Comparație între regiunile industriale

Tokyo-Yokohama și Ruhr

Regiunea industrială Tokyo-Yokohama reprezintă cel mai complex spațiu industrial, în ceea ce
privește dimensiunea acestuia, diversitatea industriilor, producția și ponderea la nivel mondial,
fiind totodată și cea mai populată regiune urbană a Japoniei, dar și a Terrei. Situată în nordul
Insulei Honshu, pe țărmul de nord-vest și de vest al Golfului Tokyo, într-o regiune de câmpie, în
zona de vărsare a râurilor Sumida, Toma, Arakawa, aceasta se mai remarcă și prin faptul că
Tokyo face parte din megalopolisul Tokaido(care se desfășoară până la Osaka), dar și prin
apartenența sa la regiunea industrială Keihin, compusă din Tokyo, Yokohama, Kawasaki și
Chiba.

Regiunea industrială Ruhr-Rin, aflată pe teritoriul Germaniei este cea mai mare concentrare
urbană europeană din punct de vedere al suprafeței, numărului de orașe și activității industriale.
Situată la est de orașul Hamm și la vest de valea Rinului, ea cuprinde localitățile de pe valea
fluviului Rin și depășește fluviul, incluzând și zona orașului Moers, suprapunându-se bazinului
industrial Ruhr și respectiv, Lippe. Deși în ultimul timp bazinul Ruhr a pierdut din ponderea
industrială, există încă unele firme mari precum RAG, Degussa(aur) sau ThyssenKrupp(oțel,
nave maritime, lifturi) care mențin regiunea printre cele mai importante din Europa.

În cazul regiunii industriale Tokyo-Yokohama, gradul de concentrare teritorială a industriei

este unul mai ridicat decât cel al regiunii Ruhr-Rin, întrucât în cartierele de locuințe sunt
prezente întreprinderile mici și mijlocii, iar la exterior, lângă țărmul golfului, se află marea
industrie. Totuși, așa cum în Japonia sunt înșirate pe țărm furnale, șantiere navale, rafinării, și în
Germania siderurgia se dezvoltă lângă căile de navigație, rafinarea petrolului la periferia orașelor
etc. Cu toate acestea, deși ambele regiuni industriale se concentrează pe exploatarea cărbunilor,
minereurilor feroase(și neferoase), petrolului, dețin rețele complexe de căi de transport, Tokyo-
Yokohama se evidențiază și prin întreprinderile centrale unde există circa trei milioane de
salariați, forță de muncă pe care Germania nu o poate depăși, încă.

În regiunea industrială Ruhr-Rin, centrele industriale importante sunt orașele Essen(nucleul

social-politic), Dinslaken și Gelsenkirchen(cele mai importante rafinării), Duisburg(cel mai mare
port fluvial din lume), Dortmund și Bochum, iar în regiunea Tokyo-Yokohama, orașele Tokyo,
Yokohama, Kawasaki, Chiba, ce concentrează împreună 60% din numărul companiilor nipone
și 30% din producția industrială a țării. Centrele industriale germane sunt orașe mai mici decât
cele japoneze, cu o densitate a populației mai scăzută, localități în care se dezvoltă diverse
ramuri ale industriei, dar cele din Japonia fac totuși parte din una din cele mai importante regiuni
industriale din lume, fiind mai mari și ca suprafață, și în ceea ce privește populația.

Localizarea industriei în regiunea Tokyo-Yokohama este favorizată de prezența Mării Japoniei,

pe țărmul Golfului Tokyo fiind situate șantiere navale, rafinării și tot aceasta reprezentând o cale
navigabilă pentru importul de cărbuni, minereuri feroase și neferoase. De asemenea, regiunea
Ruhr-Rin este localizată în vecinătatea Mării Nordului și a axei navigabile a Rinului, ceea ce
conduce la dezvoltarea unei industrii prospere, alături de prezența resurselor naturale(cărbuni,
minereu de fier).

Astfel, principalele ramuri industriale ale celor două regiuni sunt siderurgia, construcțiile de
mașini și nave, locomotive și vagoane, rafinarea și chimizarea petrolului, materiale de
construcții, textile și confecții, regiunea Tokyo-Yokohama fiind renumită și pentru producția de
ceasuri(Seiko), electronică(Hitachi, Sony), electrotehnică(Toshiba), optică(aparate fotografice,
de filmat- Canon, Nikon), iar regiunea Ruhr-Rin și pentru energia electrică, cocsochimia,
petrochimia ș.a.

Prin urmare, deși există unele deosebiri între cele două regiuni industriale la nivelul resurselor
pe care le pot exploata pentru a obține produse, producției anuale a fiecăreia sau poziției
geografice, ambele sunt esențiale pentru evoluția industriei Europei, Asiei sau chiar mondiale.