ANALIZA SWOT – prezentare teoretica

Analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnica manageriala utilizata pentru
intelegerea pozitiei strategice a unei intreprinderi/organizatii. Analiza SWOT incepe cu scrierea
unei liste cu puncte curente: puncte de forta dar si puncte de slabiciune, privind starea unei
intreprinderi/organizatii.
SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts” (Forte, Puncte
forte), „Weaknesses” (Slabiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunitati, Sanse) si
„Threats” (Amenintari). Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele
doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le
poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme, indeosebi concurente, ceea ce ii asigura
un anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le
realizeaza mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc pe
cele ale altor firme.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia ariile sale de vulnerabilitate,
zonele de resurse sarace, si alte „valori negative” sau ‚conditionari negative’ care ii determina
un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezinta activitati
pe care firma nu le realizeaza la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care
are nevoie dar nu le poseda.
„Oportunitatile” reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus
sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia
existenta in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. „Oportunitati” exista pentru
fiecare firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificarii lor
sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activitatilor de cercetare-
dezvoltare, adica a unor inovari de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii
aditionale pentru productia si comercializarea de bunuri si servicii.
„Amenintarile” sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu alte cuvinte
situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de
a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei economico-
financiare. Ca si in cazul oportunitatilor, „amenintari” de diverse naturi si cauze pandesc
permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permitand firmei sa-si reconsidere
planurile strategice astfel incat sa le evite sau sa le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci cand
o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformata in
oportunitate.
Aplicarea analizei SWOT este facilitata daca se foloseste o lista de probleme care trebuie
urmarite in cadrul analizei si ale caror raspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situatiei de fapt
a mediului si a firmei. Este recomandabil ca problemele urmarite in ceea ce priveste punctele
forte, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile sa aiba o anvergura necesara pentru a fi cu
adevarat probleme strategice, sa aiba legatura cu planurile strategice si sa ofere indicii
semnificative pentru evaluarea judiciozitatii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.

1
Puncte tari
- forţă de muncă numeroasă, cu costuri reduse
şi un nivel acceptabil de educaţie iniţială
- resurse naturale
- resurse energetice
- o serie de sectoare de succes în industria
prelucrătoare şi în sectorul primar
- număr mare de specialişti în domeniul TIC
- modernizarea societatii romanesti in
ansamblu
- Politica externă şi de securitate a României se
bazează pe aceleaşi principii şi are aceeaşi
orientare cu cea promovată de Uniunea
Europeană
2
Puncte slabe
- concentrare în sectoare cu valoare adăugată
scăzută/ strategii bazate pe costuri reduse
- nivel redus al cercetării-dezvoltării şi al
inovării şi legătură fragilă cu economia
- acces dificil la finanţare şi la informaţie în
domeniul afacerilor
- efortul mare pentru contributia la bugetul
comunitar
- cresterea preturilor
- costuri legate de investitiile in tehnologie
pentru a avea produse de inalta calitate, la
standarde ridicate si preturi rezonabile, care
vor permite accesul pe piaţa europeana
- intensitate energetică ridicată
- tehnologii învechite / costuri mari de
producţie (mai puţin costurile cu forţa de
muncă)
- infrastructură degradată şi
insuficientă/accesibilitate redusă în interiorul şi
în exteriorul ţării
- management neadecvat al mediului (inclusiv
din punct de vedere al infrastructurii)
- agricultură ineficientă (supraintensivă în
muncă), suprafaţă agricolă excesiv de
fragmentată
- Politica Agricolă Comunitară: decalajul de
dezvoltare agricolă existent între România şi
Uniunea Europeană face dificilă adoptarea de
către ţara noastră a unei Politici Agricole
Comunitare; competivitatea şi gradul redus de
dezvoltare al agriculturii româneşti făţă de
standardele comunitare
- infrastructură turistică slab dezvoltată şi
marketing necorespunzător
- segment important al populaţiei afectat de
sărăcie
- capacitate administrativă insuficient
dezvoltată
- Fenomenul migraţionist: acoperirea parţială
uneori greşită a fenomenului migraţionist în
mass-media (accentul se pune pe relatarea unor
fapte negative, senzaţionale şi nu pe orientarea
migranţilor într-un univers cu numeroase
componente de risc şi incertitudine, pe
prevenire şi combaterea delicvenţei,
clandestinităţii, a corupţiei în acordarea
vizelor.); problema ocupării în ţară a tinerilor
 cu performanţe deosebite atâta timp cât
economia naţională nu conferă soluţii atractive
- Pensiile: inechitatea calculării pensiilor
pentru persoane pensionate în perioade diferite;
amânarea reformei şi instabilitatea legislaţiei;
scăderea numărului de contribuabili; creşterea
numărului de pensionari prin pensionări
anticipate, prin pensionări datorită invalidităţii-
multe suspecte-prin rata de colectare mică, prin
nedeclararea veniturilor reale etc.
Oportunitati Amenintari

- libera circulatie a persoanelor, bunurilor, - expunere mai mare la competiţia pe pieţe

serviciilor globalizate
- noi surse de investiţii, inclusiv Fondurile - perioade lungi de stagnare / declin economic
Structurale la nivel european sau mondial
- România ar putea beneficia de intrări masive - migraţia unor sectoare industriale către locaţii
de fonduri prin intermediul instrumentelor externe cu costuri mai reduse
structurale - întărirea poziţiei/imaginii României ca o
- investiţiile străine directe economie axată pe sectoare cu valoare
- stimularea concurentei adăugată redusă
- noi structuri de productie, care sa permita - migraţia externă a lucrătorilor cu un nivel
fabricarea unor produse finite cu valoare educaţional ridicat
adaugata mai mare si calitate superioara, - schimbările climatice / degradarea mediului
conform standardelor UE înconjurător
- accesul pe piata muncii din statele UE
- liberalizarea deplină a achiziţiilor publice
- liberalizarea pieţelor şi modernizarea
modelelor de afaceri
- extinderea pietelor de capital
- dezvoltare echilibrata a regiunilor, dezvoltare
rurala sustinuta, modernizarea infrastructurii de
transporturi si de mediu prin accesul la
fondurile structurale comunitare
- dezvoltarea infrastructurii de afaceri
- e-comerţ/e-guvernare
- modernizarea agriculturii
- Agricultura are ajutor financiar şi de capital
cognitiv din partea UE
- modernizarea capitalei şi a altor centre urbane
cheie
- necesitatea/acceptarea nevoii de schimbare
- Statul membru UE are posibilitatea alegerii
propriului mecanism de protecţie socială
- Dezvoltarea treptată a capitalului uman mai
ales prin creşterea nivelului mediu de educaţie