See eee eee eee eee oo eo Unitatea de invatare 1 PSIHOLOGIA FAMILIEI - DELIMITARI CONCEPTUALE Cuprins 1.1, Introducere 1 1.2, Obiectiv. 2 1.3, Durati 2 1.4. Evolutia psihologiei fami cu disciplinele colaterale... 14 1.5. Clarificarea conceptelor: cuplu, cisitorie, familie .. 14 1.5.1. Cuplu ... 14 1.5.2. Cisatorie .. 15 1.5.3, Familie . 16 1.6. Caracteristicile sistemului fa 16 1.6.1. Structura sistemului fami 16 1.6.2. Funefiile familiei 18 1.6.3. Tipurile de famili 19 1.6.4, Rolurile familiale ... 20 1.7, Rezumat .. 2 1.8. Teste de autoevaluare ... 22 Bibliografie recomandati 22 1.1. Introducere Prima unitate de invajare vizeazi clarificarea conceptelor: cuplu, casatorie si familie. incercarea de a le defini nu este usoard deoarece sunt implicate atat de multe trairi, génduri,valori, incat aproape fiecare ar putea giisi o definitie proprie a ceea ce inseamni a forma un cuplu si/sau o familie. Psihologia familiei studiaza familia ca sistem, relatiile dintre membrii acesteia, ca factor major implicat in boali si in samatatea psihicd. Sunt prezentateLaura-Elena Nastasa Psihologia familiei caracteristicile sistemului familial pornind de la structura, functiile si tipurile familici si finalizand cu rolurile familiale si consecintele carenfelor in indeplinirea acestora. 1.2. Obiective La sfarsitul acestei unititi de invatare, studentii vor fi capabili: «si defineasc’ psihologia famil «st identifice legatura dintre psihologia familiei si alte discipline « sidefineasca conceptele: cuplu, cisitorie si familie si analizeze comparativ granitele rigide, clare si difuze «si enumere functiile familiei © si analizeze tipurile de familie esa descrie rolurile familiale 1.3. Duratt Parcurgerea unitafii de invajare 4 in cadrul studiului individual este de 2 ore. Preocupatile privind relatile din cadrul familiei si optimizarea acestora au 0 istorie Jungs, putind fi cu usurinjl identificate in cadrul temelor abordate de diverse sisteme filosofice si religioase. Psihologia familiei ca stiints este o ramuré mai tindri a psihologiei, cu 0 vechime de aproximativ 25-30 de ani, care studiaza emotile, cognifile si comportamentele persoanelor, cuplurilor si famililor in relajie ou mediul social in care acestea exist (American Psychological Association - www.apa.org). Psihologia familiei acoperi mai multe domenii de activitate: generarea si testarea teoriilor si modelelor teoretice, prin cercetari fundamentale si aplicative; elaborarea i testarea instrumentelor psihologice specifice domeniului; ¢ elaborarea si testarea programelor de educajie si preventie indreptate spre menjinerea familiei ca unitate; @ elaborarea si testarea modalitatilor de interventie pentru corectarcaLaura-Elena Nastasa Psihologia familiei problemelor apiirute in familie; @ elaborarea si testarea programelor de formare pentru consilieri si terapeuti care lucreazi cu familia si cuplul Specialistii in psihologia familiei abordeazi persoanele si grupul familial, cu scopul de a preveni si rezolva problemele care pot si apari in contextul familici. Interventiile in acest domeniu pleaca de la premisa ci dinamica familiala joaca un rol esenfial in functionarea psihologica a membrilor familiei, luandu-se in considerare aspecte diverse ca istoricul familial, ctnie, cultura, comunitate, etc. Psihologii formati in psihologia familiei dobandesc cunostinfe de specialitate care acoperdi urmiitoarele aspecte: @ Teoria sistemelor generale si aplicafiile acesteia la grupuri si sisteme sociale; # Etapele de dezvoltare si caracteristicile acestora; @ Teoriile personalitatii; © Psihopatologia personalita{ii; Dinamica grupurilor; @ Psihologie ecologica; ¢ Teoriile comunicarii; # Teorii si metode de cercetare in sociologie si antropologie; © Elemente de dreptul familiei si eticd; # Metode de cercetare specifice psihologiei familie. Evaluarea problemelor aparute se face ludnd in considerare perspectiva persoanei, dar si aspectele specifice contextului in care acestea s-au dezvoltat. Ca urmare, in procesul evaludrii sunt deseori implicati, att persoane individuale, cat si cupluri, familii largite (mai multe generatii), grupuri comunitare, echipe de lucru, precum si alte grupuri organizate. Tematica domeniului acopera aspecte cum sunt: cuplul, cdsitoria, ritualurile familiale, divortul, violenta domestica, abuzul asupra copiilor si partenerilor, deprinderile parentale, adopiiile, doliul ete. Printre problemele abordate de specialistii in psihologia familiei se num dificultati de interactiune in cuplu; ¢ dificultati scolare si de integrare a tinerilor in mediul scolar; @ probleme comportamentale ale copiilor si adolescentilor; @ dificultati in educarea copiilor; ¢ probleme de adaptare la nevoile unui membru al familici afectat de 0 boald cronici; @ probleme asociate mediului de munca al unui sau mai multor adulti din familie; ¢ probleme asociate fnaintarii in varsti a unuia sau mai multor membri ai familiei; ¢ probleme in relatiile dintre subgrupurile familiei largite; © probleme de comunicare intre membrii familiei; @ probleme de interactiune fundamentate pe percepfii eronate si prejudecati (APA - www.apa.org).Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei 1.4, Evolufia psihologiei familiei si relatiile ei cu disciplinele colaterale Psihologia familici studiaza familia ca sistem, relatiile dintre membrii acesteia, ca factor major implicat in boala si in sinatatea psihicd. Aceasta este o ramuri aplicativa, nascuta din nevoia de a optimiza sandtatea unor oameni aflati in relatii de tip familial. Astfel, psihologia familiei include in problematica sa aspecte legate de: (1) cuplu gi interventiile maritale, (2) violenta domestica, (3) divort, cisatorii si recdsdtorii, (4) deprinderi activitati parentale, (5) sinitate si boala. Ea isi are ridicinile atat in domeniul mai larg al psihologiei, cét si in cel aplicativ al terapiei de cuplu si familie (Kaslow, 1991). Radicinile domeniului se extind insi si spre asistenta social’, psihologia developmental, psihologia social’, precum si spre psihologia clinic’. Psihologia familiei igi are inceputurile in consilierea maritala a anilor 1930. inceputul domeniului este marcat de orientarea pe practici si abordarile naive, de sim} comun. Ulterior, prin incorporarea diverselor perspective teoretice si dezvoltarea unui arsenal practic variat va ajunge si atingai statutul de stiinga. Psihoterapia este interventia psihologic’ pentru remiterea tulburarilor psihice si optimizarea persoanelor sinitoase. Psihoterapia de familie este o forma de psihoterapie care presupune lucrul cu membrii unei familii (include atat sedinte individuale, cat si in grupuri de doi sau mai multi membri ai familiei respective) pentru a remite problemele acestora si/sau a-i ajuta si se optimizeze pe ei insisi, cu impact major asupra relajiile lor cu ceilalti. Psihoterapia de cuplulmaritala vizeazs in principal identificarea si modificarea factorilor care au impact asupra satisfactiei in cuplu si stabilitatii acestuia. 1.5. Clarificarea conceptelor: cuplu, cisitorie, familie 1.5.1. Cuplu incercarea de a defini cuplul nu este usoara deoarece sunt implicate atét de multe trairi, ganduri, valori incdt aproape fiecare ar putea gisi o definitie proprie a ceca ce inseamna a forma un cuplu erotic. Acesta presupune doua persoane, de regula de sexe diferite, (desi nu este obligatoriu) care au pentru o perioada: @ sentimente de afectiune uunul pentru celalalt (jubire, atasament, respect); @ atractie sexual care duce (sau nu)Pie al al 2 el al ab el J i Bm al me a a al al Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei la relatii sexuale; ¢ scopuri comune; # timp petrecut impreuna (unul cu celilalt dar si in sfera social’); # dorinta de a fi impreundi pe o perioada mai indelungata. in viziunea autorilor Mitrofan & Ciupercd (2002) cuplul devine prin iubire, comunicare si intrecunoastere ”o structura generativi deschis’ la schimbare, autocreatoare, 0 unitate prin complementaritate. El angajeazi doud forte energo- informafionale polare (masculine-feminin) care se intercompenseazi, interactioneaza, se releveaza, se cunose si se confirma mutual, fuzioneaza, se dezvolti si se transforma {n fiinfe mature, autonome, libere” (p.14). Din aceasti perspectiva, cuplul poate fi armonic, satisfacdtor sau dizarmonic, nesatisficitor si distorsionant, tinzénd la disociere. Cuplurile tind si oscileze fie citre stabilitate, coeziune si progres, fie caitre instabilitate, disensiune si eventual dizolvare. 1.5.2. Casitorie Casitoria inseamna o relatie psihologica intre doi oameni constienti, ea find "o constructie complicata, alciituita dintr-o serie intreagi de date subiective si obiective, avand indiscutabil 0 natura foarte eterogena" (Jung, 1994, p. 63). Ea este ,un proces interpersonal al devenirii si maturizirii noastre ca personalitati, de constientizare, redirectionare si fructificare a tendinfelor, pulsiunilor si afinitatilor inconstiente, de autocunoastere prin intercunoastere. Scopul ei este cresterea personal prin experienta conjugalitatii si parentalitatii” (Mitrofan & Ciuperca, 2002, p.25).. Vasile (2006) sustine ci a trai in cuplu, fie el cisttorit sau necisitorit implica manifestarea dar si dezvoltarea ca fiinje deoarece partenerii sunt provocati pe multiple paliere, ale propriilor senttimente, convingeri si credinje, de la cele mai superficiale, la cele mai profunde, precum si ale comportamentelor personale. in cuplu se invafa ce este iubirea erotic’, ce inseamna intimitatea cu o alta fing’, total straina de propria persoani, ce este iertarea, toleranfa dar si manifestarea emotiilor negative (furia, minia, frustrarea, ura, dezgustul). Tot in cuplu, partenerii experimenteazi implinirea sexual, De aceea, a trai in cuplu este o mare provocare pentru fiecare om. Este 0 provocare pentru autodezvoltare si autoevolutie. Nici o relafic, fie ea de cisitorie sau nu, nu anuleaza diferentele dintre parteneri, ci dimpotriva, atunci cand relatia este Is‘Laura-Elena Nistasi Psihologia famil foarte profunds si satisficdtoare, aceste diferente se completeazi reciproc. F drept c& pana se ajunge la acest completare, poate trece si prin perioade de supirari, dezamagiri, certuri, conflicte, momente de separare emotionali si reveniri. 1.5.3. Familie Familia reprezinta ,o forma de comunitate uman aleatuita din doi sau mai mul indivizi, uniti prin legituri de castor si/sau patere, realizind, mai molt sauy mai putin latura biologicd si/sau cea psihosociala” (Mitrofan & Ciuperci, 1997, p.17). ‘Acest Iucru presupune c& exists doi parteneri, ou sau fért copii, sau un partener cu tan! sau mai multi copii proprii. fn cadrul familiei, fiecare membru dobandeste caracterisicile care il vor defini ca persoane. Aici invafa si isi dezvolta identitatea sexual, exprimata prin sex-rolur, adie acel set coerent de comportamente care deriv din conditia de barbat sau femeie si la care ceilalti se asteapti, tocmai datorita apartenen(ei fiectruia la un sex sau altul. ‘Turlive (2004) defineste familia ca fiind "o strucuri dinamica, in permanent proces de modelare si re-modelare, constnd in ansamblul relailor dintre membrii ci, uniti prin cisitori, origine (filiaie sau rudenie prin descendenta dintr-un autor comun) si adoptie” (p. 24). 1.6. Caracteristicile sistemului familial 1.6.1. Structura sistemului fam’ Psihologia familici este un domeniu al psihologiei, care foloseste o epistemologie de tip sistemic pentru a oferi o alterativa la orientarile centrate pe individ (Nut & Stanton, 2008). Din punct de vedere psihologic, familia este nteleasa ca sistem social, 16De ee oe eee eee ee Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei compus din mai multe subsisteme: (1) subsistemul cuplului, (2) subsistemul parinti- copii si (3) subsistemul fratilor. Toate aceste subsisteme se influenteazi reciproc (Minuchin, 1974; Belsky, 1981; DeAngelo & Ward, 1985; Erel & Burman, 1995). Dintre cele trei subsisteme ale sistemului familie, relajia de cuplu este cel cu impact maxim asupra calitijii vietii de familie Glick & Kessler, 1974; Steger & Kotler, 1979). Familia, ca sistem, este inseratd, la randul sau, in macrosistemul socio-cultural, Sistemele pot fi deschise si inchise: (1) Sisteme deschise permit insertia de informatie noua, sunt de preferat sistemelor inchise si permit diferite perspective asupra aceleiasi situafii. (2) in sistemele inchise informatia noua nu este acceptat in sistem, drept urmare se avanseazi o singuri perspectiva asupra lucrurilor. Cei din afara sistemului sunt perceputi ca neavand nimic de contribuit la sistem deoarece cei din interior considera c& acestia nu pot infelege situatia. Fiecare subsistem are nevoie de granie clare, dar si flexibile pentru a se proteja de cerin{ele si nevoile celorlalte subsisteme, dar si pentru a fi capabil s& negocieze si si interactioneze cu acesta. Granijele reprezinti un concept fundamental al orientirii structuraliste si reprezinti reguli care definesc cine participa si cum. Rolul granitelor este de a proteja diferentierea subsistemelor. Fiecare dintre acestea are funcjii specifice si anumite cerinje de la membrii sai; dezvoltarea abilitajilor interpersonale in interiorul acestor sisteme se repercuteaz asuprd libertitii subsistemului respectiv faji de celelalte. Natura granitelor are un impact puternic asupra functionarii fiecdrui subsistem, dar si al familiei ca intreg. Minuchin (1974) a descris trei tipuri de granite care se intind pe un continuum de la foarte rigide la foarte difuze: ‘* Granitele rigide sunt cele care permit o interactiune si o comunicare minimal intre subsisteme. Membrii familiei pot fi izolafi sau forfati si actioneze autonom. Ele permit persoanei maximum de independent si o interactiune minima cu ceilati membrii, Subsistemele (adic’ indivizii sau diadele) pot deveni astfel separate de restul familiei. oeLaura-Elena Nistasi Psihologia familiei «+ Granitele clare se afla la mijlocul continuumului dintre rigid si dif sf sunt cele care promoveazi comunicarea deschisi si intimitatea subsistemelor, astfel incdt acestea pot opera lier pentru indeplinirea funcfilor lor in cadrl familie + Granijele difwze sunt caracterizate prin definirea vagi a funefilor si @ membrilor eare fac parte din subsisteme. Ele permit o intimitate minima si 0 snteractiune maxims. Nu este clar cine are responsabiltatea si autoritatea, jar smembri familiei pot fi mult influenfati unul de celalalt. In ali termeni, relatile dintre membrii sunt suprapuse. 1.6.2, Functiile familiei In titeratura de specialitate (Voinea, 1993; Vasile, 2006) sunt deserise functile pe care le indeplineste o familie. Acestea sunt: 1. Funetia economicd presupune a asigura resursele materiale, financiare nevesare existenfei familie’ (locuinga, hrand, haine, etc.) Este foarte importantt: dack ea este realizati corespunzator, atunci familia se poate concentra si poate indeplini si celelalte fanctii. Aceastsfunctie este realizaté de ambii soti prin aducerea veniturilor (ea wrmare a exercitirii unei profesii, cel mai des), prin procurarea si producerea hranci, & gbiectelor de imbricdminte si de trai, prin transmiterea profesiet si/sau sustinerea copiilor in alegerea profesiei. 2. Funetia de socializare presupune a transmite cu scopul asimilarit de citre copii, mai ales, dar si de cdtre toji membrii familie, a atitudinilor, valorilor, principiilor, modelelor de comportament caracteristice unui anumit grup social. Cu alte cuvinte, este vorba de funcia de educare. Scopul acesteia este integrarea in societale persoanei (copilului). Educatia se manifesta la toate nivelurile: material, fizic, 18Ua bo fg eee eededeneoes esos Laura-Elena Nis Psihologia familici psihologic, moral, spiritual. Evident, familiile au diferite grade de manifestare a acestei funcfii: unele se preocupi foarte mult de educarea membrilor sai, in timp ce altele mai deloc. 3. Functia de solidaritate presupune a asigura unitatea si stabilitatea familiei. Ea implict manifestarea sentimentelor de afectiune, de respect, de apartenenta la grupul familial, a increderii membrilor unii in altii, a ajutorarii si a sustinerii reciproce de-a Jungul timpului, a dezvoltarii intimitagii. Se observa ca in ultima vreme aceasta functie pare din ce in ce mai slab indeplinita, fapt dovedit de cresterea ratei divorturilor si a inmul i relatiilor de concubinaj, a celibatarilor sia familiilor monoparentale. 4, Functia sexual-reproductiva presupune ca cei doi soti si se ssatisfacd sexual reciproc si si dea nastere la copii. Aceste doud componente ale acestei funcjii sunt indeplinite diferit, in sensul ca in unele familii accentul se pune pe implinirea sexualdi, {in timp ce in alte familii, se acord& o importan{a mai mare nasterii copiilor. Evident acest lucru este dependent de cultura din care fac parte familiile, de gradul si tipul de educatie avut, de credintele religioase, de dorinta si caracteristicile fizice si psihologice ale celor doi parteneri. Actualmente, in societijile mai avansate economic cuplurile si familiile tind tot mai mult s& pun’ in prim plan implinirea afectiv-sexuali, dupa care cea reproductiva. 1.6.3. Tipurile de famil Literatura de specialitate oferi o multitudine de tipologii referitoare la familii in functie de urmétoarele criterii (cele mai importante pentru identificarea si infelegerea tipurilor de fami 1. numarul partenerilor din familie — familii poligame (familii poliandrice si familii poliginice), familii monogame (familii nucleare, familii extinse si familia de origine); 2. numarul parinjilor din familie — familii biparentale (formate din pirinfi naturali ai copilului si familii mixte sau recdsitorite) si familii monoparentale; 3. numarul copiilor din familie - familia fara copii, familia cu un singur copil, familia cu doi copii si familia cu trei sau mai multi copii;Laura-Elena Nastasi Psihologia fat 4, orientarea sexual a celor doi parteneri - familii heterosexuale si familii homosexuale; 5. apartenenta cultural a partenerilor - familii in care partenerii aparjin aceleiasi culturi si familii mixte (partenerii aparjin unor culturi diferite). 1.6.4. Rolurile familiale fn opinia autoarei Vasile (2006) rolul familial reprezinta setul coerent de comportamente pe care membrii familici il asteapti de la fiecare dintre ceilalti membrii in functie de pozitia pe care o ocupi in sistemul familial. Nu exist’ comportamente clare, stabilite si acceptate de toatd lumea pentru fiecare rol, fiecare persoana consider’ ci anumite comportamente trebuie si existe la un partener, la un parinte, la un frate. Astfel, exist urmatoarele tipuri de roluri familiale: (1) Rol conjugal (de partener, de soy/sotie) ~ vizeazi relationarea cu sotul/sotia si presupune: @ cunoasterea de sine si a partenerului; @ satisfacerea reciproci a nevoilor afectiv — sexuale, a intereselor si aspiratiilor referitoare la viaja de cuplu; @ susjinerea reciproca in urmarirea sarcinilor si functilor familiei; # modelarea intimitayi si a vieti de cuplu pentru copii; ¢ stimularea functionarii cuplului prin folosirea tuturor resurselor personale. (2) Rol parental (de pirinte) - vizeaz relationarea cu copii si consti in: @ cresterea si educarea copiilor, @ formarea identitaii sexuale a copiilor si @ stimularea evolutiei si dezvoltarii personalitatii la copii. 20pee eed adda oa al at oy Laura-Elena Nastasi Psihologia familiei (3) Rol fratern (de frate) ~ vizeaza relationarea cu frafii si presupune de cele mai multe ori: © invajarea traiului alaturi de egali (prin afectiune, rivalitate, solidaritate, competitie, conflict, nego re); @ completarea identitatii de sine si a celei sexuale; sustinerea afectiva si comportamentala in diferite situatii. Aceste roluri pot fi indeplinite excesiv sau insuficient. In unele familii pot aparea carenje in indeplinirea acestor roluri, care pot consta i (1) exacerbarea unui rol — exemple: # soful sau sofia se dedicd exclusiv rolului conjugal, ceea ce poate duce la sentimente de sufocare, de culpa si control in partener sila ignorarea copiilor; @ exagerearea rolului parental: se intampl des ca mamele si fact acest lucru, ficdnd din maternitate scopul de a exista, un scop in sine, pundnd totul, chiar si pe ele, pe planul doi intotdeauna; ¢ hipertrofierea rolului fratern apare in situatiile in care un frate isi poate indrepta intreaga atenfie, grija si viata spre fratii sti, ignordnd propriile nevoi si scopuri. (2) minimalizarea rolului familial - exemple: ¢ minimalizarea rolului conjugal si indreptarea spre relafii extraconjugale, activitati profesionale, rol parental sau fratemn; © minimalizarea rolului parental duce la neglijarea copiilor sau privarea acestora de grija, atenfia si satisfacerea nevoilor pe care singuri nu si le pot indeplini, cea ce lasi urme in dezvoltarea personalititii lor; ¢ minimalizarea rolului fratern apare atunci find fratii se ignora unii pe alii, sau exist multiple tensiuni si conflicte intre ei. 1.7. Rezumat fn literatura de specialitate sunt prezentate divese definifii pentru cuply, cisitorie si familie, Familia este alcatuita din subsisteme si dispune de granife rigide, fluide sau difuze. Exist patru mari funcfii ale familici (economica, de socializare sau educare, de solidaritate si sexual-reproductiva), precum si mai multe tipuri ale acesteia (poligame, monogame, nucleare, extinse, monoparentale, mixte sau reconstruite, mixte etnic sau cultural, homosexuale, etc). Rolurile familiale (conjugal, parental si fratern), desi teoretic au un anumit confinut, la nivel practic, pentru fiecare persoani, iau 0 2Laura-Elena Nistasi Psihologia familie: forma specifica. Rolurile pot fi indeplinite excesiv sau insuficient. 1.8. Teste de autoevaluare 1. Deseriefi succint psihologia familiei si relatile acesteia cu alte discipline. >, Analizati comparativ granitele rigide, clare si difuze subliniind consecintele pozitive si/sau negative asupra fiecdrui membru din _——_ familiei. y 43, Enumerati funcfile pe care le indeplineste o familie. 4, Prezentati cele trei roluri familiale si consecinjele carentelor in indeplinirea acestora asupra fiecarui membru din familie. Bibliografie recomandata Jung, C.G. (1994). Casitoria ca relatie psihologica. In Puferea Sufletului. Bucuresti: Ed. Anima. Minuchin, S. (1974). Families and Family Therapy. Cambridge: Harvard University Press. Mitrofan, I & Ciuperci, C. (1997). Introducere in psihosociologia si psihosexologia familiei. Bucuresti: Ed. Alternative. Mitrofan, 1. & Ciuperes, C. (2002). Psihologia vey de cuplu. Intre iluzie si realitate. Bucuresti: Ed. SPER. ‘Turliue, MAN. (2004). Psihologia familiei si a euplulu. Tasi: Ed. Performantica. Vasile, DL. (2006). Introducere in psihologia familie’ si psihosexologie. Bucuresti: Ed. Fundatici Roménia de maine. Voinea, M. (1993). Sociologia familiei, Bucuresti: Tipografia Universititii Bucuresti. 2