Sunteți pe pagina 1din 24

T

II
I
UNTVERSTTATEA PETROL - GpZE DtN pLOtEgTt
FACULTATEA I.P.G.

!T
II
II Caiet de Practica

It
tI
I
t STUDENT: OANCEA ION
ANUL: 2 l.P.c.
SERIA: A

I GRUPA:FORAJ 3

I
I 2012

I
I
t
rl
r Generalitati

I 1" Amenajarea drumului pana la locatia sondei

t 2.
.t
J-

4.
Amenajarea locatiei
Transportul instalatiei pana la noua locatie a sondei
lnceperea montajului si a forajului

t -
Sonda

este o excavatie miniera circulara caracterizata prrn raporl mare

I dianretru' executata in sol cu scopul de a evidentia si a

dislocarea rocii se face cu sape numite sape de foraj.


intre lungime si
exploata zacamintele de hidrocarburi si
minereuri utile' Forajul propriu-zis se face cu instalatii speciale
numite instalatii de foraj, iar

ll ln executia gaurii de sonda se vor executa urmatoarere


operatii :

I -
-
-
forajul propriu-zis;
tubarea;
cimentarea ( introducerea lapteiui de ciment in spatele
coloanei pentru consolidarea

I gaurii de sonda in portiunea forata);


- operatii de investigatii a gaurii de sonda.

I 1.
Metode de forai

Percutant cursant sau hidraulic

I Rotativ de la suprafata sau cu motor submerstbil


2.
Rotativ pneumatic

t Evacuarea detrisului se face cu ajutorul fluidului de


foraj pentru hidrocarburi : F166, Fzoo, F:zo, Fass, F5s6, Fs6s

F= instalatia de foraj
foraj. simbolizarea inslalatiilor de

I 100,200.....,900 = forta admisibila in tone de forta.

t se fabrica in trei variante actionate cu motor hidrauric (AH),


continuu, motoare Diesel electrice in curent continuu.
motor electric de cureni

I
Sondezele sunt instalatii pentru prospectiuni geofizice
utilizate la adancimi mai mjcj, j

nnaxirn 1200 m.

Simboiizarea : SG 25, SG 1S0, sG 300, sc sc


t
600, 1200.
lnstalatiile pentru forajul de apa sunt utilizate la adancimi
mai mici de 60Om

I Simbolizarea lor: FA 10, FAi2, FA 20, FA 30.

I
t
I
t
I Sistemul de rotire:
Acest sistem se compune din

I
:

- masa rotativa;
- cap hidraulic;
- garnitura de foraj.
T Masa rotativa : ROL - imprima miscarea de rotatie garniturii in timpul forajului si preia

t greutatea in timpul manevrei.

Simbolizrea : MRS 175 (masa rotativa scufia),

t MRL 175 ( masa rotativa lunga ).

ln componenta ei avem

I
:

- patratii mari ( se scot la tubare si cimentare)


- patratii mici ( se scot la manevere ).

r iil,:i ::scr,=ie

T
t p hidruulrc

I ni'infi rlA r.rnirsil'f; rB

I -,:1 f OIL-lI i'./(i

r iJfl':vfl tre rl tggtr.;r


3,1,n'i
iF . rr
"- ' , u'ti..lLrlL.ii
-*J r; r

r
i-il1,:]rjfir ri* g h;dn;
i5i,r rirri ,ie tn ruj

,Llircuilrri, a r cr:nCer,t n.l

I '
-1lL
f,
f luidului de

I ictLit
inr*j
{ p:in s,Pt]tiu I'rrt:lari

ili;idrru; Je iorn..
Li I {j**ce rrg{rrr I

I ':[r:,:] irriertnrL-i ;r'u.1 :tltir I

- p1 .3i1;li perr{ ru 'f 5 rc.l.lrr::l'4il


apci-nri' outole ;re
sil FG

r Cpr-: rlt frr,:,1

I
Schema de foraj a unei sonde cu masa rotativa.

I
I
r
I
I
t
I
I
I
l
t
t
l Schema de principiu a capului hidraulic

I Corp din otel A - lungimea capului hidraulic

t Bolturi
Toarta
Fusul cu guler
B - Iatimea capului hidraulic
A - latimea capului hidraulic in planul lurlelei

I Reductie
Rulment axial principal
Rulment axial secundar

I Rulment radial
Rulnrent radial

t
Lulea
Teava de spalare
Capac de fixare

I Cutie de etansare
Piulite de strangere

I
I
t
I
l
I
Garnitura de foraj se compune din
I - Prajina de antrenare

I -
-
Prajini normale
Prajini grele

I -
-
Stabilizalor
Racorduri speciale

I Garnitura de foraj are rolul de a transmite miscarea Ce rotatie de la masa rotativa la sapa
si perrnite circulatia fluidului de foraj in gura de sonda. O parte din garnitura de foraj realizeaza

I o apasare pe sapa, iar pentru a realiza oprirea de interventie si reparatie se folosesc diferite
accesorii.

I 1. Praiina de antrenare:are rolul de a transmite miscarea de rotatre ce la masa rotativa la


garnitura de foraj. Este realizata din otel inalt aliat capabil sa reziste la solicirar: ccrrpuse

I ( tractiune, torsiune, presiune interioara). Lungimea prajinii de antrenare este oe'iZrn.


2. Praiini normale : sunt realizate din otel de calitate superioara capabile sa reziste la

I solicitari ca:tractiune, torsiune, presiune interioara si exterioara prin incovoiere. Lunginrea


prajinilor normale este de 9 m

I 3. Praiini qrele :

Se plaseaza la partea inferioara a garntiurii si au rolul de a realiza o apasare axiaia pe


sapa. Sunt construite din oteluri aliate capabile sa reziste la eforturi compuse : compresiune,
torsiune, presiune interioara. Lungimea prajinilor este de 9 m.

I Stabilizatori

Se folosesc la dirijarea sondelor si se monteaza intre prajinile grele; au scopul de a

I impiedica miscarea eliptica a sapei pe talpa.

Racorduri speciale

l Au urmatoarele roluri:

I -
-
Permit insurubarea prajinilor intre ele;
Permit trecerea de la un tip de filet la alt tip de filet.

I Echipamentul de manevra

t Echipamentul de manevra este un ansamblu de elemente ( utilaje si materiale ) care


preiau sarcinile de la put si le transmit instalatiei de ridicare, ln acelasi timp se face posibila

I rnanevrarea in sonda pe verticala ( extrageri sau introduceri ) a materialului tubular si a prajinilor


de pompare sau a diverselor scule.
Acest ansamblu este format din

t
:

t
t
- geamblac
- macara
- cabluri
- carlig
- troliu

I Geamblaqurife de productie

sunt compuse din mai multe roti montate pe unul sau mai
multe axe care se sprijina
traverse sau prin intermediul unor lagare cu rulmenti.
se construiesc in 3 variante :
a) Cu 3 roti de manevra pentru sarcini de lucru 40 t.f
I b) Cu 4 roti de manevra pentru sarcini de lucru 40, B0 t.f.
.

c) Cu 6 roti de manevra pentru sarcini de lucru 40, gO t.f.


l ln afara acestor roti, geamblacul mai est prevazut cu
centreaza pe gura putului si o raota pentru ghidajul ramurei
o roata de lacarit care la montaj se
active a cablului.
I Distanta intre roti trebuie sa fie max. 12 mm pentru a
Foile geamblacului sunt confectionate din otel rr si sunt
Geambiacurile astfel asamblate sunt ridicate in turla unde
nu permite caderea cablului pe ea.
solidarizate intre ele prin distantiere.

I care la randul lor se sprijina pe coroana turlei.


Ruimentii se ung cu vaselina consistenta cu ajutorul unor
se monteaza pe 2 g,nzi metalice

ungatoare speciale ( agresare

I
cu ocazia fiecarei interventii, sau o data la 7 zile, in cazul
in care lucrarea este de durata lunga.

Macaraua de productie

I Ea constituie partea mobila a echipamentului de ridicare.


multe roti identice cu cele de manevra de la geamblac
Este compusa din una sau mai
montate pe acelasi ax. lnvartirea lor pe

I ax este asigurata prin intermediul rulmentilor. Axul rolelor este


acelasi otel care formeaza corpul macaralei. De partea
piesa care permite cuplarea macaralei cu
fixat Ia capete in 2 placi din
inferioara a placilor este prins lacatul,

I
urmatoarele elemente din echipamentul de
( carligul )' Rulmentii macaralei trebuie gresati ca si cei geamblacului. manevra
ai operatra nu se mai
executa separata ptr fiecare rola, axul fiind prevazut
cu un canal central care are iesirea ia
fiecare rulment.

I Macaralele difera intre ele prin numarul de roti, ceea


sunt construite'
ce determina si sarcina pentru care
La noi in tara se construiesc macarale cu 1,3,5 role pentru
sarcrni de

t 10,20,30,60 t.f.
Toate macaralele sunt prevazute in dreptul rolelor
cu aparatori metalrce.

I Garliqele de productie

carligul face legatura dintre sarcina de la put si macara,

I permita rotirea sub sarcina. Are urmatoarele parli


-
componente
carrigur propriu-zis cu rocasur pentru suspendarea
prelucrare a sarcinilor). Este prevazut cu un
Er este astfel construit incat sa
:

cabrajeror (piese intermediare de

I dispozitiv de siguranta care nu permite


chiolbasilor; in partea superioara are o prelungire cilindrica
urmatoarea parte componenta, corpul carligului (butucul).
iesirea
( gatul carligului ) , care intra in

I
I
I
- Toarta carligului este o piesa curbata sub forma de U ale carei capete sunt solidarizate
de corp in 2 bolturi in jurul careia poate oscila. Carligele sunt construite oentru sarcini
1,2, s,
12.5,2A,30 t.f.
Cele de 12,5 si 20 de tone forta sunt folosite pentru manevrarea parjiniior de pompare.
Cele
de 30-50 t.f. sunt folosite pentru a bloca carligul propriu-zis pentru a nu se mai putea
invarti.
Acest lucru este posibil datorita unui bolt care patrunde in acelasi timp prin corpul
carJigului si
I gatul carligului propriu-zis.

I
I
I ,.- F

I
I i

I
I !ri*..

"l
ir,. ljlirfig de p,r,:drr,r1i,:

a;:irri
irfliiilr:f
liixt ;rrr:
i$; ;'.
dL:
:;.i girrnji.,;
&nit*!1 ii;
itg. :r'i. liiriig $c prn;irr;i* ru,:irr..
i *in1l1 *fu :i i l'* I u.l ; J- t,:.tl]. t;l rxul g.r l]i
"
i

,;-,li :; pLTil i ;-Lil,j,r i ; IrLri l-. l:. -:.. : -. :


1

- -fl lhl/.' n | : d- : r, r', I clt rl :: :;l:r1.1 :L:t j.


;

I od.*irJ,r*ri: r:ui
$-prill!;n *irdig*lLrri.:
ftstrrdiii*i:lu] de prrsinnr
i"ehir lt-ilguJ crirligrLl r::.
i g.u hi :

;
I"rirmar,in r{tligll:tli: r-p'e:;ui
.r-drs;rhid,:ren ilJlrd
.lr rr
.'.:,-:r dc (t;l tirir ;r
im
"r.i;uriri:
l,:r.i,:rirr]
ll,l:rLit: ; i r.lL;ia..: rrir..it r.. rrr
i}1'r;':.;i.uir,L

I Cabluri

I Este elementul elastic de legatura dintre partea fixa a echipamentului de


( geamblac) si parlea mobila ( macara ).
manevra

I Prin ele se transmite la troliu forla necesara preluarii sarcjnilor. cablurie sunt
confectionate din fire de otel special, ce rezista la rupere impletite intre ele.
Constructiv sunt mai
rnulte tipuri de cablu, diferenta consta in numarul de fire si de sensul infasurarii.

I ln principiu ele au o inima vegetala care are rolul de a atribui cablului o rezistenta si
elasticitate necesara.
Fiecare tronson are un fir central in jurul caruia sunt infasurate 6 fire deasup
I exista inca un rand de 12 fire, sau un fir central in jurul caruia sunt infasu rate 2
in 12.
ra carora
randuri de sarma

La irecerea peste role sau infasurarea pe toba, cablurile sunt infasurate,


I incovoiere. Cablurile
pentru pistonat.
solicitandu-se ia
mici de 22 mm sunt facute pentru operatia de curatire sau lacarire si

I
Troliu
I
Lucrarile executate la sonda se traduc in ultima instanta in deplasarea pe verticala a

I echipamentului. Deplasarea pe verticala se realizeaza cu o instalatie care permite deplasarea


capatului activ al cablului si in acelasi timp dezvolta forta ceruta de sarcina de la put.
Aceasta instalatie se numeste troliu si are in componenta urmatoarele parli
:

I - Toba pe care se desfasoara cablul


- Axultobei pe care se invarteste liber suspendat pe cele2 capete pe lagare
- Roata de transmisie montata rigid pe ax prin intermediul caruia energia de miscare
I inrprimata de motor este transmisa tobei.
- Cuplajul cu parghia de actionare prin care miscarea axului este transmisa tobei, cand
l acest lucru este necesar,
- Frana tobei
- Postamentul
I Troliile pentru reparatie sau interventie la sonde sunt :
- Fixe montate la sondele izolate care necesita pentru mentinerea lor frecvente intretineri
- Semitransportabile
I - Transportabile

I
I
I
I
I
I
l
I
I
t
I
I
r
t
t
r
r
I
t
t
I /-i,tril j-:,:'1" il::ilaf i-. j-ri,iil
[]ea::,1-',liir:ul i n.:iaia1 rel
.r;i;r-lit;ii;_iilL.: ilie r:r!; t: t ,t {'1- jnclr .-le J.r:;iir:lia;,j ;:;i lJ|_:r.Lii!

t
i-:-;l ::,;.r rl i'-:r-i hi.r .:i I indijcc

t Sisteme de extractie

r
1.
Aceasta metoda de exploatare este cea mai ieftina si in acelasi timp
cea mai simpla.
Sondele produc prin eruptie naturala in prima faza a exploatarii zacamantului,
atunci cand
presiunea de fund este suficient de mare pentru a aduce la

t
suprafata continutul de fluid al
zacamantului.

r 2. Metode de exploatare prin eruptie artificiala


Cand presiunea de zacamant incepe sa scada, iar la capul de
presiunile foarte mult, fluidele din zacamant nu mai sunt aduse
eruptie al sondei scad
la suprafata.
ln aceasta situatie pentru compensarea scaderii de presiune a

I gaze sub presiune in spatiul inelar dintre coloana de exploatare


zacamantului se introduc
si tevi de extractie, care ajung
la siurile tevilor de extractie unde se amesteca fluidul produs de sonda
si de aici ajung la

I
suprafata pana la parc.
Echipamentul de fund este acelasi ca la eruptia naturala, deosebirea
aparand atunci
cand in garnitura de tevi de extractie se introduc supape de fund pentru pornire.

I 3.
La suprafata se rnonteazao conducta de gaze de la statia de

Metoda de extractie prin pompaj in adancime


comprimare.

r Aceasta metoda se aplica dupa ce nu mai este eficienta metoda


de exploatare prin
eruptie artificiala' ln acest sistem titeiul se extrage din sonde cu ajutorul
unor pompe de

t
andancime actionate de la suprlata de unitati de pompare prin intermediul
unor garnrturi de
prajini sau cu instalatii hidraulice sau electrice.
I. Echipamentul de suprafata al sondeior de titei in eruptie naturala :

I
1. Dispozivitul de suspendare al tevilor de extractie.

I
I
t
t Acest dispozitiv se fabrica in 2 tipuri :
Tip I pt. presiuni de 70, 140,210 bari

t Tip il pt. presiunide 350, 700, 1050 bari

Diferenta intre cele Z tipuri consta in modul

t
de suspendare a tevilor Ce extr-actie si de
etansare a spatiului inelar.
2. Dispozitiv pentru suspendarea teviror de extractie
:
flansa dubla

I boneta
mufa tronconica
inel de etansare

r piulita pentru fixarea mufei tronconice


garnituri inelare
supapa de contrapresiune

T Capul de eruptie

r
Este un ansamblu de fitinguri si armaturi de mare presiune
care are rolul de a etansa spatiul inelar dintre
, dar de constructie curenta
coloana de exploatare si tevile de extractie
aduce produsul din sonda ia suprafata prin alegerea si de a
corespunzatoare a orificiului de trecere,

I care este duza.


capul de eruptie se monteazala gura sondei pe ultima
ce indeplinesc urmatoarele functii
flansa de etansare a coloanelor

I
:

- Serveste la suspendarea tevilor de extractie


Etanseaza spatiul inelar
Permite reglarea debitului de fruide al sonderor

r
cu ajutorul duzeror
Permite circulatia fluidelor
Permite masurarea presiuniror si a temperaturii
ra gura sondei

t
se construieste din otel de calitate superioara puniru
a rezista la actiunea corozivaa apei
care insoteste titeiul, respectiv la actiunea abraziva
a nisipului antrenat din strat.

r a)
1.
2.
Dupa solutia constructiva
Cap de eruptie asamblat prin flansa

I
Cap de eruptie monobloc
b) Dupa gama presiuniior de rucru : 140,210,
350, 700, 1050 bari.

I 1.
-
-
Capete de eruptie asamblate prin flanse
Cu 1 brar [C.E.A 1J
Cu 2brate [C.E.A 2j
:

t capetele de eruptie au un singur brat monobroc,


- se construiesc in 2 variante

t
cap de eruptie monobroc cu un brat si un robinet pe
rinia principara
- cap de eruptie momobroc cu 2 robinete pe rinia principara.

t
Capul de eruptie cu un brat se compune din:
- Flansa dubla a dispozitivelor pentru suspendarea
teviror de extractie
- Boneta
-
t Robinet principal

t
I
I
I Contraflansa
Bratul de exploatare

I Stut
Corpul duzei
Dopuri

I Robinet de evacuare
Legatura ia coloana cu mosor, robinet si T
Supapa de retinere

T
t
I
t
t
t
I _ Cap d* en:3rlie cu dou& bru1e.

I l*rJi*pnziiinrl de suxpendar:e a !*rilor *ic eritruuli* {*n1a il:


g;lel i it) ; J*?entihd,Cer: roi,lei enh;rn*i; -{"pri r* penhu
t nffn nmetrul cnlmi:r ei ; C- bnlmtx r,*p uiui dr erup{i e; S-vesti
I * l*

r
priucipde; fi-cnrcea cnpulLri cf* cnrr4ie; Z,r,e:rrihd rlcntirlici ri*
la 1*viJe de extr*cde; $-pc'rl rJrrur; ,{'-pr.ir.r m:rnome{nliui rje la
iclile dc *xtracfie; Jfl-venrilul 1lnntfli hurlayml de pisrurnnl.

t crucea rnasiva este prevazuta cu un stut cu mufa de T+ inch cu un


robinet si un

t
manornetru pentru masurarea presiunii din tevile de extractie. Capul
de eruptie cu brate este
prevazut cu doua robinete pe linia principala si cu 1 sau 2 robinete
pe brate.
Are aceleasi componente ca si capul de eruptie cu 1 brat, singura
diferenta firnd aceea

t ca in locul flansei oarbe se monteaza un brat de exploatare prevazut cu


pentru montarea duzei, brat care face legatura cu o conducta
un robinet si un locas
de sonda.
Robinetul principal cu pana se va manevra pentru oprirea sondei
numai in cazuri strict

t necesare, atunci cand s-au defectat armaturile capului de eruptie deoarece


ventil ar pune in pericol siguranta sondei.
crucea este o piesa masiva supusa actiunii abrazive a nisipului adus
defectarea acestui

de fluidele din strat,

t in aceasta piesa fluidele care circula prin tevile de extractie isi schimba
directia.
ventilulsuperior se utilizeazain cazul pistonarii a unei deparafinari sau
unor operatii de masurat a presiunii stratului cu manometru de fund.
in cazul efectuarii

I
I
I
T
t ln cazul in care manevrele cu acest ventil
Ventilul de la baston se va deschide numai
sunt mai frecvente si aceasta se dubleaza,
in cazul in cand se va face o circulatie de fulid

I in sonda respectiv pentru omorarea

cu 2 brate pentru
sondei.
Ventilele de pe bratul de exploaiare se
manevreazamai des in cazulcapului
a schimba sau contro la duza. de eruptie

t
capul de eruptie va fi ales in functie de
presiunea de fund a sondei
Duzele - cu ajutorul acestora se regleaza
debitur titei si gaze ar sondej, crearea
contrapresiuni Ia trecerea fluidului prin capul unei

t de extractie.
Avem 2 categorii de duze:
de eruptie sau prin crearea unor rezistente

- De suprafata : fixe, reglabile, autoreglabile.


in tevile

t - De fund : fixe, reglabile de suprafata, mobile.

r Tevile de extractie

I sunt materiale tubulare care se introduc in


indeplinind urmatoarele roluri:
coloanele de exploatare a sondelor

I - Permit circulatra diverselor fluide ( gaze, titei, apa,


pentru pornirea sau omorarea sondelor
noroi ) din coloane de tevi si invers
si pentru diverse operatii ca acidizari,
- Prin aiegerea justa a diametruluj si a lungimii tevilor cimentari.

r
de extractre ce asigura folosirea
rationala a energiei stratului.

Tevilede extractie sunt confectionate din oteluri

r profilului se deosebesc doua tipuri de


a)
b)
Cu capete neingrosate
tevi de extractie:
mai mult sau mai putin variate, dpdv
al

t
Cu capte ingrosate [a exterior.
dupa modul in care se realizeaza imbinarea
,r""-.xt"J:nea' dintre tevile de extractie, se

t -
-
Tevi de extractie cu mufa separata
Tevi de extractie cu mufa din corp

t Tevile de extractie se executa petnru


cu diferite grosimi de perete' Pentru sondele
Tevile de extractie cu mufa din corp sunt
diametre exterioare cuprinse intre
0,5 - 4 %inch si
obisnuite se folosesc tevi de extractie
din oter J55,

t
folosite in special in cazul sondelor
cu diametru mic' ele avand in dreptul sculelor cu coloane
dimensiuni mai reduse decat cele
separata' sunt mai multe tipuri de imbinare cu mufa
ale acestora ( Hipdrill, omega care
prin profilurfireturui avand drept scop se deosebesc

I
asigurarea unei etansieiati sporite).
Tevi de extractie:
a) Cu capete neingrosate
b) Cu capete ingrosate
t c) Cu rnufa din corpul tevii

I
I
I
T
I
t
I
t
T
I
t
t
t
t
t
t
t /,rr'''-t,u'" ip
p;fi ,it- + r/: in S ii.p,,ti,"
1:4 j'tfr

I fu,ry,;ci:l+r*r i"r/lii

I
I J'cvi {fe .;:ilrlll"rL: r:ir illl:i.it[r'-j :i:*,-".1r,ije dj:i

t
;,,..r1,.
r.:..I"".,1.nrtr]ll !_.rr*. J,-i_Lri:t:J:r r-i:i;;,i.i1;; ,,'";-LiiLrii:,:ir,, irilfi,,,,:.i,::;r.i
jf-'iti:.[j*tf!t i:]ilitJit,:i 1;1i.,i,. ;-;,i.si51r.rL,1 lr;\r-.rj;.:1 ;Jr- ]i::ii-i

t
I
I
I
I
t Alte echipamente

r ,rr"'#:l"tl:i$:''"t
al coloanei de titei de extractie se

capatul garniturii de tevi de extractie


fixeaza siul tevii de extractie care
, are

t
impotriva rovituritor in timpur introducerii
,i ur .*fr!ogt7f,,?^
- Avand capatul inferior tronconic constituie
un ghidai al tevilor de extractie permitand
o

t
cu diametru decat interiorui
d;:"ffjri',ii];j::l:"lo'''ne 'ui 'i. teviror impiedica
- scure in cazur in care s-a rupt sarma
cu care s-au introdus.

I Diametrul redus al siului permite


termometrului de fund cum sunt
insa trecerea pana ra tarpa sondei,

- Packere pentru protejarea coloanei de extractie


:
a manometrurui sj a

t irrelar.
supape de fund pentru circulatia laterala

- Duze de fund
imptroiva presiunilor mari.
a fluideior intre tevile oe extrictie
si spatiului

t - Racorduri de siguranta la packere


- Supape de siguranta

t - Mansoane rezistente la uzura.

t
t
t
r ,{-dinnetrtLl
$iul prrrtnr {eri ri*
ex{ri:cp*:

-diarnernd
s}itjjr-1.$.1 rr}
$riir,li:
ri1 ri:t rir:r *t 5i r.rturj
: t-diar::etrul ce tr+:i:.erc pri;i 6iu;
/- ittr i1 ;i.'; .q111 r1-
t 51

r
al sondelor cu praiini

Echipamentur de la gura sondei


se compune din urmatoarere
eremente

r cap de pompare
prajina lustruita
garnierele

r ochiul
puntea

r
t
L
Capulde pompare are rolui ;
- de a suspenda garnitura de tevi de extractie
- de a inchide spatiul inelar si a realiza etansietatea pe prajina lustruita astfel
circule catre locul de colectare. ca
Cuprinde urmatoarele elmente:
- capul de coloana
- teul capului de pompare
- pressgarnitura si bratul capului de pompare
capur de coroana este piesa pe care se sprijina
tevire de extractie. Este prevazula in
partea inferioara cu fransa; ea etansea
za pe fransa coroanei de exploatare direct sau prin
intermediul unui mosor.
Capete de pompare pentru popmajul cu prajini
construite in tara noastra sunt de tipul
- cu flansa excentrica :

- cu flansa normala
capul de pompare tip llpt' P'N. 25bariare o parte
din el mentionate mai sus, dar lipsesc
tabele' Tevile de extractie sunt suspendate prin
filetare la o flansa avand manifoldul completat
la iesirea din coloana cu un robinet de retinere,
iar pe brat este prevazut cu un mosor
special legat la coloana prin intermediul unei si un t
tevi.
Robinetul de retinere are o constructie diferita
fata de cel standardizate fiind alcatuite
dintr-un corp cilindric avand un scaun cu bila.
Bila este retinuta pe scaun prin intermediul
unui arc elicoidal fixat intr_o colivie,
este fixata printr-o piulita infiletata in mufa corpului. iar colivia

:"::i:"*r:Tlri:,^,L,1 l! : r 6,4 de bari are aceleasi parti componente ,rrettLU udt


cu o duza speciara de iesire a amestecurui
dar uucu o
ff::::'j:#:1ffi],];::"::::^l".1jo:-",i,optima asupra srratului cu
., /vrvvurur pe
P brar
"ur?^."j^oj,"^::lir::,"^Tl:up:".,une manifestari eruptive.
l:":.,:"1'j11,^1":]1lil,o"
inchis/deschis
pe coroana dinaintea .oir"triri
si se regreaza presiunea in dispozitivur pt. regrarea
;;;;#lJ'"f" ,in"
debiturui.
b,:,, are in prus
:l?^,,"::::I::,^:^,lj,t] :i
seftar de 2 si .1|?
lz inchis pr inchiderea 'non*ipu
verlicara deasupra
rEdruPr il fransei
ra sura sondei cand prajinire de
ilaf tsgi
;nHr:::"i:j?,":cu
pompare sunt extrase.
capul de pompare tip 2 varianta B este o
nonrinala de 25' capul pentru suspendarea
- constructie modernizata pentru presiunea
tevilor de extractie este compus dintr-un
flansa la partea inferioara prevazuta cu locas pentru corp cu o
el. de etansare secundara cu fixare pe
flansa coloanei de exploatare. Are cap turnat,
forjat din burlane de 6-8 inch, adaptor
suspendarea tevilor de extraciie, stergator cu pene pt.
si capac.
Presgarnitura pentru prajina lustruita este prevazut
cu un ten care are 2 iesiri laterale
una pentru legatura la manifoldul de 2 inch; :
una pentru scurgerea presiunii delzinch.
Manifoldul este format din fitinguri de
2 inch si are legaturi dintre cele z brate
telescopabile fiind prevauta cu supapa de retinere.
Asambrarea robineteror ra fransa se face prin
bratari sau regaturi rapide. Aceasta
nnodernizata a corpurui de pompare prezinta varianta
urmatoarere avantaje :
are inaltime mica reglabila
prevenitor in caz de manifestari eruptive
I
:
Acest dispozitiv numit si cutia de etansari are rolul de a permite miscarea prajinei
lustruite, asigurand etansarea intre coloane tevilor de extractie
T Se compune din :
si prajina lustruita.

- corp cu scaun interior pentru sustinerea garnituriror


t - capacul prevazut cu 2 manere ( 2 brate care servesc ia strangerea inelelor presiune
a garniturii).
de si

t lnelele sunt construite din material antifrictiune, garniturile sunt


actiunea prin frecarea sau actiunea produsului petrolier, ele
- I - inserlie de panza
din cauciuc rezistente la
sunt de doua feluri :

I
i

- M - cu sectiune masiva
Diametrele interioare de presiune sunt circa 3 mm mai mari

t
decat diametrul prajinii
lustruite si sunt variabile pentru a putea folosi aceeasi presgarnitura
la toate diametrele de
prajini lustruite.

t
Sunt si constructii de cutii de etansare similar cu cele STAS
la care inelul inferior se
iniocuieste cu un arc spiral, iar prin presarea garniturilor se realizeaza
o etansare continua pana
la realizarea garniturii.

t Leqaturi pentru titei si qaze

t Aceste legaturi servesc la evacuarea amestecului de fluide extrase


coloana sondei.
Se pot executa 2 tipuri de legaturi
si a gazelor din

t - Legatura pentru evacuarea gazelor din coloana pe aceeasi conducta cu titeiul.


- Legaturi separate la conducte de titei si gaze
Gazele se capteaza separat cand sondele nu suporta presiune

I
in coloana. Legatura
comuna ce f' la sonde suporta in coloana sondei asupra stratului
cel puin presiunea necesara pt
evacuarea amestecului de gaze si titei prin condcuta de ameste
la parcul de separatoare tinand
seama de presiunea din separator.

t Unitatea de pompare

I Este unitatea mecanica de suprafata utilizata pt actionarea pompelor


intermediul garniturii prajinii de pompare.
de extractie prin

t Se cornpune din :
Rama de baza
Piciorul balansierului

t Balansierul principal
Laganul central
Balansierul egalizator

r Lagan sferic
Capul balansierului
Sistem ul biela-manivela

r Articulatia sferica
Greutatile de echilibrare

t
I
t
I
I Reductor de turatie
Motcr

I Alte anexe

I
I
t
T
t r _- -,
I -iii,-Si)f . -1-t
Clrp de
O:t C.:_,,.,i_i.tr
-
llr:rip;rc
tr_.--:;ru
r,_ij lc!.j
g:r'r -:-rei;irt irr..::-i i(:,

t
,l., de LaL::nr:.:ri*
- -!tlI:d

I
t
t
t
t
T
t
I ,r-s;:,}]ji*riis*r
F{intr':.I !.r*,1til
.o.ooirir*,.*l]1ilii;ll;. rusr-,end:rre ;
"l-ietilr gr.r,.J_iusr,: illrrc.tc;, C,_c,;ti* .i*,**,ilr"q
i:eti$erc/, lq 1* Si-irgUr :;ens].
j-ni,a1ii5 dr siglr.i,irlii:i
{rr*fii ,l*

r Rama de baza este realizata prin sudare


profile laminate pe care

I reductorul si motorul. se fixeaza capra,

I
I
;
Piciorul balansierului in forma de trunchi de piramida
se executa prin sudare din otel
; profilat pe care se sprijina balansierul prin
intermediul laganului central.

r Balansierul principal - este o grind din profile


vertical injurul unui boltfixatintre cele2lagarecarulmentioscilanti
capui de verticalitate situat la capatul balansierului
t#inate din profil i. El oscile aza in plan
ai laganului anterior.

t
se executa din tabla sudat a avand la
partea superioara o rola pentru trecerea
cablului puntii de suspendare a prajinii lustruite.
Are o forma de arc de cerc cu centrul in laganul
central al balansierului. cablul puntii de
suspendare ramane tangent la capul de balsier
in timpul oscialtiilor balansierului, jar prajina

I lustruita are o miscare rectilinie pe gura putului.


o unitate de pompaj prevazuta cu un dispozitiv format din parghii
canttltti balansier
la 90" a capului halanciar in
in jurur
irrrrrl unui
rrnrri ax
^.,,.^-r:^^r.-r
verticar fata de pozitia de rucru.
care permit rabalarea

I La partea posterioara balansierul este prevazut


balansierul egalizator executat din lagar de otel in
Bielele sunt executate din profil sau teava,
cu un lagar sferic de care este legat
forma dreapta in sitem biela-manivela.

t balansierul egalizalor la manivele.


Maniverere sunt brate din oter turnat sau forjat
principalal reductorului si se arliculeaza
lustruite prin
se articureaza prin lagare sferice

care se fixeazaprin pene pe axul


cu biela a.i, sa permita varitia lungimii cursei prajinii
modificarea razei active a manivelei.
T Manivelele pot fi prevazute cu 3-6 gaurr tronconice
in care s epot fixa butonul de

I
manivela permitand marirea sau micosrarea unor prajini
lustruite.
La unele constructii lungimea de cursa dorita se poate
regla usor, deplasand articulatia
sferica' Pe manivele sunt fixate ap. de echiiibrare
in forma de placi de fonta, iar la unele

t constructii se aseaza greutati de echilibru si pe


barasiera in partea posterioara.

inrermediur manivereror cu
vrrqt9 td utulglb

t ::::i:: i:T::: ,prin o reducere a turatiei penrru actionarea


norrnala a balansierului.

::l:.""j:^, j:r:Tf:p re_atizatTin 2 trepte cu ansrenaje citindrice sau


in primut
I ilr Ptu||ut dx ax dat
miscar:i

t
ra motor Are fixal ra un capat o roata
:*::.::,:,:i::j^,:T:111 9"
celalalt capat este rixauamburut rrana.
q de transmisie
uu U dt i5t ilt5le

:::I:":iT': 1"f_1:'11'"..0" prin modificarea diametrurui


La extremlarireaxutui
U cil il Ld Lil Udxulul

:'::i:i:: T,.:t'1:?,,::.."11i1,1,r?niu.lere. ar rotii oe transmisiJ


'Ur \ru Lt dt t5t I llSl€

I lfl:fi'*l :"i"::::j:::Ir,:1.^
raportur totar de reducere moior- manivera li,1,b:,ere
cu turaria mare ar reductorurui, se regreaza
si nr, curse pe minut.
sistemur de franare asigura brocarea si oprirea
manivereror in pozitia dorita.
rd. \)e
Se uOIrlpune
compune

l
actioneaza doi saboti de frictiune in interiorur
::i:::,::r:T ::"l"1rgnll:rr:
pe arborele de intrare a reductorului.
unui tambur montat
Motoarele electrice utilizate la actiunea unitatii
de pompare sunt de tipul asincron,

I
trifazal, cu rotorur in scrut circuit, cu turatie intre
750 si 1500 rot. pe minut.

Dispozitivere de protectie a muncii cu care sunt


amenajate unitatire de pompare

I 1. grilajul la manivele :

2. platforma pentru reductor


3. platforma pe piciorul balansierului

I 4. aparatorile de curele.

Clasificarea unitatilor de pompare:

I 1.
a)
b)
Dupa constructia manivelei
dize
brat

I
I
I
I
I 2.
a)
Dupa modul de transmisie
cu reductor

I b)
c)
3"
fara reductor

Dupa modul de echilibrare

I a)
b)
c)
echilibraremecanica
echilibrarehidraulica
echilibrarepneumatica

I Echiribrarea mecanica dupa modur de


amprasare ar greutatiror
a) tip B echi. oscilanta ( pe balansier)
b) tip M echi. pe manivela
I c) tip C echi. mixta ( combinata )
4.
I
Dupa pozitia reductorului pe rama de baza:
t cu reductorul montat pe un postament cu inattimea mica
,.f,, o"ull::'" sau cu diametru pe
b)
I Varianta T cu reductorur montat pe un postament
metaric inalt.

maxima la capul balansjerului avem :


unitati de pompar e de 1-2-3-s-7-g-12-

I ,lrrrlrTnXsarcina

Echipamentul de fund

Pompele de extractie,
;
Sunt construite in mai multe variante:
: tip 'TB' se introduc in sonda cu tevile de
extractie si au cilindrul formai din
J,,. J;}ie mai

t b)
c)
Pompe tip T care se introduc in sonda
cu tevile de extractie si au cilindrul
Pompe tip P care se introduc cu prajinile
de pompare, cu cilindrul din mai
P'c'M' se introduc in praiinile de pompare cu
dintr-o bucata
multe bucati.

I ,,il"rJ:I:?f cirindru cu mai mune camasi, iar

I .r,"rr,:;::l.J:r'"..
in diametru standard 2 3tB, Z 1tB , 3 lz aucitindru mobil alcatuit din
min 9

I camasile sunt executate din fonta si au


manta si sunt stramte la capete cu ajutorul
lungimea 305 mm. Ele sunt introduse
a z iruge cu pag. ( mufa superioara si
intr_o
inferioara)' Pistonul este un t cilindric de cea
otel, lungimea ozo ,n,.' sau 1220
I intre clindru si pisto trebuie sa fie in functie
de vascozitatea titeiur.
mm. Jocul inexistent

Pompe de extractie tin T


I Acestea se introduc in sonda cu tipurire
de extractie ca si pompele de T.B.
deosebiri : cirindrur serveste chiar mantaua pompei dar exista
I Se construieste cu diametru 2 7lg, 3 %, 4
%
care este la interior.
.

Se foloseste la sonde unde se pot extrage


debite mari si nu contin impuritati
mecanice.
I
I

I
t
t Pornpe de extractie tip p

t Acestea se introduc in sonde cu ajutorul prajinilor de pompare.


calit tratat termic uneori cromate cu lungimi cuprinse intre
asemanator cu cel de la pompa T'8., se deosebeste prin
'1825' Principiul de functionare
camasile sunt din otel
1s2-305 rnm. pistonul pompei este
lungime, poate fi de 1 220-1520 sau
este acelasi cu cel de T.B. pompa se fixeaza in felul
T capatul inferior al tevilor de extractie se monteaza preinfiletarea
urmator: la
piesei care are o continuitate ce

t
permite perfect etansarea inelului superior al pompei
si suspendarea acestuia. pompa p este
prevazuta cu un manson superior de strangere a
camasilor si corpul de ancorare care se
fixeaza in top lock.

t
Pompa de extractie cu cilindru mobil se introduce cu prajinile
de pompare. Deosebirea
consta in cilindru S fix si cilindru 4 mobil.
Pistonul este ancorat la partea superioara.

t Alte tipuri de pompe

t Pompele de extractie cu mansete el. sau cu autoetansare


un ansamblu de etansare,
Pompa telescopica, se folosesc la sondele care produc
care in loc de camasi folosesc

t
titei cu multe gaze, etansarea
realizandu-se prin cele dou coloane de lichid ce se afla intre piston
si cei 2 cilinoii

Ornorarea sondelor

t se face oricare ar fi stadiul exploatarii unui zacamant chiar daca


acesta numai prezinta

t
pericolul unei manifestari eruptive.
Deoarece exista posibilitatea sau in mod accidental ( spargerea
coloanei ), deteriorarea
inelului de ciment din spatele coloanei, gura de sonda
sa fie pusa in comunicatie cu un alt

t
interval eruptiv de sub sau deasupra celui exploatat care
sa aiba energie suficienta pentru a
nota nasterea unor manifestari eruptive.
ln cazul in care insusi zacamantul exploatat prezinta un asemenea
pericol inainte de

I
inceperea oricarei operatii, sonda trebuie asigurata impotriva
acestor manifestari prin omorare.
Umplerea gaurii de sonda cu un fluid a carui greutate
specifica permite mt. unei contra
presiuni pe stratul superior presiunii acestuia.

t simpla.
ln cazul sondelor cu caracter semieruptiv sau al celor cu eruptie

Greutatea specifica a lichidului cu care se face omorarea


presiunea stratului pt sondele la care nu exista pericolur
artificiala, op. este

sondei este in functre de


ca in timpul op. sa se realizeze
T presiunea care sa depaseasca limitele acceptate pentru
extractie' scurgerea se face lent la un cos montat special pe
pomparea lichjdului in tevile de

t
o baza reglabila amplasata imediat
dupa robinete de la coloana sondei mentinand aceasta
suprapresiune pana aproape de
terminarea op' pt' a nu se permite o descoperire brusca
coloanei care poate duce la
deteriorarea ei sau ra provocarea unor viituri puternice din

I indirect, fiind folosit deoarece este mai sigur


strat.
sonda este omorata atunci cand la cos apare lichidul pompat,
si dureatza mai putin,
ln cazul direct suprapresiunea necesara pentru a nu permite
acesta se numeste

stratului sa debiteze este


reglabilasi in acest caz scurgerea presiunii prin tevile de extractie.
T
I
I
I
t
t cand tevile de extractie sunt infundate si nu se poate obtine
circulatia tevii - coloana sau

t
invers in situati in care presiunea in sonda sa creasca
ca si tevire de extractre nu sunt introduse
la put, omorarea se face prin lubrificare.

I
I
I
I
'i-i:di:rlt
: i.il: i::i :ti::rrc

I lnstrumentatiile sunt op. de lichidare a unor accidente tehnrce


de fund relativ usoare care

I
impiedica functionarea normala a sondei.
Accidentele tehnice dau nastere la operatii de instrumentatie;
sunt in general ruperi,
desurubari sau scapari la put al materialelor tubulare, ruperi
, caderi sau desuru bari a prajinilor

I sau sculelor.
lnaintea fiecarei instrumentatii este necesara recunoasterea
situatiei din sonda.
si stabilirea cat mai exact a

I Cunoasterea se face cu sablonul sau cu modelul.


operatia de sablonare stabileste daca coloana este libera
si nedeformata.
Dintre instrumentele folosite pentru operatia de instrumentatie

I
avem:
- dorn (taie filetul interior )
- tuta ( taie filetul exterior )
- rac ( prinde la interior prin intermediul bacurilor )
- corunca ( prinde la exterior prin intermediul bacurilor
:' - ghimpar ( prinde cabluri si sarme ) )

I -
Dintre operatiile simple avem :
instrumentatii dupa scule introduse de cablu

I -
-
-
instrumentatii dupa scule introduse cu sarma
instrumentatii dupa prajirile de pompare
dupa tevile de extractie - corunca cu clapa.

I
I
t
I
t_
I
I
I
t
t
t
t
t
I
t
t Tipuri de corunca

t
t
t
t
t
r
t
I
t
tt
l*
lr
Ir
t;
It
I

lr -*j] I+-- 3

t;
It
c,
I

Uon.l
j-gLrrpul dornuhri-
I
J*zrine troncanics fi ielata:
j-nniicirrl

lr de circriJaf e: J^fiier
pcril-nl pil [ne: i-]rurgrmca
l*nal& a d*mLilui; l;_ltu:pim**
{}llunpazu} cu uel
hrr l'

lr .r.,rnci truncttniue;

'C,'-tliaane{ruX lir l'$rf a} rr::el


tron*+rnic*;ri;-d iar:nel.ru
l-corP';l
gliln:paralui;

ir
tr X a
hilar i:{lil,ei 1rcnc,cl,ffire. ?-ghinrpi; i-,tnler; {il'linrpanri r;u
.# reduc.lie. dn:ul brirle

t
l
T
t
{t
*

+
it
-l
il "*%r,%ffi
ru'&fiI1tt*tftti:?"';:i'ririi;:rr'r!iiri':1

I ii; ru 6i 72 iit ffi trZ Wl tr i, 7'' Vli V ffi ffi A" i ffi ffi 7i
rrc,rlier of UPETROI,i CROi.lP
:i :
i"!,/ "r
I
r::,-,r.4IfF-.1Ii:';
.
i

t
;

i i; i iii.i-
r ,'l^,..^ ,

t ,,, {-li
il' \''tr t 1
'
'f '
i**- ""-

t CATRE,

if UTVIVERSITAT-EA PETROL SI GAZI] - PLO]ESTI

lr Fuctrltutea de Inginerie a Pelrolului si Guzelor

lr Plin prczcnLa va cornunicam ca dnu1. t)AN VI{ANCEANti, CNI)

lr
IT
1790i23135061. studc.nt 1a ''Lnir crsitatea Petrol
cle

anul
Ingincrie a pctrolului si Gazclor, speciahzarea Ingincria Pctrolului si (lazclor".
il. a electuat stagiul de practica in cadrul cornparlici noastt'c - (lnrp Scrvicii
- Oaze din PLOIESTI - Facultatca

lr Petroliere in Departamentui Foraj la bordul platftrrrlci dcr lora-i tratrin "(;sl'

lr PROMETEU" , in perioada 13.07 .2009 - 23 '07 .2009.


A lost aprcciat cu calificativurl - lroarte l]inc.

lr
lr DIRE c't'o R G u N L R
r!.,Flfitl(+'*L\

lr fianet ,runrr#u,,
, ,0J,r,,";i
i:Ei,\ilL,Eii */

lr
m.a
''- - '- \': ''-'
)r1Qt-' ''\:'
(--;'' 'cl

lr
lr
lr
lr SC GRUP SEBVICII PETROTIEBE SA
lfc nii P0rl, Dana 34. !l0tJl.lu0 C0nstanla. R0rnanra

Iel. +4A 241 555 255, Fax: +40 241 555


olf ice(jr gspdril ll n! conl
257

lr
crF R0 16020764, 0RC Jl 3t6322i2441