Sunteți pe pagina 1din 14

Sisteme de extractie

1. Metode de extractie prin eruptie naturala

Aceasta metoda de exploatare este cea mai ieftina si in acelasi timp cea mai
simpla. Sondele produc prin eruptie naturala in prima faza a exploatarii zacamantului,
atunci cand presiunea de fund este suficient de mare pentru a aduce la suprafata
continutul de fluid al zacamantului.

2. Metode de exploatare prin eruptie artificiala

Cand presiunea de zacamant incepe sa scada, iar la capul de eruptie al sondei


scad presiunile foarte mult, fluidele din zacamant nu mai sunt aduse la suprafata.
ln aceasta situatie pentru compensarea scaderii de presiune a zacamantului se
introduc gaze sub presiune in spatiul inelar dintre coloana de exploatare si tevi de
extractie, care ajung la siurile tevilor de extractie unde se amesteca fluidul produs de
sonda si de aici ajung la suprafata pana la parc.
Echipamentul de fund este acelasi ca la eruptia naturala, deosebirea aparand
atunci cand in garnitura de tevi de extractie se introduc supape de fund pentru pornire.
La suprafata se rnonteazao conducta de gaze de la statia de comprimare.

3. Metoda de extractie prin pompaj in adancime

Aceasta metoda se aplica dupa ce nu mai este eficienta metoda de exploatare


prin eruptie artificiala. ln acest sistem titeiul se extrage din sonde cu ajutorul unor
pompe de andancime actionate de la suprafata de unitati de pompare prin intermediul
unor garniture de prajini sau cu instalatii hidraulice sau electrice.

Echipamentul de suprafata al sondeior de titei in eruptie naturala :

 Dispozitivul de suspendare al tevilor de extractive

Acest dispozitiv se fabrica in 2 tipuri :


Tip I pt. presiuni de 70, 140,210 bari
Tip II pt. presiuni de 350, 700, 1050 bari
Diferenta intre cele 2 tipuri consta in modul de suspendare a tevilor de extractie
si de etansare a spatiului inelar.
Dispozitiv pentru suspendarea teviror de extractie :
o flansa dubla
o boneta
o mufa tronconica
o inel de etansare
o piulita pentru fixarea mufei tronconice
o garnituri inelare
o supapa de contrapresiune
 Capul de eruptie

Este un ansamblu de fitinguri si armaturi de mare presiune , dar de constructie


curenta care are rolul de a etansa spatiul inelar dintre coloana de exploatare si tevile de
extractie si de a aduce produsul din sonda la suprafata prin alegerea corespunzatoare a
orificiului de trecere, care este duza.
Capul de eruptie se monteazala gura sondei pe ultima flansa ce indeplinesc de
etansare a coloanelor urmatoarele functii :
o Serveste la suspendarea tevilor de extractie
o Etanseaza spatiul inelar
o Permite reglarea debitului de fluide al sondelor cu ajutorul duzelor
o Permite circulatia fluidelor
o Permite masurarea presiuniror si a temperaturii la gura sondei
Se construieste din otel de calitate superioara pentru a rezista la actiunea
coroziva a apei sarate care insoteste titeiul, respectiv la actiunea abraziva a nisipului
antrenat din strat.
Clasificare:
a) Dupa solutia constructiva
Cap de eruptie asamblat prin flansa (tip CEA)
Cap de eruptie monobloc(tip CEM)
b) Dupa gama presiunilor de lucru : 140,210, 350, 700, 1050 bari.

Capul de eruptie cu un brat se compune din:


- Flansa dubla a dispozitivelor pentru suspendarea teviror
de extractive
- Boneta
- Robinet
- Contraflansa
- Bratul de exploatare
- Stut
- Corpul duzei
- Dopuri
- Robinet de evacuare
- Legatura la coloana cu mosor, robinet si T
- Supapa de retinere
Echipamentul de fund al sondelor de titei in eruptie naturala:

 Tevile de extractive

Sunt materiale tubulare care se introduc in coloanele de exploatare a sondelor


indeplinind urmatoarele roluri:

- Permit circulatia diverselor fluide (gaze, titei, apa, noroi ) din


coloane de tevi si invers pentru pornirea sau omorarea sondelor si pentru
diverse operatii ca acidizari, cimentari.

- Prin alegerea justa a diametrului si a lungimii tevilor de extractie


ce asigura folosirea rationala a energiei stratului.
Tevile de extractie sunt confectionate din oteluri mai mult sau mai putin variate,
din punct de vedere al profilului se deosebesc doua tipuri de tevi de extractie:
a) Cu capete neingrosate
b) Cu capete ingrosate la exterior.

Deasemenea, dupa modul in care se realizeaza imbinarea dintre tevile de


extractie, se deosebesc:
- Tevi de extractie cu mufa separata
- Tevi de extractie cu mufa din corp
1
Tevile de extractie se executa pentru diametre exterioare cuprinse intre 0,5 - 4
2
inch si cu diferite grosimi de perete' Pentru sondele obisnuite se folosesc tevi de
extractie din oter J55.
Tevile de extractie cu mufa din corp sunt folosite in special in cazul sondelor cu
coloane cu diametru mic' ele avand in dreptul sculelor dimensiuni mai reduse decat cele
cu mufa separate. Sunt mai multe tipuri de imbinare ale acestora ( Hipdrill, omega care
se deosebesc prin profilul filetului avand drept scop asigurarea unei etanseitati sporite).
Tevi de extractie:
a) Cu capete neingrosate
b) Cu capete ingrosate
c) Cu rnufa din corpul tevii
 Alte echipamente

La capatul inferior al coloanei de tevi de extractie se fixeaza siul tevii de extractie,


care are urmatoarele functii:
- protejeaza capatul garniturii de tevi de extractie impotriva loviturilor in
timpul introducerii si al extragerii
- avand capatul inferior tronconic constituie un ghidaj al tevilor de
extractive permitand o trecere mai usoara, avand optiune cu diametru
mai mic decat interiorul tevilor, impiedica scaparea pana la talpa
sondei

Diametrul redus al siului permite insa trecerea pana la talpa sondei, a


manometrului si a termometrului de fund cum sunt :
- packere pentru protejarea coloanei de extractive impotriva presiunilor
mari
- supape de fund pentru circulatia laterala a fluidelor intre tevile de
extractive si spatiului inelar
- duze de fund
- racorduri de siguranta la packere
- supape de siguranta
- mansoane rezistente la uzura

Echipamentul de suprafata al sondelor cu prajini

Echipamentul de la gura sondei se compune din urmatoarele elemente:


- cap de pompare
- prajina lustruita
- garnierele
- ochiul
- puntea

Capul de pompare are rolul:


- de a suspenda garnitura de tevi de extractie
- de a inchide spatiul inelar si a realiza etanseitatea pe prajina lustruita
astfel ca fluidul sa circule catre locul de colectare.
Cuprinde urmatoarele elmente:
- capul de coloana
- teul capului de pompare
- pressgarnitura si bratul capului de pompare
Capul de coloana este piesa pe care se sprijina tevile de extractie. Este
prevazuta in partea inferioara cu flansa; ea etanseaza pe flansa coloanei de exploatare
direct sau prin intermediul unui mosor.
Capete de pompare pentru pompajul cu prajini construite in tara noastra sunt de
tipul :
- cu flansa excentrica
- cu flansa normal
 Presgarnitura pentru prajina lustruita

Acest dispozitiv numit si cutia de etansari are rolul de a permite miscarea prajinei
lustruite, asigurand etansarea intre coloane tevilor de extractie si prajina lustruita.
Se compune din :
- corp cu scaun interior pentru sustinerea garnituriror
- capacul prevazut cu 2 manere ( 2 brate care servesc ia strangerea
inelelor de presiune si a garniturii).
lnelele sunt construite din material antifrictiune, garniturile sunt din cauciuc
rezistente la actiunea prin frecarea sau actiunea produsului petrolier, ele sunt de doua
feluri :
I - inserlie de panza
M - cu sectiune masiva
Diametrele interioare de presiune sunt circa 3 mm mai mari decat diametrul
prajinii lustruite si sunt variabile pentru a putea folosi aceeasi presgarnitura la toate
diametrele de prajini lustruite.
Sunt si constructii de cutii de etansare similar cu cele STAS la care inelul inferior
se inlocuieste cu un arc spiral, iar prin presarea garniturilor se realizeaza o etansare
continua pana la realizarea garniturii.

 Legaturi pentru titei si gaze

Aceste legaturi servesc la evacuarea amestecului de fluide extrase si a gazelor


din coloana sondei.
Se pot executa 2 tipuri de legaturi:
- Legatura pentru evacuarea gazelor din coloana pe aceeasi conducta
cu titeiul.
- Legaturi separate la conducte de titei si gaze
Gazele se capteaza separat cand sondele nu suporta presiune in coloana.
Legatura comuna ce la sonde suporta in coloana sondei asupra stratului cel putin
presiunea necesara pentru evacuarea amestecului de gaze si titei prin conducta de
amestec la parcul de separatoare tinand seama de presiunea din separator.

 Unitatea de pompare

Este unitatea mecanica de suprafata utilizata pt actionarea pompelor de extractie


prin intermediul garniturii prajinii de pompare.
Se cornpune din :
- Rama de baza
- Piciorul balansierului
- Balansierul principal
- Laganul central
- Balansierul egalizator
- Lagan sferic
- Capul balansierului
- Sistem ul biela-manivela
- Articulatia sferica
- Greutatile de echilibrare
- Reductor de turatie
- Motor
- Alte anexe

Capul de verticalitate situat la capatul balansierului se executa din tabla sudat a


avand la partea superioara o rola pentru trecerea cablului puntii de suspendare a prajinii
lustruite.
Are o forma de arc de cerc cu centrul in laganul central al balansierului. cablul
puntii de suspendare ramane tangent la capul de balsier in timpul oscilatiilor
balansierului, iar prajina lustruita are o miscare rectilinie pe gura putului.
O unitate de pompaj prevazuta cu un dispozitiv format din parghii care permit
rabatarea la 90 0 a capului balansier in jurul unui ax vertical fata de pozitia de lucru.
La partea posterioara balansierul este prevazut cu un lagar sferic de care este
legat balansierul egalizator executat din lagar de otel in forma dreapta in system biela –
manivela.
Bielele sunt executate din profil sau teava, se articureaza prin lagare sferice la
balansierul egalizalor la manivele.
Manivelele sunt brate din otel turnat sau forjat care se fixeaza prin pene pe axul
principal al reductorului si se articuleaza cu biela astfel incat sa permita varitia lungimii
cursei prajinii lustruite prin modificarea razei active a manivelei.
Manivelele pot fi prevazute cu 3-6 gaurr tronconice in care se pot fixa butonul de
manivela permitand marirea sau micosrarea unor prajini lustruite.
La unele constructii lungimea de cursa dorita se poate regla usor, deplasand
articulatia sferica. Pe manivele sunt fixate ap. de echilibrare in forma de placi de fonta,
iar la unele constructii se aseaza greutati de echilibru si pe barasiera in partea
posterioara.
Reductorul de turatie transmite miscarea de rotatie a motorului de antrenare la
bielele unitatii de pompare prin intermediul manivelelor cu o reducere a turatiei pentru
actionarea normal a balansierului.
Reducerea turatiei este realizata in 2 trepte cu angrenaje cilindrice sau in primul
ax al reductorului care primeste miscarea de la motor. Are fixat la un capat o roata de
transmisie pentru curele trapezoidale, pe celalalt capat este fixat tamburul frana. La
extremitatile axului principal de mica turatie se fixeaza maivelele. Prin modificarea
diametrului rotii de transmisie a motorului si a rotii de transmisie la arborele cu turatia
mare al reductorului, se regleaza raportul total de reducere motor-manivela si numarul
de curse pe minut.
Sistemul de franare asigura blocarea si oprirea manivelelor in pozitia dorita. Se
compune dintr-un system de parghii care actioneaza doi saboti de frictiune in interiorul
unui tambur montat pe arborele de intrare a reductorului.
Motoarele electrice utilizate la actiunea unitatii de pompare sunt de tipul
asincron, trifazat, cu rotorul in scurtcircuit, cu turatie intre 750 si 1500 rot. pe minut.
Dispozitivere de protectie a muncii cu care sunt amenajate unitatire de pompare
1. grilajul la manivele
2. platforma pentru reductor
3. platforma pe piciorul balansierului
4. aparatorile de curele.
Clasificarea unitatilor de pompare:
Dupa constructia manivelei
a) dize
b) brat
Dupa modul de transmisie
a) cu redactor
b) fara redactor
Dupa modul de echilibrare
a) echilibrare mecanica
b) echilibrare hidraulica
c) echilibrare pneumatica
Echilibrarea mecanica dupa modul de amplasare al greutatilor
a) tip B ech. oscilanta (pe balansier)
b) tip M ech. pe manivela
c) tip C ech. mixta (combinata)
Dupa pozitia reductorului pe rama de baza:
a) varianta S cu reductorul montat pe un postament cu
inaltimea mica sau cu diametru pe rama de baza
b) varianta T cu reductorul montat pe un postament
metallic inalt
Dupa sarcina maxima la capul balansierului avem: unitati de
pompare de 1-2-3-5-7-9-12-15 tone forta.

Echipamentul de fund

 Pompele de extractive

Sunt construite in mai multe variante:


a) Pompe tip TB se introduce in sonda cu tevile de extractive si au cilindrul format
din mai multe bucati
b) Pompe tip T care se introduce in sonda cu tevile de extractive si au cilindrul dintr-
o bucata
c) Pompe tip P care se introduce cu prajinile de pompare, cu cilindrul din mai multe
bucati
d) Pompe tip PCM se introduce in prajinile de pompare cu cilindru cu mai multe
camasi, iar pistonul este fix.
Omorarea sondelor

Se face oricare ar fi stadiul exploatarii unui zacamant chiar daca acesta numai
prezinta pericolul unei manifestari eruptive.
Deoarece exista posibilitatea sau in mod accidental ( spargerea coloanei ),
deteriorarea inelului de ciment din spatele coloanei, gura de sonda sa fie pusa in
comunicatie cu un alt interval eruptiv de sub sau deasupra celui exploatat care sa aiba
energie suficienta pentru a nota nasterea unor manifestari eruptive.
ln cazul in care insusi zacamantul exploatat prezinta un asemenea pericol inainte
de inceperea oricarei operatii, sonda trebuie asigurata impotriva acestor manifestari prin
omorare.
Umplerea gaurii de sonda cu un fluid a carui greutate specifica permite mt. unei
contra presiuni pe stratul superior presiunii acestuia.
ln cazul sondelor cu caracter semieruptiv sau al celor cu eruptie artificiala, op.
este simpla.
Greutatea specifica a lichidului cu care se face omorarea sondei este in functie
de presiunea stratului pt sondele la care nu exista pericolul ca in timpul op. sa se
realizeze presiunea care sa depaseasca limitele acceptate pentru pomparea lichidului in
tevile de extractive. Scurgerea se face lent la un cos montat special pe o baza reglabila
amplasata imediat dupa robinete de la coloana sondei mentinand aceasta
suprapresiune pana aproape de terminarea oprire pentru a nu se permite o descoperire
brusca coloanei care poate duce la deteriorarea ei sau la provocarea unor viituri
puternice din strat.
Sonda este omorata atunci cand la cos apare lichidul pompat, acesta se
numeste indirect, fiind folosit deoarece este mai sigur si dureatza mai putin.
ln cazul direct suprapresiunea necesara pentru a nu permite stratului sa debiteze
este reglabila si in acest caz scurgerea presiunii prin tevile de extractie.
Cand tevile de extractie sunt infundate si nu se poate obtine circulatia tevii –
coloana sau invers in situatii in care presiunea in sonda sa creasca ca si tevile de
extractie nu sunt introduce la put, omorarea se face prin lubrificare.

Scule pentru instrumentatie si reparatii capital

lnstrumentatiile sunt op. de lichidare a unor accidente tehnrce de fund relativ


usoare care impiedica functionarea normala a sondei.
Accidentele tehnice dau nastere la operatii de instrumentatie; sunt in general
ruperi, desurubari sau scapari la put al materialelor tubulare, ruperi , caderi sau
desurubari a prajinilor sau sculelor.
lnaintea fiecarei instrumentatii este necesara recunoasterea si stabilirea cat mai
exact a situatiei din sonda.
Cunoasterea se face cu sablonul sau cu modelul.
Operatia de sablonare stabileste daca coloana este libera si nedeformata.
Dintre instrumentele folosite pentru operatia de instrumentatie avem:
- dorn (taie filetul interior )
- tuta ( taie filetul exterior )
- rac ( prinde la interior prin intermediul bacurilor )
- corunca ( prinde la exterior prin intermediul bacurilor)
- ghimpar (prinde cabluri si sarme )

Dintre operatiile simple avem :


- instrumentatii dupa scule introduse de cablu
- instrumentatii dupa scule introduse cu sarma
- instrumentatii dupa prajirile de pompare
- dupa tevile de extractie - corunca cu clapa.