva spinarii cat si de la nivelul diverselor
segmente ale corpului catre creier.

Acesta este alcătuit atât din sistemul nervos central ce cuprinde encefalul şi
măduva spinării, cât şi din sistemul nervos periferic ce curpinde fibre nervoase
somatice eferente (motorii) şi aferente (senzitive şi senzoriale), dar şi fibre
nervoase vegetative eferente sau aferente (simpatice sau parasimpatice).

Sistemul Nervos este format din:

- Sistemul Nervos Central (acesta cuprinde encefalul si maduva spinarii)

- Sistemul Nervos Periferic, care cuprinde:

 fibre nervoase somatice eferente(motorii) si aferente(senzitive si

senzoriale);
 fibre nervoase vegetative eferente sau aferente (simpatice sau
parasimpatice).

Sistemul nervos central este împărţit în două compomente majore reprezentate

de encefal şi măduva spinării

S.N.C. esteformat si reprezentat de encefal (creier, adapostit in cutia

craniana) si de maduva spinarii(adapostita in canalul vertebral al coloanei
vertebrale), impreuna cele doua colecteaza și integrează informațiile atat din
alte organe cat și din mediul înconjurător, planificând răspunsurile adecvate
și le transmite celorlalte părți ale corpului.
Encefalul

Ȋn structura encefalului intră neuroni dar şi celule de susţinere ce

alcătuiesc glia.

La nivelul encefalului se pot identifica două tipuri de substanţe: substanţa

cenuşie ce recepţionează şi reţine informaţii şi substanţa albă ce transportă
impulsurile nervoase către/ şi de la nivelul substanţei cenuşii.

In encefal se pot identifica 2 tipuri de substanta:

 Substanta cenusie care are rol de a receptiona si retine informatii

 Substanta alba cu rol de a trasporta impulsurile nervoase atat de la
cat si catre nivelul substantei cenusii.

Encefalul (creierul) este localizat în interiorul cutiei craniene şi este alcătuit din
patru componente principale reprezentate de:

Encefalul(creierul) este situat in interiorul cutiei craniene, acesta este format

din 4 comoponente principale si anume:

Cerebelul;
Trunchiul cerebral;
Diencefalul;
Emisferele cerebrale.

Cerebelul(creierul mic)
Este localizat posterior şi inferior faţă de emisferele cerebrale şi este alcătuit din
două emisfere cerebeloase şi vermis.

Cerebelul este situat postero-inferior fata de emisferele cerebrale si este

format din 2 emisfere cerebeloase si vermis, are o greutate de aproximativ 140
de grame si are un diametru transversal, in medie, de 8-10 cm si un diametru
posterior de aproape 5 cm (fiind egal cu diametrul vertical).
Din punct de vedere filogenetic prezinta 3 portiuni:

Arhicereberul - rol in mentinerea echilibrului;

Paleocereberul – intervine in sinergia segmentelor corpului cat si in
cea a miscarilor automate asociate;
Neocerebelul - cu rol in controlarea motilitatii voluntare.
ultima ediare/adaugare

Trunchiul cerebral – are forma de trunchi de con (cu baza mare in

sus) si este locailzat in continuarea maduvei.

Acesta prezintă 3 porţiuni:

 Bulb, situat langa maduva spinarii;
 Puntea lui varalio;
 Mezencefal (este alcătuit din pedunculii cerebrali şi coliculii
cvadrigemeni).

Diencefalul (localizat in prelungirea trunchiului cerebral si acoaperit de

emisferele cerbrale).

Este compus din mai multe componente şi anume:

1. Talamus - este localizat la nivelul ventriculului III, pe peretele lateral
al acestuia şi are forma unui ovoid;

2. Hipotalamus – este localizat in partea inferioara a diencefalului(la

baza creierului), formeaza planseul ventriculului III;

3. Epitalamus - este format din comisura albă posterioară, stria medulara,

glanda epifiză şi trigonul habenular;

4. Subtalamus – este localizat anterior de talamus, medial de capsula

interna, lateral si posterior de hipotalamus. In structura sa gasim
substanta alba si nuclei;

5. Metatalamus - este localizat la extremitatea posterioara a talamusului,

este format din corpii geniculati si cei laterali.
Emisferele cerebrale sunt în număr de două, fiecare emisferă controlând
activitate de la nivelul părţii controlaterale a corpului; fiind împărţite la
rândul lor în 6 lobi, acestia sunt:

Emisferele cerebrale sun impartie in 6 lobi, acestia sunt:

- Lobul frontal;

- Lobul parietal;

- Lobul temporal;

- Lobul occipital;

- Insula Reil;

- Sistemul limbic.

Măduva Spinării (M.S.)

Maduva spinarii este o structură de formă tubulară localizată la nivelul canalului
vertebral şi se ȋntinde de la foramen magnum până la vertebra lombară L1-L2.

Maduva spinarii are forma tubulara si este situata la nivelul canalului

vertebral (C1) si se intinde de la foramen magnum pana la primele 2 vertebre
lombare (L1-L2).

Ȋn alcătuirea ei se regăsesc 31 de segmente. De la nivelul fiecărui segement iau

naştere o pereche de nervi spinali. Fiecare nerv spinal prezintă o rădăcină
motorie şi una senzitivă, ambele luând naştere de la nivelul măduvei spinării.
Maduva spinarii este alcatuita din 31 de segmente, iar la nivelul fiecarui
segment se formeaza cate o pereche de nervi spinali. Fiecare nerv spinal
prezinta la randul sau o radacina motorie si un senzitiva (ambele iau nastere
de la nivelul maduvei spinarii).

Dimensiunea măduvei este de aproximativ 43 de cm lungime la femeie şi 45 de

cm la bărbat, şi are o greutate de 35-40 de grame. Prezintă patru feţe
reprezentate de: o faţă anterioară, o faţă posterioară şi două feţe laterale.

Maduva spinarii are dimensiuni diferite in functie de sex, aproximativ 45 de

cm la barbati si aproximativ 43 cm la femei, greutatea variaza intre 35-40 de
grame.
Aceasta prezinta 4 fete:
- fata anterioara;
- fata posterioara;
- 2 fete laterale.
Atât măduva spinării cât şi encefalul sunt învelite la exterior de meninge.
Meningele este alcătuit din trei foiţe reprezentate de dura mater (extern),
arahnoida (mijlociu) şi pia mater (intern). Rolul lui este de a proteja măduva şi
encefalul funcţionând asemănător unei bariere împotriva a numeroşi agenţi
patogeni.

Cele 2 componente ale S.N.C. (M.S. si Creierul) sunt invelite la exterior de

meninge.

Acest invelis are rol de a proteja maduva si creierul (functionand ca o bariera

impotriva a numerosi agenti patogen), meningele este format din 3 foite, si
anume:

1. Dura mater (foita externa);

2. Aranhoida (foita mijlocie);
3. Pia mater (foita interna)

Lichidul cefalorahidian sau LCR circulă în jurul encefalului şi măduvei spinării,

rolul său fiind de a le proteja şi de a le hrăni.
Toate aceste componente vor fi descrise mai amănunţit în capitolele
corespunătoare.

In jurulu maduvei spinarii si encefalului circula lichidul cefalo-rahidian

(LCR) care are rol de a le proteja si hrani.

Fiziologie
Sistemul nervos central este reprezentat, după cum am prezentat anterior, din
măduva spinării şi encefal.

Encefalul are un rol major ȋn controlul diferitelor funcţii ale organismului

precum motilitatea, sensibilitatea, gândirea, memoria, vorbirea.

Măduva spinării este conectată cu encefalul prin intermediul trunchiului

cerebral şi prezintă două funcţii principale şi anume: funcţia de centru reflex şi
funcţia de conducere.

Rolul encefalului este de a controla diferite functii ale organismului

(motilitatea, sensibilitatea, gandirea, memoria, vorbirea).

Encefalul si maduva spinarii sunt conectate prin intermediul trucnhiului

cerbral …..

Encefalul este ȋmpărţit ȋn mai multe regiuni, fiecare având o funcţie specifică
(de exemplu, lobul frontal deţine funcţiile cognitive şi memoria)

Măduva spinării şi neuronii sistemului nervos central au responsabilitatea de a

transmite bidirecţional mesaje ȋntre encefal şi sistemului nervos periferic.

Deşi encefalul şi măduva spinării lucrează ȋmpreună pentru a controla diverse

funcţii ale organismului, anumite reflexe pot avea loc doar prin intermediul
măduvei spinării, fără implicarea nici unei structuri aparţinând encefalului.
Orice leziune de la nivelul măduvei spinării sau de la nivelul encefalului poate
determina afectarea unor funcţii variate controlate de acestea.