Sunteți pe pagina 1din 30

Afaceri pe WEB

Generalități

Termenul  de e-business a fost in premiera folosit in 1997 de catre IBM, ce defineste businessul
ca fiind o modalitate de acces securizat, flexibil si integrat pentru desfasurarea diferitelor afaceri
prin combinarea proceselor si sistemelor care au executat operatii de baza ale afacerilor cu cele
ce fac posibila gasirea informatiilor pe Internet. Teoretic, prin conectarea sistemului informatic
pe Web, putem spune ca dezvoltam un e-business, adica instruim " sistemul nervos central al
afacerii noastre", dupa spusele lui Bill Gates.

Prezenta pe web. Motive

- Comertul electronic ofera oportunitatea de a castiga  mai multi clienti si de a comunica mai
strans cu acestia. Pe web, fiecarea facere are o prezenta total "non-stop", si indiferent daca
afacerea este mica, medie sau mare, aceasta isi poate castiga clienti din intreaga lume sau se
poate adresa unei clientele specializate. TI dau posibilitatea cunoasterii cat mai multor aspecte
despre clienti si preferintele lor. Acesta conduce la realizarea facila a rapoartelor analitice privind
procesele de afaceri.

- Costuri reduse pentru servicii de distributie. Internetul scade costul distributiei de informatii si
de a le menline actualizate ( www.amazon.com).  Pe web, informatia poate avea  si statutul de
produs, comertul electronic migrand de la vanzarea de bunuri palpabile la cea de date
(consultam, uzica, filme, software, etc.).

Avertismente

- Migrarea de la o piala locala la o piata mondiala- necesita dezvoltarea unui model viabil de
afaceri;

- Problema drepturilor de autor - nu se recomanda etalarea pe web a unui anumit continut fara a
avea acordul autorilor;

- Legalitatea- activitatea  trebuie desfasurata in conditii legale;

- Securitatea- nerespectarea normelor de securitate si asigurare a confidentialitatii duce la un esec


timpuriu.

- Viabilitate - procesele antrenate intr-o afacere trebuie sa fie viabile.


Modele de e-business

In cadrul unei organizatii, zona de influenta a afacerilor electronice este Intranetul.

Intranetul se bazeaza pe standardele Internetului pentru comunicatia intre sisteme de calcul.


Personalul conectat la Intranet poate avea acces la siturile web specifice unor departamente din
cadrul organizatiei. Aceste situri sunt separate de Internet prin intermediul unor metode de
securitate (firewall - pentru filtrarea oricarei informatii referitoare la datele interne), astfel incat
persoanele din afara sa nu aiba acces

la informatiile private. Angajatii companiilor Sun, Apple, Microsoft au la dispozitie un sit web
Intranet, prin care obtin informatii curente si plaseaza comenzi on-line, eliminand timpul si
costurile aferente apelurilor electronice. In functie de politicile de securitate si de infrastructura
retelei, angajatii pot avea acces de pe Internet la reteaua privata, folosind protocolul VPN
(Virtual Private Protocol).

Business-to-business (B2B) reprezina modelul care incearca utilizarea tehnologiilor  bazate pe


web pentru a conduce afaceri intre doua sau mai multe companii. Pot fi doua subtipuri:

- exista un contract de parteneriat intre companii;

- exista o piata electronica (e-market) in care interactioneaza mai multi cumparatori si mai mulli
vanzatori.

Business-to-consumer (B2C). Cumparatorul utilizeaza un navigator web pentru a se conecta la


situl web al vanzatorului prin intermediul unui fumizor de servicii Intemet - ISP (Internet Service
Provider).Vanzatorul pune la dispozitie un catalog electronic( e-catalog) de produse sau servicii,
sugestii si recomandari pentru produse, sa puna la dispozitia cumparatorului cele mai uzuale
forme electronice de plata. Vanzatorul nu trebuie neaparat sa joace si rolul fumizorului sau al
producatorului bunurilor/serviciilor sau poate apela la furnizori multipli, etc.

Consumer-to-consumer (C2C) descrie colaborarea diferitilor utilizatori prin intermediul


documentelor partajate, postei electronice, etc.

Consumer-to-data (C2D) - specifica situatiile cand utilizatorii au nevoie de cantitati insemnate de


date si folosesc  diverse instrumente  electronice pentru a le extrage.
Categorii de e-business

Prima decizie ce trebuie luata atunci cand se demareaza o afacere pe Internet

este asupra modelului. Exista deja multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea
pot fi clasificate in functie de numarul de furnizori, prestatori de servicii catre clienli, astfel: 1
catre 1 ( e-shop), mai mulli catre 1 (e-mall), mai multi catre mai multi (e-licitalie). .Se constitue
astfel, un lan de servicii  in cadrul caruia fiecare element poate fi dominant. Primul element este
furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la
dispozitie de Ia spatiu pe pagina web pana la posibilitatea integrarii intr-un emall. Al treilea
element al lantului este clientul, avand o anumita formare profesionala, interese proprii si
preferinte. Acest client poate fi un consumator

(B-2-C), o alta firma (B-2-B), administratia publica (B-2-A) sau un angajat (B-2-E) in contextul
tranzactiior interne din cadrul unei firme.

Prezentam in continuare in linii generale cateva modele de afaceri pe Internet:

- magazinul electronic (e-shop)

- magazinul universal electronic (e-mall)

-achizitia publica electronica (e-procurement)

-licitatia electronica(e-auction)

- comunitatea virtuala(virtualcommunity)

- prestari servicii electronice (e-service providing)

- brokeraj de informatii, modele de publicitate

- e-banking

- e-commerce

- e-directories

- e-ingineering
- e-gambling

- e-learning

- e-mailing

- e-marketing

- e-supply

- e-trading

Magazinul electronic (e-shop)

Ideea de baza a cornertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica,

materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si
serviciile prin Internet. Produsele sunt oferite, in general, la diferite categorii de pret, tinand
seama de tendinta clientior de a testa calitatea, viteza si eficienta livrarii inainte de a decide sa
cumpere produse mai scumpe.

Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt de obicei, cele care pot fi descrise cu
usurinta si nu necesita folosirea simtului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, carti,
software, unelete, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de alta parte,
produse care au fost considerate initial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet -
cravatele spre exemplu, se vind acum foarte bine pe Internet.

Serviciile completeaza de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai
largi: spre exemplu, in cazul in care se comercializeaza cravate, site-ul poate prezenta si un
desen/schita despre cum se face nodul de cravata. ln plus, site-ul poate include si un ghid de
culori si stiluri pentru oamenii de afaceri, un indrumar pentru succesul in afaceri sau, magazinul
de cravate poate decide sa vanda si sosete, pantofi si palarii prin includerea pe site si a altor
vanzatori.

Preturile produselor vandute prin Internet ar trebui sa fie mai mici decat cele practicate pentru
comenzile clasice.  Cartile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau
cel putin, fara a se percepe taxe aditionale de livrare. Serviciile si in special serviciile de
informare ar trebui sa fie in mare parte gratuite. Serviciile de informare prin publicatii periodice
sunt oferite gratuit la inceput, prin acces liber sau abonamente gratuite, ulterior, ofertantii vor
initia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive si vor extinde posibilitatile de cautare,
solicitdand utilizatorului sa se aboneze si sa plateasca pentru a beneficia de acestea. S-a constatat
ca impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea ramane fidela
abonamentelor clasice si, in general, numai clientii noi apeleaza la acest nou sistem de
abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la stiri de ultima
ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, suscita interesul doar daca serviciile
oferite sunt de valoare exceptionala

Exista diferite variante de gazduire a unui e-shop, astfel:

- pe un server distinct (un computer proprietatea firmei detinatoare a unui e-shop) destinat unor
pagini ample si complexe de web; acesta va fi localizat in cadrul firrnei daca frecventa
modificarilor ce trebuie facute este mare (ex. stiri, preturi, etc.) sau daca este necesar un trafic
intens intre firme si serverul aferent e-shop

- pe un server virtual (un spatiu detinut de firma proprietara a unui e-shop, pe un hard disk al
unui computer fumizor de web); In corelatie cu un spatiu mai mare de tipul www.yourshop.com,
solutie preferata de majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii;

-in cadrul unui magazin universal electronic (e-mall)

Alegerea variantei optime pentru magazinul dumneavoastra electronic depinde de costurile de


telecomunicatie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul tinta, marimea, structura si
obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop in masura in care este posibil, un e-shop ar
trebui sa poati fi accesat pe mai multe cai: un link/publicitate permanent pe un site portal, un
cuvant-cheie publicitar in cadrul motoarelor de cautare sau in cadrul prezentarii pe Internet a
informatiilor generale despre intreaga activitate a firmei sau despre intreaga gama de produse si o
fereastra a acestui site in cadrul unui e-mall - toate acestea concomitent. In plus, o idee
interesanta ar fi sa se stabileasca denumiri de genul www.produs1.com pentru grupele de
produse cu link exact la pagina corespunzatoarde in cadrul magazinului electronic.

Magazinul universal electronic (e-mall)

Un e-mall ofera un front comun pentru mai multe e-shop-uri si poate fi realizat utilizand diverse
modele de tranzactii, in functie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreste sa le
ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupa si de marketingul aferent mall-ului, astfel incat
alegerea mall-ului potrivit este o decizie esentiala pentru detinatorul unui magazin. Mall-ul
potrivit se defineste ca fiind un mall cu o retea puternica, cu o strategie de marketing buna, cu un
front de prezentare potrivit si din care sa se poata accesa direct si pe mai multe cai e-shop-ul; cu
o structura adecvata de magazine si care sa ofere si servicii, cum ar fi furnizarea de informalii
curente regionale sau sectoriale. Revenim la exemplul mentionat, al magazinului pentru cravate:
in cazul in care proprietarul doreste sa-si prezinte magazinul in cadrul unui mall, el trebuie sa 
decida daca sa opteze pentru un mall destinat modei sau pentru unul specializat in accesorii.
Pentru unele domenii este benefica participarea in cadrul unui mall alaturi de produse
competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la cresterea traficului in mall si astfel la cresterea
cifrei de afaceri a fiecarui magazin din structura acestuia. Pe de alta parte, definitorul mall-ului
poate obtine profit din reclame, taxe percepute membrilor si/sau taxe asupra tranzacliilor.
 

Achizitia publica electronica (e-procurement)

Achizitia publica prin modelul B-2-B este aplicabila in cazul in care organismele
guvernamentale sau mari organizatii lanseaza apeluri pentru licitarea achizitionarii de bunuri sau
servicii. Sfera de cuprindere a licitatiilor tipice include de la serviciile din constructii si bunurile
pentru investitii pana Ia studii si alte lucruri ample. Achizitiile publice prin Internet pot include
negocierea electronica, contractarea si licitarea in colaborare, spre exemplu. Pentru ca acest
model sa poata fi si la indemana intreprinderilor mici, s-au infiintat platforme sau consortii in
cadrul carora vanzatorii actioneaza impreuna pentru a obtine oferte mai avantajoase de la
producatori. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consortii.

Licitatia electronica (e-auction)

Licitarea produselor si obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi
utilizat atat pentru comertul electronic B-2-B cat si pentru cel B-2-C si, datorita faptului ca este
un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat si in e-shop-urile obisnuite. Produsele
vandute prin licitatia electronica pot fi produse de ultima ora, de suprastoc sau cu stoc fluctuant
sau obiecte de valoare pentru colectionari specializati si includ de la bunuri materiale, metale si
materii prime agricole, la obiecte de arta unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vand prin
licitatii electronice specializate si deja bine cunoscute, atat modele noi cat si produse folosite.
Asemeni unui e-mall, o licitatie electronica include de obicei mai multi vanzatori. Operatorul
licitatiei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licitatiei, pentru licitare (de obicei
prin e-mail) si poate oferi in plus servicii de plati si de livrare.

Comunitatea virtuala (virtual community)

Pe lnternet - exact ca si in realitate, oameni avand interese comune se intrunesc in comunitati


pentru a discuta sau a asculta  tematicile  preferate.

Aceste forumuri - cum sunt forumul de discutii, grupul de discutii interactiv (chat) sau lista de
corespondenti (mailing list) - sunt utile pentru  timpul liber cat si pentru comunicarile de afaceri
si sunt denumite "comunitati virtuale". Instrumentele mentionate  sunt adesea  oferite ca servicii
gratuite, in scopul sporirii traficului pe pagina de Internet si pentru stimularea atasamentului
emotional  fata de aceasta.

Furnizare  de servicii pentru comertul electronic (e-serviceproviding)


Serviciile care sustin activitatea de comert electronic nu sunt oferite exclusiv de catre furnizori
de Internet, care se rezuma in general la gazduirea  paginilor de web sau la asigurarea  accesului 
pe Internet. De exemplu,  exista magazine universale electronice (e-mall) conduse de
producatori, vanzatori, furnizori de Internet, designeri de web sau asociati. Exista si servicii
electronice externe cum ar fi cele de management, de informatii, de prelucrare a datelor, de
consultana, de integrare a servicilor de livrare, care pot fi prestate in diferitele variante de comert
electronic. In mod evident, oricare dintre verigile acestui lant valoric poate oferi servicii
electronice  si poate deveni placa turnanta pe piata specifica.

Activitatile se pot concentra spre atragerea  a cat mai muti participanti in cadrul unei verigi a
lantului, astfel incat sa se creeze o structura puternica  de tipul B-2-C (e-mall)  sau o platforma 
B-2-B.

Brokeraj de informatii

Informatiile competente sunt necesare pe tot parcursul lantului valoric de furnizori de servicii.
Aceasta necesitate nu mai poate fi in prezent satisfacuta de cunoscutele motoare de cautare sau
de cataloage, astfel incat detinatori de baze de date consecrate au migrat catre web oferind
arhive  indexate pentru publicatii periodice, brevete si informali de piata, dar si literatura
stiintifica de specialitate.

Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie in baza unui sistem de
abonament, fie prin intermediul banilor electronici  de tipul e-cash sau cybercash. Au fost
infiintate unitalti si agenti de cercetare  care incearca  sa creeze mecanisme de detectare
semantica, dar servicile de informare care au la baza  experienta umana, respectiv experti in
domeniu, raman in continuare servicii de importanta capitala pentru lumea afacerilor.

Modele de publicitate

Pe langa vanzarile directe si sistemul abonamentelor, reclamele gazduite pe pagina de Internet


respectiva sunt si ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice si
pentrupaginile de Internet in general. Dar, reclama pe Internet nu este intotdeauna posibila sau
adecvata: designul magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea in magazinele
proprii,in functie de tipul de tranzactii practicate

in cadrul e-mall-ului. In mod obisnuit, banerele publicitare - cea mai cunoscuta  forma de
publicitate -sunt plasate pe paginile de Internet cu un continut corespunzator, cum ar fi pagina-
gazda, subpagini atractive,  pagini rezultate in urma cautarilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate
acestea,  activitatea  de reclama poate genera profit doar in cazul in care site-ul beneficiaza de un
trafic intens. Agentiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar in cazul in care
exista garantii in ceea ce priveste numarul mare de vizitatori lunar. Avand in vedere faptul ca
rata de accesare a banerelor publicitare este relativ scazuta si depinde in mare masura de design
preturile pentru publicitate se bazeaza in prezent mai mult pe vizibilitatea paginii de Internet
(numarul de vizitatori).

S-a constatat ca rata de accesare a banerelor publicitare gazduite pe o pagind de Internet se


situeaz frecvent intre 0,05 - 0,3% uneori crescand pana la 3% sau mai mult. Dar, numarul de
accesari al banerelor poate fi identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre
deosebire de numarul de accesari  al pagini de Internet care gazduieste reclama si care nu poate fi
monitorizat decat de proprietarul acestei pagini. Preturile pentru publicitate se diferentiaza foarte
mult in functie de importanta contractului, valoarea specifica,  si specialiazarea paginii de
Internet gazda(cu cat e mai specializata cu atat e mai scumpa) si de alte criterii (spre exemplu,
intr-un motor de cautare, utilizarea in scop publicitar a cuvantului cheie  "e-eommerce" este
cotata

cu un pret mai mare decat alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi "provider" sau "busi-

ness").  Preturile actuale sunt cuprinse intre 0,01 si 0,30 euro la accesare a pagini de Internet,
gazda  a reclamelor. In practica se intalnesc si cazuri cand proprietari de pagini de Internet
accepta banere publicitare pe paginile lor, in schimbul gazduiri banerelor

proprii pe alte pagini de Internet. Acest schimb de banere publicitare este organizat in cadrul
"inelelor de web"' (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. In cadrul unui astfel
de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate

prin link-uri, in baza dorintei exprimate de proprietarii paginilor si, evident, a intereselor lor.

E-banking - tranzactii bancare electronice.

Bancile electronice reprezinta una din cele mai de success afaceri on-line.

E-commerce - comerlul electronic - vanzarea si comercializarea bunurilor si serviciilor

prin intermediul tehnologiilor oferite de Internet. Beneficile comerlului electronic rezida in

urmatoarele observatii

- este convenabil, siturile fiind operationale 24 ore pe zi,7 zile pe saptamana;

- costuri interne mici, comertul electronic eliminand interactiunea dintre cumparator

si intermediarii tranzactiei;
- costuri scazute de procesare a tranzactiilor, metoda de plata electronica fiind mai putin
costisitoare decat  modul de plata prin monetar;

- o crestere substantiala a vitezei procesului de vanzare. Companiile de e-commerce


receptioneaza veniturile mai rapid decat in sistemul traditional;

- reducerea erorilor, procesarea automata producand mai putine erori decat procesul de vanzare
traditional;

- spatiul nelimitat - siturile de e-commerce putand afisa/indexa un numar nelimitat de bunuri si


servicii;

- prezenta globala crescuta, compania putand fi accesata (teoretic) de posibili clienti

din orice colt al lumii;

- disponibilitatea informatilor despre clienti, existand astfel posibilitatea de a studia preferintele


unui client individual sau ale unui grup specific de clienti, de a modela afacerea dupa dorintele
clientului sau de a schimba rapoarte analitice privind clientela - cea mai buna interactiune cu
clientul.

E-directories - cataloage electronice - white Pages (numere private de telefon), Yellowpages


(telefoane organizatii).

E-ingineering - inginerie electronica (Share point de la Microsoft sau sourceforge.net)

E-gambling - jocuri de noroc on-line

www.pogo.com

www.yone.com

E-learning - invatamant prin Internet

Invatare si instruire bazate pe web - web-based learning-training

www.brainbench.com ,

www.timsoft.ro
www.study.com

Educatia intr-o universitate virtuala (Virtual university Education)

www.Onlinelearning.net - Online Learning in SUA

www.uned.es - UNED in Spania

www.athena.edu - Virtual Online Universitv

E-mailing - mesagerie electronica

E-marketing-promovare electronica de produse/servicii

E-supply - aprovizionare pe Intemet

E-trading (e-brokering) - actiuni pe Internet. Utilizatorul, posedand un cont de genul Intemet


Bank poate cumpdra si vinde actiuni.

Afaceri pe Web. Adrese

-adKnowledge Library : http://www.arahne.ro/ akl/

-Afaceri : http://www.afaceri.net

- Amazon: http://www.amazon.com

- BizOfice: http://www.bizofice.com

- Business.com: http://www.business.com

- Copyri ght. com : htp ://www.copyright.com

- ebXML: http://www.ebxml.org

- eNews: http://www.enews.com

- eWeek: http://eweek.agora.ro

- OneBiz: http://www.onebiz. 8m.net


- Open Card: http://www.opencard.org

- Open Travel : http://www.opentravel.org

- Smart Card Industry Association: http://www.scia.org

' Speed of Thought  : http://www. speed-of-thought.corn

' The Smart card Resource center: http://www.smart-card.org

' Universal Description, DiscoveV, and Integration (UDDI):

http://uddi.microsoft. com/developer/default. aspx

-web Marketing and E-commerce: http ://www.wilsonweb.com

-Web Services: www.webservices.org

-ZDNet: http://www .zdnet.com/ecommerce

Capitolul II

Modalitlti de plata  pe web

Generalitati

Modelele traditionale de plata se rezuma la transferarea banilor sub forma de bani lichizi sau prin
intermediul documentelor (cecuri, ordine de ptata, etc.). De regula plata presupune deschiderea
unui cont la o banca, deplasarea la sediul bancar pentru a depune bani si/sau a initia transferul in
contul comerciantului. Acesta poate cere sau nu confirmarea platii prin fax. Cea din urma si cea
mai lunga etapa este livrarea prin reteaua de distributie a comerciantului sau prin intermediul
serviciului postal specializat.

In cadrul comertului electronic nu este necesara deplasarea la banca pentru a plati ofertantii sau
furnizorii de bunuri si servici, rolul bancii fiind acela de a transforma banii lichizi in biti.
Probabil ca banii lichizi nu pot fi eliminati complet, dar in mod sigur ei se vor transforma din ce
in ce mai mult in format electronic.
In prezent exista mai multe sisteme de plata. Cea mai serioasa problema este cea legata de
securitate. Majoritatea mesajelor trimise prin posta electronica sunt necriptate, adica oricine
poate intercepta mesajul.  Standardele actuale de plati etrectronice folosesc criptarea si
semnaturile digitale. Prin utilizarea semnaturilor electronice se poate face proba identitatii unei
persoane care acceseaza  un deposit bancar sau o carte de credit.. Banii electronici pot fi urmariti
in doua categorii: cu identitate si anonimi. Daca un cumpartor foloseste bani "cu identitate",
atunci banca poate reconstitui traseul tranzactiilor si al banilor transferati(carti de credit). Daca in
schimb se folosesc bani anonimi, nimeni nu poate reconstitui traseul banilor cheltuiti. In
comertul electronic o tranzactie poate fi inteleasa ca reprezentand o serie de actiuni desfasurate
de trei participanti: clientul, comerciantul (furnizorul) si banca. La initierea tranzactiei
electronice, comerciantul si banca se pun de acord cum sa fie efectuat transferul banilor,
folosindu-se unul sau mai multe sisteme electronice de plata. Apoi clientul poate comanda cate
ceva de pe situl web al comerciantului.  Dupa lansarea comenzii se pot derula diferite actiuni:
comerciantul trimite clientului o confirmare prin e-mail, clientul isi transfera catre banca
numarul cartii sale de credit, banca verifica informatia despre cartea de credit si verifica
solvabilitatea cumparatorului, iar daca totul e in regula,

valoarea bunurilor cumparate este transferata in contul vanzatorului. Articolul comandat este
livrat catre cumparator si tranzactia este finalizata. in functie de protocolul incheiat intre banca si
furnizor, acesta din urma poate avea acces la datele de identificare ale cumparatorului sau
acestea pot sa ramana secrete.

Cerinte

Ca si in sistemele traditionale, cea mai mare problema consta in asigurarea ca nimeni nu poate
copia bani digitali sau prelua informatiile cartii de credit. Tranzactiile electronice

intre banci au fost realizate inainte de aparitia Internetului - SWIFT (Society for World-wide
Interbank Finacial Comunication). Sistemele electronice de plata trebuie sa indeplineasca cateva
cerinte:

- securizat - trebuie sa permita efectuarea in conditii de siguranta a tranzactiilor  in retelele


deschise, cum ar fi Internetul. Din pacate, moneda electronica se poate rezuma la un simplu
fisier, care poate fi copiat. Copierea sau "dubla cheltuire" a aceleiasi

sume de bani trebuie sa fie prevenita de catre sistemele de plati electronice;

- anonim - identitatea clientilor si a tranzactiilor efectuate trebuie sa ramana protejata;

- convertibil - utilizatori sistemului (clienti si furnizori) lucreaza cu banci diferite, fiind necesar 
ca o moneda emisa de o banca sd fie acceptata de alta.
- utilizabil - sistemul de plata trebuie sa fie usor de folosit si de acceptat. Comerciantii, care vor
sa-si vanda produsele on-line nu au nici o sansa de succes in cazul in care clientii nu agreeaza
idea de a face afaceri pe web;

- scalabil - un sistem este scalabil daca poate suporta noi utilizatori si noi resurse fara a suferi
scaderi notabile de performanta.  Sistemul de plata trebuie sa permita clientilor si comerciantilor
sa se integreze in sistem fara, a se afecta infrastructura acestuia.

- transferabilitate - se refera la capacitatea unei chitante electronice de a declansa transferal


banilor dintr-un cont in altul fara ca furnizorul sau clientul si contacteze in mod direct banca.

- flexibil - este necesar ca sistemul sa accepte forme alternative de plata in functie de garantiile
pe care le solicita partile care realizeaza tanzactia, de timpul necesar pentru efectuarea platii , de
cerintele de performanta si de valoarea tranzactiei. Infrastructura pe baza careia se efectueaza
platile trebuie sa suporte diverse metode de plata, incluzand carti de credit, cecuri personale si
bani electronici anonimi. Aceste instrumente si metode de plata ar trebui integrate intr-un cadru
comun;

- eficient - termenul de eficienta se refera la costul necesar pentru a efectua o tranzactie. Un


sistern de plata electronica eficient trebuie sa fie capabil sa asigure costuri reduse in comparatie
cu beneficile pe care le aduce;

- integrabil - se impune ca sistemul sa suporte aplicatiile existente, sa ofere mijloace pentru


integrarea cu alte aplicatii, indiferent de platforma hardware sau de retea;

- de incredere - sistemul de plata trebuie sa fie permanent disponibil si sa evite posibilele erori.

Mecanisme de plata electronica

Comertul electronic va putea evalua dincolo de un anumit nivel doar atunci cand consumatori
obisnuiti vor percepe un mecanism de plata electronic la fel de sigur ca cel obisnuit.

- plata prin Internet - de indata ce a fost pus in functiune un sistem de vanzari on-line,
comerciantul va putea vinde 24 ore pe zi,7 zile pe saptamana, peste tot in lume pe unde a ajuns
Internetul. Mai mult, cumparatorii si clientii potentialii vor avea acces la informatii de ultima ora
referitoare la produse, servicii, preluari si disponibilitatea acestora. Dar comerciantul va trebui sa
se asigure ca sistemul informatic sa fie disponibil non-stop si in tot acest timp el va opera
gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea platilor si remiterea banilor;

- solutiile de plata in timp real - cu exceptia cazurilor of-line, obtinerea banilor rezultati in urma
unei vanzari de tip on-line presupune o serie de procese de interactiune cu banci sau alte institutii
financiare. In prezent, achitarea unei facturi se realizeaza cu ajutorul cartilor de credit (credit
card), banilor electronici (e-cash), cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card)
care sunt principalele metode de plata folosite in comertul electronic.
Metodele de plata pot fi integrate fie la nivelul comerciantului, in sistemul informatic al acestuia,
fie oferite outsource de un furnizor de servicii de comert (CSP - Commerce Service Provider)
care va gestiona/intermedia platile de la terti;

- cartea de credit - reprezinta cea mai utilizata forma de plata prin Internet. Utilizarea acesteia
este simpla: clientii care navigheaza in cadrul unui sit web si decid sa achizitioneze un produs
sau serviciu trebuie sa introduca informatiile despre cartea de credit prin intermediul unui
formular HTML. Continutul completat (tipul cardului, numarul

acestuia numele proprietarului si data expirarii cardului) este trimis sitului web, unde informatia
este colectata si trimisa la banca. Daca situl comerciantului are stabilita o legatura directa cu
banca, atunci este posibila plata pe loc in cazul in care are

credit suficient pentru a plati bunurile comandate. Tranzactiile on-line care folosesc plata cu
carduri sunt protejate criptografic, iar modalitatea concreta de criptare asigura faptul ca numai
banca sau furnizorul de servicii pentru carti de credit vor putea avea acces la numarul cartii de
credit, nu si comerciantul. O prima faza implica incheierea unei aliante /contracte cu institutii
financiare, utilizand tehnologii avansate de criptare si autentificare pentru securizarea mesajelor
trimise prin Internet. Comerciantul trebuie sa-si deschida un cont la banca oferind servicii de
tranzactionare on-line bazata pe carduri. Tehnologia de criptare folosita in mod curent este SSL
(Secure Socket Layer) eliminand cu succes

posibilitatea ca un intrus sa obtina numarul cardului, presupunand ca el intercepteaza

datele astfel criptate. Dezavantajul consta in faptul ca ssl nu permite comerciantului sa se asigure
ca persoana care foloseste cardul intr-o tranzactie este chiar detinatorul acestuia. De asemenea,
SSL nu ofera nici o cale prin care clientul sa afle daca situl comerciantului este cu adevarat
autorizat sa accepte plata cu carti de credit si ca nu este doar un sit pirat, proiectat cu scopul de a
colectiona datele despre astfel de carduri (crackers). Problema a fost rezolvata prin aparitia unor
noi tehnologi denumite SET (Security Electronic Transaction), dezvoltata de Mastercard si Visa.
SET rezolva problema autentificarii prin asignarea unor certificate digitale atat clientului , cat si
comerciantului. SET ofera o securitate sporita fata de cea traditionala. Pentru a nu mai da acces
comerciantului la numarul de card al clientului, SET il cripteaza de o maniera care asigura faptul
ca doar consumatorul si institutile financiare abilitate au acces la el. Fiecare dintre actori
implicati intr-o tranzactie (comerciant, client sau institulie financiara) foloseste certificatul SET
privat, care joaca si rol de autentificare in conjunctie cu cheile publice asociate certificatelor care
identifica pe ceilalti actori. In practica o companie terta (Verisign) ofera serviciul de  a furniza
certificate digitale cientilor sai, detinatori de

cartii de credit. Cat priveste comerciantul, procesul este similar: in momentul efectuarii unei
curnparaturi on-line, inainte de a se realiza vreun schimb de date in vederea demararii tranzactiei,
software-ul care integreaza tehnologia SET valideaza, identitatea

comerciantului si a detinatorului cartii de credit. Procesul de validare consta in verificarea


certificatelor emise de furnizori autorizati de astfel de servicii facturile de plata (e-invoice).
Cartile de credit reprezinta cea mai comuna solutie in modelul B2C si B2B. Volumul
tranzactiilor in sectorul B2B este mult mai mare fata de volumul tranzactiilor efectuate prin
intermediul cartii de credit. Un alt motiv este ca majoritatea companiilor au utilizat deja acest
instrument in forma sa clasica si schimbarea modalitatii de plata ar necesita o reorganizare a
proceselor economice, care ar necesita costuri prea mari. Procedura de plata prin e-invoice este
urmdtoarea - valoarea tranzactiei necesare este transmisa automat la furnizori printr-un sistem
informatic, acestea raspund printr-o factura care urmeaza  a fi platita prin diferite mijioace. Sunt
necesare metode securizate pentru filtrarea accesului la bazele de date interne ale companiei.
Standardul EDI (Electronic Data Interchange) ofera o infrastructura in acest scop. Problema
majora o constituie legislatia comerciala a fiecarei tari care ar trebui sa recunoasca valabilitatea
facturilor  electronice. Avantajele facturii electronice tin de reducerea costurilor pentru
transmitere si de micsorarea posibilitatilor de aparitie a erorilor;

- cecurile electronice (Internet cheques) - NetCheque - un sistem dezvoltat la Information


Sciences Institute of the Univercity of Southern Californiu - www.usc.edu . Cumparatorul si
vanzatorul trebuie sa aiba un cont deschis pe situl NetCheque. Pentru asigurarea securitatii  este
folosita identificarea prin protocolul Kerberos si parola. Pentru a plati prin cec trebuie instalat la
client un software special care lucreaza asemenea  unui carnet de cecuri. Un client poate trimite
un cec criptat prin intermediul acestui software. Comerciantul poate ridica bani de la banca sau
poate folosi cecul digital pentru o tranzactie cu alt furnizor. Un cont special din retea verifica
validiatea cecului si in caz afirmativ trimite un mesaj de accept comerciantului care va livra apoi
bunurile.

PayNow, serviciu dezvoltat de CiberCash - www.cibercash.com sau echech -ww.echeck.org

- Carti de debit (debit cards) necesita introducerea unui numar personal de identificare (PIN) si
utilizarea unui dispozitiv hardware care sa, citeasca informatia pe banda magnetica a cartilor de
credit. nu este posibila  pe Internet. Posibil sa fie inlocuite benzile magnetice cu cipurile
electronice folosite pentru smart card-uri, ce vor inlocui carile de credit.

Banii electronici (e-cash) - utlizeaza un software pentru a salva pe disc magnetic echivalentul
banior lichizi intr-o forma digitala. Avantajul acestui sistem il reprezinta costul transferului de
bani care este aproape nul (costul conexiuni la Internet). Pentru a primi bani este necesarda
accesarea unei casierii automate (virtuale) disponibile pe web sau deplasarea la un automat
bancar, de unde pot fi ridicati bani electronici direct din contul bancii sau prin sistemul de plata
cu carte de credit. Dificultatea folosiri e-cash

reprezinta implementarea unei securitati care sa garanteze ca acestia nu pot fi alterati.

Utlizarea tehnologiior de criptare, a semnaturilor digitale, si a semnaturilor electronice ajuta la


reducerea posibilitatilor de frauda care sa faca imposibil de utilizat mai mult de o singura dat. O
alta conditie este ca bani electronici trebuie sa dezvaluie identitatea

persoanei care a platit cu ei, trebuie sa fie anonimi. Sistemul de plata nu trebuie sa aiba ca
intermediar o banca, doar intre cei doi parteneri implicali. Exemple:
www.digicash.com

www.cybercash.com

www. milicent.

digital.com

Cardurile inteligente (smart card) sunt populare in Europa Occidentala. Permite stocarea
informatilor suplimentare despre clientii in afara de pastrarea banilor pe cipul cardului. Bani de
pe card sunt salvati intr-o forma criptata si sunt protejati printr-o parola. Pentru a plati este
necesara introducerea acestuia intr-un terminal hardware. Dispozitivul necesita o cheie speciala
emisa de banca pentru a se transfera bani in alta direclie. Putem merge la banca, incarca cardul si
sa platim prin Internet. Avantaje: securitate, simplitatea utilizari, efectuarea  directa fara
intermediari, costul scazut al tranzactilor. Mondex - Marea Britanie. Geld-Karte - Germania.

Momentul efectuari plati electronice

- Plata inainte de tranzactie - un sistem de acest gen funioneaza prin salvarea banilor digi-

tali pe un disc sau pe un smart card - care poate fi considerat ca o formd digitala a banilor
obignuiti.

Un fisier care contine bani digitali este numit portofel virtual (virtual walet) si pot fi folositi
oricand pentru a plati on-line produse si servici. Avantajul portofelului virtual consta in faptul ca
este anonim. Dezavantaj daca vw este pierdut, banii sunt pierduti.

- Plata pe loc necesita accesul direct la baza de date interna a bancii si a ofertantului de plata
electronica, iar securitatea trebuie sa fie implementata mai strict (cartule de debit);

- Plata dupd tranzac{ie. Sistemul cartilor de credit este cea mai comuna forma de asemenea plata.

Categorii de plata electronica

- microplati - (MycroPazment) - reprezinta o sursa de venituri pentru comercianti care ofera pe


web produse si servicii de valori reduse -5 euro/dolari /tratuactiile financiare sunt limitate, insa
frecvente;

- plata de tip consumator (Consumer Payment) - intre 5 si 500 euro/dolari;


- plata de tip business (Business Payment)

Cerinte

- Securitate

1.Caracterul privat - o terta parte nu trebuie sa fie capabila sd monitorizeze o comunicatie de


date, trebuind asigurata  confidentialitatea  datelor printr-un canal privat de comunicatie sau chei
decriptare destul de puternice ca datele sa nu poata fi decriptate

de catre persoane neautorizate. De asemenea pentru filtrarea informatiei se foloseste

zid de protecfie (firewal);

2. Imposibilitatea negari faptei comise - trebuie sa fie posibil sa se dovedeasca

Identitatea persoanei  care a trimis sau nu un mesaj in caz de disputa intre parti. Se folosesc
semnaturile digitale echivalente  cu cele obignuite.

3. Protectia impotriva mesajelor reproduse necontrolat (un singur mesaj transmis de mai

multe ori) se realizeaza prin gestionarea unor identificatori unici care sa lege mesajele de
tranzactiile efectuate.

- Atomicitatea tranzactiiilor electronice reprezinta o alta cerinta e-commerce. Trebuie de


prevazut ca unele subsisteme antrenate in desfasurarea tranzactiei  sa nu mai functioneze

Exemple de sisteme de plata electronica

- First Virtual www.fv.com

- Online Analyzis www.onanalyzis.com

Sisteme de microplati

Vom descrie arhitectura  unui sistem de microplati. Sa considerdm  ca participantii sunt clientul
si comerciantul. Pentru client este necesar un navigator web, un modul numit Per Fee Link
Handler (PELF) cu rolul de identificator al tranzactiei , unul sau mai multe portofele electronice,
iar pentru comerciant - un server web. Acest sit trebuie:

- sa fie simplu, permitand utilizarea interfetelor de genul click and pay;


- sa minimizeze circulatia prin retea a datelor;

- sa foloseasca un standard  care sa fie recunoscut  de toate navigatoarele existente sau vitoare;

- sa fie comun tuturor standardelor de microplati.In realitate mai apare si ofertantul de servici de
plati (Payment Service Provider), care opereaza intermediar intre client si comerciantul on-line,
asigurand conversia valutara sau securitatea trarzactilor electronice. Fluxul de date este
urmdtorul:

1. un comerciant on-line apeleaza la un ofertant de servici de plata prin actionarea unei legaturi
hipertext catre sistemul de plati al acestuia in cadrul aplicatiei sale web;

2. Clientul apeleaza la ofertantul de servici de plata, furnizand detaliile de plata si stabilind un


cont electronic pentru asigurarea plalilor viitoare;

3. Clientul viziteaza situl web al comerciantului, alege un anumit produs pentru a-l achizitiona si
selecteaza  un PSP pentru a stabili o metoda de plata a acestui produs;

4. Comerciantul lanseaza,  aplicatia pusa la dispozitie de PSP, clientul este verificat si achizitia
este autentificata;

5. Valoarea achizitiei este extrasa din contul clientului pentru onorarea

plati;

6. Se realizeaza  periodic tranzactile dintre PSP si comerciant, luandu-se  in calcul onorariul
tranzactilor electronice dintre client si PSP. Dintre ofertantii de tehnologii pentru sisteme de
microplati se pot enumera Cartio Micropayment, Jalda sau Pay2See(solutii comerciale) sau
NeIBILL sau NetCheck (solutii academice).

Exista si un protocol specializat de transfer (Micro Paymant Tranfer Protocol). Exista compani
de tip PSP, care ofera servici de plata on-line (PayPal ) sau Bil Point.

Legislatie. Comert Electronic in Romarnia

Legea privind Comertul Electronic (Romdnd) - "Legea'nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comertul
electronic", publicata in Monitorul Oficial, Partea  I nr. 483 din 5 iulie 2002
Decret pentru promulgarea Legi privind comerlul electronic (Romdn6) - Decret nr. 512 din 6
iunie 2002 pentru promulgarea Legi privind comertul electronic,  publicat in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 483 din 5 iulie 2002

Legea privind Semnatura Electronica (Romina) - "Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind
semnatu- ra electronica,  publicat in Monitorul Ofrcial, Partea I nr. 429 din 31 iulie 2001

Alte resurse- Monitorul Oficial al Romdniei (Romdnd).

Realizarea afacerilor prin web (e-business)


Iulian LUPUT
Universitatea din Oradea
luputiulian@marmogranit.ro
The e-business term is translated as “economic affair” and describes an organization that explores the
whole IT potential to obtain the activity profitableness to provide the client satisfaction. The e-business is
more
than an electronic commerce and it means mostly to obtain the client satisfaction and to ensure his
efficiency
through all the sales channels and not only on-line transactions through a web site.
Regarding the advantages of the new technology, (like easy access to information and lower costs), an
even increasing number of the companies and governments have turned their attention to develop
activities
through the web and have planned to introduce it in the current practice as soon as possible.
1. Consideratii generale cu privire la realizarea de afaceri online
O firma de afaceri este o organizatie care cauta sa obtina profit angajându-se in
numeroase activitati, prin care ofera produse si servicii consumatorilor intr-un sistem
economic dinamic.
E-business care se traduce prin „afacere electronica” si descrie o organizatie care
exploateaza întregul potential al tehnologiei informatiei (IT) in vederea rentabilizarii
operatiunilor, pentru a asigura multumirea clientului. E-business–ul nu este comert
electronic
ci o prelungire a acestuia si înseamna mai ales asigurarea eficientei si obtinerea
multumirii
clientului prin toate canalele de vânzare si nu doar tranzactii on-line printr-un sistem
web.
Exista mai multe tipuri de aplicatii care pot fi derulate pe Web, si anume:
business-business (B2B)
business-consumator (B2C)
business-administratie (B2A)
consumator-administratie (C2A)
consumator-consumator (C2C)
Aplicatiile de tipul business-to-business folosesc tehnologiile bazate pe Web pentru
a realiza afaceri intre doua sau mai multe companii. Tranzactiile B2B pot avea loc direct
sau
mijlocit, prin firme intermediare. Strategic, exista doua modalitati de realizare a acestor
afaceri:
(1) configurarea de aliante strategice intre companii pentru a derula împreuna afacerile
(parteneriate) si
(2) interactiunea intre companii realizata prin intermediul pietei electronice (e-market),
de unde cumparatorii achizitioneaza bunurile necesare apelând la furnizorii care
opereaza pe aceasta piata.
Modelul business-to-consumer este unul dintre cele mai cunoscute si utilizate
modele de afaceri. in cadrul acestui model bunurile sunt vândute catre consumatorii
finali.
ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY.
Fascicle of Management and Technological Engineering
945
Consumatorul utilizeaza un browser de Web pentru a se conecta la site-ul
vânzatorului, folosind un furnizor de servicii Internet. EI consulta catalogul de oferta
care este
pus la dispozitie de vânzator ~i selecteaza bunurile care ii sunt necesare ~i raspund
cerintelor sale.
Modelul business-administratie include legaturile de afacere a structurilor comerciale
cu organizatiile statale, începând cu structurile de administratie locale si terminând cu
organizatiile internationale.
De exemplu în ultima perioada se observa o tendinta a organizatiilor statale din tarile
dezvoltate precum si a celor ale organizatiilor internationale de a utiliza activ internetul
pentru
achizitionarea bunurilor si serviciilor
Modelul consumator-administratie: Aceasta directie este mai putin dezvoltata însa
are un potential destul de ridicat, care poate fi utilizat în organizarea cooperarii între
organizatiile statale si consumatori cu deosebire în sfera sociala si a impozitarii.
Modelul consumator-consumator este ultima categorie mentionata în cadrul
comertului electronic. Aceasta directie mai are un drum lung de parcurs, însa ea deja
are un
rol foarte important. Aceasta directie le permite consumatorilor de a comunica între ei
cu
scopul schimbului de informatie comerciala. Aceasta poate fi schimb de experienta la
procurarea unuia sau altui bun, schimb de experienta privind conlucrarea cu o
întreprindere
sau alta, precum si multe altele. Catre aceasta categorie se refera si forma de
comercializare
prin licitatie între persoanele fizice
2. Comertul electronic
Mii de produse si servicii pot fi achizitionate prin intermediul Web-ului. in fiecare an,
milioane de consumatori achizitioneaza produse si servicii foarte diferite, de la bilete de
calatorie la automobile. Fabricanti de calculatoare, ca IBM, Dell Computer Corporation
etc.,
au site-uri Web prin care ofera clientilor posibilitatea sa cumpere calculatoare direct de
la
fabricanti. Firmele mici încep si ele sa utilizeze Web-ul ca o modalitate eficienta de a-si
valorifica produsele si serviciile.
Platile pot fi realizate folosind cartile de credit. Totusi, multi consumatori manifesta o
anumita reticenta când trebuie sa prezinte informatii despre cartile lor de credit, de
teama ca
acele informatii pot fi interceptate si utilizate de catre alte persoane. Pentru a combate
aceasta teama, multi vânzatori folosesc sisteme sofisticate de criptare pentru a
îmbunatati
securitatea operatiunilor.
Comertul electronic se defineste ca metodologie moderna de realizare a afacerilor, in
care informatiile, produsele, serviciile si platile sunt schimbate prin intermediul retelelor
de
calculatoare in cadrul societatii globale. Aceasta definitie pune in evidenta faptul ca
informatiile, produsele si serviciile pot fi oferite si valorificate de o companie sau o
persoana,
oriunde s-ar afla aceasta pe glob. Orice companie poate utiliza aceasta metodologie
pentru a
reduce costurile, a îmbunatati calitatea produselor si a serviciilor, a creste viteza de
livrare si
pentru a îmbunatati performantele afacerilor pe care Ie realizeaza.
Tehnologiile calculatoarelor si cele ale comunicatiilor ofera posibilitatea de a cunoaste
multe date/informatii despre clienti si despre preferintele acestora. Dupa cum
mentioneaza
Bill Gates, "clientii modeleaza afacerile". Prin întarirea relatiilor cu clientii se pot
amplifica si
rafina vânzarile, fiecare client putând fi tratat individual, spre deosebire de comertul
traditional, in care clientii sunt divizati pe categorii, iar abordarea lor se face global. In
felul
acesta pot fi oferite produse speciale unui grup restrâns de clienti.
ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY.
Fascicle of Management and Technological Engineering
946
Metodologia de realizare a comertului electronic are la baza convergenta mai multor
tehnologii, si anume: convergenta de continut, convergenta transmisiei si convergenta
dispozitivelor. Convergenta de continut se refera la translatarea tuturor tipurilor de
informatii
in format digital, incluzând text, sunet, grafica, film, muzica, video si documente de
afaceri,
inclusiv reclama. O importanta caracteristica a convergentei de continut este
multimedia, in
care textul, sunetul, grafica, animatia si alte elemente sunt combinate intr-un format
digital
unitar pentru a fi transmise.
Convergenta transmisiei se refera la compresia si stocarea informatiilor in format
digitalizat, astfel încât pot fi transmise eficient prin intermediul diferitelor medii de
comunicatii.
Comertul electronic este extins la nivel global si cuprinde mii de retele. Configuratia
fiecarei retele este determinata in special de obiectivele organizatiei si de modul in care
doreste sa Ie realizeze.
Exista trei categorii de retele folosite pentru comertul electronic. Fiecare categorie are
functii
si suport software specifice.
1. Sistemele interpersonale (persoana-Ia-persoana). Aceste reteIe permit conectarea
directa a persoanelor sau grupurilor pentru a rezolva o problema comuna sau pentru a
comunica pe anumite subiecte. Doi sau mai multi utilizatori pot folosi in comun o
aplicatie prin
intermediul retelei, ca de pilda o echipa de proiectare care lucreaza la un anumit
proiect,
chiar daca programul aplicatiilor nu se afla pe calculatoarele utilizatorilor. Exista o
substantiala flexibilitate in privinta modului de realizare a conexiunilor si de implicare a
utilizatorilor.
2. Sistemul persoana-sistem-persoana este o extensie a configuratiei interpersonale.
In acest proces, un calculator este adaugat in retea pentru a furniza un suport in
vederea
stocarii date lor sau a coordonarii pentru toti utilizatorii. Calculatorul central ofera
posibilitatea
ca utilizatorii sa se poata conecta si lucra împreuna in acelasi timp sau la momente
diferite.
Cel mai bun exemplu al acestui tip de sistem este posta electronica. Daca destinatarul
mesajului nu este disponibil când este trimis mesajul, calculatorul central stocheaza
mesajul
pana când destinatarul este pregatit sa-I preia. Calculatorul central presteaza servicii de
acest fel, ca un robot telefonic.
3. Sistemele sistem-Ia-sistem conecteaza direct calculatoarele din diferite organizatii.
Aceste sisteme înlocuiesc procesele de comunicare clasice in scris pentru efectuarea
comenzilor, facturare, plati si transferuri de fonduri.
2.1. Aplicatii de tip afacere-consumator (business-to-customer)
Comertul electronic reprezinta o noua modalitate de a face afaceri. Multe companii
folosesc Web-ul pentru a-si derula in mod normal afacerile. Producatorii îl utilizeaza
pentru a
cauta noi surse de materii prime, noi furnizori si pentru a recruta personalul de care au
nevoie. Distribuitorii cu amanuntul îl folosesc pentru a gasi noi piete de desfacere
pentru
produsele si serviciile lor, precum si pentru a urmari evolutia concurentei.
Exista mai multe cai pentru a realiza afacerile in acest caz.
Cumparaturile online sau eshoping-ul se pot realiza folosind un calculator, un
modem si o
conexiune la Internet cu scopul de a localiza, examina, achizitiona, vinde si plati pentru
produsele care se gasesc pe Internet. Cumparaturile online se pot efectua global, sau la
nivel
local. Cumparaturile online la nivel global presupun ca un client cauta online cea mai
buna
oferta, indiferent de locul unde se afla vânzatorul. Cumparaturile online locale se
limiteaza la
ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY.
Fascicle of Management and Technological Engineering
947
site-urile Web localizate in vecinatatea clientului.
Magazinul virtual este o cale computerizata de intrare intr-un magazin, prin care clientii
potentiali pot sa vada online oferta de bunuri si sa achizitioneze produsele ~i serviciile
firmei.
Majoritatea distribuitorilor cu amanuntul detin propriul magazin virtual pe care iI
actualizeaza
periodic cu informatii despre produsele si serviciile noi si care of era formulare
electronice
pentru efectuarea de comenzi. .
Mall-ul virtual este un centru comercial online cu multe magazine virtuale, care ofera
spre
vânzare o mare varietate de bunuri si servicii ca de exemplu calculatoare, haine, bunuri
sportive, flori, produse electronice de uz casnic etc. Dupa accesarea unui mall online,
un
client poate alege tipul de produs sau serviciu dorit sau alege magazinul virtual care
ofera
acel produs sau serviciu.
Cataloage online. Pentru distribuitorii cu amanuntul si clientii lor, cataloagele reprezinta
o
sursa importanta de informatii utile. Acestea contribuie la sustinerea derulari afacerilor.
Dupa
identificarea unui produs dorit intr-un catalog al unei companii, un client poate face o
achizitie prin comandarea acestuia online. Multi distribuitori cu amanuntul au plasat pe
Web
cataloage electronice, iar clientii Ie pot consulta când intentioneaza sa faca anumite
achizitii.
2.2. PlatiIe online
Institutiile financiare joaca un rol major in comertul electronic. Bancile pot fi percepute
in doua ipostaze diferite. in prima ipostaza, sunt de fapt mall-uri finaciare virtuale, care
ofera
o varietate de produse si servicii finaciare, la diferite preturi. A doua ipostaza se refera
la
faptul ca platile pentru bunurile si serviciile achizitionate online pot fi facute intr-o
varietate de
moduri folosind conturile de creditare, cartile de credit, platile traditionale etc.
Contul de creditare reprezinta o promisiune facuta de banca clientului de a plati pentru
achizitiile online ale acestuia, pe baza unei situatii financiare primite de la vânzator.
Când
clientul achizitioneaza online un anumit produs, valoarea achizitiei este transferata
electronic
si operata de banca in contul de creditare al clientului. Clientul alimenteaza acel cont cu
veniturile sale, dar in anumite perioade soldul lui este creditor si banca il acopera din
fondurile proprii. Ulterior, ea isi va recupera plasamentul, inclusiv dobânda aferenta.
Alimentarea contului de catre client se face pe baza cecului emis pentru a acoperi
achizitiile
facute in perioada respectiva.
Platile prin intermediul cartilor de credit (carti de plata). Unul dintre serviciile obisnuite
fumizate de catre banci este acela de a oferi carti de credit (carduri). Cardul de credit
este o
cartela mica din plastic, emisa de o institutie financiara. EI contine informatiile esentiale
care
permit clientului sa faca achizitii pe credit. Ulterior, valoarea acestor achizitii este
transferata
electronic in contul clientului la institutia financiara care a emis cardul. Când un client
plateste pentru o achizitie online folosind o carte de credit, valoarea achizitiei este
încarcata
in contul clientului.
Cartile de debit se pot folosi la efectuarea platilor. Majoritatea dintre noi utilizam
automatele bancare (A TM - Automated teller machines) pentru numerar si suntem
familiarizati cu numarul de identificare personal (PIN - Personal Identification Numbet),
prin
care banca ne identifica. Clientul utilizeaza consola ATM pentru a introduce informatiile
cerute de banca, inclusiv PIN -ul si suma care se doreste sa fie retrasa.
Pentru achizitii online, un client are nevoie de o carte de credit valida, ca MasterCard
sau VISA. Pentru o mica taxa de procesare, anumite banci vor permite clientilor sa
înfiinteze
un cont special pentru achizitii online. Când face o achizitie, clientul fumizeaza prin
cardul
ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY.
Fascicle of Management and Technological Engineering
948
sau numarul PIN, care este urmarit la banca emitenta si folosit pentru gestiunea
contului
clientului. Banca apoi controleaza contul clientului, pentru a confirma tranzactia.
Principalele etape pe care trebuie sa Ie parcurga clientul pentru a efectua o tranzactie
online
sunt:
1. Clientul ia decizia de a cumpara;
2. Se face conexiunea cu sistemul de analiza online (Online Analysis) si se transmite
ordinul de cumparare;
3. Se solicita informatiile despre card pe o linie securizata
4. Se autorizeaza tranzactia de catre centrul de carduri (unitatea emitenta de carduri);
5. Clientului i se trimite raspunsul de aprobare sau de refuz a tranzactiei
6. Se transmite aprobarea tranzactiei catre site-ul de cumparare;
7. Se expediaza rapoarte zilnice catre serverul de administrare, iar banii sunt transferati
in contul vânzatorului
Sistemele de microplati sunt compuse din trei participanti importanti; alaturi de
comerciant si de cumparator apare furnizorul de servicii de plata (Payment Service
Provider-
PSP). Furnizorul are misiunea de a furniza mijloace facile de plata pe Internet, operand
ca
intermediar intre client si comerciantul online, asigurând, de exemplu, conversia
valutara sau
securitatea tranzactiilor electronice. Un comerciant online apeleaza la un furnizor de
servicii
de plata, prin aqionarea unei legaturi hipertext catre sistemul de plata al acestuia in
cadrul
aplicatiei sale Web. Clientul apeleaza la furnizorul de servicii de plata, oferind detaliile
de
plata si stabilind un cont electronic pentru asigurarea platilor viitoare. Clientul viziteaza
site-ul
Web al comerciantului, alege un anumit produs pentru a-I achizitiona si selecteaza un
PSP
pentru a stabili o metoda de plata a acelui produs. Comerciantul lanseaza aplicatia pusa
la
dispozitie de PSP, ulterior clientul este verificat, iar achizitia este autentificata. Valoarea
achizitiei este extras a din contul clientului pentru onorarea platii.
Microplatile ofera posibilitatea de a plati exact ceea ce utilizatorii doresc sa obtina fara
a cheltui o suma însemnata de bani; O utilizare a microplatilor fiind in domeniul ofertelor
de
continut online platite. De exemplu, Wall Street Journal percepe o taxa minima pentru a
oferi
diverse informatii cu caracter financiar utilizatorilor care nu sunt abonati la varianta fizica
a
publicatiei (pe suport de hârtie).
2.3. Securitatea operatiunilor online
O preocupare majora a celor care efectueaza cumparaturi online se refera la
securitatea informatiilor financiare si personale transmise prin Internet. Este de obicei
cunoscut faptul ca informatiile, inclusiv codurile transmise prin Internet pot fi interceptate
si
folosite abuziv de persoane neautorizate. Pentru a evita aceste operatiuni ilegale,
firmele si
bancile folosesc o varietate de tehnologii si metode. Site-urile se pot clasifica in functie
de
nivelul de securitate oferit.
Semnatura digitala si criptarea datelor reprezinta metoda de securizare folosita destul
de des astazi. Criptarea este necesara pentru ca persoanele neautorizate din retea sa
nu
poata vedea informatiile in clar. Prin utilizarea semnaturii digitale se poate face proba
identitatii unei persoane care acceseaza un depozit bancar sau o carte de credit.
Tehnologia de criptare SET (Secure Electronic Transaction), dezvoltata de MasterCard
si Visa, nu permite persoanelor neautorizate sa obtina numarul cardului. In felul acesta
se
asigura cu succes autentificarea corecta a celor implicati in tranzactii prin folosirea unor
certificate digitale. Pentru a nu mai da acces comerciantului la numarul de card al
clientului,
ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY.
Fascicle of Management and Technological Engineering
949
SET il cripteaza de o maniera prin care se ofera posibilitatea de a da acces la el numai
consumatorului si institutiilor financiare abilitate. Fiecare partener in afacere foloseste
un
certificat SET privat, care joaca si rolul de autentificare, in conjunctie cu cheile publice
asociate certificatelor care identifica participantii la tranzactii. .
Când un client se angajeaza sa cumpere online, el trebuie sa fie constient ca acest gen
de cumparaturi sunt oarecum diferite de cumparaturile traditionale, in care clientul
viziteaza
magazinul, cauta articolul dorit s-il examineaza înainte de al cumpara. In cazul
cumparaturilor online, articolele se cumpara fara a Ie putea examina in prealabil, iar
contactul
personal cu vânzatorul nu exista. Un client este bine sa tina seama pentru
cumparaturile
online de câteva recomandari:
. - cumparaturile trebuie sa fie operate folosind site-uri securizate. Multe site-uri sunt
bine
securizate. Când un client intra pe un site securizat, el va fi informat de acest lucru
printr-o pictograma cu un lacat încuiat in partea de jos stânga a ecranului. Un lacat
deschis înseamna ca site-ul respectiv nu este sigur;
- când completati un formular electronic, de exemplu un formular pentru a efectua o
comanda, furnizati numai informatiile necesare. Anumite formulare solicita informatii
care nu sunt necesare; .
. - nu furnizati codul de identitate personal sau numarul conturilor bancare. Nu exista
nici
un motiv legal ca un site sa solicite aceste date. Daca platile se vor efectua cu un card
de credit, se va cere numarul cardului de credit
. - invatati despre politica folosita de site-urile vizitate înainte de a efectua cumparaturile
online. Înainte de a face o achizitie online de pe un site specific, verificati ce informatii
colecteaza companiile, cum vor fi utilizate aceste informatii si daca compania împarte
aceste informatii cu altii.
Un sistem de plata electronic trebuie sa îndeplineasca mai multe conditii pentru
a fi utilizat la realizarea de plati online. Astfel, el trebuie sa fie:
- securizat - sa asigure un nivel de securitate suficient de bun pentru a putea
efectua operati unile de plata pe Web in siguranta;
- anonim - identitatea clientilor si a tranzactiilor efectuate trebuie sa ramâna
protejata;
- convertibil- sa permita efectuarea de plati in cazul folosirii mai multor bancila
care utilizatorii sistemului detin conturile. Mai mult, banii electronici trebuie sa fie
convertiti in orice valuta;
- utilizabil - sa fie usor de folosit si acceptat de cei implicati in derularea afacerilor;
- scalabil - un sistem este scalabil daca poate suporta noi utilizatori si noi resurse
fara a suferi scaderi notabile de performanta;
- apt pentru transferabilitate- se refera la faptul ca o chitanta electronica poate
declansa transferul bani lor dintr-un cont in altul, fara ca utilizatorul sau clientul
sa contacteze in mod direct banca;
- flexibil - sa accepte forme alternative de plata, in functie de garantiile pe care Ie
solicita partile care realizeaza tranzactia, de timpul necesar pentru efectuarea
platii, de valoarea tranzactiei etc.
Semnatura electronica (digitala) reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate
sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de
identificare.
Semnatura electronica extinsa reprezinta aceea semnatura electronica care
îndeplineste
cumulativ urmatoarele conditii: este legata in mod unic de semnatar, asigura
identificarea
semnatarului, este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, este legata de
ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY.
Fascicle of Management and Technological Engineering
950
datele in forma electronica la care se raporteaza, in asa fel încât orice modificare
ulterioara a
acestora sa fie identificabila.
Prin semnatar se întelege o persoana care detine un dispozitiv de creare a semnaturii
electronice si care actioneaza fie in nume propriu, fie ca reprezentant al unui tert.
Certificatul este o colectie de date in forma electronica ce atesta legatura dintre datele
de verificare a semnaturii electronice si o persoana, confirmând identitatea acelei
persoane.
Clientul este beneficiarul serviciilor de certificare, care, in baza unui contract încheiat
cu un furnizor de servicii de certificare, detine o pereche functionala cheie publica-cheie
privata si are o identitate probata printr-un certificat digital emis de aceI furnizor.
Cheia privata este un cod digital cu caracter de unicitate, generat printr-un dispozitiv
hardware si/sau software specializat. in contextul semnaturii digitale, cheia privata
reprezinta
datele de creare a semnaturii electronice. Cheia publica este un cod digital si reprezinta
perechea cheii private, necesara verificarii semnaturii electronice. In contextul
semnaturii
digitale, cheia publica reprezinta datele de verificare a semnaturii electronice.
3. Alte aplicatii si oportunitati online
Desi cumparaturile online sunt poate cele mai spectaculoase activitati de comert
electronic, pe Internet sunt disponibile multe alte aplicatii online si oportunitati pentru
cumparatori.
Informatii si noutati online.sunt noutati curente furnizate de noile organizatii pentru
utilizatorii care au acces la Internet. Multe organizatii, inclusiv retelele de televiziune,
ziarele,
agentiile de presa si revistele, au site-uri pe Web care pot fi utilizate pentru a obtine cele
mai
noi informatii.
Educatie online. Astazi, oportunitatile educationale abunda pe Internet. Educatia online
permite unui utilizator sa studieze un anumit subiect sau, prin folosirea unui calculator si
a
unui modem, sa acceseze cursuri si materiale educationale aflate pe site-urile Web. Un
utilizator poate vizita un astfel de site si poate alege, contra unei taxe, dintr-o lista de
cursuri
disponibile, acele cursuri care iI intereseaza.
Câtiva fabricanti au început sa introduca pe piata mici dispozitive electronice fara fir
care pot fi utilizate la descarcarea (download) de carti de pe Internet. Aceste dispozitive,
numite carti electronice (e-books) sunt de dimensiunile unei carti, dispun de memorie si
au
un ecran pentru afisarea paginilor de carte.
Servicii bancare online. Multe banci ofera servicii bancare online clientilor care au
acces la Internet. Cerinta principala pentru a putea avea acces la aceste servicii
bancare
este instalarea unui soft special pe calculatorul clientului.
Serviciile bancare online (Internet banking) ofera doua avantaje principale in raport cu
serviciile bancare traditionale. Primul este ca anumite banci care furnizeaza servicii
bancare
online permit clientilor sa efectueze plati online. Plata digitala a obligatiilor permite
reducerea
timpului aferent operatiunii de plata si o reducere a costurilor de realizare a operatiunii.
AI
doilea avantaj se refera la faptul ca utilizatorul serviciului online are posibilitatea de a-si
verifica soldul contului bancar in orice moment.
Clientul bancii, fie prin intermediul unui browser Web clasic, fie folosind un dispozitiv
fara fir compatibil cu protocolul WAP, in conditii de securitate sporita, prin utilizarea
cardurilor
inteligente, poate efectua transferuri de fonduri, sau poate sa plateasca facturile la
utilitati
etc.
Investitiile online se refera la utilizarea unui calculator si a conexiunii la Internet pentru
a
ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY.
Fascicle of Management and Technological Engineering
951
achizitiona sau a vinde actiuni, obligatiuni, polite de asigurari sau alte active financiare
Pana recent, intermediarii de titluri de valoare (actiuni, obligatiuni) companiile de
asigurari, fondurile mutuale si alte firme de investitii erau reticente la utilizarea
Internetului ca
vehicul de marketing. O parte dintre acestea au preferat sa realizeze afacerile in mod
traditional fata in fata cu clientul. Totusi competitia pentru investitori dintre firme a
condus la
utilizarea Internetului ca mijloc de atragere de noi clienti. Multi investitori prefera
investitiile
online datorita comoditatii de realizare. Investitorii pot urmari pe calculator pretul
actiunilor si
al obligatiunilor, inclusiv tendintele de evolutie a acestora printr-un soft special, stand
comod
acasa sau la birou. Un serviciu important oferit de Web pe piata de capital se refera la
intermedierile online (e-brokering). Aceste operatiuni constau in furnizarea preturilor
actiunilor in timp real oricarui utilizator care este online, indiferent de locul unde se afla
pe
glob. Operatorii pe piata de capital pot interactiona in timp real, pe baza informatiilor
oferite.
Fiecare utilizator care detine un cont de genul lnternet Bank poate cumpara si vinde
actiuni.
Licitatiile online. Una dintre cele mai inovative aplicatii online este licitatia electronica.
O
licitatie online (e-auctioning) este un site Web care ofera utilizatorilor posibilitatea sa
plaseze
o oferta pentru un articol specific. Practic, utilizatorul se înregistreaza online la un site
specific si apoi plaseaza o oferta pentru o varietate de produse. Pagina de start include
o
lista de categorii de produse, din care utilizatorul selecteaza o categorie dorita; o lista
de
articole specifice acelei categorii va aparea pe ecran împreuna cu datele despre cea
mai
recenta oferta si un formular pentru datele pe care utilizatorul trebuie sa Ie introduca
referitor
la oferta sa. Utilizatorul va fi informat daca a câstigat licitatia, urmând apoi plata
articolului
licitat.
Participarea la procedura de licitatie electronica se poate face numai dupa
înregistrarea in Sistemul electronic, membrii fiind obligati sa plateasca un tarif de
înregistrare.
Conditiile si procedura înregistrarii se stabilesc de operatorul Sistemului electronic.
Procedura licitatiei electronice cuprinde urmatoarele faze: publicarea anuntului
de participare, înscrierea solicitantilor, preselectia solicitantilor, comunicarea
documentatiei
de elaborare si prezentare a ofertei, evaluarea ofertelor, comunicarea rezultatelor,
încheierea contractului si publicarea anuntului de atribuire a contractului de achizitie
publica.
Evaluarea ofertelor trebuie sa se faca, ori de cate ori este posibil acest lucru, din punct
de
vedere tehnic, prin utilizarea unei proceduri automate de aplicare a algoritmului de
calcul
prevazut In documentatia de prezentare si elaborare a ofertei In conditii stabilite de
operatorul Sistemului electronic, pe baza specificatiilor autoritatii contractante..
Recrutarea de personal online. Multe companii si organizatii plaseaza pe site urile
Web
proprii oportunitati de angajare, iar mii de utilizatori cauta pe Web job-uri. Numeroase
companii private, universitati, agentii guvernamentale si organizatii nonprofit plaseaza In
mod periodic pe site-urile lor posturile vacante, inclusiv informatiile necesare privind
descrierea postului, salarii si cerintele postului.
Majoritatea organizatiilor ofera utilizatorilor posibilitatea de completare online a unui
formular
electronic ca o solicitare pentru postul vacant. Ulterior, utilizatorii sunt informati de catre
companie ca solicitarea a fost primita.
Bibliografie
[1] Cony Barefoot – Revolutia comertului electronic; Editura Amaltea 2004 pg 7-19;
[2] Gheorghe Militaru – Sisteme informatice de management; Editura All 2004; pg 185-197;
[3] Steve Sleight – Cum sa trecem la e-business? Editura RAO 2004 pg1-22;
[4] Samuel C. Certo – Managemntul modern; Editura Teora 2000 pg 620-625 ;

S-ar putea să vă placă și