Sunteți pe pagina 1din 4

Efectele pandemiei

Nivel social și psihologic

Apariția COVID-19 ca urgență de sănătate publică, instituită de către Organizația


Mondială a Sănătății a dus la o serie de măsuri de precauție, cum ar fi carantina, distanțarea
socială sau, în unele cazuri, blocarea și închiderea anumitor regiuni sau țări din întreaga lume.
Pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial, europenii s-au confruntat cu
astfel de restricții și trebuie să se adapteze la noile realități în care viitorul este imprevizibil.
Menținerea unui loc de muncă și câștigarea banilor au devenit incerte, în special pentru cei care
se află deja într-o situație precară, ceea ce duce la niveluri mai mari de stres și anxietate. Mai
mult decât atât, limitarea accesului la activitățile normale zilnice, nu doar a mersului la muncă,
dar și lipsa interacțiunilor sociale normale cu alții provoacă probleme de sănătate mintală și
slăbește sănătatea fizică pentru cei care se luptă deja să mențină sănătatea și bunăstarea.
Copiii sunt afectați și de izolarea socială și de problemele de sănătate mintală pe care le
provoacă aceasta. Pentru cei care se confruntă deja cu singurătatea, distanțarea socială necesară
pentru a opri pandemia nu face decât să le crească sentimentele de nesiguranță și stres.
Anxietatea și apatia, precum și singurătatea, sunt câteva dintre consecințele asupra
sănătății mintale care vor persista mult după terminarea pandemiei, în timp ce sentimentele
crescute de depresie și stres, în special într-o perioadă de incertitudine, pot avea efecte grave
asupra sănătății publice, crescând vulnerabilitatea oamenilor la sănătatea precară și slăbirea
societății în ansamblu.
Totodată, criza generată de COVID-19 afectează toate segmentele populației și este în
special în detrimentul membrilor grupurilor sociale aflate în situații cele mai vulnerabile,
continuând să afecteze populațiile, persoanele care trăiesc în situații de sărăcie, persoane în
vârstă, persoane cu dizabilități, tineri și popoare sărace, etc. Dovezile timpurii indică faptul că
impactul virusului asupra sănătății și economiei este suportat în mod disproporționat de oamenii
săraci. De exemplu, persoanele fără adăpost, deoarece s-ar putea să nu se poată adăposti în
siguranță într-un loc, sunt foarte expuse pericolului virusului. De asemenea, persoanele fără
acces la apă curentă, refugiați, migranți sau persoane strămutate suferă în mod disproporționat
atât din cauza pandemiei, cât și a consecințelor acesteia - fie din cauza circulației limitate, cât și
din cauza oportunități mai limitate de angajare, etc.

Nivel economic

Economiile din întreaga lume au anunțat pachete masive de stimulare fiscală pentru a
face față recesiunii economice. Cu toate acestea, criza generată de COVID-19 pare departe de a
se termina, astfel că directorul general al Fondului Monetar Internațional a afirmat că pandemia
va împinge economia globală în cea mai profundă recesiune de la Marea Criză Economică din
anii 30, țările cele mai sărace din lume suferind cel mai mult.
Multe afaceri se confruntă cu dificultăți economice ca urmare a crizei COVID-19 și au
fost nevoiți să suspende temporar sau să reducă substanțial activitățile și programul de lucru al
personalului lor. Activitatea a numeroase companii este perturbată, de exemplu deja producători
auto sau de electronice anunță că vor avea probleme din cauza crizei de componente ca urmare a
suspendării activității unor fabrici, în special în China.
Pentru români efectele unei crize pe plan economic se pot cel mai ușor resimți printr-o
depreciere a monedei naționale în raport cu euro, evoluție care se resimte, imediat, în ratele
creditelor bancare, în facturi mai mari la telefonie sau utilități, cât și în puterea de cumpărare
pentru bunuri precum cele din domeniul imobiliar (apartamente, chirii, etc.) sau autoturisme.
Economia României va intra în recesiune în acest an, din cauza blocajului economic
provocat de pandemia de COVID-19, dar scăderea nu va fi de lungă durată, potrivit celor mai
recente previziuni ale Fondului Monetar Internațional. Economia românească se va contracta cu
5% în 2020, estimează FMI în cel mai nou raport World Economic Outlook, o predicție totuși
mult mai pesimistă spre deosebire de cea din toamnă, când FMI vedea o creștere de 3,5% a
economiei din România în anul 2020. Estimarea FMI este mult mai pesimistă decât cea dată
publicității de „instituția soră” Banca Mondială, care încă vedea o creștere de 0,3% a
economiei românești, la începutul lunii aprilie.
Premierul Ludovic Orban a declarat că „este afectat un procent extrem de important al
ecomomiei, probabil peste 30 la sută din economie este afectată de coronavirus, existând un risc
clar de reducere a creşterii economice, a reducerii veniturilor la  bugetul de stat, a asigurărilor
sociale, inclusiv la bugetul de şomaj.” Premierul mai afirmă că măsurile de austeritate luate la
precedenta criză economică nu numai că nu au oferit o soluţie, ci au întârziat revenirea
economică. “Cred că trebuie menţinută o putere de cumpărare a populaţiei, cred că trebuie să
existe un consum, o cerere care să fie asigurată, de asemenea, trebuie anumite injecţii de resurse
financiare care  să fie făcute către anumite domenii care să ajute la repornirea motorului
economiei naționale.”

Nivel politic și al politicii externe

Pandemia va consolida statul și va consolida naționalismul. Guvernele de toate tipurile


vor adopta măsuri de urgență pentru gestionarea crizei.
COVID-19 va accelera, de asemenea, schimbarea puterii și influenței de la Vest la Est.
Coreea de Sud și Singapore au răspuns cel mai bine la această criză, iar China a reacționat bine
după greșelile sale timpurii, însă răspunsul în Europa și pe continentul american a fost lent și
întâmplător și nesigur prin comparație cu acestea.
Ceea ce nu se va schimba este natura fundamental conflictuală a politicii mondiale.
Plăgile anterioare - inclusiv epidemia de gripă din anii 1918-1919 - nu au pus capăt rivalității de
mare putere și nu au creat o nouă eră a cooperării globale. Nici COVID-19 nu va fi elementul
care să ducă la acest lucru. Vom observa o retragere suplimentară din hiperglobalizare, deoarece
cetățenii privesc către guvernele naționale pentru a-i proteja, iar statele și firmele încearcă să
reducă vulnerabilitățile viitoare. În acest context pare foarte puțin probabil ca lumea să revină la
ideea de globalizare benefică reciproc, care a definit începutul secolului XXI.
Noua pandemie de coronavirus a lovit într-un moment în care democrația era deja sub
amenințare în multe locuri și riscă să agraveze retrocedarea democratică și consolidarea
autoritară. Deja unele guverne au folosit pandemia pentru a extinde puterea executivă și a
restricționa drepturile individuale.
Dovedind cetățenilor lor că pot gestiona criza COVID-19 va cumpăra liderilor un capital
politic, dar celor care nu reușesc acest lucru le va fi greu să reziste tentației de a-i blama pe
ceilalți pentru eșecul lor, iar cetățenii vor fi obligați să asiste pentru o bună bucată de vreme la tot
felul de jocuri politice și strategii menite să asigure stabilitatea unor personaje politice.
Bibliografie

https://epha.org/the-dangers-of-social-isolation-during-a-pandemic/
https://foreignpolicy.com/2020/03/20/world-order-after-coroanvirus-pandemic/
https://www.un.org/development/desa/dspd/everyone-included-covid-19.html
https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/society/20200416STO77205/covid-
19-s-economic-impact-EU100-billion-to-keep-people-in-jobs
https://newslab.tribune.com.pk/covid-19-business-economic-impact/
https://www.euractiv.ro/economic/coronavirus-fmi-estimeaza-o-contractie-severa-a-
economiei-romaniei-si-o-explozie-a-somajului-18556
https://www.news.ro/economic/orban-probabil-peste-30-la-suta-din-economie-este-
afectata-de-coronavirus-1922402902002020042319323688