Sunteți pe pagina 1din 84

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !

Ghidul profesorului
pentru
elevii de clasa a VI-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!”

iniţiat şi finanţat de

derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT

www.societatedurabila.ro

1
2
CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Ghidul profesorului
pentru
elevii de clasa a VI-a

Autori:
Carmen Manuela Cazan
Rodica Cherciu
Mihai Manda

Consultanţi de specialitate:
Mediu:
Oana Dicu
Mihaela-Codruţa Nedelcu
Comunicare:
Luminiţa Oprea

3
Redactori:
Oana Mateescu

Lector şi corectură:
Anda Moldovan

Concept grafic şi DTP:


Carmen Biriş
Marius Zarafu

Editor:
Fundaţia CONCEPT

Bucureşti 2006

4
Recomandări din partea autorilor,

Stimaţi colegi,

Ghidul metodologic pe care vi-l oferim ca suport la acest opţional vizează imaginea de ansamblu
(prin tematica unităţilor de învăţare), precum şi detaliile semnificative, punându-vă la dispoziţie elementele
de bază ale strategiilor didactice, indicând resursele educaţionale şi formele/ instrumentele de evaluare.
În elaborarea acestui material s-a urmărit centrarea învăţământului pe elev. De aceea, vă
recomandăm:
- utilizarea unor metode didactice noi, alternative, aparţinând gândirii critice;
- fiecare elev să-şi alcătuiască un portofoliu personal care să cuprindă informaţiile noi, aplicaţiile
practice, îndemnurile din rubrica ROLUL TĂU!, precum şi desenele (ilustraţiile) pentru datele din
CALENDARUL ECOLOGISTULUI ;
- în fiecare clasă să fie organizată o expoziţie permanentă cu cele mai bune lucrări ale elevilor, în
concordanţă cu fiecare unitate de învăţare;
- utilizarea în cadrul fiecărui demers didactic a dicţionarului.
Vă mulţumim că aţi acceptat sugestiile noastre şi vă dorim mult succes în activitatea
dumneavoastră!

AUTORII

Dragi cititori,

Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să
trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei?
Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost,
încă de când am început activitatea noastră în România, una din priorităţile noastre. Însă protecţia mediului
nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii, ci a fiecăruia dintre noi. Resursele naturale ale planetei
sunt pe zi ce trece tot mai puţine, astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. Cu toate acestea, un
comportament responsabil din partea noastră, a tuturor, poate aduce beneficii mari.
În calitate de membru al comunităţilor în care activează, Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi,
în consecinţă, derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. Implicarea noastră în viaţa
comunităţii are diferite forme. Printre acestea se numără: cursuri de instruire, măsuri de protecţie pentru toţi
angajaţii şi colaboratorii noştri, proiecte comunitare etc.
Dacă te bazezi pe putere, performanţă şi pasiune, comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de
câştigat. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil
faţă de natură. Dar, după cum spuneam, ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală, ci una
colectivă şi necesită sprijin reciproc. De aici şi expresia „Gândeşte global - Acţionează local!”
Vă invităm, în paginile care urmează, să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. Veţi vedea cât de uşor este!

HOLCIM ROMÂNIA

5
6
ARGUMENT

Realităţile zilelor noastre arată că trăim plante şi animale, iar omul este confruntat,
în perioada celor mai mari descoperiri şi la rândul său, cu diferite maladii cauzate de
transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi a poluare, fenomen ce cuprinde astăzi toate
celor mai complexe şi, uneori, cu nebănuite ţările şi continentele. Aceste efecte negative
efecte asupra vieţii. sunt din ce în ce mai accelerate. În ultimul
De fapt, problema raportului dintre om şi deceniu, intervenţiile civilizaţiei au provocat
mediul ambiant nu este nouă. Ea a apărut mediului natural pagube mai mari decât în
odată cu cele dintâi colectivităţi omeneşti, ultimul mileniu.
căci omul, cu inteligenţa şi spiritul creator Protecţia mediului înconjurător a apărut ca
care îl definesc, nu s-a mulţumit cu natura aşa problemă a omenirii numai în zilele noastre,
cum era ea, ci a pornit, cu curaj şi tenacitate, respectiv atunci când omul a cucerit întreg
la transformarea ei potrivit nevoilor sale. spaţiul Terrei, prielnic vieţii. Acum, bogăţiile
Specia umană a domesticit animalele şi a naturale şi resursele de energie au fost
adăugat peisajului natural privelişti noi: văi afectate în aşa mare măsură, încât se întrevede
roditoare, oaze de verdeaţă, noi soiuri de epuizarea rapidă a unora dintre ele, iar unele
plante de cultură. condiţii esenţiale existenţei umane, ca apa şi
Până aici, echilibrul natural nu a avut de aerul, dau semne de otrăvire. Se deduce astfel
suferit, decât, poate, pe arii foarte restrânse, posibilitatea ca viitorul omenirii să fie pus sub
care nu afectau ansamblul. semnul întrebării, dacă bineînţeles nu se iau
măsuri energice de protecţie a planetei.
Problemele au devenit acute odată cu
revoluţia industrială şi, mai cu seamă, cu Omul a înţeles că face şi el parte din natură,
noua revoluţie tehnico-ştiinţifică. Ştiinţa şi că Terra şi resursele ei sunt limitate, că
tehnica modernă, sporind nemăsurat puterea această planetă funcţionează ca un sistem şi
omului, au ridicat, în medie, nivelul de viaţă că dereglările produse într-un loc pot avea
de pretutindeni. Civilizaţia industrială şi repercursiuni pentru un întreg circuit, inclusiv
progresul material au afectat însă factorii pentru om. Omenirea nu poate renunţa însă la
de mediu şi au dus la înrăutăţirea condiţiilor dezvoltarea economică şi socială. Căile pentru
mediului natural. Sub impactul dezvoltării sporirea calităţii vieţii şi menţinerea unei bune
economice au fost poluate, mai mult sau mai calităţi a mediului înconjurător sunt utilizarea
puţin grav, solul, apa şi aerul; au dispărut sau resurselor acestuia în aşa fel încât să se poată
sunt pe cale de dispariţie multe specii de regenera şi conserva în permanenţă.

7
Primele iniţiative de ocrotire a mediului agenţiile regionale şi teritoriale de protecţie
au apărut acum aproximativ 200 ani, din a mediului.
necesitatea salvării unor specii pe cale de Sistemul legislativ naţional pe linie de
dispariţie. Cu timpul, motivele care au impus mediu include acte normative care prevăd
ocrotirea naturii s-au diversificat. combinarea gestionării raţionale a resurselor
Începând din 1970, au apărut semne clare naturale cu prevenirea şi controlul poluării,
de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului stimulând prevenirea sau limitarea efectelor
de ozon, încălzirea globală, ploile acide, degradării mediului cauzate de poluare.
poluarea apelor, a aerului şi a solului. Oamenii Sunt astfel reglementate toate activităţile
au început să înţeleagă necesitatea adoptării umane importante care au impact asupra
unui comportament responsabil faţă de ambientului, în scopul asigurării unui mediu
natură. Însă responsabilitatea omului pentru înconjurător sănătos.
ocrotirea mediului înconjurător este atât Legea Protecţiei Mediului (Codul
individuală, dar mai ales colectivă: protecţia Mediului) este cel mai important
naturii angajează colaborare şi sprijin reci- act normativ, care creează cadrul de
proc pe plan local, judeţean, naţional şi, mai reglementare pentru protejarea calităţii
ales, internaţional. factorilor de mediu (apă, aer, sol) şi conser-
Construind fabrici şi uzine, dezvoltând varea biodiversităţii. La baza documentelor
oraşele şi transporturile, defrişând pădurile legislative de mediu din România stau
pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele principii precum:
agricole, aruncând nepăsător în apă şi în aer • dezvoltarea durabilă
cantităţi mari de deşeuri poluante, omul a • prevenirea şi controlul integrat al poluării
stricat echilibrul natural existent în mediul • poluatorul plăteşte
înconjurător, aşa încât uneori şi-a pus în • producătorul răspunde etc.
pericol însăşi viaţa. Organizaţii nonguvernamentale au luat
În asemenea situaţie, fiinţa umană s-a văzut fiinţă la nivel local, naţional şi internaţional
nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea pentru combaterea poluării în întreaga
răului pe care l-a produs şi să treacă urgent la lume. Există peste 50.000 de organizaţii la
luarea unor măsuri pentru protecţia mediului nivel internaţional şi aproximativ 150 în ţara
înconjurător, pentru menţinerea în natură a noastră.
unui echilibru normal între toţi factorii care Un demers modern şi voluntar pentru
compun mediul. demonstrarea preocupării de a respecta
Pentru ca Pământul să rămână o planetă legislaţia de mediu, de a preveni poluarea
vie, interesele oamenilor trebuie corelate cu şi de a asigura continua îmbunătăţire a
legile naturii. performanţelor în domeniul mediului
Autoritatea centrală de protecţie a mediului constă în dezvoltarea şi certificarea la
în România o reprezintă Ministerul Mediului nivelul agenţilor economici a unui sistem de
şi Gospodăririi Apelor, care coordonează disciplinare a problemelor de mediu (sistem

8
de management de mediu), în conformitate • abilităţi participative şi de colaborare;
cu prevederile standardului internaţional: • abilităţi productive şi creative, ca bază
SR EN ISO 14001:1997. Sistemul respectiv a atitudinilor pro-ecologice definite în
prevede identificarea principalelor probleme termeni de implicare efectivă.
de mediu şi a căilor de rezolvare a acestora, Acest program se centrează pe dezvoltarea
alcătuirea unei structuri organizatorice, de tridimensională a personalităţii elevilor:
comunicare şi de documentare necesare cognitivă, afectivă şi participativă, propu-
ţinerii sub control a problemelor depistate, nând următoarele seturi de competenţe:
apoi verificarea şi analizarea rezultatelor • competenţe cognitive: cunoştinţe despre
obţinute în scopul unei situaţii din ce în ce mediul înconjurător, poluare, forme de
mai bune în raport cu mediul. poluare, poluatori, protecţia mediului
Scopul programului „Creează-ţi mediul!” înconjurător etc;
este: responsabilizarea elevilor şi, implicit • competenţe afective: aderenţa şi susţinerea
a părinţilor şi a întregii comunităţi locale, principiilor promovate de programul
în vederea protejării mediului înconjurător. „Creează-ţi mediul !”;
Competenţele create de acest program • competenţe participative: implicarea
vizează ştiinţa, dorinţa şi atitudinea şi susţinerea nemijlocită a ideilor şi
manifestă de a proteja viaţa! principiilor ecologiste, manifestarea unor
Programul „Creează-ţi mediul!” propune atitudini civice.
formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de bază
şi specifice, ca:
• ablitităţi informative şi de relaţionare;
• abilităţi comunicative multiple;
• abilităţi argumentative şi critice;

CICLUL GIMNAZIAL - OBIECTIVE CADRU:

1. Dezvoltarea spiritului de investigaţie şi 3. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini


cercetare ştiinţifică, a capacităţii de comunicare şi comportamente de exprimare a opiniilor
a elevilor, utilizând o terminologie adecvată. faţă de semeni în relaţia lor cu mediul natural
2. Cunoaşterea relaţiilor de cauzalitate dintre înconjurător.
fenomenele din natură, viaţa pe pământ şi 4. Dezvoltarea unui comportament de respect şi
activităţile umane. protejare faţă de mediu, la nivel social.

9
10
Clasa a 6-a
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea spiritului de investigaţie şi cercetare ştiinţifică, a capacităţii de


comunicare a elevilor, utilizând o terminologie adecvată.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1. să utilizeze informaţia ca posibilitate - folosirea conceptelor în situaţii noi,
de cunoaştere de tip ştiinţific; - identificarea activităţilor umane cu efect poluant din orizontul
local,
- exerciţii de utilizare a terminologiei specifice,
1.2. să realizeze experimente pe teme - investigaţii pe temă propusă sau aleasă,
date selectând materialele şi
ustensilele adecvate;

1.3. să identifice modalităţile de poluare a - alcătuirea unor portofolii cu informaţii privind sursele de poluare
mediului; din orizontul local,
- întocmirea unor fişe de observaţii,
- exerciţii de identificare a unor tipuri de deşeuri din gospodărie,
şcoală, cartier etc.,

1.4. să aplice terminologia generală legată - compararea noţiunilor însuşite anterior cu fapte şi cazuri observate
de deşeuri la realitatea înconjurătoare. direct (de ex.: surse de deşeuri, colectare, transportul şi depozitarea
lor etc.)

2. Cunoaşterea relaţiilor de cauzalitate dintre fenomenele din natură, viaţa pe


pământ şi activităţile umane.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:

2.1. să realizeze corelaţii între activităţile - observare liberă,


umane şi efectele lor poluante; - observare dirijată,
- dezbaterea unor cazuri preluate din presa locală,
2.2. să utilizeze proceduri minime de - activităţi pe grupe şi cu grupe de elevi,
investigaţie într-un caz de poluare; - întocmirea unor fişe de observaţii,
- realizarea de portofolii cu privire la efectele activităţilor umane din
zona lor asupra mediului,
2.3. să identifice impactul activităţilor - identificarea soluţiilor,
umane asupra mediului; - observarea şi selectarea unor zone poluate,
- descrierea mecanismului de poluare.

11
3. Dezvoltarea şi manifestarea unor atitudini şi comportamente de exprimare a
opiniilor faţă de semeni în relaţia lor cu mediul natural înconjurător.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1. să manifeste toleranţă, interes şi - dezbaterea unor cazuri de poluare din orizontul local,
curiozitate în exprimarea opiniilor - comentarea unor exemple pozitive de păstrare a calităţii mediului
privind relaţia omului cu mediul; înconjurător,
3.2. să-şi manifeste interesul faţă de relaţia - redactarea de materiale informative pe teme de poluare a
om-natură prin aplicaţii practice; mediului,
- acţiuni de ecologizare a unor spaţii (şcoală, parcuri, zone turistice,
etc.),
3.3. să identifice soluţii pentru ameliorarea - activităţi-competiţii de identificare a unor soluţii pentru anumite
aspectelor negative întâlnite în mediul probleme,
de viaţă. - colectarea de materiale reciclabile,
- confecţionarea unor jucării prin valorificarea unor deşeuri
colectate.

4. Dezvoltarea unui comportament de respect şi protejare faţă de mediu, la nivel


social.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1. să se implice responsabil în activităţi - realizarea unor fluturaşi către comunitatea locală cu îndemnuri
de protecţie a mediului înconjurător; ecologiste,
- sondaje de opinie privind atitudinea elevilor/adulţilor
/adulţilor
adulţilor faţă de
ocrotirea şi protecţia mediului,
4.2. să manifeste un comportament - stabilirea unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător prin
responsabil faţă de mediu prin măsuri jocuri de rol, jocuri didactice, mici spectacole,
de protecţie adecvate; - realizarea de expoziţii cu tematică ecologică,
- vizionarea de filme, diapozitive despre degradarea mediului,
4.3. să-şi asume responsabilităţi privind - participări la acţiuni de ocrotire şi conservarea a mediului,
protejarea şi ameliorarea mediului. - colectarea selectivă a deşeurilor.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Activităţile umane şi efectul lor asupra Deşeurile
mediului 1. Ce sunt deşeurile?
1. Impactul activităţilor industriale 2. Surse de deşeuri
2. Impactul activităţilor agricole 3. Colectarea, transportul şi depozitarea
3. Impactul transporturilor deşeurilor
4. Poluarea radioactivă 4. Reciclarea deşeurilor
5. Poluarea fonică

12
PLANIFICAREA ORELOR

1. Lecţie introductivă 2 ore


2. Activităţile umane şi efectele lor asupra mediului 19 ore
1. Impactul activităţilor industriale 5 ore
- efectele activităţilor industriale asupra mediului natural 2 ore
- soluţii de protecţie a mediului 2 ore
- Evaluare 1 oră
2. Impactul activităţilor agricole 5 ore
- efectele activităţilor agricole asupra mediului natural 2 ore
- soluţii de protecţie a mediului 2 ore
- Evaluare 1 oră
3. Impactul transporturilor 5 ore
- de ce se dezvoltă transporturile? 1 oră
- efectele transporturilor asupra mediului 2 ore
- soluţii de protecţie a mediului 1 oră
- Evaluare 1 oră
4. Forme speciale de poluare 4 ore
- poluarea nucleară (radioactivă) 2 ore
- poluarea sonoră (fonică) 2 ore
3. Deşeurile 7 ore
1. Ce sunt deşeurile? 1 oră
2. Principalele surse de deşeuri 2 ore
3. Colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor. 2 ore
4. Reciclarea. De ce se reciclează deşeurile? 1 oră
5. Evaluare 1 oră
4. Ghidul ecologistului 2 ore
5. Evaluare finală 2 ore
6. Lecţii la dispoziţia profesorului 1-2 ore

13
14
Lecţie introductivă numărul de ore: 2 ore

Aplicarea Testului verde (Ghidul tânărului pentru salvarea planetei de Debbie Silver şi
Bernadette Valley)

A. Aspecte ecologice: 4. Reciclarea înseamnă:


a. a cumpăra lucruri la mâna a doua;
1. Folosirea detergenţilor ecologici va:
b. refolosirea deşeurilor;
a. proteja fibrele hainelor;
c. producerea de gaz din gropile de
b. opri depunerea substanţelor toxice în
gunoi.
maşina de spălat;
c. preveni dezvoltarea exagerată a 5. A renunţa la carne este o idee bună pentru că:
plantelor acvatice. a. poate opri defolierea;
b. te opreşte de la a mânca prea multe
2. Este bine să se închidă lumina pentru că:
grăsimi;
a. economisim astfel bani;
c. toate la un loc.
b. se reduc radiaţiile din straturile joase
ale atmosferei;
c. ajută la prevenirea cataractei.

3. Trebuie să se extragă plumbul din benzină,


deoarece:
a. o ieftineşte;
b. produce ploaia acidă;
c. afectează creierul copiilor.

B. Mod de viaţă ecologic:

Da Nu
1. Familia ta cumpără produse dietetice din magazine?
2. Familia ta găteşte mâncare dietetică?
3. Familia ta citeşte întotdeauna lista cu ingrediente a alimentelor pe
care le cumpără?

15
Da Nu
4. Foloseşti acasă sau la şcoală hârtie reciclată?
5. Colectezi ziare pentru a le recicla?
6. Pentru călatorii scurte mergi pe jos, dacă e posibil?
7. Maşina familiei are benzină fără plumb?
8. Stingi lumina dacă nimeni nu are nevoie de ea?
9. Ştii unde se află cel mai apropiat punct de colectare a deşeurilor?
10. Cutiile de aluminiu sunt reciclabile?
11. Poţi numi o specie pe cale de dispariţie?
12. Familia ta cumpără deodorante care nu afectează stratul de ozon?
13. Ai scris vreodată unei fabrici pentru a te plânge de poluare?
14. Aparţii unui grup cu activitate ecologică? (Da=5p.)
15. Ai participat vreodată la campanii cu subiect ecologic? (Da=5p.)

A. Apecte ecologice:
Se punctează fiecare răspuns corect: 1.c, 2.a, 3.c, 4.b, 5.c.

B. Mod de viaţă ecologic:


Se punctează fiecare „Da“. Se adună punctajul de la cele două teste şi se stabileşte categoria
în care se încadrează:
Categoria Punctaj
1-10 puncte Verde foarte palid
11-17 puncte Verde palid
17-23 puncte Verde
23-28 puncte Foarte verde
Interpretarea chestionarului:
Verde foarte palid – O lume întreagă te aşteaptă. Continuă să te informezi!
Verde palid – Ai început deja să observi că o parte a vieţii tale nu e chiar ecologică. Eşti puţin
curios în ceea ce priveşte ecologia, şi, bineînţeles, ai dori să afli mai multe.
Verde – Te gândeşti într-adevăr la modul în care trăieşte planeta şi ştii că tot ceea ce faci,
bun sau rău, are consecinţe mai devreme sau mai târziu. Cunoşti cel puţin una din statisticile
îngrijorătoare depre planetă şi eşti profund afectat de dispariţia unor specii. Urmăreşti
programe ecologice la TV şi te-ai gândit să aderi la un grup/ o organizaţie ecologică.
Foarte verde – Acorzi problemelor ecologice multă atenţie şi încerci să trăieşti într-un mod
care nu afectează planeta. Eşti un adevărat ecologist, chiar dacă prietenii tăi nu îţi înţeleg
obsesia pentru mediu, dar cu puţină răbdare îi vei face să gândească la fel ca tine.

16
Activităţile umane şi
efectele lor asupra mediului numărul de ore: 19 ore

1. EFECTELE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ASUPRA MEDIULUI


numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: poate fi detoxificat folosindu-se unităţi de


1. Activitate independentă: Imaginaţi-vă desulfurizare, care pot elimina dioxidul de
că sunteţi un peştişor dintr-un râu în care o sulf, dar care nu pot stopa emisia de dioxid de
nouă fabrică va deversa apele reziduale. Ce carbon, principala cauză a efectului de seră.
schimbări veţi observa ? Electricitatea este produsă şi în centralele
2. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! nucleare, care produc deşeuri radioactive
foarte periculoase pentru sănătate. Aceste
Principalele surse de poluare a mediului
deşeuri emană radiaţii pe perioade lungi, de
sunt: industria, agricultura, transporturile,
mii de ani, şi sunt foarte dificil de depozitat
activităţile menajere etc.
într-un mod corespunzător.
Analizând câteva din subramurile mai
Industria de hârtie şi celuloză se remarcă
importante ale industriei, putem evidenţia
prin poluarea cu emisii de dioxid de sulf, dioxid
şi câteva din efectele lor asupra mediului
de carbon, hidrogen sulfurat, mercaptani,
înconjurător.
toxine etc. Din această cauză, zonele limitrofe
Industria energetică şi a petrolului emană devin improprii pentru culturi irigate şi pentru
gaze, pulberi sedimentabile, mirosuri, dioxid creşterea animalelor.
de sulf, dioxid de carbon, compuşi organici
toxici şi prezintă un risc crescut de explozii şi Industria chimică care prelucrează produşi
incendii. chimici organici sau minerali, elimină o gamă
foarte largă de noxe şi prezintă risc de explozii
Termocentralele sunt responsabile pentru şi incendii. Emisiile de pulberi sedimentabile,
o cantitate foarte mare de emisii de dioxid
dioxid de sulf, monoxid de carbon, metale
de sulf. Furnalele lor dispersează fumul pe o
grele, cianuri, substanţele chimice organice,
bază foarte întinsă. Dioxidul de sulf din acest
mirosurile, depind de procedeele folosite şi de
fum, împreună cu oxizii de azot, are o mare
chimicalele produse.
contibuţie la producerea ploii acide. Toate
formele de producere a electricităţii au un Industria extractivă poate fi la suprafaţă sau
impact negativ asupra mediului. Cu toate în subteran. În exploatările la suprafaţă se
acestea, sursele de energie neconvenţională, procedează la decopertarea solului fertil, care
cum ar fi vântul sau valurile, sunt mult mai se transportă şi depozitează separat de roca
puţin poluante decât combustibili fosili (petrol, sterilă care acoperă zăcământul. După ce s-a
cărbune, gaze). Fumul din termocentrale exploatat zăcământul, se readuce sterilul şi

17
apoi straturile de sol în ordinea decopertării. Industria alimentară de conservare prin frig
Acest teren va fi scos din producţie pe o utilizează freoni ca agenţi de răcire, dar aceştia
perioadă foarte lungă şi va necesita cheltuieli se folosesc şi în industria cosmeticelor la
mari pentru readucerea stării de fertilitate.
spray-uri. Cum asemenea gaze afectează
Emisiile de pulberi sedimentabile, dioxid de
sulf, monoxid de carbon, hidrogen sulfurat, stratul de ozon, care are un rol protector
mercaptani, compuşii organici toxici, miro- împotriva radiaţiilor ultraviolete, s-a hotărât
surile sunt câteva din efectele industriei pe plan internaţional înlocuirea freonilor cu
extractive. Exploatările prezintă un risc cres- alte gaze nepoluante.
cut de producere a expoziilor şi incendiilor.
Efectele principale asupra mediului constau în:
Industria de pielărie poluează atmosfera
cu emisii de praf de piele, hidrogen sulfurat, • acidificarea lacurilor şi a apelor curgătoare,
dioxid de carbon, compuşi de crom, eliminând datorată ploilor acide;
ape uzate cu scurgeri de la numeroase soluţii • dispariţia speciilor de plante şi animale din
toxice utilizate. apele cu aciditate crescută;
Siderurgia poluează mediul prin emisii de • creşterea concentraţiei de mercur în ape,
fum formate din pulberi, combustibili nearşi, implicit în flora şi fauna ce populează
cenuşă, gaze de ardere. Pulberile măresc aceste ape, de unde este transferat omului
nebulozitatea şi acoperă frunzele, producând
având efecte asupra danturii şi a sistemului
disfuncţionalităţi ale fotosintezei şi distrugând
clorofila. osos, înlocuind calciul, ceea ce duce la
fracturarea cu uşurinţă a oaselor, precum
Compuşii fluorului sunt emişi de cuptoarele
care folosesc fluorura de calciu, diminuând, şi la deformarea scheletului;
spre exemplu, recolta de grâu cu 10-30%. • afectarea apelor freatice;
Stocarea necorespunzătoare a minereului, • acidificarea solului, fapt ce produce
când acesta este uscat şi se prezintă sub formă creşterea concentraţiei de metale toxice,
de praf fin, prezintă pericolul de poluare a însoţită de dispariţia nutrienţilor;
mediului prin vânt şi ploi. • scăderea producţiei agricole;
Industria materialelor deconstrucţii deter- • îmbolnăvirea şi dispariţia pădurilor.
mină poluarea atmosferei cu pulberi care
se pot sedimenta. În asemenea condiţii, B. EVALUARE:
vegetaţia este afectată şi are loc modificarea
reacţiei solului, compromiţând fertilitatea realizarea hărţii zonei;
lui. Apa uzată este contaminată cu petrol şi analiza produselor activităţii elevilor.
metale grele.
Industria materialelor plastice şi a fibrelor C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
sintetice emană gaze de tip vinil, compuşi
fişe de activitate;
greu degradabili, sulfură de carbon, cu
mirosuri care determină stări de disconfort set de fotografii şi planşe;
şi cu efecte fiziologice nedorite la animale.
dicţionar;
Stabilizatorii utilizaţi la fabricarea PVC-ului au
efecte cancerigene. materiale necesare confecţionării posterelor.

18
Acum în lume:

• în 1994, în localitatea Bhopal (India), peste


4.000 de persoane au murit şi alte aproape
200.000 au avut de suferit în urma unei scurgeri
de dioxină (substanţă toxică) survenite de la un
combinat chimic;
• în prezent, 85-90% din totalul de energie
utilizată este produsă prin arderea combus-
tibililior fosili;
• în apele oceanice pătrund anual 5-10
milioane tone petrol;
• pentru a asigura necesarul de hârtie numai
pentru ziua de duminică în SUA, sunt necesari
500.000 de copaci;
• în fiecare minut, pe glob, dar îndeosebi la
tropice, se distrug 30 de hectare de pădure;
• industria chimică contribuie cu 45% la cele
6 miliarde de tone de substanţe poluante
deversate în râuri.

Rolul tău!
• Economiseşte energia!
• Foloseşte cât mai puţine ambalaje!
• Ai grijă de obiectele personale pentru
a le prelungi „viaţa“!
• Doneză lucrurile de care nu mai ai
nevoie, dar care sunt în bună stare,
altor oameni. Astfel, o parte din bunuri
pot fi refolosite
şi se reduce
cantitatea de
materii prime şi
energie folosită
pentru obţinerea
altora.

19
Aplicaţii
1. Realizaţi un poster cu un oraş învăluit în smog.

2. Precizaţi efectele industriei locale asupra mediului.

3. Realizaţi harta zonei, cu marcarea punctelor de poluare şi a resurselor


naturale.

20
2. SOLUŢII DE PROTECŢIE A MEDIULUI
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: • interzicerea deversărilor poluanţilor în ape;


1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! • tratarea mecanică, chimică şi biologică a
apelor uzate;
Ca o consecinţă a dezvoltării tehnice, a crescut • utilizarea substanţelor chimice selectiv, cu
gradul de poluare a mediului, cu consecinţe remanenţă redusă;
nefaste asupra evoluţiei vieţii pe Pământ. Astfel, • acoperirea sterilului de la furnale cu pământ
omenirea este pusă în situaţia de a găsi soluţii şi plantarea salcâmilor;
eficiente pentru anihilarea sau reducerea • eliminarea combustibililor fosili sau
factorilor poluanţi, în scopul asigurării unei diminuarea folosirii lor;
mai bune protecţii a vieţii pe pământ. • reciclarea mai multor materiale decât în
Industria produce probleme mediului oriunde prezent; economisirea tuturor formelor de
pe glob. Ea consumă 37% din energia planetei energie.
şi emite 50% din dioxidul de carbon mondial, Ideal ar fi să dispunem de o industrie care să
90% din oxizii de sulf şi toate chimicalele care nu polueze (sau măcar să polueze cât mai
afectează acum stratul de ozon. În fiecare an, puţin). Cum ar trebui concepută o asemenea
industria este producătoare a 2,1 miliarde industrie? Iată câteva idei:
de tone deşeuri solide şi 338 milioane de • să nu se facă risipă de materii prime;
tone deşeuri periculoase. În toate fazele de • să se facă uz de resurse regenerabile, atât
obţinere a unui produs apar o serie de produse materii prime, cât şi resurse energetice;
secundare şi reziduurii care sunt deversate în • să se recicleze toate deşeurile în cadrul
mediu. De asemenea, produsul uzat devine un propriei instalaţii sau ca materie primă
element de poluare a mediului, care, de cele pentru alt domeniu;
mai multe ori, nu reuşeşte să-l asimileze. Pe de • să se producă echipamente şi bunuri cu
altă parte, înlocuirea lui presupune reluarea un ciclu de viaţă mai lung, eventual chiar
întrgului flux tehnologic, cu tot ansamblulu proiectându-se astfel încât să se poată
de consumuri şi factori poluanţi. Este adevărat adapta progresului tehnic şi schimbărilor la
că natura posedă arme proprii împotriva modă.
poluării.
O economie bazată pe combustibili fosili
S-a constatat că în marile oraşe sunt 4 milioane poate exista numai temporar, deoarece pe
de germeni microbieni/mc aer, pe când aerul termen lung aceştia dezechilibrează sistemele
din jurul pădurii are 50 de germeni/mc. aer. naturale de care depinde întreaga economie.
În afară de împăduriri, se impun luate şi alte Pentru încetinirea încălzirii globale, va trebui
măsuri pentru protecţia mediului, cum ar fi: ca producţia de cărbune şi petrol să scadă.
• instalarea filtrelor de reţinere a pulberilor şi Generarea de electricitate folosind sursele
gazelor nocive; convenţionale sau nucleare determină
• amplasarea obiectivelor industriale în afara pierderea a jumătate din energia totală
localităţilor, în raport cu direcţia curenţilor produsă, sub formă de căldură. O mare parte
de aer predominanţi; din această energie ar putea fi folosită ca

21
generatoare de electricitate la nivel local, sau condiţii ar fi reciclarea mai multor materiale,
pentru încălzirea locuinţelor, prin utilizarea deoarece necesită mai puţină energie pentru
apei calde produse prin condensarea aburilor prelucrare, depinde mai puţin de minerit şi
din tancurile de răcire. reduce generarea de deşeuri. De exemplu,
Vântul şi lumina solară sunt prezente din miniuzinele folosesc deşeuri feroase în loc de
abundenţă în cele mai multe zone ale glo- minereu de fier, procesându-le în furnale cu
bului, astfel încât pot înlocui combustibili fosili arc electric în locul celor tradiţionale. Acestea
odată cu dezvoltarea economiei. In ultimii produc oţelul cu efecte minime asupra
câţiva ani, 20.000 de locuinţe din Kenya au mediului şi la preţuri avantajoase. Alt exemplu
fost electrificate folosind celule solare. constă în reciclarea hârtiei care a devenit un
Producerea de energie folosind puterea instrument vital al restaurării echilibrelor
vântului se face cu ajutorul turbinelor de vânt, naturale ale pădurilor lumii. Nu sunt protejaţi
echipate cu o elice ce roteşte un generator numai arborii, ci şi miliarde de vieţuitoare
electric. Ele sunt amplasate de regulă în zone care trăiesc în şi printre aceştia. Capacitatea
cu vânturi puternice şi constante, cum ar fi pădurilor de a modera climatele locale
zonele de coastă. absorbind şi emanând apă, de a ancora solurile
Energia hidroelectrică este foarte răspândită şi de a reduce eroziunea va fi menţinută, iar
ca exploatare, furnizând un sfert din cantitatea valoarea estetică a acasteia va fi păstrată.
de electricitate produsă în lume. Nu este la fel
O piesă de bază a industriei durabile ar fi
de poluantă ca şi energia obţinută cu ajutorul
combustibililor fosili, dar prin construirea de fabrica cu emisii nule. Aceste facilităţi aparţin
hidrocentrale se afectează zonele din jurul maidegrabăviitorului,deoareceînprezentdoar
acestora şi contribuie la dezvoltarea efectului câteva încercări au fost făcute să funcţioneze.
de seră din cauza metanului care se degajă prin Ele reprezintă o direcţie ademenitoare de
descompunerea materiei organice acumulate cercetare, deoarece vor reduce costurile de
în bazinele de retenţie a apei. producţie şi vor elimina poluarea, precum
Utilizând energia într-un mod eficient, se şi costurile depoluării. De exemplu, au fost
poate reduce substanţial cantitatea de energie descoperiţi coloranţii nepoluanţi care vopsesc
care este transpusă în forme nefolositoare. De lâna şi textilele şi apoi se descompun în sol
exemplu, un bec eficient din punct de vedere fără a produce daune.
energetic, produce aceeaşi cantitate de lumină
folosind 1/5 din electricitatea utilizată de un B. EVALUARE:
bec normal. Aceste becuri sunt fluorescente elaborarea unui proiect;
sau cu halogeni. Există frigidere care folosesc
analiza produselor activităţii elevilor;
doar 1/3 din electricitatea celor obişnuite, la
o aceeaşi capacitate. Izolarea pereţilor, pode- expoziţia cu lucrările elevilor.
lelor, a plafoanelor şi a ferestrelor poate deter-
mina păstrarea căldurii în locuinţe, în sezoanele C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
reci. În acest caz, cantitatea de energie folosită fişe de activitate;
penru încălzirea locuinţelor poate fi redusă cu
set de fotografii şi planşe;
70%, protejându-se astfel mediul, în acelaşi
timp cu realizarea de economii băneşti. dicţionar;
Pentru ca industria să fie durabilă, una dintre textul suport.

22
Rolul tău!
• Informează-i pe cei din jurul tău
despre problemele de mediu pe care
le observi. Poţi sugera luarea unor
măsuri şi te poţi implica direct în
această activitate!
• Foloseşte cu măsură sistemul de aer
condiţionat!
• Nu utiliza produse care
contribuie la deteriorarea
calităţii mediului, gen
produse de curăţare,
vopsele, solvenţi!

Acum în lume:

• noile locuinţe construite în Suedia sunt de


două ori mai eficiente din punct de vedere
energetic decât cele din Marea Britanie;
• producerea de hârtie reciclată foloseşte cu
60% mai puţină energie decât producerea de
hârtie nouă;
• economia de energie rămâne una din
soluţiile acceptate în vedereaa evitării poluării
produse de consumul de energie;
• omenirea consumă într-o zi cărbunele
produs de natură în decursul a milioane de
ani;
• în SUA, apa este utilizată în industrie de
9 ori înainte de a fi deversată ca apă reziduală;
• în SUA şi India se ard anual circa 130 milioane
tone lemn de foc; în SUA această cantitate
asigură doar 3% din consumul de energie, iar
în India asigură 25% din consumul de energie.

23
Aplicaţii
1. Precizaţi modalităţi de economisire a tuturor formelor de energie
pentru şcoala şi locuinţa voastră.

2. Realizaţi un proiect despre una sau mai multe metode


neconvenţionale de producere a energiei, specificând avantajele
şi inconvenientele acestora (energia halieutică a valurilor, energia
mareelor, căldura geotermală, biogazul etc).

24
Evaluare
numărul de ore: 1 oră

1. Realizaţi un proiect despre energia nucleară, precizând efectele


asupra mediului şi beneficiile faţă de metodele clasice de obţinere a
energiei electrice.

2. În urma unei vizite pe o platformă industrială, discutaţi despre


formele de poluare şi soluţiile de diminuare a poluării (precizaţi şi
soluţiile luate până în prezent de poluator).

3. Aţi auzit de Ziua Pământului? Dar de cea a mediului? Dacă vreţi să


aflaţi mai multe, citiţi ghidul ecologistului.

4. Completaţi tabelul următor:

Unde sunt spaţii verzi în


localitatea voastră?

Unde sunt zone poluate în


localitatea voastră?

Unde pleci la sfârşitul


săptămânii sau în vacanţă?

Care sunt locurile poluate


unde nu te-ai duce?

25
3. EFECTELE ACTIVITĂŢILOR AGRICOLE ASUPRA MEDIULUI
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: prin scăderea cantităţii de apă evaporată,


1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! reducerea cantităţii de precipitaţii, creşterea
temperaturilor medii anuale şi uscăciune. În
Agricultura este o sursă de poluare a mediului aceste condiţii, climatul local devine mai cald
prin: şi mai uscat, iar umiditatea şi fertilitatea solului
• declanşarea şi favorizarea proceselor de scade. Despăduririle masive, dar şi desecările
degradare a solurilor; în scopul obţinerii de terenuri agricole au
• folosirea pesticidelor; dus la distrugerea unor medii de viaţă
• utilizarea în exces a îngrăşămintelor naturale, astfel că diferite plante şi animale
chimice; au dispărut sau sunt pe cale de dispariţie.
• activitatea fermelor;
• păşunatul excesiv; Distrugerea pădurilor are efecte globale,
• irigaţiile excesive; afectând circuitul global al carbonului şi
• practicarea monoculturii. oxigenului şi susţinând procesul de încălzire
la nivel global.
Degradarea solurilor se datorează eroziunii
produse de către factorii naturali (acţiunea Agricultura modernă este dependentă de
vânturilor asupra solurilor, seceta, iar în folosirea în exces a pesticidelor (substanţe
chimice sintetice) care pot omorî dăunătorii
zonele deluroase activităţi de spălare şi
agricoli. Există mai multe tipuri de pesticide,
transport al apei), dar şi defrişărilor realizate
fiecare acţionând asupra unui grup specific
de către om. Pădurile au un rol important în
de organisme. Astfel, pentru combaterea
cadrul mediului înconjurător. Ele reţin mari
insectelor se folosesc insecticide, pentru
cantităţi de apă în sol, prevenind formarea
combaterea buruienilor se folosesc ierbicide,
torenţilor şi eroziunea solului.
iar în cazul ciupercilor, fungicide. O parte a
Pădurile situate de-a lungul văilor râurilor acestor substanţe ajung în apele subterane
influenţează viteza şi debitul apelor, realizând sau în râuri, fiind spălate de pe suprafeţele
astfel un control eficient asupra eroziunii agricole. Altele ajung în apele de suprafaţă
solurilor, inundaţiilor şi depunerilor de cu ocazia împrăştierii lor din avioane sau din
materiale din râuri. utilaje. Unele substanţe persistă în mediu timp
Despăduririle duc la accelerarea eroziunii şi îndelungat, cauzând o serie de probleme
pierderea solurilor. Defrişarea pădurilor pe ecologice (afectează circuitele biologice). Din
suprafeţe mari are efecte nu numai asupra atmosferă pesticidele datorită precipitaţiilor
calităţii solurilor, ci şi asupra regimului climatic, ajung pe sol şi în ape de unde sunt preluate

26
de organisme. De exemplu, pesticidele din Irigarea abuzivă distruge solul, ridică nivelul
ape, sunt preluate de către alge, care sunt apei freatice şi creează sărăturarea solurilor
hrană pentru crustaceii mici, care la rândul sau formarea mlaştinilor şi bălţilor. Apariţia
lor sunt hrană pentru peşti şi de aici ajung la acestora favorizează înmulţirea ţânţarilor
om cu consecinţe asupra sănătăţii. care povoacă disconfort populaţiei.
Îngrăşămintele chimice sunt folosite în Activităţile de pescuit au impact asu-
mod curent în agricultură pentru realizarea pra mediului. Pescuitul marin, prin
unor recolte mai mari. Majoritatea lor supraexploatare duce la diminuarea
sunt compuse din azot, fosfor şi potasiu. numerică a unor specii de peşti, la reducerea
Poluarea cu îngrăşăminte chimice duce la diversităţii acestora. În urma procesării pe
diminuarea fertilităţii solurilor, prin scăderea nave a peştelui se poluează apa din cauza
de materie organică (humus). De asemenea, instalaţiilor de procesare şi prelucrare. Mirosul
pot favoriza apariţia substanţelor nocive în apărut se datorează aruncării în apă a peştelui
apă, sol, furaje, alimente. Din această cauză,
nefolosit, a măruntaielor şi a sângelui.
alimentele respective contribuie la apariţia
cancerului. Când sunt folosite în exces, o Adoptarea monoculturilor sărăceşte
mare parte pătrunde în sol sau este spălată solul şi contribuie la rezistenţa crescută
de ploi, ajungând în râuri, lacuri şi canale, a dăunătorilor, ceea ce duce la folosirea
unde provoacă fenomenul de eutrofizare. pesticidelor în cantităţi mai mari şi, eventual
a produselor mai toxice. Folosirea exagerată
Folosirea utilajelor agricole (tractoare,
a pesticidelor poate duce la perturbări în
semănători, combine etc.) duce la poluarea
stabilitatea mediilor de viaţă prin eliminarea
aerului datorită prafului şi a particulelor
insectelor folositoare, duşmanii naturali ai
în suspensie. De asemenea, favorizează
dăunătorilor. Fără aceste insecte folositoare,
scurgerea apelor de suprafaţă, eroziunea şi
dăunătorii rămaşi pot afecta recoltele.
compactarea solului.
Din fermele de animale rezultă mari cantităţi B. EVALUARE:
de ape uzate şi dejecţii, care prezintă o mare
elaborarea unui poster despre efectele
problemă sub aspectul polării mediului.
activităţilor agricole asupra mediului;
Astfel, deversarea acestora cauzează poluarea
apei şi a solului. Efectul provocat de aceste analiza produselor activităţii elevilor.
reziduuri este diminuarea cantităţii de oxigen
C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
din ape, ceea ce determină moartea peştilor
şi a celorlalte forme de viaţă acvatică. De fişe de activitate;
asemenea, mirosurile specifice gunoiului de set de fotografii şi planşe;
grajd cauzeză neplăceri locuitorilor din zonă.
dicţionar;
Păşunatul în exces a dus la distrugerea solului
şi la extinderea fenomenului de uscare text suport;
prematură a unor păduri. materiale necesare confecţionării posterelor.

27
Acum în lume:

• prin procesul de eroziune se pierd anual 150


milioane tone de sol;
Rolul tău!
• lichidul de fermentaţie al nutreţului este de 200
de ori mai periculos decât apele uzate provenite • Evitaţi utilizarea substanţelor toxice
din canalizări; periculoase!
• multe din pesticidele folosite pentru comba- • Cumpăraţi în cantităţi strict necesare
terea dăunătorilor se regăsesc după o perioadă de legumele şi fructele proaspete!
timp în alimentele de pe masa noastră;
• majoritatea mediilor de viaţă s-au format în • Spălaţi bine cu apă legumele şi fructele
decursul a mii de ani, iar distrugerea lor datorată înainte de a le folosi!
agriculturii este definitivă;
• anual dispar între 7 şi 20 milioane de hectare
• Contribuiţi la campaniile duse pentru
conservarea florei şi faunei!
de pădure.
• în Statele Unite ale Americii s-a relevat prezenţa
ierbicidele în apa de robinet în 28 din cele 29 de
oraşe testate;
• anual, apar un milion de cazuri de intoxicări cu
ierbicide, la nivel mondial;
• omul a început să practice agricultura în urmă
cu peste 10.000 de ani;
• în prezent terenurile cultivate ocupă
18 milioane de kilometri pătraţi;
• azotaţii folosiţi ca îngrăşământ sunt spălaţi de apa
de ploaie şi ajung în apa potabilă, producând blo-
carea hemoglobinei din sânge, determinând tul-
burări nervoase şi anemii grave, îndeosebi la copii.

28
Aplicaţii
1. Identificaţi tipurile de poluanţi pentru agricultura locală.

2. Scrieţi şi discutaţi argumentele pro şi contra folosirii pesticidelor


şi îngrăşămintelor.

3. Din imaginile de mai jos, identificaţi sursele de poluare şi precizaţi


efectele lor.

29
4. SOLUŢII DE PROTECŢIE A MEDIULUI
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: Împăduririle au un rol deosebit în prevenirea


1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! eroziunii solului şi stabilizarea humusului.

Utilizarea raţională a pesticidelor pentru Se propune încurajarea dezvoltării agri-


diminuarea impactului asupra mediului culturii ecologice (sau durabile), care nu
presupune: foloseşte substanţe de tipul pesticidelor,
• folosirea unor substanţe cu toxicitate iar utilizarea îngrăşămintelor organice este
scăzută, la care doza de substanţă activă şi mult mai raţională. Aceasta încurajează
cantitatea aplicată să distrugă dăunătorii, diversificarea culturilor şi creşterea animalelor.
dar în acelaşi timp să nu afecteze celelalte Diversificându-se culturile, se reduce posi-
specii vegetale şi animale; bilitatea apariţiei dăunătorilor, aşa cum
• alegerea momentului oportun pentru s-ar întâmpla în cazul monoculturilor. De
folosirea pesticidelor trebuie să fie făcută asemenea, deşi producţia unei culturi
ţinând cont nu numai de stadiul cel mai particulare poate să scadă, producţia agricolă
sensibil al dăunătorilor, ci şi de perioada în totală obţinută în fermele ecologice este la fel
care speciile dăunătorilor sunt mai puţin de mare ca şi în cele intensive, iar veniturile
expuse; pot fi chiar mai mari. Acestea provin din pro-
• folosirea pesticidelor pe suprafeţe cât mai ducţia de hrană, dar şi din activităţi asociate
mici; acesteia, cum ar fi agroturismul, conservarea
• folosirea unor produse sau combinaţii de diversităţii biologice, surse alternative de
produse cu acţiune asupra mai multor energie etc. La acestea se adaugă calitatea
categorii de dăunători; produselor şi avantajele pe care le prezintă
• cultivarea unor plante în preajma culturilor pentru conservarea mediului.
pentru a atrage adulţii paraziţilor; Prin realizarea unei agriculturi ecologice
• folosirea de pesticide granulate, încap- se are în vedere productivitatea biologică,
sulate, doar dacă este absolut necesar. protecţia şi ameliorarea resurselor şi mediului
Sărăturarea şi ridicarea pânzei freatice înconjurător, sănătatea omului şi a tuturor
pot fi prevenite prin folosirea sisteme de organismelor vii. Agricultura ecologică poate
irigaţii adecvate şi performante (irigare prin duce la protejarea mediului şi a resurselor
picurare), prin diminuarea pierderilor de apă naturale, la gospodărirea resurselor naturale
şi a aportului inegal ca urmare a defecţiunilor agricole, la menţinerea biodiversităţii, la
tehnice sau a condiţiilor meteorologice (vânt) asigurarea de alimente de calitate şi în cantitate
şi printr-o gospodărire adecvată a terenurilor suficientă pentru populaţie.
irigate (construirea sistemelor de drenaj). Prin utilizarea unor metode de combatere

30
biologică a dăunătorilor se pot reduce
cantităţile de pesticide, protejându-
se astfel mediul. Folosirea duşmanilor
naturali ai dăunătorilor (păsări, insecte şi
microorganisme), precum şi selecţionarea
seminţelor şi crearea de noi soluri duce
la creşterea productivităţii. De exemplu,
gărgăriţa este una din insectele folositoare,
ce ajută la lupta împotriva dăunătorilor.
Ingrăşămintele chimice pot fi înlocuite cu
deşeuri vegetale şi animale. Ajunse în sol,
ele contribuie la fertilizarea acestuia, dar prin
descompunere eliberează metan.
Modificarea tehnicilor agricole favorizează
diversitatea mediilor agricole, lăsând dăunăto-
rii la locul lor. Un exemplu este rotaţia culturilor,
care alternează culturile pe perioade de câţiva
ani pentru a împiedica permanentizarea
prezenţei unui anumit dăunător.
Un mod de a îmbunătăţii eficienţa producţiei
agricole constă în reducerea cantităţii de
alimente care sunt risipite. Mai mult de 20%
din producţia agricolă obţinută nu ajunge
pe mesele oamenilor din cauza deprecierii
calităţii, scurgerilor accidentale şi a pierderilor
datorate rozătoarelor şi insectelor. Eliminând
aceste pierderi, hrana ar deveni mai uşor
accesibilă, fără o exploatare suplimentară a
resurselor agricole.

B. EVALUARE:
elaborarea compunerilor şi discutarea lor;
analiza produselor activităţii elevilor.
C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
textul suport;
dicţionar;
set de imagini şi fotografii.

31
Acum în lume:

• reîmpădurirea pe scară largă ajută la


încetinirea sau chiar stoparea procesului de
încălzire cauzat de eliberarea în atmosferă a
dioxidului de carbon şi metanului;
• pădurile pot înmagazina de douăzeci până
la o sută de ori mai mult carbon decât orice alt
tip de vegetaţie pe acelaşi tip de teren;
• pentru vindecarea unui teren agricol care
a fost tratat cu îngrăşăminte chimice, sunt
necesari 2 ani, timp în care nu se cultivă nimic
pe el;
• o tonă de hârtie reciclată salvează 17 arbori
şi 7.000 de litri de apă.

Rolul tău!
• Folosiţi laptele numai în urma
fierberii!
• Plantează un arbore, pentru că el
înseamnă mai mult oxigen!
• Colectaţi plante medicinale! Nu se ştie
când veţi avea nevoie de ele!
• Foloseşte din natură numai ce se poate
reface!

32
Aplicaţii
1. Ce soluţii propuneţi autorităţilor locale pentru diminuarea poluării
produse în urma activităţilor agricole?

2. Alcătuiţi o compunere cu tema: Pădurea şi rolul ei în cadrul mediului.

33
Evaluare
numărul de ore: 1 oră

1. Prezentaţi câteva lucrări de amenajare care pot atenua şi reduce


eroziunea solului.

2. Utilizând harta fizică a României, localizaţi trei regiuni agricole


afectate de poluare. Menţionaţi care sunt principalii poluanţi ai
acestor regiuni.

3. Realizaţi o campanie de presă în sprijinul utilizării produselor


obţinute printr-o agricultură ecologică.

34
5. DE CE SE DEZVOLTĂ TRANSPORTURILE ?
numărul de ore: 1 oră

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: de kilometri de drumuri modernizate. Ele


1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! sunt considerate foarte periculoase, cauzele
accidentelor fiind: viteza excesivă, oboseala
Reţeaua de transporturi asigură legătura între la volan, consumul băuturilor alcoolice,
ariile cu materii prime, cele de prelucrare defecţiuni ale mijloacelor de transport,
şi în final de desfacere a produselor către calitatea necorespunzătoare a drumurilor etc.
consumatori. Prin reţeaua de transport se Autovehiculele asigură transportul mărfurilor
asigură schimburi de produse între diferite şi al pasagerilor pe distanţe medii sau lungi,
regiuni geografice, deplasarea forţei de muncă sunt rapide şi ajung în locuri greu accesibile
dinspre mediul rural spre cel urban şi invers, pentru alte mijloace de transport. Reprezintă
deplasarea la locurile de recreere şi odihnă, un mijloc de transport convenabil, la înde-
cu alte cuvinte, dezvoltarea turismului. În mână, fiind folosite pentru călătorii sau excursii,
afara reţelei de transporturi clasice, se adaugă pentu a parcurge distanţa dintre domiciliu şi
schimbul de informaţii prin poştă, radio, locul de muncă, şcoală sau magazine.
televiziune, telefon, internet, sateliţi.
Transporturile feroviare au fost inaugurate
Transporturile au cunoscut o dezvoltare în 1930, în Marea Britanie, dezvoltându-se
spectaculoasă odată cu creşterea populaţiei şi apoi în întraga lume. Reţeaua feroviară densă,
cu dezvoltarea economico-socială. In prezent, cu numeroase magistrale transcontinentale,
pe drumurile Terrei circulă peste 600 milioane creşterea vitezei de deplasare (în unele
de autovehicule, pe căile ferate circulă câteva cazuri peste 300 km/h), dificultăţile traseelor
sute de mii de trenuri, în aer se află câteva străbătute şi erorile de semnalizare, fac ca
mii de avioane, iar fluviile, mările şi oceanele accidentele să fie foarte grave, mai ales că
sunt străbătute de câteva mii de vapoare. numărul pasagerilor este ridicat ca volum faţă
Activitatea de transport implică existenţa unor de mărfurile transportate.
riscuri, atât pentru mediul înconjurător cât şi
Transporturile maritime sunt mult mai
pentru societatea umană.
riscante decât cele fluviale datorită tonajului
În condiţiile creşterii ca dimensiuni, ca efectiv mare al navelor. Ele se practică pe distanţe lungi
şi ca viteză a mijloacelor de transport, deşi (în special pentru materii prime, produse finite
au sporit măsurile de securitate, numărul şi produse agro-alimentare), fiind esenţiale
accidentelor cu consecinţe cum ar fi: pierderi în schimburile comerciale intercontinentale.
de vieţi omeneşti, distugeri de bunuri Cele mai grave şi cu cele mai mari consecinţe
materiale şi degradarea mediului este într-o asupra mediului sunt accidentele petroliere în
continuă creştere. urma cărora „mareea neagră” distruge flora şi
Transporturile rutiere au cunoscut cea mai fauna acvatică.
mare dezvoltare între toate categoriile de Transporturile aeriene sunt cele mai rapide,
transporturi, realizându-se pe 15 milioane dar şi cele mai scumpe. Ele se realizeză

35
pe distanţe mari, în mod deosebit pentru
transportul pasagerilor, dar şi al mărfurilor.
Deşi sunt considerate cele mai sigure mijloace
de transport, par mai periculoase decât alte
mijloace de transport, datorită mediatizării.
Dezvoltarea tuturor tipurilor de transporturi
este determinată de nevoia de mobilitate,
presiunea timpului, transportul de mărfuri,
transportul public etc.
B. EVALUARE:
elaborarea proiectului şi discutarea lui;
analiza produselor activităţii elevilor;
realizarea unor rebusuri în care cuvintele cheie
să fie mijloace de transport.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
Rolul tău!
textul suport;
• Foloseşte cât mai des bicicleta! Astfel
dicţionar; poţi respira un aer mai curat!
set de imagini şi fotografii; • Mersul pe jos este benefic atât pentru
fişe de observaţii. organism cât şi pentru protejarea
mediului!

Acum în lume:
• Alege şcoala în care vrei să înveţi cât
mai aproape de locuinţă!
• lungimea căilor ferate de pe Glob depăşeşte • Participă la întreţinerea şi la plantarea
1.700.000 km; spaţiilor verzi din jurul drumurilor!
• primul metrou a circulat în Londra;
• cea mai lungă cale ferată este Transsiberianul,
care are aproape 10.000 km şi se intinde de la
Moscova la Vladivostok;
• cea mai lungă şosea din lume este Şoseaua
Panamericană care are aproape 20.000 km de la
Fairbanks (Alaska-SUA) la Puerto Montt (Chile);
• din 1950 până în prezent, numărul automo-
bilelor a crescut de aproape 10 ori;
• Germania are peste 7.000 km de căi fluviale
navigabile, dintre care 2.000 km reprezintă
canale navigabile construite de om;

36
Aplicaţii
1. Realizaţi un proiect cu privire la transportul local (îmbunătăţirea parcului
auto, stabilirea unor noi rute, folosirea unor noi tipuri de mijloace de
transport). Propuneţi-l autorităţilor locale.

2. Alcătuiţi un referat despre trenurile de mare viteză sau despre trenurile


pe pernă de aer.

3. Realizaţi un rebus în care să aveţi cuvinte-cheie mijloacele de transport.

37
6. EFECTELE TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: dar autoturismele sunt cele mai poluante


1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! deoarece din procesele de ardere ale benzinei
sau motorinei rezultă gaze.
Felul în care ne deplasăm are o importanţă
deosebită pentru sănătatea noastră şi a În foarte multe ţări, dezvoltarea şi moder-
mediului înconjurător. Aerul nostru devine nizarea sectorului de transport pot avea
din ce în ce mai irespirabil, problemele de efecte deosebite asupra mediului, politica
sănătate cauzate de acest fapt sunt din ce de transport contrazicând obiectivele
în ce mai frecvente, strada devenind un loc dezvoltării durabile:
destinat autoturismelor şi nu oamenilor. • se bazează pe resurse neregenerabile de
combustibili;
Folosirea automobilelor devine o problemă
atunci când se iau în considerare banii chel-
• consumă alte materiale care nu sunt
regenerabile;
tuiţi pentru construcţia de drumuri şi şosele,
şi mai ales când ţinem cont de poluarea şi de
• provoacă poluarea aerului, apei, solului,
fonică etc.;
celelalte efecte nocive asupra mediului pe
care le provoacă acest mijloc de transport.
• conduce la pierderi de vieţi omeneşti,
pagube materiale şi afectează serios
Mijloacele de transport reprezintă o sursă sănătatea umană şi calitatea vieţii;
majoră de poluare deoarece pe ţeava de • afectează terenurile prin construirea de
eşapament se elimină un amestec de gaze, drumuri şi şosele şi deteriorează mediile
printre care şi unele foarte toxice, cum naturale şi de viaţă.
ar fi monoxidul de carbon, oxizii de azot
În ultimii 30 de ani, numărul de automobile
şi hidrocarburile. În condiţii de lumină şi
şi camioane a crescut foarte mult, dublând
căldură solară aceste gaze formează un smog
cantitatea de energie folosită pentru
(amestec de fum şi ceaţă conţinând gaze
transport. Pentru construirea şi folosirea
toxice, inclusiv ozon). Ozonul este folositor
acestor vehicule se utilizează combustibili
Pământului deoarece formează pătura
de ozon din atmosferă care îl protejează fosili, care reprezintă o resursă epuizabilă.
de razele ultraviolete emise de Soare, dar Cu cât sunt folosiţi mai mult, cu atât creşte
poate fi dăunător când apare aproape de poluarea datorată mijloacelor de transport.
nivelul solului. Orice formă de transport Transportul este una dintre cele mai mari
motorizat produce probleme ecologice, surse de dioxid de carbon. Într-un an, un

38
autoturism produce în medie o cantitate combustibililor, degradează şi scurtează
egală cu de patru ori greutatea sa de dioxid durata de utilizare a celor mai rezistente şi
de carbon. Dacă numărul de maşini va creşte mai durabile materiale (structuri metalice,
ca şi până acum, emisiile de dioxid de carbon oţel, fier etc.), deci cu atât mai puternică şi mai
cauzate de transport se vor dubla până în rapidă va fi distrugerea unor materiale mai
anul 2020. Dioxidul de carbon este unul fragile (vopsele, piele, hârtie, textile etc.).
dintre principalii vinovaţi pentru producerea Poluarea produsă de avione este inferioară
efectului de seră. poluării produse de autoturisme. Ea constă
48% din cantitatea de oxizi de azot provine însă din hidrocarburi, oxid de carbon şi oxizii
din gazele emise de mijloacele de transport. de azot, nivelele cele mai ridicate ale poluării
Acestea se produc prin arderea combustibi- fiind în zona aeroporturilor. Acestea sunt
lilor fosili, provocând ploile acide care aduc determinate de traficul aviatic intens al unor
pagube clădirilor, pădurilor, vegetaţiei în aeroporturi internaţionale, de capacitatea
general, faunei acvatice şi sănătăţii omului. enormă a unor aviaoane, de faptul că
aeroporturile sunt amplasate în zone curate,
Monoxidul de carbon determină alimentarea lipsite de poluare. Avioanele zboară la mare
deficitară a organismului cu oxigen şi altitudine; de aceea, de cele mai multe ori,
poate provoca oboseală şi dureri de cap. În cosmonauţii raportează că din depărtare
urma arderii benzinei cu plumb, în aer au este vizibilă poluarea produsă în stratosferă
loc emisii de plumb care se acumulează în de aceste avioane, dezavantajele constând
organism şi afectează dezvoltarea mentală în diluarea întârziată a gazelor şi riscul de
la copii. Particulele de carbon provenite de acumulare a acestora, interpunerea acestora
la motoarele Diesel stau la baza mirosului în calea radiaţiilor solare şi reducerea stratului
neplăcut şi a murdăriei produse de trafic. de ozon din stratosferă.
Gazele de eşapament provoacă probleme
B. EVALUARE:
serioase de sănătate oamenilor care suferă de
astm şi de alte boli respiratorii, celor care au elaborarea de fişe de lucru;
probleme cu inima, celor vârstnici, femeilor analiza produselor activităţii elevilor.
gravide şi copiilor. Un studiu în Germania a
relevat faptul că funcţionarea anormală a C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
plămânilor, respiraţia şuierătoare şi acneea la textul suport;
copii erau direct legate de traficul mijloacelor
dicţionar;
de transport din cartierele în care locuiau
şi în care era situată şcoala. În SUA, rata set de imagini şi fotografii.
mortalităţii cauzate de bolile de inimă sau de
plămâni din oraşele cele mai poluate a fost
cu 37% mai ridicată decât cea din oraşele mai
puţin poluate.
Substanţele poluante emise în urma arderii

39
Acum în lume:

• un autocamion de 38 de tone provoacă


asupra unei porţiuni de şosea pagube egale cu
cele provocate de 200.000 de autoturisme;
• transportul pe calea ferată produce
pe distanţa de un kilometru jumătate din
cantitatea de dioxid de carbon emanată de un
automobil pe aceeaşi distanţă;
• transportul aerian provoacă multe probleme
mediului înconjurător, din cauza cantităţii mari
de combustibil folosit;
• motoarele vehiculelor consumă peste
80% din întreaga cantitate de energie folosită
pentru transport;
• 80% dintre automobilele din România nu
respectă standardele de poluare;
• 60% dintre autovehiculele din România sunt
mai vechi de 10 ani; Rolul tău!
• în Bangkok (Thailanda) sunt introduse zilnic • Avertizează persoanele atunci când
în circulaţie 600 de maşini noi;. observaţi scurgeri din automobile!
• Convingeţi proprietarii de automobile
să reeşapeze anvelopele!
• În spălarea automobilului nu folosiţi
substanţe toxice!

40
Aplicaţii
1. Privind imaginile de mai jos, identificaţi mijloacele de transport şi precizaţi
cum poluează fiecare mediul înconjurător.

2. Realizaţi o dezbatere despre


efectele apărute în urma producerii
unor accidente produse în timpul
transportului diferitelor materiale
sau substanţe periculoase.

41
7. SOLUŢII DE PROTECŢIE A MEDIULUI
numărul de ore: 1 oră

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: o soluţie de a proteja mediul, reducând tim-


1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! pul de deplasare de la locuinţă la serviciu.

Există mai multe soluţii ale problemelor În fază experimentală se află o serie de sisteme
cauzate de transport, şi anume: care îmbunătăţesc mai mult sau mai puţin
situaţia actuală privind protecţia mediului.
• utilizarea cu atenţie a combustibililor în
Acestea sunt maşina cu abur şi automobilul
scopul eficientizării acestora;
electric. Maşina cu abur a fost folosită încă din
• utilizarea convertoarelor catalitice;
era de început a automobilului, dar prezintă
• interzicerea traficului greu în unele zone
risc de explozie şi are un consum mare de
ale oraşului;
apă, ridicând o serie de probleme tehnice
• încurajarea folosirii mijloacelor de transport
şi de întreţinere. Autobuzele electrice, care
în comun, prin modernizarea acestora;
funcţionează cu baterii, se află în exploatare
• încurajarea mersului pe jos şi pe bicicletă; în multe ţări. Dezavantajul acestui mijloc de
• soluţii economice stimulative. transport este durata redusă de funcţionare
De asemenea, se pot găsi modalităţi de a a bateriei (aproximativ 150-200 de kilometri).
face sistemul de preţuri din transport mai Emisia de carbon ar putea fi evitată prin soluţii
corect şi mai eficient, ca şi stimulentele tehnologice ca automobilul cu baterii, care
care ar încuraja utilizatorii de transport să-şi să înmagazineze energia solară. Eventual,
modifice comportamentul, deoarece preţul energia solară ar putea fi înmagazinată în
plătit pentru o deplasare reflectă foarte hidrogen, care ar propulsa automobilele, a
rar adevăratele costuri. Costurile legate de căror poluare ar consta numai în apa creată
degradarea mediului, de accidente şi de prin combinarea hidrogenului cu oxigenul.
ambuteiaje sunt acoperite doar în parte sau
Trenurile rapide de tip japonez (Tokaydo)
deloc.
sau francez (TGV), reprezintă un mijloc de
Utilizarea transportului în comun sau transport nepoluant, deoarece nu folosesc
a mijloacelor nepoluante de deplasare combustibili fosili. Ele sunt suspendate în aer
(biciclete, mersul pe jos) poate reduce şi ghidate cu ajutorul forţelor magnetice, care
concentraţia de gaze toxice din atmosferă. au potenţialul de a imprima trenurilor viteze
De asemenea, încurajarea oamenilor de a remarcabile şi de a reduce poluarea mediului
locui cât mai aproape de locul de muncă este natural.

42
Reducerea consumului de carburant la 100
km, modernizarea motoarelor, prelucrarea
superioară a carburanţilor, găsirea de
înlocuitori nepoluanţi, sunt pârghii de dimi-
nuare a gazelor emise, a plumbului şi a altor
metale toxice. Oxizii de azot şi hidrocarburile
rezultate din emisiile de la autoturisme, deşi
nu sunt toxice pentru oameni, în combinaţie
cu lumina solară formează ceaţa urbană
(smogul) care irită ochii şi căile respiratorii, iar
pentru vegetaţia stradală şi din parcuri sunt
direct dăunătoare.
Extinderea folosirii motoarelor Diesel ar
reprezenta o soluţie, deoarece au un consum
mai redus de combustibil şi deci ar elimina
noxe mai puţine în mediu, dar dezavantajul
constă în cantităţile mari de fum şi mirosuri
produse.
Restricţiile de circulaţie în anumite locuri din
oraş sau între anumite ore au scopul de a
reduce gradul de poluare produs de traficul
auto (poluare chimică şi fonică). De asemenea
s-au introdus măsuri obligatorii de dotare a
autoturismelor cu filtre sau combustibil cu
conţinut redus de plumb.

B. EVALUARE:
expoziţie cu desenele elevilor;
fişe de observare;
analiza produselor activităţii elevilor;

C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
textul suport;
dicţionar;
culori, carioci, acuarele;
fişe de activitate.

43
Acum în lume:
• Uniunea Europeană plăteşte în prezent
2% din PIB pentru ambuteiaje, 1,5% pentru
accidente şi 0,6% pentru poluarea aerului şi
fonică;
• numărul automobilelor din România
echipate cu convertoare catalitice reprezintă
sub 5% din totalul acestora;
• la nivel mondial se construiesc anual de trei Rolul tău!
ori mai multe biciclete decât automobile;
• Convinge-ţi părinţii să folosească
• în Danemarca, una din cinci călătorii este benzină fără plumb!
făcută cu bicicleta;
• Pentru deplasări pe distanţe lungi,
• în Olanda, doi din trei copii, se deplasează cu foloseşte trenul!
bicicleta la şcoală.
• Economiseşte combustibilul!
• Fă reclamă autoturismelor dotate cu
convertoare catalitice!

44
Aplicaţii
1. Dezbatere cu tema „Maşinile viitorului”.

2. Desenaţi câte o grădină sau o livadă aflate în apropierea unei autostrăzi şi


într-o zonă nepoluată.

3. Oferiţi soluţii şi idei despre folosirea mijloacelor de transport mai puţin


sau deloc poluante.

45
Evaluare
numărul de ore: 1 oră

1. Studiu de caz: În localitatea Costeşti din judeţul Vâlcea s-a dat în


folosinţă o carieră de exploatare a calcarului. Aceasta a determinat
intensificarea transporturilor maşinilor grele pe unul din drumurile
comunale cu acces la zona de exploatare.

• Precizaţi care sunt efectele poluării mediului în zonă.


• Credeţi că ar trebui închisă cariera? Argumentaţi răspunsul.
• În ce condiţii s-ar putea desfăşura activitatea în carieră?
• Ce ar trebui să facă locuitorii comunei în această situaţie?

Analizaţi acest caz şi propuneţi măsurile pe care consideraţi că ar


trebui să le ia:
- conducerea întreprinderii care exlpoatează cariera;
- şoferii camioanelor;
- autorităţile locale.

2. Care sunt efectele asupra mediului cauzate de mijloacele de


transport în localitatea voastră? Ce soluţii consideraţi că sunt
necesare pentru protecţia mediului?

3. Realizaţi şi desenaţi circuitul în natură al gazelor toxice eliminate


de către mijloacele de transport.

46
8. POLUAREA NUCLEARĂ (RADIOACTIVĂ)
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! nu doar efecte de moment, ci efecte ce se
Cea mai dură poluare este poluarea nucleară materializează în timp, prin acţiunea nocivă,
(radioactivă), care nu suportă comparaţie cu distructivă supra a tot ceea ce este viaţă.
nici un gen de poluare analizat anterior. Marile Bomba nucleară a fost folosită pentru prima
state ale lumii (SUA şi Rusia) au continuat dată de americani împotriva japonezilor la
cursa înarmărilor nucleare chiar şi după 1990, sfârşitul celui de-al doilea război mondial.
ceea ce a presupus efectuarea experimentelor Astfel, la 6 august 1945 şi 9 august 1945, au
nucleare americane în Nevada, iar ruseşti în fost lansate câte o bombă atomică asupra
Asia . În paralel, şi alte state dezvoltate şi cu oraşelor Hiroshima şi Nagasaki. Efectele au
posibilităţi financiare ridicate şi-au dezvoltat fost dezastruoase:
programe nucleare în diferite regiuni ale • în câteva secunde au murit pe loc 80.000 de
globului. Franţa a experimentat armament oameni la Hiroshima şi 40.000 la Nagasaki;
nuclear în atolul Mururoa, aducând grave • aerul a fost poluat şi viaţa distrusă pe o
prejudicii ecologice domeniului de viaţă rază de câteva zeci de kilometri;
oceanic din perimetrul experimental.De • cele două oraşe au fost distruse aproape în
asemenea, India a efectuat explozii nucleare totalitate;
controlate în deşerturile sale, iar drept • sute de mii de oameni au rămas cu
răspuns şi statul vecin Indiei, Pakistanul, a sechele tot restul vieţii, iar din generaţie
procedat întocmai. Nu în ultimul rând, China în generaţie se resimt efectele celor două
şi-a lansat programul experimental atât pe bombardamente;
uscat cât şi în apele internaţionale pacifice. • şi astăzi, în Japonia se mai nasc copii
cu malformaţii congenitale datorate
Ciuperca nucleară, provenită de la exploziile
părinţilor care au moştenit genetic efectele
cu detonare controlată, nu e mai puţin
radiaţiei în urma bombardamentelor de la
periculoasă decât cea a unei bombe nucleare
Hiroshima şi Nagasaki.
aruncată dintr-un avion. Radiaţia emisă, care
arde în valuri de foc şi unda de şoc sunt Criza de energie din perioada actuală a

47
determinat trecerea la utilizarea tot mai • au fost evacuate definitiv 200.000 de
intensă a a energiei nucleare (atomice) ca persoane din localităţile aflate pe o rază
alternativă la consumul combustibililor de 30 de kilometri.
fosili. Odată cu aceasta, au sporit pericolele Riscul poluării radioactive apare chiar în
legate de intensificarea poluării mediului cu momentul utilizării energiei nucleare şi a
substanţe radioactive. Aceasta se produce radiaţiilor, ceea ce înseamnă că principala
din cauza răspândirii necontrolate a unor măsură de protecţie constă în cunoaşterea
substanţe radioactive în afara instalaţiilor riscului nuclear şi asumarea lui, respectarea
nucleare şi a depozitelor de deşeuri condiţiilor de proiectare, construcţie,
radioactive. Substanţele respective pot iradia exploatare a instalaţiilor nucleare, folosirea
populaţia şi mediul înconjurător, provocând unor sisteme de control, avertizare şi
victime omeneşti şi pagube materiale, dacă protecţie eficiente. Funcţionarea centralelor
nu sunt corect manevrate. Accidentele nucleare duce la eliminarea unor deşeuri
nucleare sunt legate de centralele atomo- mai mult sau mai puţin radioactive, care
electrice, de instalaţiile nucleare din unele constituie o problemă privind depozitarea pe
institute de cercetare ştiinţifică, de căderea pe termen mediu şi lung. În privinţa depozitării
Pământ a unor sateliţi artificiali cu propulsie deşeurilor radioactive, se recomandă sto-
nucleară, de submarinele nucleare, precum carea permenentă prin depozitare în straturi
şi de transportul şi depozitarea deşeurilor argiloase sau granitice la adâncimi mai mari
radioactive. De-a lungul timpului, au avut de 500 de metri sau pe fundul oceanului, la
loc accidente la centrale nucleare din SUA, 5000 de metri adâncime sau tratarea acestora
Canada, Marea Britanie, Germania, fosta în scopul reciclării uraniului.
Uniune Sovietică, dar cel mai grav este cel
înregistrat 1986 la centrala de la Cernobâl În cazul producerii unor accidente nucleare,
(Ucraina). Efectele acestui accident constau este necesară informarea corectă a populaţiei
în: şi aplicarea imediată a unor măsuri de
• muncitorii şi pompierii care au asigurat decontaminare, cum ar fi:
stingerea incendiului, grav iradiaţi, au • spălarea cu jet de apă a pereţilor, a
murit în lunile următoare; asfaltului etc.;
• au fost iradiate circa un milion de • administrarea de iod (chiar preventiv)
persoane; pentru a împiedica fixarea unor substanţe
• au apărut multe cazuri de cancer şi toxice în glanda tiroidă;
malformaţii congenitale la urmaşii • aratul suprafeţelor agricole şi administra-
acestora; rea de îngrăşăminte pe bază de potasiu;
• solul a fost afectat, nemaiputând fi folosit • izolarea reactorului avariat (îngroparea
pentru activităţi agricole; în materiale absorbante de radiaţii: nisip,
• s-a produs o contaminare nu numai a marmură etc.).
Ucrainei ci şi a altor state, prin deplasarea Evenimentele ce se pot produce la o centrală
norului radioactiv spre vestul Europei şi nucleară sunt clasificate pe şapte nivele, de
pentru prima dată în lume, a altor zone la „anomalie’’ şi „incident “ până la „accident
situate pe alte continente (Alaska, Canada major “ (cazul Cernobâl) cu mari degajări
de pe continentul nord-american); de radiaţii în atmosferă şi efecte pe termen

48
lung asupra sănătăţii în zone extinse, care
pot cuprinde mai multe ţări. Nu se poate
avea încredere în securitatea unui reactor Acum în lume:
nuclear. Societatea trebuie să decidă dacă
acceptă riscurile folosirii energiei nucleare,
• statele considerate puteri nucleare sunt:
cu atât mai mult cu cât şi sursele clasice de
SUA, Rusia, Germania, Marea Britanie, Franţa,
producere a energiei electrice sunt mai mult
Japonia, China, India, Pakistan, Iran, Italia;
sau mai puţin poluante.
Se ştie deja că, prin încălzirea atmosferei
• centralele nucleare produc anual 338
terestre, nivelul oceanului planetar a început milioane de tone de deşeuri radioactive;
să crească datorită topirii calotei glaciare • în prezent, cantitatea de deşeuri radioactive
arctice şi antarctice şi a accelerării topirii depăşeşte un miliard de metrii cubi;
gheţarilor montani. Poluarea nucleară poate
fi stopată prin realizarea de acorduri între
• centralele atomoelectrice cu puterea de
aproximativ 2 milioane kw, necesită un volum
state şi printr-un control nuclear permanent
de apă care depăşeşte debitul unor râuri ca
instituit la nivel mondial de către organizaţii
ecologiste recunoscute de ONU . Oltul sau Siretul.

Trebuie monitorizată permanent întreaga


activitate nucleară, trebuie dezafectate
reactoarele nucleare depăşite din punct
de vedere tehnologic (cazul Cernobâl),
trebuie urmărite programele spaţiale
extraatmosferice, potenţialele regiuni de
conflict. Toate acestea cu scopul de a păstra
viaţa pe Terra!

B. EVALUARE: Rolul tău!


fişe de lucru pe baza imaginilor şe • Economiseşte energia!
informaţiilor; • Ai grijă de sănătatea ta pentru a nu fi
analiza produselor activităţii elevilor. nevoit să apelezi la radiografii!

C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
textul suport;
dicţionar;
set de imagini şi fotografii;
materiale necesare pentru realizarea
proiectului.

49
Aplicaţii
1. Definiţi poluarea nucleară şi identificaţi pe un planiglob statele conside-
rate puteri nucleare şi responsabile cu acest tip de poluare.

2. Utilizarea tehnologiei nucleare este dăunătoare mediului? Formulaţi


argumente pro şi contra.

3. Realizaţi un proiect despre un accident nuclear sau despre bombar-


damentele de la Hiroshima şi Nagasaki.

Nagasaki la două zile înainte de bomba atomică Nagasaki la trei zile după bomba atomică

50
9. POLUAREA SONORĂ (FONICĂ)
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: supersonice, avioane de călători, tractoare,


1. Activitate individuală: Ce simţi atunci camioane, autobuze, automobile;
când pe lângă tine trece în viteză un • poluarea sonică produsă de aplicaţii şi
autocamion de 12 tone ? experienţe militare.

2. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! Zgomotul este un complex de sunete


dezagreabile, jenante, agresive, neacceptate
Industrializarea, urbanizarea cu creşterea
de om, animale şi chiar plante. Intensitatea
accelerată a circulaţiei rutiere, aeriene, a
sunetului se măsoară în decibeli. Pe baza
construcţiilor de şosele şi clădiri, creşterea
observaţiilor acumulate, s-a făcut o clasificare
rapidă a numărului de aparate electrocasnice,
a sunetelor în funcţie de nivelul de intensitate
au dus la creşterea semnificativă a intensităţii
sonoră .Zgomotele peste 120 decibeli devin
şi cantităţii de sunete cărora le sunt supuşi
dăunătoare auzului.
oamenii acasă, pe stradă, la locul de muncă,
în orele de odihnă sau chiar în zonele unde îşi Până nu demult se considera că zgomotele
petrec vacanţele. produc doar disconfort sau pot dăuna
Zgomotele au devenit un factor poluant al auzului, uneori chiar până la pierderea
mediului nostru ambiant, intensificându- acestui simţ. Aceasta a făcut ca multă vreme
se în ultimele decenii şi adesea nefiind să nu se acorde atenţia cuvenită efectelor
conştientizate de om. Aceasta deoarece zgomotelor. În condiţii de intensitate
sunetele obişnuite nu deranjează, foarte rar mare a lor, pot provoca efecte ireversibile,
sunt considerate insuportabile, deşi sunt care conduc la tulburări cardiovasculare,
obositoare şi dăunătoare. cerebrale sau ale sistemului nervos central.
In apropierea aeroporturilor s-a constatat că
O clasificare simplă a poluării sonice după
frunzele arborilor se îngălbenesc şi cad mult
categoria surselor poate fi următoarea:
mai repede, iar păsările părăsesc aceste zone
• poluarea sonică naturală: erupţii, căderi de
datorită vibraţiilor şi zgomotelor cauzate de
apă, căderi de stânci, tunete etc.;
motoarele marilor avioane.
• poluarea sonică industrială: zgomotele
produse de exploziile folosite pentru Din cauza zgomotelor şi vibraţiilor cauzate de
exploatarea minereului, din întreprinderile traficul maşinilor grele sau trenuri şi tranvaie,
de utilaj greu, din morărit etc.; multe clădiri sunt afectate şi în punctele lor
• poluarea sonică produsă de mijloacele slabe se fisurează, acest lucru conducând la
de transport: avioane militare, avioane deteriorarea clădirilor într-un timp record.

51
Din aceste cauze se consideră că zgomotele Problema reducerii zgomotelor este şi o
şi vibraţiile reprezintă factori de stres cu chestiune de educaţie, fiind sădită în conştiinţa
consecinţe iremediabile. De aceea s-a cetăţenilor încă din şcoli şi alte instituţii de
considerat necesară luarea unor măsuri învăţământ. În sistemul modern de educaţie
pentru diminuarea sau stoparea emiterii de actuală, multe şcoli utilizează în pauze staţii
zgomote cu intensităţi periculoase. de radio-locaţie prin care transmit muzică
Prevenirea producerii zgomotelor şi vibra- sau ştiri, cu rolul de a reduce zgomotele în
ţiilor se realizează încă din faza de proiectare pauzele dintre orele de curs, făcându-i pe
a diferitelor maşini şi utilaje. Reducerea elevi ca din necesitatea receptării muzicii sau
ulterioară a nivelului zgomotului produs a ştirilor să devină mai puţin zgomotoşi.
este întotdeauna mai costisitoare şi mai
Societatea de azi adoptă o serie de măsuri
greu realizabilă decât prevenirea producerii
pentru combaterea zgomotelor şi vibraţiilor.
acestuia. Zgomotul redus contribuie la
De exemplu, în Japonia, autostrăzile sus-
creşterea productivităţii muncii şi poate crea
pendate sunt menite să dirijeze zgomotele
condiţii pentru refacerea organismului după
orele de program. în atmosferă, reducând efectul acestora la
sol, asupra zonelor locuite. În state ca Italia,
Reducerea propagării zgomotelor şi vibra-
Austria, Germania, Franţa, pentru reducerea
ţiilor se poate realiza prin:
zgomotelor traficului rutier, au fost plantaţi,
• izolarea fonică a surselor de zgomot; pe marginea autostrăzilor arborii şi arbuştii.
• crearea suprafeţelor fonoabsorbante
(vegetaţie lemnoasă, perdele forestiere de Intensitatea admisă a zgomotelor şi vibraţiilor
protecţie de-a lungul arterelor de circu- este reglementată în întreaga lume printr-o
laţie şi în jurul surselor de zgomot, ziduri serie de legi, iar valorile maxime admise diferă
tip „fagure’’ în jurul marilor autostrăzi etc.; în funcţie de zonă: platforme industriale, zone
• izolarea fonică a locuinţelor (se folosesc de locuit, zone de agrement şi relaxare.
tencuieli cu proprietăţi absorbante de
zgomote, izolarea sonică a tavanelor şi B. EVALUARE:
pereţilor cu plăci poliuretanice, aplicarea elaborarea unui rebus;
de pardoseli din scândură scurtă,
realizarea de fişe şi hărţi cu sursele de poluare
închiderea balcoanelor, ferestrelor şi uşilor
cu termopan); sonoră din localitate;
• amplasarea obiectivelor industriale la analiza produselor activităţii elevilor.
distanţe mari de cartiere;
• străzile să fie largi şi la distanţe acceptabile C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
faţă de locuinţe. textul suport;
Din studiile realizate s-a constatat că în zonele dicţionar;
protejate fonic, zgomotul scade cu 20-30 %,
în special acolo unde se utilizează perdele fişe de activitate;
vegetale. fişe de observaţii.

52
Acum în lume:

• sunetele cu frecvenţe mai mici de 15 hertzi


se numesc infrasunete, iar cele cu frecvenţe
mai mari de 20.000 de hertzi se numesc
ultrasunete;
• în statele dezvoltate se apreciază că
aproximativ 110 milioane de locuitori sunt
expuşi zgomotelor generate de traficul terestru
şi aerian la nivel de peste 65 decibeli (limita
superioară acceptabilă pentru sistemul auditiv
uman);
• Intensitatea sonoră a sunetelor:
- foşnet de frunze, şoapte 20 decibeli
- activităţi de birou 60-70 decibeli
- limita de stres 80 decibeli
- trafic urban 80-90 decibeli
- ciocan pneumatic 100 decibeli
- formaţie rock 110 decibeli
- pragul senzaţiei dureroase 140 decibeli
- avion la decolare 160 decibeli.

Rolul tău!
• Ascultă muzică la un volum care să
nu -i deranjeze pe cei din jur!
• În timpul pauzelor nu contribui la
disconfortul sonor!
• Jucăriile pe care le mai
foloseşte să nu emită
sunete cu o intensitate
sonoră ridicată!
• Susţine-ţi punctul
de vedere pe un ton
moderat!

53
Aplicaţii
1. Alcătuiţi un rebus cu cuvântul-cheie ZGOMOT.

2. Identificaţi sursele de poluare sonoră din şcoală şi din împrejurimile


acesteia.

3. Definiţi zgomotul, identificaţi şi localizaţi sursele de zgomot din orizontul


local şi propuneţi metode de combatere a lor.

54
Deşeurile
1. CE SUNT DEŞEURILE?
numărul de ore: 1 oră
A. STRATEGIA DIDACTICĂ: scăderea cantităţii de deşeuri produse. Aceste
1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! măsuri au la bază o serie întreagă de opţiuni
care să vizeze fie reducerea consumurilor,
Deşeurile sunt gunoaie sau alte materiale fie reutilizarea, reciclarea, incinerarea sau
care nu pot fi folosite din punct de vedere depozitarea tipurilor de deşeuri care se
economic fără prelucrări ulterioare. Ele pot pretează la aceste tratamente.
fi lichide, gazoase sau solide şi pot proveni
dintr-o gamă largă de activităţi umane cum ar Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea
fi: industria, comerţul, transportul, medicina, generaţiilor umane prezente şi viitoare, dar
agricultură etc. şi menţinerea vieţii pe pământ, sunt posibile
numai cu condiţia reducerii impactului
Clasificarea deşeurilor se poate realiza după
distructiv al omului asupra naturii. Între
mai multe criterii:
dezvoltarea societăţii omeneşti şi protecţia
• după origine (deşeuri menajere, industriale, mediului există o contradicţie care devine din
comerciale, vegetale);
ce în ce mai accentuată. Dezvoltarea societăţii
• după proprietăţi (deşeuri inerte, toxice, umane nu se poate opri, iar deteriorarea
inflamabile).
mediului nu poate continua în ritmul actual.
Fără o tratare corespunzătoare, asemenea De aceea se impune atât o schimbare de
substanţe pot deveni surse de contaminare concepţie, cât şi găsirea unor soluţii pentru ca
pentru mediu în general, şi pot genera protecţia mediului să fie obiectivul principal
poluarea atmosferică, poluarea apelor şi al dezvoltării.
solului, etc.
Societatea actuală produce enorme cantităţi
Cantitatea de deşeuri rezultată din activităţile de reziduuri, de tot felul. Deşeurile din jurul
umane este în creştere în majoritatea ţărilor uzinelor şi impresionanta producţie de gunoi
lumii, fapt care duce la probleme privind din centrele urbane sunt numai două aspecte
depozitarea acestora. În ţările dezvoltate, ale acestui fenomen nociv. Gunoi a existat
capacităţile de depozitare sunt reduse, dar dintotdeauna, dar noţiunea aceasta, ca
o mare parte a deşeurilor este destinată multe altele, şi-a modificat serios conţinutul.
reciclării. O altă metodă de reducere a canti- Pentru gospodăriile ţărăneşti tradiţionale
tăţii de deşeuri este incinerarea, dar aceasta şi deci pentru localităţile rurale, gunoiul
poate afecta grav atmosfera, contribuind la însemna aproape exclusiv resturi vegetale
amplificarea efectului de seră. nefolosite de animale, care putrezeau în
Începând cu cea de-a doua jumătate a câteva luni, pentru ca iarna sau primăvara
secolului nostru, multe ţări au început să să fie împrăştiate pe câmp pentru fertilizare.
adopte o serie de măsuri care să încurajeze Există, practic, o reciclare naturală completă,

55
ce se consuma aproape la fel şi în perimetrul
Rolul tău!
oraşelor, ale căror periferii nu se deosebeau
de stilul de viaţă de la sate. • Economiseşte foile caietelor şi ale
Cu totul altfel stau lucrurile într-o lume a blocului de desen!
industrializării şi urbanizării vertiginoase. • Fiecare arbore tăiat reduce cantitatea
De obicei, drumul gunoiului sfârşeşte la de oxigen a planetei!
periferia oraşului, în gropi existente sau pe
locuri virane, unde se acumulează în grămezi
• Aruncă ambalajele de plastic şi cele de
hârtie întotdeauna în coşul de gunoi!
imense, urâţind peisajul, poluând solul, apa şi
aerul. Şi mai grav este că o parte din aceste
gunoaie, îndeosebi materialele plastice, sunt
extrem de rezistente la acţiunea bacteriilor
şi, practic, nu se reciclează pe cale naturală.
Întâlnim gunoaie, din păcate, şi în poienile
munţilor, şi pe malul râurilor, şi pe litoralul
marin, cam peste tot unde „orăşeanul”
evadează în sânul naturii, fără a renunţa măcar
pentru scurt timp la comodităţile locuinţei şi
la gestul reflex de a arunca resturile.
În vederea reciclării sau refolosirii şi depozi-
tării în condiţii de igienă, trebuie cunoscute
tipurile de deşeuri pe care le produce astăzi
economia umană.
Reciclarea deşeurilor asigură o soluţionare a
contradicţiei dintre cerinţele procesului de
creştere economică şi caracterul restrictiv al
resurselor.

B. EVALUARE
fişe de observare;
confecţionarea unor obiecte din deşeuri;
analiza produselor activităţii elevilor.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar;
set de fotografii şi imagini;
fişă de observaţie;
materiale reciclabile;
textul suport.

56
Acum în lume:

• în întrega lui existenţă, un om produce de 600


de ori mai multe deşeuri decât greutatea pe care
o are;
• o tonă de hârtie reciclată salvează: 17 arbori,
7000 de litri de apă, 4200 de kwh (suficient pen-
tru a încălzi o locuinţă într-o jumătate de an);
• fiecare locuitor produce mai bine de 1,5 kg de
gunoi pe zi;
• americanii aruncă 2,5 milioane de sticle de
plastic în fiecare oră;
• prin arderea a 8 miliarde de tone de
combustibil convenţional, se aruncă anual în
atmosferă aproximativ un miliard şi jumătate
tone de praf, cenuşă şi gaze,
• durata de degradare naturală a diferitelor
categorii de deşeuri se prezintă astfel: hârtie - 3-12
luni, cotor măr - 3 luni, sticlă - 4000 ani, recipiente
din plastic - 100-1.000 ani, filtru ţigarete - 1-2 ani,
chibrituri - 6 luni, cutii din aluminiu - 10-100 ani;
• zilnic se produc 650 000 de tone
de hârtie în lume, din care 500
de tone sunt nefolosibile
şi sunt înlăturate.

57
Aplicaţii
1. Analizaţi timp de două săptămâni gunoiul care se produce în locuinţa
fiecăruia şi alcătuiţi un grafic pe tipuri de deşeuri.

2. Colectaţi deşeuri în vederea confecţionării unor obiecte (exemplu:


recipiente din plastic - vaze, ghivece mici pentru flori, diferite podoabe; cutii
de aluminiu - suport pentru creioane; cutii de carton - machete etc).

3. Organizaţi un concurs şi cele mai reuşite lucrări vor fi premiate.

58
2. PRINCIPALELE SURSE DE DEŞEURI
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: zilnică a oamenilor în locuinţe şi locuri


1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! publice;
• deşeuri industriale, provenite din diversele
În trecut, costurile de înlocuire a obiectelor procese tehnologice, care pot fi formate
stricate sau deteriorate erau ridicate; de din materii brute, finite sau intermediare şi
aceea produsele erau, de regulă, astfel au o compoziţie foarte variată, în funcţie de
concepute încât să reziste mult timp, să fie ramura industrială şi de tehnologia utilizată
uşor de reparat. Astăzi, bunurile moderne (în industria alimentară – predominant
sunt produse astfel încât repararea sau componente organice, pe când în industria
reutilizarea lor să fie profitabilă. Cantităţi mari chimică, metalurgică, siderurgică, minieră
de ambalaje, unele absolut necesare pentru – predominant substanţe chimice organice
igiena produselor, altele cu scop publicitar, sau anorganice);
reprezintă un procent ridicat din categoria • deşeuri radioactive (nucleare), provenite
deşeurilor menajere. Majoritatea acestor de la centralele nucleare;
ambalaje sunt de plastic, material ce nu este • deşeuri agro-zootehnice, legate îndeosebi
biodegradabil. de creşterea şi îngrijirea animalelor;
Deşeurile industriale sunt deosebit de • deşeuri stradale, provenite din resturile
periculoase pentru mediul înconjurător. care se adună pe străzi şi şosele: ambalaje,
Ajunse în natură, ele pot cauza mari pagube frunze din spaţiile verzi, dejecţii de animale,
zonelor în care se află, ameninţând sănătatea praf, etc.
animalelor şi a oamenilor cu care intră în • deşeuri spitaliere, rezultate din activitatea
contact.Însă cele mai periculoase pentru om spitalelor şi altor unităţi sanitare; aceste
sunt deşeurile nucleare. Depozitarea lor este deşeuri (seringi de unică folosinţă, feşe, vată
extrem de pretenţioasă, şi, deşi dispar singure etc.) sunt arse în crematoriile spitalelor.
(prin procesul de înjumătăţire), acest proces Principalele surse de deşeuri sunt:
durează între sute şi mii de ani. 1. Ambalajele reprezintă o treime din gunoiul
Ţinând cont de provenienţa lor, deşeurile pot menajer. Materialele folosite la ambalarea
fi clasificate în: produselor sunt hârtia, sticla, plasticul
• deşeuri menajere, rezultate din activitatea şi metalul. Folosirea sticlelor returnabile

59
reprezintă o soluţie convenabilă atât din utilizate pentru crearea unor haine noi, prelate
punct de vedere ecologic cât şi economic. pentru autovehicule, pături, lavete etc.
2. Hârtia este folosită pentru diferite activităţi, 7. Deşeurile organice pot fi refolosite prin
în urma cărora rezultă milioane de tone de producerea de composturi sau îngrăşăminte
hârtie în cursul unui an. Fabricarea ei prezintă naturale. Frunzele uscate mucegăite, în loc de
două inconveniente: folosirea ca materie a fi arse, pot fi folosite la acoperirea solurilor
primă a lemnului şi a unei cantităţi de energie agricole, împiedicând apariţia buruienilor.
foarte mari, la care se adaugă poluarea În România, în comparaţie cu alte ţări,
surselor de apă cu deşeurile otrăvitoare
predomină deşeurile reprezentate de materii
rezultate în urma procesului tehnologic.
organice (mai ales de natură menajeră),
Reciclarea hârtiei are un efect benefic asupra
până la 60-70%, de trei ori mai mult ca în
mediului înconjurător şi asupra economiei.
SUA sau de patru ori mai mult ca în Marea
3. Sticla este fabricată în mare parte din Britanie.
nisip şi necesită o cantitate mare de energie.
Prevenirea producerii de deşeuri se realizează
Reutilizarea sticlelor şi borcanelor, prin
prin:
înnapoierea lor producătorilor de bunuri,
• reducerea consumului;
determină un efect pozitiv asupra mediului
• revoluţionarea tehnicilor de fabricare a
şi economiei. Mult mai puţină energie este
produselor;
folosită pentru reciclarea sticlei.
• crearea unor tehnologii de epurare şi
4. Materialele plastice sunt fabricate din reducere a cantităţilor de deşeuri, a unor
materii prime epuizabile precum cărbunele, produse inofensive la contactul cu mediul
petrolul şi gazul natural, obţinându-se peste înconjurător;
cincizeci de tipuri de astfel de materiale. • introducerea unor taxe pentru ambalare;
Reciclarea lor se face foarte greu, aceste • creşterea costului materiilor prime, pentru
tehnologii fiind destul de scumpe. o mai bună gospodărire a acestora.
5. Metalele se obţin prin prelucrarea
B. EVALUARE
minereurilor, ceea ce determină o mare
poluare prin cantitatea de energie utilizată, organizarea unei campanii de colectare
prin emanaţiile şi deşeurile industriale ce a deşeurilor, fiecare grupă de elevi
rezultă din aceste procese. Multe bunuri şi ocupându-se de câte un tip de deşeuri;
ambalaje sunt fabricate din metale (tablă, analiza produselor activităţii elevilor.
oţel, aluminiu etc.). Reciclarea şi refolosirea
deşeurilor metalice are efecte pozitive atât C. RESURSE EDUCAŢIONALE
asupra mediului cât şi din punct de vedere
dicţionar;
economic.
textul suport;
6. Materialele textile şi hainele vechi pot fi
refolosite în mai multe feluri. Ele pot constitui fişă de observaţie;
ajutoare pentru săraci sau pot fi strânse şi materiale reciclabile.

60
Acum în lume:

• o sticlă de plastic, îngropată acum, poate fi


descoperită de urmaşi noştri în aceeaşi stare şi
peste 10.000 de ani;
• ambalajele din materialele plastice
reprezintă peste 20% din cantitatea de deşeuri
menajere;
• anual aproximativ1,25 milioane tone de
deşeuri petroliere se scurg în mări şi oceane;
• cutiile de aluminiu au apărut în 1964; În 1988
erau produse 88 de miliarde de astfel de cutii,
dar numai 55 de miliarde erau reciclate.

Rolul tău!
• Refuză ambalajele nefolositoare!
• Returnează sticlele folosite şi cumpără
pe cât posibil sticle returnabile!
• Refoloseşte orice produs sau material
ce poate fi utilizat din nou!
• Repară obiectele în loc să cumperi
altele noi!

61
Aplicaţii
1. Selectaţi din lista de mai jos următoarele categorii de deşeuri:

a) menajere;
cenuşă recipient de plastic
b) agricole;
seringi cârpe
c) industriale;
vată resturi alimentare
d) spitaliere.
gunoi de grajd sticlă
dejecţii plumb
hârtie fier
carton aluminiu

Care dintre aceste deşeuri pot fi reciclate?

2. Organizaţi o campanie de colectare a deşeurilor la nivelul şcolii pe


categorii, tipuri de deşeuri.

3. Analizaţi care sunt principalele surse de deşeuri la nivelul localităţii


voastre sau la nivelul şcolii în care învăţaţi.

62
3. COLECTAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: • recipienţi pentru gunoaie cu închidere


1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! etanşă, uşor de manevrat şi de curăţat;
• autovehicule care să preia uşor recipienţii
Cu mai mulţi ani în urmă, satele noastre şi să-i golească fără pierderi;
nu produceau deşeuri, deoarece resturile • spaţii de depozitare bine închise, uşor de
alimentare erau folosite pentru hrana igienizat;
animalelor, iar bălegarul pentru îngrijirea • se pot folosi saci de plastic sau de hârtie
solului. Nu existau sticle şi pungi de plastic, ceea ce simplifică atât transportul cât şi
automobilele erau rare. Dezvoltarea industriei curăţarea spaţiilor de depozitare.
şi a agriculturii a însemnat şi producerea
Transportul deşeurilor necesită măsuri
unor mari cantităţi de deşeuri. Pentru multe
speciale pentru mediul urban. Maşinile de
dintre acestea, degradarea biologică nu este
gunoi trebuie să îndeplinească unele criterii
posibilă. De aceea, deoarece trebuie făcut
prin care să se înlăture unele riscuri cum ar
ceva cu deşeurile produse de industrie şi
fi pierderile de gunoaie: să funcţioneze uşor,
agricultură, s-au luat măsuri ca unele dintre
să se defecteze greu, să asigure condiţii de
deşeuri să fie refolosite, altele distruse iar cele
igienă pentru cei care le folosesc, să nu fie
mai multe depozitate în condiţii de siguranţă,
zgomotoase.
astfel încât să nu polueze mediul.
Metodele de îndepărtare a deşeurilor sunt:
Pentru stângerea şi depozitarea deşeurilor
solide sunt necesare mijloace de transport
• gropile deschise – deşeurile se află
sub acţiunea directă a vântului, ploii,
speciale, containere sau pubele, saci de
şobolanilor, muştelor. Mulţi oameni
plastic.
identifică aceste mormane de gunoi cu
În timpul activităţii de colectare şi depozitare propriile case şi îşi petrec viaţa căutând
provizorie trebuie respectate anumite printre resturi alimente comestibile şi
norme, pentru a proteja mediul. Trebuie materiale reciclabile, pe care încearcă să le
evitate pierderile de gunoaie, fermentarea valorifice contra cost.
şi putrezirea resturilor care devin surse de • depozitarea deşeurilor solide în oceane –
infectare, apariţia animalelor care se hrănesc duce uneori la poluarea plajelor, a plantelor
cu gunoaie. Trebuie evitată manevrarea şi animalelor din zonă.
gunoaielor în sistem semi-închis, ca de • rampele de gunoi – denumite şi rampe
exemplu adunarea lui în containere deschise ecologice sau rampe sanitare - sunt spaţii
şi deplasarea cu o maşină de gunoi la groapa de depozitatre a deşeurilor, adaptate şi
de gunoi. Sistemul modern de colectare şi controlate. Pentru a reduce mirosul şi
depozitare provizorie se numeşte sistem scugerile şi pentru a împiedica creşterea
închis şi necesită: numărului de rozătoare şi insecte,

63
angajaţilor rampei li se cere zilnic să ar fi metanul, care, pătruns în atmosferă,
strângă resturile şi să le acopere cu un contribuie la apariţia efectului de seră. De
strat de pământ. Rampele se construiesc asemenea, aceste deşeuri provoacă poluarea
departe de lacuri, râuri, terenuri apelor freatice, implicit a apelor curgătoare,
inundate şi după umplere sunt închise, putând astfel infesta apa potabilă.
căutându-se alte terenuri unde se pot Arderea deşeurilor poate provoca poluarea
amenaja noi rampe ecologice. aerului dacă nu sunt folosite filtre la gurile
• exportarea deşeurilor – se face către ţări de evacuare. Depozitarea deşeurilor toxice
subdezvoltate, unde nu există legi privi- reprezintă o problemă delicată, fiind un real
toare la condiţiile de mediu, iar populaţia pericol pentru statele subdezvoltate şi în curs
nu cunoaşte riscurile deşeurilor acceptate. de dezvoltare.
• incinerarea – căldura degajată de deşeuri
poate fi folosită ca o sursă de energie, iar B. EVALUARE
procesul este numit recuperarea energiei
fişe de observaţii;
sau deşeuri pentru energie, însă poluează
prin cantităţile mari de cenuşă pe care le confecţionarea unor obiecte din deşeuri;
produc; analiza produselor activităţii elevilor.
• compostarea deşeurilor – se face în uzine
de compostare.Gunoaiele bogate în C. RESURSE EDUCAŢIONALE
substanţe organice sunt supuse acţiunii dicţionar;
microorganismelor descompunătoare.
textul suport;
Rezultă un produs numit compost, care
este folosit ca îngrăşământ agricol. În fişă de observaţie;
procesul de compostare se degajă căldură, materiale reciclabile.
praf şi mirosuri neplăcute, astfel că uzinele
de compost trebuie să fie amplasate la o
anumită distanţă de orice localitate, să
folosească tehnologii adecvate, igienice,
pentu a împiedica înmulţirea muştelor şi a
şobolanilor.
• reciclarea deşeurilor – refolosirea deşeurilor
nu este o acţiune simplă, reuşita ei
depinzând atât de posibilitatea de a aduna
şi sorta deşeurile, cât şi de posibilitatea
utilizării lor ca materie primă în industrie.
Îngroparea deşeurilor în gropile de gunoi
nu reprezintă o acţiune benefică din punct
de vedere al protecţiei mediului. Putrezirea
lor determină producerea de gaze, cum

64
Acum în lume:

• în Danemarca, 75% din gunoi este ars, iar


căldura rezultată este folosită la încălzirea
locuinţelor şi ca sursă de energie pentru diferite
întreprinderi;
• dintr-o tonă de cioburi se pot fabrica circa
3.500 de borcane sau 2.000 de sticle diferite,
economisindu-se 630 kg de nisip, 112 kg de
calcar, 180 kg de sodă calcinată şi 700 de metri
cubi de gaz metan;
• în SUA se aruncă anul 30 milioane tone
de hârtie, 4.000.000 tone de material plastic,
5 miliarde cutii de conserve, 26 miliarde sticle,
la care se adaugă numeroase automobile
abandonate, cărucioare vechi, mobile uzate
etc.;

Rolul tău!
• Sortează ambalajele pe categorii!
• Aruncă gunoaiele numai în
tomberoane!
• Închideţi tomberoanele pentru ca
gunoaiele să nu fie luate de vânt
sau de animale şi răspândite
în jur!
• Aflaă unde este centrul de
colectare al deşeurilor în
localitatea ta!

65
Aplicaţii
1. Urmăriţi cum se realizează colectarea şi transportul deşeurilor şi precizaţi
dacă sistemul folosit este un sistem închis. Dacă nu este un sistem închis,
care sunt efectele asupra mediului?

2. Găsiţi şi inventariaţi locurile de depozitare a deşeurilor din localitatea


voastră şi precizaţi efectele acestora asupra mediului.

66
4. RECICLAREA. DE CE SE RECICLEAZĂ DEŞEURILE?
numărul de ore: 1 oră

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: poluarea aerului, ploile acide şi efectul de


Ştiu, vreau să ştiu, am aflat! seră. Reciclarea materialelor economiseşte
energia deoarece reduce numărul de
În vederea reciclării sau refolosirii şi depozi-
procese industriale necesare producerii lor.
tării în condiţii de igienă, trebuie cunoscute
De exemplu, reciclarea aluminiului salvează
tipurile de deşeuri pe care le produce astăzi
95% din energia necesară producerii lui.
economia umană. Reciclarea deşeurilor
asigură o soluţionare a contradicţiei dintre 3. Prevenirea poluării este importantă
cerinţele procesului de creştere economică şi deoarece fabricarea majorităţii produselor
caracterul restrictiv al resurselor. provoacă poluare atât din procesele industri-
ale de producţie cât şi din folosirea energiei.
Refolosirea deşeurilor nu este o acţiune simplă,
De asemenea, depozitarea deşeurilor în
deoarece depinde atât de posibilitatea de a
gropi de gunoi sau în alte locuri, provoacă
aduna şi sorta deşeurile cât şi de utilizarea lor
probleme seriase de poluare.
ca materie primă în industrie.
4. Protejarea mediilor de viaţă se realizea-
Reciclarea reprezintă unul dintre cele mai
bune mijloace de prevenire a poluării şi de ză datorită protejării materiilor prime care
conservare a materiei prime. Prin reciclare, sunt exploatate prin minerit, proces ce are
aproape toate materialele folosite la obţine- loc în zone naturale unde viaţa plantelor şi
rea unui produs sunt redate în folosinţă prin animalelor este pusă în pericol.
reprelucrarea sau reutilizarea lor. Procesul de 5. Prevenirea problemelor viitoare constă
reciclare nu reprezintă o noutate, deoarece în faptul că reciclarea împiedică scăderea
este întâlnit în natură. De ce să se recicleze cantităţii de materii prime, lucru care ar fi
deşeurile? Iată câteva răspunsuri: dus la creşterea preţului acestora. Astfel
1. Conservarea resurselor este necesară ar fi crescut preţurile pe piaţă, ceea ce ar fi
deoarece ele sunt în scădere.Aceste resurse insemnat o instabilitate economică cu efecte
se pot epuiza, de aceea este necesară o sociale.Reciclarea este un proces ce poate
bună conservare a exploatărilor pentru crea locuri de muncă.
generaţiile viitoare. Reciclarea este o soluţie Reciclarea cuprinde câteva faze:
a problemei. • colectarea selectivă pe diferite tipuri de
2. Economia de energie este importantă deşeuri (sticlă, metal, carton, hârtie, mase
deoarece producerea ei provoacă multe plastice) în containere speciale;
daune mediului înconjurător. Printre aceste • depozitarea în centre de colectare;
daune amintim exploatarea combustibililor • transportul;
fosili, producerea de gaze ce provoacă • asigurarea tehnologiei şi a echipamentelor

67
de reciclare în întreprinderile specializate
care primesc deşeuri;
• asigurarea calităţii produselor obţinute
Acum în lume:
prin reciclare, pentru a putea fi competitive
cu produsele similare obţinute din materia • reciclarea unei cutii de suc duce la economi-
sirea a 96% din energia folosită la fabricarea ei;
primă obişnuită;
• informarea şi educarea populaţiei în • reciclarea unui borcan economiseşte sufici-
vederea folosirii produselor obţinute prin entă energie pentru folosirea unui bec de 100W
reciclare. pentru 4 ore;
• reciclând carton, putem economisi până la
B. EVALUARE 25% din energia folosită la producerea lui;
organizarea unei campanii de colectare a • avantajele reciclării hârtiei sunt: reducerea
deşeurilor şi selectare a deşeurilor; consumului de apă cu 60%, a consumului de
confecţionarea unor obiecte din deşeuri; energie cu 40%, a poluării aerului cu 70% şi a
poluării apei cu 35%;
analiza produselor activităţii elevilor.
• avantajele reciclării sticlei sunt: reducerea
C. RESURSE EDUCAŢIONALE consumului de apă cu 50%, a consumului de
energie cu 2% pentru fiecare creştere cu 10% a
dicţionar; conţinutului de sticlă reciclată, a poluării aerului
fişe de activitate; cu 20% şi economisirea a 1,2 tone de materii
prime la fiecare tonă de sticlă recuperată;
fişă de observaţie;
materiale reciclabile.
• reciclarea hârtiei foloseşte doar 40% din
cantitatea de energie folosită iniţial la obţinerea
ei;
• fabricarea sticlei din cioburi economiseşte
30% din energia folosită la început;
• dacă doar unul din 10 ziare produse în SUA s-ar
recicla, ar fi salvaţi 25 milioane de arbori anual;

Rolul tău!
• Reciclează orice poate fi reciclat!
• Renunţă la băuturile răcoritoare în
cutii de aluminiu sau sticle de plastic!
• Renunţă la obiectele din plastic
de unică folosinţă (pahare, sticle,
farfurii)!
• Foloseşte cât mai puţine ambalaje!

68
Aplicaţii
1. Selectaţi şi reciclaţi, pentru clasa din care faceţi parte, cantităţile de
deşeuri pe care le-aţi putea recupera din ceea ce folosiţi zilnic sau aproape
zilnic:

- recipiente de plastic de suc sau apă minerală şi pungi de plastic;


- hârtie, caiete vechi, foi de hârtie de scris, ziare, reviste, şerveţele de hârtie,
hârtie de împachetat, cartoane de la diferite cutii;
- cutii de aluminiu de sucuri;

2. Prezintă avantajele şi dezavantajele reciclării deşeurilor.

69
Evaluare
numărul de ore: 1 oră

1. Problemă:

Află câţi oameni trăiesc în localitatea ta.


Sunt aproximativ ……………. oameni care trăiesc în localitate. Dacă
fiecare persoană aruncă un kilogram de deşeuri pe zi, care este
cantitatea totală de deşeuri aruncată într-o singură zi în localitatea
ta?
………… oameni x …………kilograme = ………..kg/ zi
Un an are 365 de zile. Câte kilograme de deşeuri sunt aruncate în fiecare
an în localitatea ta?
zile x ………..kilograme pe zi = …………..kg/ an

Acest tip de gunoi nu include deşeurile voluminoase (sobe, frigidere,


mobilă, maşini sau alte obiecte mari).

2. Realizaţi o expoziţie cu obiecte confecţionate din deşeuri. De


exemplu: un telefon cu fir (două pahare de unică folosinţă sau de iaurt,
două agrafe de birou şi un fir de aţă), o barcă cu motor (două sticle de
plastic, o plăcuţă de plastic sau lemn, motoraşul de la o jucărie veche şi
o elice), o lupă (sticla de la un bec în care se toarnă puţină apă), periscop
(o foaie de carton de bloc de desen şi două oglinjoare) etc.

3. Creaţi şi amplasaţi indicatoare cu mesajele:


Colectaţi selectiv deşeurile!
Păstraţi curăţenia oraşului!

70
Ghidul
ecologistului
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat!
Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare
vieţii, însă depinde de noi dacă dorim să folosim
aceste elemente esenţiale în mod util sau dacă
vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre.
Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se
pare că populaţia nu acordă interes acestui proces
nociv. Convingerea că această problemă este doar
a specialiştilor şi a forurilor internaţionale este
eronată şi gravă. Ocrotirea planetei este o problemă
mondială şi, tocmai de aceea, fiecare om trebuie
să-şi asume această responsabilitate.
Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă disciplină
ştiinţifică la cea de problemă a conştiinţei
comune, naţională şi internaţională, reprezintă o
realitate tristă în zilele noastre, când distrugerea
echilibrului natural al întregii planete este iminent.
Lupta împotriva poluării întregii planete solicită
colaborare şi cooperare internaţională, şi de aceea
depinde de noi dacă vom trăi într-un mediu curat,
sănătos şi nepoluat. Stă în puterea omului să ia
măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri
continuarea şi agravarea acestui proces dăunător.

B. EVALUARE
afişe, postere, fluturaşi, pliante, revistă;
analiza produselor activităţii elevilor.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar;
set de fotografii şi imagini;
materiale necesare pentru confecţionarea
posterelor, fluturaşilor, pliantelor, revistei.

71
Acum în lume:

Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de • 16 septembrie – Ziua Internaţională a Stratului


care avem nevoie, la nivel internaţional au fost de Ozonului
stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului
• 18 septembrie – Ziua Mondială a Geologilor
înconjurător:
• 23 septembrie – Ziua Mondială a Curăţeniei
• 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede
• 25 septembrie – Ziua Internaţională a
• 15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii
Mediului Marin
• 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei
• 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor
Mediului
Curaţi
• 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei
• 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului
• 27 martie – Ziua Internaţională a Apei
• 4 octombrie – Ziua Internaţională a Protecţiei
• 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor Animalelor
• 15 aprilie – Ziua Pădurii • 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru
• 17 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii Reducerea Dezastrelor Naturale.

• 22 aprilie – Ziua Pământului • 16 octombrie – Ziua Internaţională a


Alimentaţiei
• 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei
Animalelor de Laborator • 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării
Negre
• 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor
• 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru
• 8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor
Urbane
Climă
• 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale
• 5 decembrie – Ziua Voluntariatului

• 31 mai – Ziua Mondială Împotriva Fumatului


• 14 decembrie – Ziua Internaţională de Protest
Împotriva Reactoarelor Nucleare
• 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului
• 29 decembrie – Ziua Internaţională a Bio-
• 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor diversităţii
• 17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea
Deşertificării
• 21 iunie – Ziua Soarelui
• 29 iunie - Ziua Dunării
• 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei
• 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor
Zoologice şi Parcurilor

72
Rolul tău!
• Protejează mediul în care trăieşti!
• Participă la acţiuni de ecologizare a
mediului în care trăieşti!
• Informează-i pe cei din jurul tău
despre problemele de mediu pe care
le observi!

73
Aplicaţii
1. Realizaţi materiale prin care să popularizaţi principalele date din
CALENDARUL ECOLOGISTULUI.

2. Realizaţi materiale prin care să arătaţi avantajul unei preocupări


permanente pentru sănătatea planetei, avantajul unei atitudini ecologice.

3. Confecţionaţi materiale care să prezentaţi comportamente ecologice în


opoziţie cu cele neecologice, precum şi recomandări, îndemnuri etc.

4. Realizaţi o revistă în care să prezentaţi punctele de vedere, legate de


problema protecţiei mediului, reflectate în scurte interviuri luate colegilor,
părinţilor, persoanelor din comunitatea locală.
Exemplu de chestionar:
- Ce reprezintă pentru tine mediul înconjurător?
- Există specii de animale şi plante pe cale de dispariţie în localitatea ta?
- Ce se realizează pentru a fi salvate?
- Cum crezi că te afectează poluarea?
- Ce faci pentru protejarea mediului?
- Cine este responsabil pentru a combate poluarea?
- Este suficient mediatizat fenomenul de poluare în localitatea ta?

74
Evaluare finală
numărul de ore: 1 oră
1. Testul …. De ce?
…este nevoie să cunoaştem şi să ocrotim natura?
…mor vieţuitoarele marine atunci când au loc naufragii ale petrolierelor?
…spunem că pădurea este „aurul verde”?
…sunt ocrotite în mod deosebit anumite specii vegetale şi animale?
…spunem că ocrotirea şi protecţia mediului este o îndatorire a fiecărui
cetăţean?

2. Cum credeţi că ar arăta totul în jur, dacă:


x nu ar exista apă;
x aerul ar fi poluat în întregime;
x ar dispărea Soarele;
x nu ar fi plante;
x ar muri toate animalele;
x s-ar tăia toate pădurile;
x s-ar topi gheţarii şi nu ar mai înceta ploile?
În fiecare din aceste cazuri, care sunt urmările dezastruoase ce ar putea
strica echilibrul naturii?

3. Realizaţi o campanie de presă cu toate tipurile de materiale (postere,


fluturaşi, pliante), prin care să aduceţi la cunoştinţă întregii comunităţi
locale care sunt efectele activităţilor umane asupra mediului în localitatea
voastră. Împreună găsiţi soluţii pentru a reduce poluarea în scopul
protejării şi chiar conservării mediului din orizontul local.

4. Completaţi tabelul de mai jos cu activităţi ale omului care se încadrează


în poluarea mediului şi care în ocrotirea acestuia:
Poluarea mediului Ocrotirea mediului

Se vor avea în vedere câteva dintre activităţile următoare dar şi altele:


păstrarea liniştii şi ordinii în orice loc; ruperea crengilor din copac; arun-
carea gunoaielor în apă; strângerea resturilor şi hârtiilor după orice popas;
spălarea maşinilor în râuri; ţipetele şi urletele puternice; aprinderea focului
în pădure; curăţirea apelor; aruncarea hârtiilor pe stradă etc.

5. Realizaţi un proiect despre sursele de deşeuri şi reciclarea lor, pe care să-l


propuneţi companiei care se ocupă cu curăţenia localităţii.

75
76
Cuprins
Argument ...................................................................................................................7
Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare ..................................11
Conţinuturile învăţării..............................................................................................12
Planificarea orelor ....................................................................................................13
1. Lecţie introductivă ........................................................................................................................15
2. Activităţile umane şi efectele lor asupra mediului........................................................17
1. Efectele activităţilor industriale asupra mediului ..............................................................17
2. Soluţii de protecţie a mediului ...............................................................................................21
Evaluare ...........................................................................................................................................25
3. Efectele activităţilor agricole asupra mediului .................................................................26
4. Soluţii de protecţie a mediului ...............................................................................................30
Evaluare ...........................................................................................................................................34
5. De ce se dezvoltă transporturile ? .........................................................................................35
6. Efectele transporturilor asupra mediului ...........................................................................38
7. Soluţii de protecţie a mediului...............................................................................................42
Evaluare ...........................................................................................................................................46
8. Poluarea nucleară (radioactivă)..............................................................................................47
9. Poluarea sonoră (fonică) ...........................................................................................................51
3. Deşeurile ............................................................................................................................................55
1. Ce sunt deşeurile?.......................................................................................................................55
2. Principalele surse de deşeuri ..................................................................................................59
3. Colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor..........................................................63
4. Reciclarea. De ce se reciclează deşeurile? ...........................................................................67
Evaluare ...........................................................................................................................................70
4. Ghidul ecologistului .....................................................................................................................71
Evaluare finală....................................................................................................................................75

77
78
79
80