Sunteți pe pagina 1din 206

Reeditare electronică cu acceptul direct al Bibliotecii

Cronopedia, realizată de Ioan Muntean

Reproducerea - integrală sau parţială - a lucrării şi difuzarea ei pe


cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului
şi pentru scopuri necomerciale.

©2021
Biblioteca Cronopedia
Associazione Internazionale Caffe letterario
coordonator Lenuş Lungu

Peace and love


~ antologie internaţională multilingvă~
~ multilingual international anthology ~

Editura StudIs
– Iaşi, 2021 –
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Redactor: Lenuş Lungu


Coperta: Ioan Muntean (prelucrare foto web)
Tehnoredactare şi corectură: Ioan Muntean
Grafică, ilustrare: Ioan Muntean (foto web)

Ediţie apărută şi îngrijită sub egida administraţiei reţelei


Cronopedia (http://lenusa.ning.com)
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin autorului şi
reţelei Cronopedia.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


LUNGU, LENUŞ
Peace and love: multilingual international
anthology = antologie internaţională
multilingvă/Lenuş Lungu. - Iaşi: StudIS,
2020
Index

ISBN 978-606-48-0625-3

821.135.1

Tipărit la Editura StudIs – Iaşi


Tel. 0232.217.754
Mobil: 0745.263.620

2
peace and love

coordonator Lenuş Lungu

~ antologie internaţională multilingvă ~


~ multilingual international anthology ~

~ Iaşi 2021 ~

3
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

4
peace and love

Un fel de prefață

We want peace and love


between peoples.

The effects of scientific technology and world peace.

The scientific and technological advances that have


taken place in this unusual century predict a great wave of
expansion in the social evolution of the planet and indicates
the ways in which the practical problems of mankind can be
solved. Indeed, they provide the means themselves for
managing the complex life of a united world. However, the
barriers persist. Doubts, misconceptions, prejudices,
suspicions and narrow self-interest hinder nations and
peoples in their relations with each other.
With the rooting of this view, a paralyzing
contradiction in human relations developed. On the one
hand, the peoples of all nations proclaim that they are not
only ready, but even longing for peace and harmony, for an
end to the torturous unrest that disturbs their daily lives
with day. On the other hand, it is indulgently accepted that
human beings are incorrigibly selfish and aggressive and
unable to build a social system that is both progressive and
peaceful, dynamic and harmonious, a system that to give free
rein to creativity and individual initiative, but based on
cooperation and reciprocity.
As the need for peace becomes more urgent, this
fundamental contradiction, which delays its realization,
needs a reassessment of the hypotheses on which the
common opinion is based on the historical situation.

5
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

difficult of mankind. Examined objectively, the evidence


shows that such behavior behaves far from expressing true
personality of man, is a distortion of the human spirit.
Agreement on this point will enable all peoples to mobilize
constructive social forces which, being compatible with
human nature, will encourage harmony and cooperation in
place of war and conflict.
With the rooting of this view, a paralyzing
contradiction in human relations developed. On the one
hand, the peoples of all nations proclaim that they are not
only ready, but even longing for peace and harmony, for an
end to the torturous unrest that disturbs their daily lives
with day.
On the other hand, it is indulgently accepted that
human beings are incorrigibly selfish and aggressive and
unable to build a social system that is both progressive and
peaceful, dynamic and harmonious, a system that to give free
rein to individual creativity and initiative, but based on
cooperation and reciprocity.
As the need for peace becomes more urgent, this
fundamental contradiction, which delays its realization,
needs a reassessment of the hypotheses on which the
common opinion is based on the difficult historical situation
of mankind. Examined objectively, the evidence shows that
such behavior, far from expressing the true personality of
man, is a distortion of the human spirit. Agreement on this
point will enable all peoples to mobilize constructive social
forces which, being compatible with human nature, they will
encourage harmony and cooperation instead of war and
conflict.
Lenuş Lungu

6
peace and love

Paul Rotaru

CV
Paul Rotaru debutează în
tipar în anul 2013, fiind prezent
în trei antologii apărute la editura
PIM, Iaşi, precum şi în reviste
tipărite şi on-line.
2013 – „Confluențe
poetice“, antologie de poezii
2014 – „Confesiuni în virtu@l“, antologie de poezie şi proză
2015 – „Confluențe lirice“, antologie de poezie şi proză
Urmează câțiva ani de absență de la tipar, timp în care se
definitivează romanul „Adultescentul“, publicat parțial pe platforme on-
line. Prima operă în proză publicată integral o reprezintă monografia
„Leanța Cotoroanța“, roman de introspecție găzduit în periodice de
rețeaua literară Cronopedia.
Din anul 2018, publică poezie în revistele Cronos – penița de aur
şi Taifas literar.

Unul oarecare

Ce demon este lumea! Ce flămând!


Nici viața care curge fremătând
Nu-i stinge setea oarbă de sfârşit,
Mirarea că în ea ne-am întâlnit
Şi-am ridicat din somnul longeviv
Poem rostit pe-un adevăr fictiv!

7
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ce univers de lupi la adăpost


În taina noastră şi-a găsit un rost,
Din nefireasca lor obscuritate
Să-şi urle frica de singurătate!

De ce să caut în povestea lor


Memorii care îi fac mici şi-i dor?
Din toate cele care se desfac,
Le-ar trebui un secol şi un veac
Să înțeleagă dacă are rost
Să scurme în poemul ce am fost.
De n-au ştiut că visul lui Orfeu
Eşti tu, Sirena sufletului meu,
La ce să spulber îndoiala lor,
Când înşişi cad în neguri care-i dor?!

Că viața omului e un deşir


De îndoieli expuse în delir,
O ştiu şi ei mai bine decât noi.
La ce să strigi că ceasul de apoi
Respiră din frântura lor un dram
Din visul care s-a blocat de-un geam?!
Doar ştii ce demoni răsfățați pătrund
În timpul ca o mare fără fund
Atât de mândră-n viața ei salmastră.
Cumva, la fel e şi în lumea noastră!

Dar toate astea până într-o zi,


După milenii, când mă vei găsi

8
peace and love

Pe valul nostru de la început,


Acolo unde tu m-ai cunoscut.
Atunci, tu ştii că nu vom fi decât
O rază de lumină şi atât!
Noi doi într-o scânteie a iubirii,
Întorşi la suflul cald al nemuririi –
Şi demonul lovit de îndoială
Va plânge Aurora Boreală.

Aşa că lasă-i lumii timpul ei


Cu vise-n care nu încap scântei
Şi rupe-ți sufletul de paşii lor,
De patimi care îi renasc şi-i dor
Cu veşnicii la care toți visează,
Deşi au dreptul la aceeaşi rază.
Vezi tu ce demon scurmă în destin
Şi cum presară dulce în venin,
Adăugând în viața tuturor
Aleanul unui fulger trecător?

De asta toți se tem: de a nu fi


Captivi unei incerte veşnicii,
Copii ai demonului care-i soarbe
În lungul giulgi al îndoielii oarbe.
Iar tu, un infinit ce mă deşiră
Şi sufletul a tot ce mă inspiră,
Vei fi, cândva, poemul lor nespus
Din care ai să îi priveşti de sus...
Înconjurată de lumini stelare,
Căci îl iubeşti pe unul oarecare!

9
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Tu le vei arăta aceleaşi valuri


În care noi săream ca-n idealuri
Şi-n care lumea asta, posedată
De-un demon straniu, a sărit odată!
Ai să te-apleci din când în când spre mine,
Spre un poem cu versuri prea puține,
Pătrunsă de destinu-mi furibund
Ca un ocean în care mă afund
Să reînalț din ape steaua ta
Şi să te-arăt pe tine, nu-i aşa?

Atunci, Orfeu şi-ar cere, cu ruşine,


Iertare pentru c-a privit la tine
Şi a-ndrăznit să scrie poezie
Doar ca să mi te dăruiască mie.
Tu vei ierta şi-această imprudență,
Căci zeii te-au creat pentru clemență
Şi-au pus esența strălucirii lor
În versuri ce mă-nalță şi mă dor
Aşa precum se naşte-orice cuvânt.
Altfel, de ce am fost pe-acest pământ?!

De ce să ştiu că versuri care mor


Aici, doar dincolo au viitor?
La toate astea n-ar găsi răspuns
Decât un foc ce n-arde îndeajuns!
Un rug de-ar îndrăzni s-atingă cerul,
Un fum de ar împrăştia misterul,

10
peace and love

Un cataclism de i-ar elucida


Şi le-ar vorbi despre iubirea mea,
M-ai ridica din flăcări funerare,
Căci nu iubeşti pe unul oarecare.

Mă vei certa că mă azvârl în zări,


Că pun în versuri multe întrebări,
Că nu strecor nuanțe din petale
În edificiul poeziei tale.
Din suflet ai să-mi sfâşii fără milă
Un strop de respirare ca pe-o filă
Şi vei dori să mă arunci în iad,
Să fiu în al eternității vad
Poemul ce mă-nvie când mă doare,
Căci demonul nu-i unul oarecare.

Continentul Poesis

Se construieşte-n fiecare zi
Cu pentametri iambici, cu rizomi
De suflet oglindit în poezii,
Covor pe care tu, iubito, dormi!

Cutremurat de răcnetu-mi adânc,


El lasă un vulcan să crească munți,
Iar printre creste ielele se strâng
Să joace hora nesfârşitei nunți.

11
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Obrajii-i sunt de mare mângâiați,


Ori biciuiți de cinici literați;
Din vreme-n vreme se abat vandali,
Aduşi de-o foame ca de canibali.

De câte ori o vede, Dumnezeu


Mai prinde o icoană-n colț de cer,
Cântând apoi: Eşti paradisul Meu,
Rămâi încoronată în mister!

Poesis, am să îți ridic altar


De închinat febrile respirări,
În veşnicul al poeziei jar
Să ard, cenuşă să mă pierd în zări!

Stânci de gând

Stânci de gând, împovărându-mi firea,


Se cioplesc prin stranii desluşiri:
Chipuri dragi ce mi-au cernit privirea,
Drum întortochiat prin amintiri!

Greu pătrund prin volburile vieții –


Ştiu! Şi mă împiedic şi mă strâng
Umăr peste pragul tinereții
Drept – sau e mai bine umăr stâng?!

12
peace and love

Pragul e un cufăr cu tenebre


Peste care nu-ndrăznesc să calc –
Mă ajung strigările în febre
Ale celor îngropați în talc...

Chiar şi-un cimitir la Masa Verde


Îmi invocă un tribut incert.
Un ecou prin unghii mi se pierde –
Mă revăd şi nu pot să mă iert...

Şi mi-e sumbru să trăiesc în mine,


Între stânci de care mă anin,
Între umbre cu călduri puține,
În paharul-leagăn cu venin.

Da, mi-e greu! Mi-o recunosc cu firea


Şi mă-mbăt cu gândul că-ndrăznesc
Să îmi cern în versuri amintirea
Visului pe care nu-l citesc.

Stânca e balanță peste mine –


Stânga-dreapta! echilibru țin!
De sub ea când te privesc pe Tine,
Mă cunoşti, oh, Doamne, prea puțin...

Prea demult nu Te-ai uitat la stâncă!


M-ai abandonat în grote reci,
Dar îți cer să mă priveşti cât încă
Peste sânii morții ai să treci!

13
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Odele singurătăţii mele

Din pomul vieții, doar un singur ram


Mai îndrăzneşte să-mi arate-o floare.
Pe străzi în care altedăți dansam
Azi mişună cortegii funerare.

Sterile rugăciuni cu glas bolnav


Se-aud în murmure de bocet grele.
În colțul meu de lume, gol, jilav,
Scriu odele singurătății mele.

De câte ori cu apă-mi dau pe față,


Îmi pare că se surpă până mor
Principii ce se camuflează-n ceață,
Vădindu-mi inutilitatea lor.

Abandonat la granițe de file,


Prea însetat să le cuprind pe toate,
Încătuşat în utopii sterile,
De-o vreme nu mai cred în libertate.

Străjeri timizi, lipsiți de-adolescență,


Demult parcă trecuți de senectute,
Îşi joacă rolul cu efervescență
Şi drame plâng frivol pe game mute.

14
peace and love

Simțirile îşi cizelează-n rime,


Ei, redundanți lipsiți de vreo idee
Şi caută ceva să îi anime
Din mituri ce-amintesc de vreo femeie.

Privesc ca orbi legați în fața porții,


Cu spaimă, cum se stinge în obscur
Eternul joc al vieții şi al morții,
Uitându-şi întunericul din jur.

Şi sângerează-atâta poezie,
Încât ai crede că se şi prefac,
Visând că într-o zi au să învie
Din temeri ce le-au devenit hamac.

Psaltiri înalte, liturghii, prohoduri


Şi tot ce-i însoțeşte către moarte
Îi leagă cu-ale sorții mii de noduri,
Iar ei tot speră că vor fi departe.

Dar nu ajung decât la un firav


Castel croit din lanțuri şi zăbrele.
Eu, un lunatic pe un drum bolnav,
Scriu odele singurătății mele.

15
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Nicu
Doftoreanu

CV
NICU DOFTOREANU s-a
născut în 1951 la Bucureşti. Este
absolvent al Institului Politehnic
Bucureşti promoţia 1975.În
stagiatură 1980-1983 a fost
membru al Cenaclului «Fântâna
Mioriţei» iniţiat de EMANOIL
COBZALĂU la Întreprindea de Mecanică Fină Bucureşti, unde a fost şi în
colectivul de redacţie al revistei cu acelaşi nume.
A fost publicat în ziarele «Adevărul», «Suplimentul Literar
Artistic Tineretul Liber», «Gând Românesc» Alba Iulia, «Destine»,
«Ziarul ştirilor de Cluj», precum şi în revistele «Ing.» «6.20.77»,
«Apollon», «Astralis», «Gândul Anonimului», «Literar-Ing», «Cetatea
lui Bucur», «Onyx» din Irlanda, «Pagini Româneşti» din Noua Zeelandă,
«Cronica Fundaţiilor», «Vatra Veche», «Independenţa Română»,
«Bogdania», «Chronos», «Taifas Literar», «Amprentele Sufletului»
«Convorbiri Literar Artistice», «Revista I.D.E.I» din Zalău etc.
Din anul 1997 a început să participe la şedinţele lunare ale
cenaclului “DESTINE” şi, de la înfiinţare, la cenaclul inginerilor “AGIR”
condus de NICOLAE VASILE.
Pentru prima oară în Aprilie 2000, a fost publicat în volumul
«COPACUL CU FRUNZE ALBE», când a luat Premiul I ca laureat al
concursului “Cititorul punctează poetul”, inițiat de directorul societății
DESTINE şi preşedintele filialei pentru copii şi tineret Bucureşti a Uniunii
Scriitorilor din România, VICTOR GH. STAN.
Ulterior, în anii 2001 şi 2002 a mai luat premiul II şi respectiv III
la Concursul Naţional de Poezie organizat de aceiaşi societate

16
peace and love

“DESTINE”. A obţinut Premiul de Excelenţă oferit de «Cronopedia» în


anul 2014, care a constat în publicarea volumului de autor «Tangouri
sub…acoperire». În anii 2015 şi respectiv 2016, a primit: Diplome de
excelenţă de la Societățile culturale Destine şi Apollon A mai primit în
2017 Diplome de la Revista Bogdania şi ADER – Om între oameni.
A mai primit în anul 2018 Fundaţia Literar Istorică Stoika şi
respectiv Amprentele Sufletului precum şi de la Cenaclul Ion Rotaru
în Ianuarie 2020.
A publicat poezii în antologii: «Copacul cu Frunze albe», «Cuvinte
sculpate», «Mama», «Planeta Iubirii», «Din Livada înflorită a iubirii»,
«Perlele Domnului », «Căpuşa», «Tata», «Pe o cruce de Lumină»,
«Femeia Omniprezentă», «Metamorfoze» Biblioteca Cronopedia,
«Întâlnirea Poeţilor» vol. II, «Carmen» vol. XIX, «Poeţi şi scriitori
contemporani în regalul Eminsescu», «Cuvinte pe aripi de gând»,
«Ziditorii în abstract», «Noi am sărbătorit centenarul unirii», etc.
A fost invitat şi a dat interviuri TV Sfatul Popular, în 2014, TV
Estrada, în 2017 şi Radio Shalom în 2018, parțial preluată în 2019 de
Radio Melbourne Australia.
A publicat poezii în următoarele volume de autor:
«Tangouri», 2002 Editura Destine,
«Tangoul, mereu tangoul», 2004 Editura Destine,
«Sub semnul tangoului», 2005 Editura Destine,
«Tangouri altfel», 2008 Editura Destine,
«Tangoul mereu tanar», 2010 Editura Destine,
«Tangouri de ieri, tangouri de azi», 2012 Editura Arefeana,
«În ritm de tangou», 2013, Editura Destine,
«Tangouri sub…acoperire», 2014 Editura Editgraph Buzău,
«Tangouri dintodeauna», 2015 Editura Destine,
«Un tangou numit dorinţă», 2016 Editura Ro.cart Urziceni,
«Mordicus Tangou», 2017 Editura Arefeana antologie bilingvă
româno-franceză coautor Țârlea Cristian,

17
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

«Tangouri zglobii despre copii şi nu numai», 2018 Editura


RavexCom,
«Tangouri potrivite... în stil englezesc» 2019 Editura Astralis.
antologie bilingvă româno-engleză
«Tangouri cu de toate... şi răvaşe desecretizate», 2020 Editura
Astralis

Tangoul paranormal de vară

MISTERUL VERII N-A MURIT!


Ne-a urmărit necontenit
Din clipa-n care am pierdut
Tot ce-am avut
doar pentr-un fruct!
Eram tot noi …dar, fără scut!
Geneza spune ce-am pierdut
Şi spune cum ne-am despărţit,
De-atunci de rai…necontenit!
Sfidând pe toţi cei pesimişti,
Ce-n vara asta sunt cam trişti,
Nu cred că poate cineva
Să ne declare altceva!

Chiar cine nu crede-n mister


Tot este incitat de el!
Pesemne n-ai gândit nimic
Când te-ai atins de vis un pic!
Dar dacă totu-i amintire
Bazată doar pe presimţire,
18
peace and love

de intrgiă sau…de iubire?!


Atunci de ce visăm la fel:
Că suntem iuţi,
C-avem alt ţel,
Că iar putem zbura altfel.
Şi uite-aşa iar am ajuns
Din nou în locul cel de sus,
În care nu sunt invitați
Decât acei inițiați
Ce-n somn sunt declarați …curați!

Doar, cel născut şi nu făcut,


Păşind pe calea de-nceput
Care-i cea veche, fără nume,
Ce leagă „ATLANTIDA” noastră de altă lume,
În care spiritual iubiri-i suveran
Legând dimensiunile
… acuma despărţite-n van,
Ne-a învățat că tot ce se preface:
În DRAGOSTE,
Acolo chiar devine… PACE!

MISTERUL LUMII N-A MURIT!


Ascuns, aşteaptă liniştit
să poată să se-arate în sfârşit,
Să fie redescoperit.
Fiindcă un lucru este clar:
Memoria ţine de-ancestral!

19
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

MISTERUL VIEŢII A VENIT!


Şi-a devenit de neclintit
Din clipa-n care s-a-ntrupat
Şi dragostea ne-a arătat
Când crezi
orice se poate!
Aşa cum ne-a-nvăţat cel care
Ne-a salvat,
când a murit
… de risipire-n infinit!

Tangou la sfârşit (glosă)

La sfârşit tristeţea vine.


Toate trec şi-apoi se uită,
Nici o clipă nu revine
Fiindcă timpul nu ne-ascultă!

– Ai uitat prima iubire,


Ce am fost eu pentru tine?
– Nu mai crede-n fericire:
La sfârşit tristeţea vine.

– Ai uitat şi de-ntâlnire?
E ceva ce nu se uită!
– Să nu-ţi fie cu uimire:
Toate trec şi-apoi se uită!

20
peace and love

– Amintirea mea nu-i vie?


– Ce!... credeai că timpul vine
Din trecut?... Ce nebunie!
Nici o clipă nu revine

Şi să-ţi spun eu de ce trec


Făr-a pierde vreme multă:
Toate-acestea se petrec
Fiindcă timpul nu ne-ascultă!

Fiindcă timpul nu ne-ascultă


Nici o clipă nu revine.
Toate trec şi-apoi se uită:
La sfârşit tristeţea vine!

Tangoul greşelii

PROMITE!
Promit să nu mai greşesc iubindu-te!
PROMITE!
Promit să nu mai greşesc dorindu-te!
PROMITE!
Promit să nu mai greşesc slujindu-te!
PROMITE!
Promite tot gândindu-te cum ai greşit:
IUBIND,
DORIND,
SLUJIND,

21
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Dar ce le mai rămâne altceva de făcut


SENTIMENTELOR
După ce au fost ciugulite de-a lor
PASĂRE... NEFINȚĂ,
În afară de... suferință?!

PROMITE!
Promit să nu mai greşesc ascultându-te!
PROMITE!
Promit să nu mai greşesc îndurându-te!
PROMITE!
Promit să nu mai greşesc urmându-te!
PROMITE!
Promite tot gândindu-te cum ai greşit:
ASCULTÂND,
ÎNDURÂND,
URMÂND,
Dar ce le mai rămâne altceva de făcut
OAMENILOR
După ce au gustat în sfârşit cu dor
Din pacea şi iubirea
... de INFINIT,
În afară de... speranță?!

Tangoul cochetăriei

Palidă speranţă de a opri iubirea


Să evite abolirea păcii la-ntâlniri,

22
peace and love

Atunci când cedăm


… şi-mpărțim amintiri
Cu sora efemerului:
VEŞNICIA!
SOARELE,
Cât e el de soare,
RAreori are curajul de a i se asocia!
Tentaculele-ntinse, spre-a negocia,
Măreţe osanale ridicate de el,
Implacabil sunt goale de vlagă
Înainte ca ea să înţeleagă,
Că el de ea se leagă
... fiind o particulă a ei.

Doar GÂNDUL,
scos de sub tăria lui,
A aliatului în nemişcare:
TIMPUL,
Îşi poate-adeseori permite
Să cocheteze-atât de-aproape
Încât suflarea se-ntrerupe
Fiind instabilă
Când e palpabilă-ncercarea,
Pentru că...

Palidă speranţă de a opri visarea,


Să evite confruntarea rândul următor.
Dar... dacă va rămâne-n apărare
Şi va simți cât de aproape pare

23
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

S-ar depărta,
Căci
... VEŞNICIA,
E o cochetă din născare,
Care nu vrea să ştie fiecare
Că... pace şi prietenie
Nici nu a fost
... nici n-o să fie!

Tangoul lui A fost odată


(... fără bătrâneţe)

Agitându-se de-a lungul anilor,


Şuvoiul gândurilor
Mi-a ridat colţurile ochilor,
Îngreunând privirilor
Efortul de pătrundere în...
Cutele sufletului
Unde,
Din prevedere contra uitării,
Suflarea umbrelor,
A aşternut în calea privirilor
Aburul amintirilor,
Iar...
Spuma gândurilor
Mi-a încreţit fruntea,
Întipărindu-şi semnul aşteptărilor,
Odată cu dizolvarea seninătăţii de deasupra ploapelor.

24
peace and love

ŞI-ATUNCI
... ACOLO,
Un moment mi-a fost frică:
Dacă albul dinţilor vremii mi-a rămas în părul încă de tânăr,
Dând inimii senzaţia că n-o apăr?
N-o pierd?
Şi m-am zbătut
... încătuşat în gândul acesta ascuns,
Şi m-am zbătut
... în cele din urmă dorind să fiu descătuşat,
Dar îndoielii i-a răspuns...
Albul primăverii ghioceilor,
Glumă legată de-ncreţirea-nfiorată a PAMÂNTULUI
La gândul viitoarelor hohote ale lanurilor,
ŞI-ATUNCI
... ACOLO,
Cutele norilor de-ntrebări
Au fost netezite de mângâierea vânturilor
ŞI-ATUNCI
... ACOLO,
ca niciodată,
Totul a părut mai uşor,
Pentru că mi-am dat seama
Că nu ieşisem încă
din ţara lui... A FOST ODATĂ...

25
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ivan Gaćina

Biography
Ivan Gaćina was born on
April 15, 1981 in Zadar, the
Republic of Croatia.
He was a recipient of an
honorary doctorate in literature
in 2020. by The Institute for the Roma Studies of Europe and Researches
Regarding the Crimes Against Humanity and International Law.
Upon completion of the graduate studies in Business Computing
at the University of Dubrovnik in 2010, he received the academic degree
of Master in Computer Engineering and the cum laude honor.
He is currently a high school teacher of electrical engineering.
He writes poetry (including haiku), short stories, aphorisms, and
book reviews. He is a member of many associations and societies. His
work has been translated into several foreign languages, and he has
received more than 100 awards at literary competitions, in his country
and abroad.
At the International Roma Poetry Festival “Tamo gde Sava ljubi
Dunav” (There Where the Sava Kisses the Danube), organized by the
Association of Roma Writers (Belgrade, September 28, 2019), he won
“Slobodan Berberski” award for his lifetime achievement in literary
work.
At the 9th International Photo-Haiku Contest “Setouchi-
Matsuyama” in Japan, held in 2020, Ivan Gaćina won Grand Prix in the
“Your Photo-Haiku in English” category, to which 542 photo-haiku with
original photos of the sea were submitted.
POEMarium, Poetic Parley – 49, “Poet of Fortnightly” (February
15, 2020)

26
peace and love

Asian Literary Society (ALS), Weekly Poetry Contest 122, 1st Prize
(March 22, 2020)
He is the author of three poetry books: “Tebe traži moja rima” (KC
Kalliopa, Našice, Croatia, 2014), “Tvorac misli / prolaznik u noći” (SVEN,
Niš, Serbia, 2015) and “Okovani prokletstvom” (IK “Rrom produkcija” &
Roma Writers Association, Belgrade, Serbia, 2018).
His work is also included in over 300 collections and in a number
of literary journals.

Truthfulness

The old bridge joins distant shores of the golden river


Retouched by vivid visions of ancient civilizations
Under the cascading heart-shaped clouds.
The echo of a thousand souls stirs my heart
Healing their pain in the empathy chamber,
Following the winding wind that plays a symphony of beauty
Under the swinging breeze.
Love and trust are life companions
Nailing the trails of dawn with the stellar glow.
Every move is followed by expectation,
So that freedom can blossom up to the stars
Sailing through the light of love with trembling harmony.

27
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

The Beauty of the Evening

Love is an unfinished art


swaying the stars in my heart,
and the scented breeze refracts through the light
so that I can rule the wilderness tonight;
pure melody springs out of my soul
while the beauty of the evening comes under my control,
and my sword turns into the words of enlightenment
in order to spread out the freshness of the environment.

The River of Honesty

Under the swinging breeze,


accompanied by the mysterious scent of roses,
golden threads of destiny
intertwine through timelessness
where the whisper of the supernatural world
pulls the eternal life transcripts
from the river of honesty
to the undersky network of truth.

28
peace and love

Transcendental Wave of Love

In the endless world of computer zeros and ones


tirelessly,
I search for the truth
crucified between two logics
through which I will spiritually reach
the transcendental wave of love
and successfully skip the challenge
of poetic truthfulness.

The Wheel of Life

Your curly hair


turns the wheel of life
and, with sunrays,
cuts down the sunflower meadow
while I collect forbidden fruit
from the swirling brook
and while the moonlight anchors us
in the oasis of love.

29
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Elżbieta Ewa
Juda

Biogram
Nazywam się Elżbieta Ewa
Juda, dla rodziny, przyjaciół i
znajomych po prostu Ewa. I
właśnie drugiego imienia
używam podpisując swoje
utwory. Mam średnie wykształcenie chemiczne, jestem z zawodu
analitykiem. Pochodzę ze Stróży koło Kraśnika na Lubelszczyźnie.
Urodziłam się w Lublinie 27 września 1964 roku.
Obecnie mieszkam w Gorzyczanach, skąd rodem wywodzi się mój
mąż. Jest to malownicza wieś w gminie Samborzec, w powiecie
sandomierskim, charakteryzująca się głównie bardzo ambitnymi i
kreatywnymi mieszkańcami. Wiele się tu dzieje dzięki inicjatywom
lokalnym.
Byłam wychowana w rodzinie nauczycielskiej, więc odkąd sięgnę
pamięcią wiedza była zawsze tematem priorytetowym. Moja mama –
nauczycielka matematyki zmarła młodo i moim wychowaniem zajęła się
babcia- mama mojego taty. To właśnie ona, obdarzona bardzo dobra
pamięcią zaszczepiła we mnie miłość do literatury i historii.
Pierwszy swój wiersz napisałam w wieku piętnastu lat. Potem
jeszcze około pięćdziesięciu, które spaliłam po surowej ocenie
nauczycielki uczącej mnie języka polskiego. Na długie lata schowałam
pióro do szuflady. Z Rzeszowa, gdzie chodziłam do średniej szkoły, a
potem pracowałam w laboratorium przeniosłam się na Ziemię
Sandomierską. Wyszłam za mąż, urodziłam dwie córki i wraz z mężem
Stanisławem zajęłam się prowadzeniem gospodarstwa rolnego. Proza
życia zajęła miejsce poezji do czasu przystąpienia Polski do Unii
Europejskiej. Wtedy to polskie wsie, w tym i nasza zaczęły tętnić życiem.

30
peace and love

Na wiejską biesiadę zaproponowano mi napisanie przyśpiewki, którą


miała zaśpiewać nowopowstała grupa wokalna. Postanowiłam
spróbować, tym bardziej, że do tej grupy wokalnej należałam. Potem
były kolejne przyśpiewki a za nimi wiersze i okolicznościowe życzenia.
Jak na razie uzbierało się tego cztery tomiki, które wydawałam w
niewielkiej ilości egzemplarzy, na prywatne zlecenie. Były to dwie części
trylogii wierszy, zatytułowanej Blaski Promieni- Promień Poezji i
Promień Miłości oraz dwie części życzeń „Życzenia dla Rodziny,
Przyjaciół, Znajomych-wszystkich ku temu zasłużonych”, zawierających
po sto życzeń w każdej części. Obecnie pracuję nad kolejnymi pozycjami
i chciałabym, aby dotarły one do jak najszerszego grona czytelników
kochających poezję.
Ja jestem z natury ciekawą świata optymistką i tym właśnie chcę
zarazić swoich czytelników. Oprócz literatury interesuję się historią,
chemią, malarstwem, muzyką i filozofią. Jestem członkinią Zespołu
Ludowego „Gorzyczany” i Chóru Parafii Chobrzany. Obecnie jestem
babcią trojga wnuczków- Patryczka, Błażejka i Natalki, których bardzo
kocham. Jak każdy człowiek mam lepsze i gorsze dni, ale nigdy nie tracę
nadziei i wiary zarówno w spełnienie swoich marzeń, jak i wiary w ludzi.
Największą radość sprawia mi ujrzenie uśmiechu na ustach moich
czytelników, uśmiechu, który płynie z głębi serca i duszy.

Po prostu miłość

Gdy w naszym sercu miłość płonie,


miłość do ludzi, sztuki, Boga,
to wyciągamy swoje dłonie
tam, gdzie geniuszy wiedzie droga.

Gdy miłość życie opromienia


i serca nasze w głąb przepełnia,

31
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

realizują się marzenia,


widzimy, gdzie jest szczęścia pełnia.

Miłość potrzebna od kołyski,


już małe dziecko to rozumie,
jak bardzo matki oddech bliski,
jak czule ona kochać umie.

Idąc przez życie, gdy nam braknie


trochę miłości w ludzi tłumie,
tak bardzo każdy z nas jej łaknie
i braku wokół nie rozumie.

Miłość się nigdy nie starzeje,


ani w rutynę nie popada,
choć czasem ma burzliwe dzieje,
to zawsze ona światem włada.

Czymże świat byłby bez miłości-


miejscem na wskroś zlodowaciałym,
gdzie smutni ludzie w swej nicości
tęsknią swym sercem skamieniałym.

Tęsknią za ciepłem, za uśmiechem,


za życia największą wartością,
za ciepłym, serdecznym oddechem,
tęsknią po prostu za miłością.

32
peace and love

Więc miłość pielęgnujmy stale


i jej oblicza różnorodne,
miejsce na świata piedestale
i w naszym sercu miejsce godne.

Bo miłość świata jest spełnieniem,


do szczęścia drogą nam otwartą
i każdy przyzna jednym tchnieniem,
że dla niej nawet umrzeć warto.

Serce w tłumie

Idąc przez tłumy ludzkich serc


przyzywam je do siebie,
lecz czasem tylko serca ćwierć
odezwie się w potrzebie.

Niekiedy w sercu zadra tkwi,


czasami - sopel lodu,
inne w letargu serce śpi-
zawiodło się za młodu.

Rozpalić w sercach ogień chcę,


ogień co nie umiera,
przy którym można ogrzać się,
kiedy samotność doskwiera.

33
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Chcę w sercach dostrzec wszystko to,


czego mi w życiu trzeba,
czasem zapłacze serce łzą,
co drogą jest do nieba.

Drzwi serca ciężki mają klucz,


nie każdy je otworzy,
próżno nie kołacz ani tłucz,
gdy miłość nie przysporzy.

A jakieś serce czeka gdzieś


samotne w tym serc tłumie
i się wsłuchuje w złudną wieść,
czy ktoś je dziś zrozumie.

A może jutro lub za rok,


serce jeszcze poczeka,
nadziei zawsze słychać krok-
nawet z bardzo daleka.

Lecz kiedyś sercu znudzi się


zbyt długie to czekanie,
samotnie w grób położy się
i w nim już pozostanie.

I wtedy serce stanie się


gwiazdą błyszczącą nad światem,
bo tak w niebiosach dzieje się,
że serce sercu jest bratem.

34
peace and love

Słoneczne przesłanie

Widziałam słońce jasne nad światem,


Które krążyło po nieboskłonie
Patrząc jak człowiek stając się bratem
Niesie drugiemu otwarte dłonie.

I niesie serce na oścież otwarte,


Ogrzane ciepłem słonecznych promieni
I słowa w sercu serdeczne zawarte,
Co mogą życie na lepsze odmienić.

Słowa będące dziś na wagę złota


Tak rzadko bardzo wypowiadane,
Gdy mądrość płacze, śmieje się głupota,
Słowa serdeczne, często zapomniane.

Słowa, co mają moc niepojętą,


Kierują ludzkość na lepszą drogę,
Co to potrafią pięść zaciśniętą
W locie otworzyć zmieniając w przestrogę.

Patrzę na słońce i przykład zeń biorę,


Chcę ogrzać słowem jak ono promieniem
I nawet w chłodną zimową porę
Ze słońca dusza czerpie natchnienie.

35
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ono nie dzieli, nie segreguje,


W każdy zakątek świata dociera,
Blaskiem entuzjazm w sercach wywołuje,
Bez tego blasku życie zamiera.

A więc się staram słońce w sercu nosić,


Gdy smutno, ciemno wyjąć go po trochu,
Wiązką promieni, gdy trzeba poprosić,
Oświecić drogę, gdy będzie po zmroku.

Słońce – najlepszy przyjaciel ludzkości


I wzór najlepszy do naśladowania,
Niesie przesłanie w swojej wspaniałości,
Ile z nas zrozumie treść jego przesłania?!

Tak o sobie z przymrużeniem


oka

Była sobie poetka w wielkim ludzi tłumie,


Pisała wiersze myśląc, że może ktoś je zrozumie,
Że może ktoś przeczyta głosem serca lub duszy,
Czytając wiersz czasami nawet się przy tym wzruszy.

Że może wiersz przeczyta calutki, aż do końca


I w szarej chwili życia zobaczy w nim trochę słońca.
A ona tak tym słońcem bardzo się chciała podzielić
I poprzez swą poezję świat cały rozweselić.

36
peace and love

A ludzie chętnie czytali nawet po kilka razy,


Albo się uśmiechali lub łzy mieli na twarzy,
O swoich różnych wrażeniach poetkę informowali
I do dalszego pisania zawsze motywowali.

A ona tak pisała wiersze dla ludzkiej radości,


By dobry ślad zostawić kiedyś dla potomności,
Brzydziły ją paszkwile, impertynencje wszelkie
I serdecznością chciała zrobić wrażenie wielkie.

A że wrażliwą duszę poetka w sobie miała,


To też najwięcej wierszy o miłości pisała.
Tę miłość chciała ludziom najbardziej podarować,
Jako niezwykłe uczucie w poezji wyeksponować.

Tak powstał właśnie tomik miłością podyktowany


I jako „Promień Miłości” Państwu dedykowany.

Wartości życia w polskości

Kto mi dał skrzydła, bieg życia wyznaczył,


Zawiłość świata wiarą tłumaczył?
Co mi w tym życiu głównie przyświecało
I jako wartość nadrzędna istniało?
Co do działania mnie motywowało
I inspiracją twórczości się stało?
„Bóg, honor, Ojczyzna”- od dziecka słyszałam
I tak te słowa sercem ukochałam,

37
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Że mi w głąb duszy na zawsze zapadły


I tkwią po dziś dzień, choć w świecie tak zbladły.
Dogmat na równi z aksjomatem widzę,
Zakłamania, oszustwa się wstydzę
A mą Ojczyznę tak piękną, wspaniałą
W swojej poezji obejmuję chwałą.
W gminie kwitnących jabłoni tworzę
I na tej ziemi serce swoje złożę.
Wszystko co myślę, czuję i rozumiem
Dla dobra innych przedstawiam, jak umiem,
A dom rodzinny, wierni przyjaciele
Dają do pisania motywacji wiele.
A gdy mi ciężko- to czasem zapłaczę,
Lecz winy innych bez trudu wybaczę
I znów się śmieję, marzę i świat kocham,
Dziwiąc się potem, że na próżno szlocham
I dumę czuję z otoczenia swego,
Bo nie ma kraju nad nasz piękniejszego,
A o tym szybko się człek przekonuje,
Gdy na obczyźnie nostalgię poczuje.
A więc dziękuję Ojczyzno, honorze
I Tobie, co dajesz skrzydła twórcze Boże,
Że mogę pisać za Waszą przyczyną
I cieszyć się w Polsce każdą godziną.

38
peace and love

Dijana Uherek Stevanović

Srbija
Biografija
Dijana Uherek Stevanović
rođena je 14.5.1968. godine u
Garešnici R Hrvatska.
1986. godine dolazi u
Suboticu, završava Pedagošku
akademiju u Kikindi, a posle
Pedagoški fakultet u Somboru i
postaje master profesor.
Pored rada u OŠ“Miroslav
Antić“ bavi se pisanjem i slikarstvom.
Objavila je samostalne zbirke poezije:
* 2013. "VANVREMENA", "BESKRAJ" i "NOTOVANA",
*2014. "BEZIMENA", "ONA"
Kao pobednici takmičenja „Diogen“ u Sarajevu 2014. objavljena je
elektronska knjiga poezije "RATNICA SVETLOSTI“.
* 2015. "VANVREMENA ARTEMIDA", "NEVIDLJIVA"
"NEBO U ZUBIMA"
* 2016. "NESAVRŠENA" izdavači "Galaksinis", UBU i HKD ova
knjiga je proglašena najboljom knjigom poezije u 2016. i nagrađena
nagradom „Književno pero“ na festivalu „Prijatelji knjige“ Rijeka;
"KOMPOZICIJE LEVE PRETKOMORE" zbirka poezije sa Nebojšom
Đorđevićem izdavač KK „Branko Miljković“Knjaževac.
* 2017. „VEDRINA“
Ima objavljene elektronske zbirke poezije: "NEDOSTAJEŠ MI TI",
"ARTEMIDA" "DRUGO JA".

39
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Uvrštena je u nekoliko zajedničkih međunarodnih zbornika:


„Zauvek đaci“, „Valentinovo“, „Očaravanje“, „Desanki u čast“ „ Izvan
dometa“ i drugih 100.
Pesma "Slavonija" pohvaljena je i uvrštena u antologiju najlepše
zavičajne poezije i proze. […]

Vivaldi

Još jedna misao


šalje svemiru pozdrav,
taksirana u međuprostoru
linijskog sistema,

ograničena
s jedne strane
violinskim ključem i taktom

Ne
nema određene
povisilice i snizilice,
jer sve je to
NIRVANA,
brisani prostor,
postajanje današnjeg dana.

A sutra?

Što je to sutra?

40
peace and love

Vivaldi
sazdan od četiri godišnja doba
ukomponiran u jednom svitanju...

Jesenja sonata

Ako me ikad
ova jesenja sonata
zvukom vjetra
dotuče,

ja ću i dalje
bojiti dane životom
što stihovni sjetom
na putove mladosti liče..

Lišće u kosi
svirat će harmoniju,
pjevat ću u flašu...
odu životu..

ali...

jeka će svako
ludilo beznađa
da nasuče...

da ritmovi želje
za životom
zazvuče...
41
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Oblak samoće

Vrijeme je
da otvorim prozor,

da oblakom samoće
razbijem daljine,

glasom uhvatim
ljudske razgovoruše,

tabanima utabam
putove znatiželje,

potražim istinu
u njegovom liku

i vratim se jača
– svjesna sebe
u zemaljskom postojanju...

Iluzija sanjara

Razlivena kao nebo


upleteno u dugu
sanjam
neko novo sutra

42
peace and love

i iluzijom
vječitog budnog sanjara
mislima gradim
porušene mostove.

Ne stidim se
što sam Balkanka,
jer ponosna
vremena se ne bojim.

Gazim sve pred sobom


koracima mrava
klepetom leptirovih krila
pjesme komponiram
i pjevam,
jer jedino pjevajući
osjećam da živuća postojim.

Postojanje

Psihosomatsko,
terapeutski...
razgrćem dimnu zavjesu
– providnosti
– uključujem se u stvarnost
konektovana na izvor
Tesline energije.

43
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ne plaši me visoki napon,


a ni niski datum
životne prolaznosti.

Smjelo,
kao svaki dan
izmigoljen na zapadu
otimam se
i radujem se
rađanju Sunca
začetog na istoku.

44
peace and love

Ljubinka
Dimitrijević

Mosna
Srbija

Pesma sirene

U prelepoj noći zlatnog Meseca,


kad su za tebe pesmu pevali,
htela sam da suze ugasim.
U omču sam ih stavila da mi uzdah ne ubiju,
jer pesma kaže...
"Tamo gde si ti
suze ne postoje",
– -milo moje.
Al' ne vredi!
Eksplodirala je tišina,
suza je pukla
unutar zidina mojih.
Na raskošnom stolu služili su gorku slast
onima koji trpe.

Hladnoća je rezala,

45
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

a vetar je odeću čupao sa golih kostju kao ljubavnica uporna.


U praznoj čaši,
žedj je žedna bila,
u cigareti dim
na vatru ličila,
puna čaša vina
pijana je bila.
Posle su kišu posejali da se polja smeju, a planine uzdišu.
I svi su svoju luku pronašli, a ja...
u kovčegu tvoga srca, sama zaspala kao zaboravljeni san.

Samo pesma

Ovo je onaj dan


kad poraz grize
pesmom,
što predugo zri.
U prebelim čarima zime,
okliznuh se i padoh.

Sapletena u noći,
sa rukom u ruci
u džepu tvog
starog kaputa,
izgubismo se u nedostajanju
u nekoj zvezdanoj prašini.
Neki to zovu Sudbina...

46
peace and love

Hladne ruke
u toplini dlanova se traže,
ispucale usne...
Ma može i LABELLO.
Telo,
toplo sklonište.
Prsa mi pališ...

Tišina veze stihove neme,


ne krade se ni šapat ni glas.
Mesec ☾ je umro,
u oku nam svitanje drema,
ti, šapatom tihim odlaziš.

Divljeg ti i nežnog poljupca


na mojim usnama,
na grudima,
na nožnim prstima,
ne ostavljaj mi tragove žeravice,
jer ti si samo
prolaznik čežnje u mislima.

Pozdravili smo se
bez ruku i slova.
Ja zvezde dodirnula.
Ili mi se čini.

47
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Sorin
Bălăşcău

(scriitor, promotor
cultural, director de
programa de radio,
fotograf)
Născut în 15 octombrie
1974 în Bistriţa, urmează clasele
primare la Şcoala Generală Nr. 4
din aceeaşi localitate după care
continuă cu Liceul Industrial Nr.1 până la revoluţia din decembrie 1989,
când întrerupe şcoala şi i-a calea străinătăţii.
Întors, după ce a văzut realitatea democraţiei, se înscrie la
cursurile serale ale Liceului Teoretic „Liviu Rebreanu “ din Bistriţa unde
începe sa creioneze primele realizări poetice.
Urmează Facultatea de Zootehnie din cadrul „Universităţii de
Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj(1995-2000) şi îşi
continuă studiile cu un master în acelaşi domeniu (2000-2002).
Din anul 2004 se stabileşte în Spania unde locuieşte actualmente
cu soţia sa Felicia Bălăşcău şi cei doi copii Sorina-Bianca Bălăşcău şi Raul
Bălăşcău, în Quintanar de la Orden (Toledo)
Este membru fundator şi preşedintele Asociaţiei Culturale
hispano-române „Gente” (Oamenii) din Quintanar de la Orden (Spania),
membru fundator al Asociaţiei Culturale „Ars Convivendi” (Arta
Convieţuirii) din Spania, membru fundator al Asociației de scriitori „El
Común de la Mancha”din Quintanar de la Orden, membru fundator şi
vicepreşedinte al „Uniunii Scriitorilor şi Artiştilor Români Lucian Blaga”
din Spania, membru al Asociației de fotografie „Kintafoto” din Quintanar
de la Orden şi membru al Societății Scriitorilor Bistrițeni.

48
peace and love

Cărți publicate:
– Viziuni covârşitoare – ca simplu epilog (2003), volum de poezii
în română, Editura Clubul Saeculum din Beclean (România);
– Templul incertitudinilor (2011), maxime şi cugetări în română,
Editura Sfântul Ierarh din Brăila (România);
– Templul incertitudinilor (2013), ediție în spaniolă, Editura El
fantasma de los Suenos din Valencia (Spania);
– Punți evolutive (2015), volum de poezii în română, Editura
Sfântul Ierarh din Brăila (România);
– Trepte de cuvinte (2017), antologie personală de poezii în
română în format electronic, Editura Sfântul Ierarh din Brăila
(România);
– Alcanzando la eternidad - Atingând eternitatea (2019), libro
bilingüe spaniolă-română de poezie, articole, maxime şi cugetări, Editura
Circulo Rojo (Spania)
Publica cărți în limba romană şi spaniolă, apare în diverse
antologii, colaborează cu diverse ziare
Antologii naționale şi internaționale:
– „Limba noastră cea română” Starpress 2014, Editura Olimpias
– „Să ningă peste inimi bucurii”, 2014 – Editura Napoca Nova
– „Eternitatea unei emoții”, 2015 – Editura InfoRapArt
– „Simfonie-n verde crud”, 2015 – Editura Napoca Nova
– „ACtori printre Astre”, 2016 – Editura Armonii Culturale
– „En un lugar de La Mancha”, 2016 – Asociația Culturală EL
Comun de la Mancha

49
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Un nou inceput

Domol,
Străpungând rafalele de vânt
Paşii răsunau, sacadat pe un pavaj ud
De o ploaie... ce s-a oprit.
Deocamdată.
Iar cerul de un cenuşiu-negrui
Stigmatiza un soare să apară.

E toamnă
Iar nările-mi sunt invadate
De aerul prea rece, apăsător
Al brazilor
Ce străjuiesc în vârful munților
Un pod, ce a fost numit sf. Petru
Legând o lume de-un destin.

Felinarul
Un pustnic al nopții, se pare
Pe străzile înguste, medievale
Mă-ndrumă
Spre un văzduh cu case agățate
De stânci, cu văi frumoase
Ce par din basme luate.

50
peace and love

Zăvor
Pe timp în Cuenca, vreau să pun
Să simt că sunt acasă, uimitor
Mă regăsesc
După un periplu lung şi anevoios
În locuri, de-o magie aparte
De parcă totul a fost un joc.

Oare!
Să fie un început sau doar o vagă delirare,

Privesc în urmă
Ireversibil...
În minte dăinuie o autoîntrebare:
Pot exista în univers două ținuturi asemănătoare?

Poemă

Foaie după foaie am răscolit de zor, în a mea cameră


Culorile din mii de însemnări mă amețeau în ale mele căutări
Simțeam o strângere în piept, zicându-mi "Unde eşti!"
Mirifică poemă, ce apărea-i ca o sirenă din poveşti.

Zburdau ideile când te-am creat, în acea seară


Şi fulguiau neîncetat a mea gândire nebuloasă
Trecând prin mâna mea încet, eu te-am creat
Eşti în esență o fantasmă, ce vrea să prindă viață.

51
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Eşti fantezia unui joc, de-o puritate aleasă


Ca testament al unui visător în timpuri de o ceață deasă
Şi să vibrezi poemă dragă, la fel ca pasărea măiastră
În sufletele celor ce în orizonturi pe tine o să te găsească.

Dor de mamă

Cuvinte, gânduri ce se pierd în zare


Pe prispa casei tu m-aştepți
Iar aşteptarea-i chin dar şi-o povară
Căci nu putem să ne vedem.

Zadarnic, eu suspin spre seară


Şi vreau să-ți spun: Îti mulțumesc!!!
Iar lacrimile-mi stau sa cadă
Când mă gândesc tu unde eşti.

Dar uneori, o poză mă alintă


Cu chipul tău plăcut şi zâmbitor
Şi-aş da toate averile din lume
Să stau pe prispă lângă al meu dor.

Să-ți spun că te iubesc, iubită mamă


Iar tu în brațe să mă i-ei
Să simt că sunt copilul de-odinioară
Şi să nu îmbătrâneşti de fel.

52
peace and love

Uvertura cuvintelor

SI-ngurătetea ce DO-mină societatea actuală


Şi ce RE-flectă starea umană
Printr-o elaborare LA-borioasă
Vrea să FA-vorizeze pierderea de sine
Dar ca SOL-uție pentru limita extremă
MI-zez pe o reînzestrare pură.

Punţi evolutive

Suntem tenteți să credem


ca o iluzie a nemuririi.
C-avem un scop
genetic încrustată, în subconştient,
de-a anula un timp
ce curge asemeni unei lave, temător.
Iar spațiul
între real şi fals,
cer şi pământ, normal-paranormal
să nu mai fie atât de apăsător.
Lăsându-ne, adesea,
să păşim,
încrezători,
pe punți evolutive.

53
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Constatare

Văd,
cum omul evoluează spre abis
şi societatea în direcție opusă.
Şi vreau,
să cred că totul e un vis,
ce dinadins nu are un sfârşit.

Aspir,
la figurat, la timpuri mult apuse,
în care floarea era un suspin.
Ce astăzi,
în perioada asta decăzută,
nu are farmec, ci doar venin.

Tăvălug de sentimente umane

Înmărmurite piedestale
Create
De broderii împanselate
Despart
În sensuri ancestrale
Noțiuni
Persuav captate.

54
peace and love

Înaripate penitențe
Decise
La birouri cu cuscute
Contemplă
La natura obedientă
Zidind
Cu tăvălugul sentimente.

De fapt...

De fapt... e ciudat,
că noaptea ne este mai aproape ca şi ziua
o zi,
cu zumzetul efervescent al vieții
ce ne menține prizonieri, ai societății.

De fapt... mi-e frică,


să cred că dialogul ne poate exila
un exil,
clădit de o tehnologie inerentă
ce parcă ne arată o umanitate latentă.

De fapt... mă văd,
înaripat de vocile îndurerate şi frustrate
frustrare,
dobândită într-o secvență de eternitate
ce sigur se va stinge în obscuritate.

55
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Lumi peste lumi

Lumi peste lumi


Ce se adună-ntruna
În sfera contemplației
Prin prisma realității
Stratifică concepția
În studiu de istorie
Ce se transpune-n oameni
Şi-n locuri nemurire.

Sunt lumi prea abisale


De-a timpului zidire
Ce dăinuie prin fapte
Şi slove strălucite
Privite împreună
Prin sunetul chemării
Se regăsesc întruna
Ca filele în carte.

Oameni ca şi cuvinte
În pagini de destine
Chemate-n preamărire
Ca pietre de fundație
A ceea ce trecuse
Prin jocul de-ncercare
Relevă un capitol
A cărții lumii stare.

56
peace and love

Zicală (prima)

Zică lumea,
Ce a vrea.
Munții mei,
Puterea mea.
Râurile curgătoare,
Temelii nemişcătoare.
Plopi măreți,
Ca vieți de geți.
Văi adânci,
Ca daci deştepți.
Dealuri multe,
Ca s-afunde.
Noi cotropitori,
Lacomi de comori.
Trecători înguste,
Stropite cu sânge.
Unde se luptară,
Doară pentru țară.
În păduri avem,
Istoria din vremi.
Aşa cum o ştie,
Românul de bine.
Pajiştile verzi,
Tablouri de viteji.
Lacurile mici,
Domni drepți, îndârjiți.

57
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ce rămân mereu,
În natura vie.
Stând drept chezăşie,
Noilor idile

Fiica lui

Strig către cer, strig către lume,


a decăzut un om, a decăzut o lume.
Eu strig în lumea mare s-audă inocenții,
căci cine s-a stricat e fiica lui cutare.

Când liniştea e spartă de faptul împlinirii,


schimbând destinul vieții şi a lumii ce-o zidise,
născând din lacrimi râuri şi valuri de suspine,
eu scriu cu luare aminte de fiica lui cutare.

Stofă fără continuare

“Începând cu versul ăsta


am să scriu doar pentru orbi.
fiind o cale de-a ajunge
printre marii scriitori.”

58
peace and love

Anna M.
Sprzęczka

CV
Anna M. Sprzęczka –
Urodziła się w 1980 r. w
Tarnobrzegu (Polska, obecnie
województwo podkarpackie).
Ukończyła Nauczycielskie
Kolegium Języków Obcych w
Sandomierzu, pracę licencjacką zaś (na temat nauczania języka
angielskiego dzieci poprzez bajki) obroniła na Uniwersytecie Marii
Curie-Skłodowskiej w Lublinie.
Nauczycielka języka angielskiego i tłumaczka; kocha swoją pracę.
Uwielbia fotografować, zwłaszcza przyrodę. Trochę feministka, trochę
tradycjonalistka, domatorka, aczkolwiek lubiąca podróże.
Kiedyś księgowa, obecnie w wolnych chwilach tłumaczy legendy
bieszczadzkie i... poezję.
Słuchaczka studiów podyplomowych z zakresu tłumaczeń
specjalistycznych pisemnych na Uniwersytecie Jagiellońskim.
Patriotka lokalna – kocha swoją małą ojczyznę, Wrzawy,
usytuowane malowniczo w widłach Wisły i Sanu.

Słowo o miłości

Tak w ogóle, kocham świat cały!


Dużych i małych,
Bogatych,

59
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Jeśli dobrzy,
I biednych.
Zdrowych
I w chorobie,
Samodzielnych
I w potrzebie.

Płeć nie ma tu znaczenia,


Tylko chęć podkreślenia,
Że człowiek każdy
Niezwykle jest ważny...
Czy mądry,
Czy błądzi,
Bóg niech rozsądzi.
Nie mnie oceniać...
Co zrobić mogę dziś,
To od siebie zacząć,
By świat na lepsze zmieniać!

NIE DAJESZ JUŻ RADY...?


Bądź jaka jesteś / jaki jesteś, miej wszystko „w tyle”, rób
swoje! Ciesz się chwilą, a cierpienia, cóż... znoś z pokorą
czego nie da się zmienić (ja tak próbuję), i zmieniaj, co
możesz. Do wszystkiego trzeba też dystansu, wiem z
doświadczenia. Po paru dniach sprawy potrafią wyglądać
zupełnie inaczej, lepiej, po paru dniach wszystko potrafi
znów się układać najpiękniej.

60
peace and love

Przyjacielu, Bracie, Siostro...

Dobry wieczór / Dobre ranko!


Witam,
I o zdrowie dzisiaj
Pytam.
Wyobrażać sobie wolę,
Że zarażasz, lecz spokojem,
Że by było całkiem miło,
Gdyby spotkać się zdarzyło.
Świat wiruje,
Świat szaleje,
Mało kto się teraz śmieje.
Troska, smutek, strach
Na staruszek świat nasz padł.
Blady strach.
Czy w tej trudnej sytuacji
Będę mieć choć trochę racji,
Gdy uśmiechnę się wesoło,
Gdy pochylę swoje czoło,
Aby świeczkę na torciku
Zdmuchnąć?
Potem szybko w kajeciku
Zanotować:
Bądźże zdrowa,
Ziemio,
Niech oddali się choroba.
W te czterdzieste urodziny

61
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Same chcę radosne miny


Widzieć blisko,
A tych co daleko twarze
Zarażone lecz... spokojem
Wyobrażać...
Wrzawy, 25 marca 2020
Polska

Dear Friend, Brother, Sister...

Good evening / Good morning!


I am saying “Hello”,
Asking you
about health today.
I prefer imagining
You infecting but with peace,
And how nice it would be
If the meeting happened.
The world is spinning,
The world is going crazy,
Hardly anyone is laughing now.
Concern, sadness, fear.
Pale fear
On the old guy – world – did fall.
In this hard situation,
Will I be somehow right,
When I smile cheerfully,
When I bow my forehead,

62
peace and love

To make a candle on the little cake


Blow out?
Jotting quickly
In my tiny notebook:
Be healthy,
Earth,
May the disease leave you.
On this fortieth birthday,
Nearby, I want to see
Happy faces only,
Imagining
The faces far away –
Infected but... with serenity…

Mamo moja kochana!

Miłość do książek
i słowa pisanego –
również dzięki Tobie!

Spojrzenie na rzeczywistość –
czasem z przymrużeniem oka,
czasem z melancholią –
jak u Ciebie.

Wierszem mówienie –
niezaprzeczenie
Twoja też „sprawka”

63
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

I miłość do otwartych przestrzeni,


błękitu,
zieleni,
jagód w lesie dojrzałych…
Kochałaś świat cały!

My dear darling Mum!

The love of books


and the written word –
also thanks to you!

The view of reality –


sometimes with a knowing wink,
sometimes with melancholy –
like you.

Speaking and rhyming –


there’s no denying –
your “doing” too.

And a love of open spaces,


the azure,
the green places,

berries in the woods, fully ripe...


The world entire – so insanely

64
peace and love

you loved!

Your Ania

Wrzawy, 10 May 2020


Poland

Wdzięczność

Słucham, jak ptaki wariują.


Śpiewają głośno jak szalone.
A ja stoję na balkonie.

We włosach wiatr,
Mieni się staw,
W oddali pagórki i łąki i pola.
Ludzie pracują na roli.
I jedzie ktoś na rowerze,
A ja w swe szczęście nie wierzę!

Tak ciepło, bo ciepłe Słońca promienie


Grzeją moje ramiona,
A ja nieustannie zdumiona...

Tym świata pięknem,


Tymi wspaniałościami,
Jakby Bóg sam
Uśmiechał się nad nami!

65
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Gratitude

I’m listening to the birds crazy,


They are singing like mad.
And I'm standing on the balcony.

The wind in my hair,


The pond is shimmering,
In the distance hills and meadows and fields.
People are working on the land.

Someone's riding a bike,


And I don't believe in my luck!

So warm, because the warm Sun's rays


Are touching my shoulders gently.
And I'm constantly amazed...

... With beauty of this world


With these great things
As if God himself
were smiling over us!

66
peace and love

Miłość i szczęście

[Listy do P.]

Pamiętasz? Maj.
Początek. Nadzieja.
Radość i szczęścia pełnia…
Gdyś młody był,
zmartwień niewiele
na Ciebie spadało,
zmartwień nie było wcale,
albo bardzo mało.
I pewnie wiele byś dał,
by do tych czasów studenckich,
do czasów młodości pierwszej,
powrócić –
choćby na krótką chwilę.
Ale… pomyśl!
Teraz do szczęścia
(wbrew pozorom wszelkim)
powód niejeden masz –
obydwoje mamy!
Wbrew strachowi
o oczach, co jak…
denka od tych butelek piwa,
które sączymy, by go zagłuszyć…
Zobacz, Kochany,
pomyśl – dwa razy:

67
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Synek cudowny,
dom ciepły, wygodny,
nasze ciała dwa, gorące…
Nie gaś miłości,
bo ja żar wciąż widzę.
Uśmiechaj się do życia.
A zobaczysz – lepiej,
i to o wiele, będzie!
Zostaw smutki
na żałoby czas.
A teraz, pókiś młody,
pomyśl o wdzięczności,
radości w sercu szukaj,
magię do naszego gniazda
wnieś.
Póki jeszcze nie puste,
i póki jeszcze nie zgasła,
naszej miłości
Najpiękniejsza gwiazda!

68
peace and love

Renata
Sendrowicz

„Parę słów o sobie”


Nazywam się Renata
Sendrowicz i jestem z Polski.
Moja poezja płynie prosto z serca,
gdy piszę nie zastanawiam się
nad stylistyką, rytmem, rymem
itp. Jestem bardzo płodną
artystką, obdarzona wieloma talentami, którymi chcę się podzielić by
wzruszać, dawać radość, pocieszenie, ukojenie itp.
Należę do osób, które nigdy się nie nudzą, mam jeszcze tę zaletę,
że potrafię zrobić coś z niczego, rzeczy dla innych do wyrzucenia
nabierają u mnie drugiego życia i powstają niepowtarzalne dekorację,
rysunki, serwety itp. które później dostają jeszcze trzecie życie, bowiem
często są tematem moich wierszy lub opowiadań.
Publikowałam do tej pory w internecie w różnych miejscach, mam
nadzieję, że już wkrótce będą to tomiki wierszy w wersji papierowej.
Poza poezją moja głowa zajęta jest rysunkiem, fotografią, rękodziełem
artystycznym, haftem, koronką, projektuję oraz sama szyje ubrania,
wszystkie te dziedziny przeplatają się i są nierozerwalnie złączone z
moimi wierszami. W mojej twórczości bardzo często nawiązuje lub
inspiruję się sztuką ludową.
Ciągle pojawiają się nowe pasje, za którymi podążam i daje upust
swojej kreatywności. Często ręka nie nadąża za tym co wymyśla głowa..
Jestem artystą uniwersalnym, niezaszufladkowanym, tworzę dla dzieci i
dorosłych, a nawet rymowane przepisy kulinarne potraw własnego
autorstwa, bo do tego jeszcze gotuję, każdy wiersz lub przepis
nieodzownie jak to u mnie związany jest z fotografią, bądź rysunkiem.
Pozdrawiam Wszystkich którym podoba się to co tworzę.

69
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

„Matko moja”

Gdy kiedyś braknie Cię


i tak będziesz blisko mnie.
Bo my ciało z ciała,
moja Matuchno ukochana.

Składam swe podziękowania,


za trud włożony w me wychowanie
i teraz gdy mam dziatki swe,
dopiero w pełni rozumiem Cię.

Kocham Cię Mamo,


miłością wielką i nieprzebraną.

„Miłość matki”

Czy nie braknie Ci synu chleba?


Czy nie będziesz żył w nędzy?
Czy będziesz miał na tyle pieniędzy?

By spokojnie żyć i się nie kłopotać.


By troski w kąt rzucić.
By w życiu nie mieć za dużo błota.

Pamiętaj zawsze mieć uśmiech do końca żywota!


Pamiętaj innym nie dokuczać wcale!
Pamiętaj sercem i rozumem wyznaczać miarę!

70
peace and love

Niech omijają Cię troski i żale.


Niech żyje ci się doskonale.
Niech talenty Twe rozwijają się ponad miarę.

„Mój kochany”

Mężu kochany nie lubię gdy złościsz się.


Lecz gdy czoło łagodnieje,
gniew w dal odchodzi,
stajesz się taki jak byliśmy młodzi.

Uśmiechem mnie ujmujesz,


słowem miłym czarujesz
i jak zażartujesz aż milej robi się,
dobrze z Tobą wtedy spędzać dzień.

Tęskno mi do tych chwil,


gdy patrząc mi głęboko w oczy,
szeptałeś czułe słowa,
tuląc delikatnie moją głowę.

Wiem, Kochany ciężko pracujesz,


życia na głupoty nie marnujesz,
dlatego przy Tobie jestem,
wspieram Cię każdym gestem.

Mam nadzieję małą,


że to życie które nam zostało,
pomimo wszystko po kres naszych dni

71
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

szczęśliwi będziemy ja i Ty.

Przyrzekałam kiedyś na dobre i na złe,


po prostu jestem z Tobą bo kocham Cię.

„Pejzaże”

Kocham polskie krajobrazy,


ciągle widzę te obrazy.
Takie mam marzenie,
by przenieść to widzenie,
farbą na płótno je nanieść,
bym ciągle mogła je mieć.
Kiedy tylko spojrzę na te pejzaże,
poczuję zapach minionego lata,
uchwycone w ramy piękno tego świata.

„Pejzaże”

Kocham polskie krajobrazy,


ciągle widzę te obrazy.
Takie mam marzenie,
by przenieść to widzenie,
farbą na płótno je nanieść,
bym ciągle mogła je mieć.
Kiedy tylko spojrzę na te pejzaże,
poczuję zapach minionego lata,
uchwycone w ramy piękno tego świata.

72
peace and love

Joanna
Svensson

The dream of
my dreams

My dream has been fulfilled


My happiness bares your name
You are the love of my life
My soul mate – my life companion
You have given me hope and trust
You have opened your arms of security
You have finally calmed
The symphony of my longing
It has turned into a nocturne of joy
I remember the lovely night at the beach
With the moon’s so magical beams
The night was filled with fragrances
I heard the sand at the seashore
Silently whisper your name
And I felt it oh, so strongly
That you are mine forever
That I love you
That my dream of dreams
Has finally been fulfilled!

73
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Ovidiu Dinică

Biografie
Studii universitare Craiova
1987 Ştiințe Economice
Colaborări în presa
studențească perioada 1983-
1987
1990 colaborări la Ziarul 7
zile din Rm. Vâlcea
perioada 1991-1992 Radio
Craiova.
1996-1998 Vâlcea 1 Colaborare
Prima poezie publicata la 15 ani de Mihai Stoian în volumul Andra.

Poezii din Izolare

Ca un strigăt, viaţa

Le privesc chipul palid


şubrezit de umiditate,
gândurile îi încarcă cu amarul respirației bolnave
sunt jilavi cu pântecul roş de îndoială,
între zgomotul roților de maşini
şi apăsătoarele cărămizi din caldarâm
lumina umple geamurile cu speranță
alungă lungi umbre strecurate cu privirile la pândă,

74
peace and love

stive de emoții stau într-un difuz şir,


clădiri ce par arse, mobilate sumar şi
înzestrate cu durere plâng în culorile incediului
ce cuprinde piepturile suferinde,
pelerinaje întrerupte
fugi intensificate de strigăte
aduc zeii cu fețe umane implicați în fierbere
să desfacă viața din chingile morții,
au atâta putere încât le-a murit teama,
sunt martorii nemuririi înving sau sunt învinşi
inima lor este facla ce întreține speranța,
timpul se împarte între jertfă şi inconştiență,
soarele veghează cuvintele ce se îneacă
în lacrimi,
asaltat de întuneric sufletul rezistă
este soldatul reclădit cu fiecare luptă.

Peisaj cotidian

Liniştea stăpâneşte strada,


în mijlocul aerului pictat cu creta
bazinul de corpuri atrage sarea,
chipuri impregnate cu nesomn merg pe pleoape
ca şi cum ar merge pe valurile de nisip
ale plajei nichelate cu viruşi,
doar apa poate salva trupuri,
pielea se descuamează în fâşii
ca o trecere pietonală
75
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

lipsită de semafoare, blocată


în aşteptare,
rămân amprente de sare pe umerii goi
străzi lăcrimează,
câinii nu-şi mai cunosc stăpânii.

Prometeu

Prin conducte
nu întotdeauna
curge apă, uneori rugina depusă de timp
lasă sarea să cristalizeze pe buze,
sărutul înseamnă sfârsit,
în straturi zgura ca o umbră a fricii
îmbracă ținutul,
din colțuri pândeşte neîncrederea,
trupuri unite în chemare
strâng sarea depusă riguros
după ritualuri dictate de timp,
corpul este o singură rană
tot mai rotundă,
sarea acoperă orice urmă a respirației,
timpul devine o stâncă,
zeii frământă tinerețea pe stânci,
Prometeu îşi pierde
ficatul spintecat de ciocul fierbinte,
nici o ploaie nu vine să stingă focul în ceruri aprins.

76
peace and love

Ca niciodată

Acum când nevoia de distanțare socială


este vitală
precum teama de a vorbi în public
are propriile victime
sau cum buchetul de crini de pe pupitru
îmi trezeşte amintirea morții
în fața căreia deschid totuşi geamurile,
privesc zarea unde îmi înec privirea într-o mare
la care nu voi ajunge niciodată,
sunt sigur de aceasta pe cât de sigur sunt
că privind pereții goi ai camerei mele şi mai ales tavanul
asupra căruia nu găsesc motive de-al atinge
habitatul se va aduna în ochii mei iar în noapte îmi va da
coşmarul ruperii de necesitate,
pot locui şi în cochilia melcului
ce mă vizitează zilnic,
îi este şi lui frică de moarte
mi-a spus-o într-un vis cândva,
cu toate acestea recunosc
nu m-au preocupat niciodată
stilourile cu peniță de aur
le priveam de la distanță ca pe relicve
şi mă temeam de inutilitate şi fast
amestec greoi cu gust de rugină,
însă am folosit pixuri

77
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

ce-mi permiteau uciderea din când în când a timpului


astfel să nu fiu identificat ca asasin,
pe ele le veți găşi asupra mea
ca pe nişte spade sau mai bine zis termometru
din care însă mercurul a dispărut.

Ştrandul cu apă sărată

în strana norilor
cuvintele nu mai ajung
se opresc deasupra oraşului
alungate
de iluzii,
în ornicele de nisip se frământă visele
ca pe un aluat,
pe plaje, trupuri însemnate cu cristale de sare îşi caută
iubirea
joacă fals poker
cu inima goală,
sub tălpi castelele se năruie măsurând veşnicia,
într-un ştrand în care sarea se aduce din adânc
sunt ziare cu imagini ce înghit sec cuvintele,
zidurile ca de bastion pasc cerul,
pe pământ tălpi de fier grăbesc timpul
să nască întrebări,
la duşuri fețe posomorâte aruncă măştile
zăpada din pleoape le curge pe fard,

78
peace and love

cabine insalubre din scânduri umede


sunt purtătoare de păcate,
verdele lor decojit vede un soare palid
se schimbă priviri acoperite de aşteptări
ca ale unor temniceri ce nu cred în libertate,
în timp îngerii zburdă nepăsători deasupra apei.

79
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Adrian
Scriminţ

CV literar
Finalist al Concursului
Naţional de Literatură 2012, ţinut
sub egida Reţelei Literare, a
Editurii Tracus Arte şi a Uniunii
Scriitorilor Români (locul 5). Mențiune specială din partea USR Spania,
la Concursul Național de Literatură din 2019. Membru al următoarelor
bloguri literare—cu care am o perpetuă colaborare: „Cronopedia;
Rețeaua Literară; Liternautica; Negru pe Alb, AltCulture, Confluențe
Literare.” Diverse interviuri în anumite reviste: Crainicul, Merg în
Braşov, Revista ProDiaspora, Logos şi Agape, Confluențe litarare, Ştirile
Transilvaniei etc.
Redactor RadioProDiaspora, Balerin - solist al Operei Braşov.
Mă ocup cu scrisul din 2008. Am finalizat următoarele manuscrie:
cel al romanului „Cartierul Proletarilor” (roman tragiconic) - la care am
lucrat 10 ani, al romanului „Răpănoşii” (roman de aventură) – la care am
lucrat trei ani; nuvela „Răzbunarea Ciudată”; mai multe schițe şi
povestiri, printre care şi povestirea de lung metraj Jovan Bilici – inspirată
din sute de povestiri reale din majoritatea statelor fostei Yugoslavii, în
momentul de față lucrez pentru metamorfoza povestirii într-un roman
de scurt metraj, în conformitate cu încurăjările blogerilor de literatură;
lucrări apărute şi în reviste de literatură precum: „Antologia România
mea de dor”; „Taifas Literar”; „Revista de cultură Negru pe Alb; revista
Cronos; revista Castelul Cuvântului; revista Itaca din Dublin; resvista
AltCultura etc.
Motoul meu literar: „Ca să scrii, trebuie să mai şi trăieşti uneori
cele scrise... ”

80
peace and love

Şuba

Bastoanele milițienilor îi sculptau cu devotament


şalele. Loviturile se întețiseră până-ntr-atât, încât nu le mai
simțea usturimile. Cu toată tăria lui de caracter, cu toată
tactica lui intimidatorie, Calistrat se pierduse de tot cu firea
sub duiumul lor. Şi când te gândeşti că se vedea dansând,
bătătorind bucuros sub bocanci arătura în urmă cu câteva
ore…
Trecuseră câteva zile de când fusese culeasă recolta de
pe câmpul din spatele blocurilor, iar el ieşise pe tarla cu o zi
în urmă, să mai găsească câte-un cartof pe ici pe colo.
Culegătorii fuseseră harnici, îi strânseseră cu destoinicie, aşa
că cu greu mai dădea de dânşii. Majoritatea erau mici, de
râsul lumii, şi când dădea de vreun cartof mai acătării, scotea
chiote de victorie. Acolo îl şi prinse înserarea, în plin câmp,
deşi se apucase de dat la săpăligă cam pe după amiază, în jur
de ora două. Era epuizat. Îl obosise atât culesul pe câmp, dar
îşi spunea cuvântul şi tura de noapte, în triaj, la format de
garnituri şi cuplat vagoane.
Nu se putea hotărâ să plece, nu îl lăsa inima. Cu cartofii
mici ştia ce avea să facă, urma să îi dea la porci, însă cei mari
nu ajungeau din păcate celor şase suflete hămesite. Era de-
ajuns cât să le amăgească foamea şi să îi trimită din nou
flămânzi la culcare. În ultima clipită dădu peste un cartofoi
atât de mare... cât cei şapte mai acătării pe care îi găsise de
când dădea la săpăligă. Îl prinse în palme şi şi-l duse în fața
ochilor. Îl sărută şi îl aruncă cu voioşie-n pungă. Aveau să

81
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

mergă sătui la culcare. Se puse urgent pe dans, într-un ritm


barbar, carpatic, demn de deranjat somnul străbunilor,
lovind cu patos brazda sub călcâie. Bucuria lui Calistrat era
mare şi, cum era şi firesc pe astfel de meleaguri, trebuia să îi
fie repede curmată, iar cu acel neajuns se porni paznicul
Marcelaş Strungaru ca să o facă:
– Tovarăşu Calistrat, te rog frumos să verşi urgent
înapoi cartofii pe tarla! Nu-i voie să culegi nimic de pe câmp!
Se cunoşteau prea bine. Calistrat trebăluise toată vara
pe un lot cu maci, pe care îl ceruse în îngrijire de la
Cooperativa Agricolă de Producție. Când umplea sacii cu
maci, mai vâra întrânşii şi câte-un bolovan, ca să tragă mai
mult la cântar, că doar primea bani frumoşi pe ei, pe când
nenorocitul de Strungaru, scotea bolovănişul cu dibăcie şi îl
arunca înapoi în câmp, de parcă era moşia lui tacsu, de parcă
îi plătea munca din banii lui. Îi coborâse atunci urgent câțiva
dumnezei şi cristoşi pe pământ, şi fusese doar la câțiva paşi
ca să îl ia la bătaie. Iată-l acum pregătit să facă acelaşi lucru,
să-l învețe odată minte pe Strungaru că tarlaua era un bun al
tuturor, nu numai un bun al traistelor ticălosului cu pricina,
că îl ştia el bine, nu era pentru prima dată când îl vedea pe
câmp cu sacoşele pline de cu toate cele. De altfel îl şi puse de
îndată la respect:
– Da’ de ce să-i vărs? Vrei să ți-i culegi tu?! Aşa de-a
gata?!
Marcelaş Strungaru era şi el arțăgos, şi o tot ținea pe-a
lui:

82
peace and love

– Lasă vorba, nu mă-nveți tu pe mine! N-ai voie să furi


de pe domeniul statului, tovarăşe!
Calistrat se învolbură ca un carton umflat de o rafală
puternică de vânt. Trecu țanțoş pe lângă paznic. Acesta i se
puse cu nehotărâre în drum, şi îşi ridică cu o autoritate
anemică bățul:
– Lasă punga-n câmp, tu n-auzi??? Vezi că te pălesc!
Deşi Strungaru nu i se uita în ochi, Calistrat i-i țintuia
cu hotărâre:
– Încearcă să mă atingi numai cu-n bobârbac,
drăguțule, şi n-o să te mai identifice cine ai fost... nici cea mai
a boalii expertiză medicală! Te bat de te desfințez, te
cotonogesc de te-ascult cu urechea!
Călca apoi cu hotărâre ogorul, îndepărtându-se decisiv
de paznic.
– O să te dau pe mâna miliției!!! răcnea la el Strungaru,
cu umilință şi adâncă ură. Lasă că vezi tu! Să nu mă mai
cheme pe mine Marcel Strungaru dacă te mint!

Fu şi rândul lui să îi bată miliția la uşă. Patru la număr,


printre ei şi doi subofițeri.
– Calistrat Petre?
– Da!
– Ia cheile de la beci, şi haide!
Nu avură ce să vadă. Damingenele de vin de rozinci
erau goale, castraveții murați mai zăceau doar pe fundul
borcanului, mobilier vechi de când lumea. Doar bicicleta

83
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

părea întreagă, deşi păianjenii încercaseră cu spor să o


tupilească în spatele pânzelor.
– Cu asta ce e? dădu uşurel cu piciorul în roată
sectoristul Loredan.
Lui Calistrat îi sări pe loc glicemia, mai ales că îi era
lezată cea mai a naibii avuție a lui:
– E bicicleta mea! Aveți ceva împotriva ei?! Vreți s-o
duceți la Cooperativa Agricolă de Producție ca să o faceți bun
obştesc???
Palma care îi trosni ceafa îl făcu să intre într-un fel de
revelație, căci nu i se mai întâmplase una ca aceea.
– După ce ne faci să alergăm pe drumuri, tot tu eşti ăla
cu gura mare! îl repezi apoi Plovăraş, subadjunctul
sectoristului Loredan.
– Da’ ce-am făcut?! îngăimă cu nervi dar şi cu
intimidare.
– O să vezi tu imediat! îi sări şi Loredan în ajutor
subadjunctului.

Nedumerirea lui Calistrat creştea direct proporțional


cu cea a milițienilor. În cămara din bucătărie nu îi găsiră
decât nişte borcane goale, în debara îi erau depozitați nişte
saci goi de rafie, cele două veceuri erau pustii, doar rufe puse
la spălat zăriră pe acolo. Sectoristul Loredan, mai
experimentat decât ceilalți cu care venise, se apucă să
scormonească şi în coşul de gunoi. Şi avuse dreptate, cojile
incriminatorii ale cartofilor subtilizați zăceau acolo.

84
peace and love

– Unde-s cartofii, bă?!? urlă subadjunctul Plovăraş la


dânsul, iar pălmoaca acestuia îi trecu razant pe lângă ureche.
– Sunt la mine-n burtă! urlă şi Calistrat, fără să se lase
cu nimic mai prejos.
– Ia-ți ceva pe tine şi fuguța cu noi la secție!
Încă un lucru remarcabil sesiză Loredan pe când îl
observa cum se îmbracă, o şubă de stârnit toată invidia, mai
elegantă decât cei angajați în armată, nouă, pufoasă, şi cu
nasturi argintii. Parcă o şi vedea cu tresele de ceferist
înlăturate şi cu cele de miliție cum îi luau locul.

La secția de miliție atât nedumeririle cât şi isteriile lui


Calistrat creşteau direct proporțional cu cele ale milițienilor.
Şedea pe aceeaşi bancă lunguiață cu trei dintre vecinii lui:
Georgică Păduraru, Iulian Bordei şi Gabi Lăstun. Acesta din
urmă avea nişte palme umflate cât cucuiele, căci ceilalți doi
îşi recunoscuseră faptele şi scăpară mai repede. Dilemele
milițienilor erau următoarele: în urma unei plângeri
întocmite de un paznic C.A.P. – căruia din motive întemeiate
de siguranță nu i se putea divulga numele – precum că
cetățenii incriminați subtilizaseră de pe avutul obştesc; la
controlul organelor competente a rezultat că pivnițele lui
Georgică Păduraru, Iulian Bordei şi Gabriel Lăstun, cartofii
subtilizați au dat pe dinafară atunci când li s-au deschis uşile,
pe când la numitul Petre Calistrat nu s-au găsit decât cojile
acestora în propriul lui coş de gunoi, rezultați dintr-o
cantitate minusculă, neîndestulătoare nici măcar propriei
familii, deşi el era cel mai vizat în plângerea care avea şi

85
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

acoperire, mai ales că lucrătorii secției de miliție


confiscaseră zeci de saci de la primii trei împricinați.
Tocmai de aceea zelul deontologic al sectoristului
Loredan fusese activat cu desăvârşire, din moment ce
trimise câteva echipaje să îl scotocească după cartofi şi pe la
rude, că mai mult ca sigur că îi depozitase acolo, fapt care îi
accelera lui Calistrat toate nemulțumirile. Văzându-l atât de
nemulțumit, la început milițienii se pierduseră cu firea, nu
mai erau cu el la fel de țâfnoşi ca şi înainte. Acesta tuna şi
fulgera, balele îi spumegau la gură şi, cu acest prilej,
accidental, le descoperi sectoriştilor şi hiba, că o să se plângă
organelor de partid, că nu degeaba era el membru activ de-
atâția ani, că colegii superiori din partid or să dea cu ei de
toți pereții, că el nu era orişicine...
Sergentul Plovăraş îşi freca fâstâcit palmele, iar
Calistrat simțea avantajul cu pricina. Loredan o lăsă urgent
mai moale, dictând secretarei că dovezile paznicului căruia
din motive de maximă securitate nu putea să îi pomenească
numele nu erau destule, deşi la domiciliul suspectului se
găsiseră niscaiva coji proaspete de cartofi în coşul de gunoi,
fapte care coincideau totuşi cu relatările paznicului, dar nu
erau destul de concludente, cartofii împricinuiți putând fi
cumpărați chiar de la vreun aprozar care îi avea pe stoc, la
urma urmei.
Calistrat de colo o ținea sus şi tare, în ciuda semnelor
insistente ale celor doi superiori ca să-i lase naibii să
întocmească cumva procesul verbal de constatare şi să-i dea
drumul cât mai de grabă acasă, căci îşi aduse subit aminte şi

86
peace and love

de pălmoacele pe care le încasase de la aceştia, şi nu putea


nicidecum ca să le-o ierte:
– Cârciumari neisprăviți ce sunteți, slujbaşi mărunți de
pe suprafața pământului. Cum ați îndrăznit, bă, să dați în
mine?!? Puteți voi să căpăciți pe cine-o-ți vrea, dar mare
greşală ați făcut luându-vă de mine! Voi ştiți cine sunt eu, cu
cine-aveți de-a face???
– A fost o oarecare neînțelegere! îl împăca Loredan,
lucru care îl încuraja în mod vădit pe Calistat din moment ce
le prinsese punctele slabe.
– V-ați luat de un membru de partid, tovarăşi, şi nu de
unul oarecare, ci de unul activ! Toată strada Colectivizării
îmi este în desemnare, cu tot cu cele opt blocuri cu tot. Păi eu
nu sunt orişicine, tovărăşeilor! Am oameni şi incinte în
responsabilitate!...
– Haideți să completăm procesul, să terminăm! îl
încuraja fără s-o ştie şi Plovăraş, pe când lui Loredan începu
să îi crească tensiunea, şi de-abia şi-o mai putea controla.
Calistrat voia neapărat să fie măgulit, împăcat, să i se
ceară scuze, să i se acorde importanța cea mai mare, mai ales
acum, când le prisese punctele slabe.
– Am să vă fac un raport la organele de partid de-am să
îi îngrozesc. O să mai fiți voi sectorişti... prin sate şi cătune!
Asta v-o promit! Mă jur pe cele două fiice şi pe cei doi fii ai
mei...
– Acum că... —voia să spună şi Loredan ceva, însă
Calistrat îi făcu semn cu autoritate să nu mai cuteze să îl
întrerupă. Dacă trebuie, până şi pe nevastă-mea am s-o pun

87
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

chezăşie, ca să vă demonstrez că am să vă înfund... de n-o să


vă mai desfunde nimeni, derbedeilor!
Îi studia pe urmă. Plovăraş şedea fâstâcit, studiind un
dosar al celorlați vecini de bloc pe care îi adusese la secție;
ceilalți doi subalterni îl scrutau când pe Calistrat când pe
Loredan, aşteptând cu o oarecare indiferență o oarecare
turnură a situației, ori un ordin; pe când sectoristul Loredan
îi cerceta ochii cu o mare dojană.
– Acum că ne-ai zis tot ce ai pe conştință, lasă-mă şi pe
mine, ca în numele echipei să îți zic câteva vorbe!
– N-am terminat! îl opri Calistrat, ce-i drept, puțintel
cam intimidat. De-abia încep!
– Gura, bă, odată!!! se răsti la el Plovăraş, vădit enervat.
Acum vorbeşte tovarăşu Loredan! o răsteală care îl intimidă
definitiv pe Calistrat.
– Tovarăşe, în conformitate cu raportul tovarăşului
paznic, am prins asupra faptului trei vecini de-ai dumitale,
cu care te întovărăşeşti adeseori, cu tone de saci de cartofi în
magaziile lor. După cum ai observat, informațiile care ne-au
parvenit au fost deosebit de precise...
„În ce belele m-a băgat şi cretinu’ ăla de Strungaru!
constata Calistrat în gând. Răsplăti-l-ar Dumnezeu să-l
răsplătească”!
– Intuiția mea îmi spune că ți-s şi dumitale clipele
numărate. E chestiune doar de timp până când te-om prinde.
Îți găsim noi depozitele, să n-ai grijă!

88
peace and love

– N-am niciun depozit, tovarăşe. Vă pierdeți timpul de


pomană, şi presupun că aveți atâtea lucruri de făcut... —tuna
Calistrat, străduindu-se să nu mai fie intimidat.
– Nici nu mai contează, tovarăşe, dacă ai şi tu o pivniță
plină de cartofi la fel ca şi ceilalți, ori că ai numai un kilogram.
Defăimător este atât pentru dumneata, dar mai ales pentru
statul nostru socialist, că ai fost surprins subtilizând bunul
statului de pe câmp ca ultimul mitocan, dedându-te la o aşa
umilință. Nu ți-e ruşine să îți fie, tovarăşe?! Te creşte țara
asta, te îngraşă, se străduieşte să nu îți lipsească nimic, să ai
o viață de calitate, şi tu ți-o faci de râs...
Calistrat fierbea de indignare, dar se străduia să îl lase
pe Loredan să termine ce avea de spus, pregătindu-se intens
să îi zică apoi vreo două, mai ales că oboseala acumulată cu
două nopți în urmă la depou, cât şi claca pe care o trebăluise
pe câmp îl frânsese, şi nu mai avea deloc răbdare cu toate
caterincile.
– Să ieşi aşa, cu nonşalanță, în plin câmp, să invoci în
ciuda tuturor acestor beneficii pe care ți le oferă statul
nostru socialist că nu ai ce da la copii de mâncare, asta
înseamnă că eşti un leneş, un puturos, un iresponsabil,
obişnuit să primească totul de-a gata din partea organelor
noastre de partid, cu care văd că ți-ai deprins obiceiul să te
lauzi...
– Onorabililor! îl întrerupse Calistrat, cu un glas
tremurat de ofuscare. Eu sunt un cetățean decent, aşa că nu
am să fac ca şi alții, să vă trimit în cristoşeii ma-mii voastre,
ci am să vă lămuresc cu calm că, după ce ați făcut nişte
gogomănii judiciare mai mari decât cozoroacele voastre...

89
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

– Hai, fuga, dați-i drumul acasă! îi ordonă Loredan lui


Plovăraş, pierzându-şi pe deplin răbdarea. Dar să ştii,
tovarăşe—îl indica cu degetul pe Calistrat—că ți-s numărate
orele până când te vom prinde.
Apoi Loredan prinse un mare interes pentru şuba cu
care era înzorzonat inculpatul, neagră, elegantă, cu nasturi
lucioşi, de aluminiu. Căile Ferate Române îşi răsplăteau cu
lăudăroşenie lucrătorul.
– Şuba ți-o ținem ca şi cauțiune până la finalizarea
investigațiilor. Ca să nu îngheți, te voi trimite acasă cu o
dubă. Luați-i-o.
Subalternii se supuseră ordinului şi se apropiau de
Calistrat cu timiditate, pe când Loredan îşi făcea mari
speranțe să se căpătuiască cu o astfel de şubă, căci mai
abordase o astfel de tehnică, şi rămase în felul ăsta cu
lucrurile confiscate pe vecie. Incriminații, vinovați sau nu de
faptele lor, nu mai cutezau să şi le revendice, bucuroşi până
la urmă că au scăpat naibii de acolo. Normal, dacă ar fi făcut-
o, li le-ar fi returnat lucrurile reținute, însă ce era drept, nu
se întâmplase încă nimeni să o facă.
Calistrat se şi enervă, dar se şi panică în acelaşi timp,
văzând că milițienii îi dezveliseră din şubă deja un umăr.
– Băăă, voi nu înțelegeți că n-am furat niciun câcat???
Şi începu să strige şi mai tare când văzu că şuba îi dezvelea
ambii umeri: Lăsați-mi, bă, şuba!!! E a mea! N-am furat-o, e
de la muncă, de la CFR! Am căpătat-o, am muncit pentru ea,
eu nu dau cu jula ca şi voi!...

90
peace and love

Într-o îmbulzeală generală, cei trei milițieni reuşiră să


i-o despoaie, cu tot cu cei doi nasturi argintii care îi părăsiră
gulerul şi prinseră să se rostogolească cu salturi vioaie pe
podeaua ostilă. Cu o forță de care nu era conştient că putea
fi în stare, Calistrat îşi împlântă palmele în şubă şi şi-o
smulse din brațele milițienilor. Începu apoi să îi bubuie peste
creştete cu blănoiul.
– Luați, mă, şubă! Vă sparg capetele cu ea,
derbedeilor!...
Subadjuncții prinseră să i se înlănțuie de brațe.
Calistrat reuşea să îi dărâme, şi apoi nu pierdea deloc prilejul
ca să îi pocnească cu şuba, măturând cu ei camera, şi asta
spre uimirea celorlalți trei vecini, care îşi vârâseră capetele
prin crăpătura uşii ce îi despărțeau de sala de aşteptare.
Loredan socoti că trebuia să intervină. Se ridică fără grabă
din scaun, puse mâna pe baston, se îndreptă spre Calistrat, îl
înşfăcă de gulerul puloverului, şi în cepu să îi izbească
niscaiva lovituri sănătoase peste spinare. Se dumiriră şi
colegii lui. Îşi luară bastoanele care de pe unde, îl umflară de
capătul şubei, îi dezveliră şalele, şi începură să-l
cumințească. Izbiturile erau atât de întețite, încât Calistrat
parcă nu le mai simțea muşcăturile...

Zâmbea din când în când pe străzile sumbre care îi


pustiau sufletul. Se simțea învingător. Îi dădură drumul
acasă, cu tot cu şubă pe el. „I-am intimidat cu funcția mea în
partid! îşi zicea în sine. Şi le-am arătat eu lor... de au să mă
țină minte. Şi nu mă las eu atât de uşor! Să vezi ce raport am

91
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

să le fac la PCR... am să scriu despre ei arhive întregi, tone


dacă trebuie”...
Aşa se convingea Calistrat, cuprins între două stări, de
aprigă satisfacție şi dureri fizice, căci bastonada care i se
aplicase cu câteva minute în urmă îl chinuia cumplit. De-abia
acum îi simțea pe deplin efectul. Părea că pe sub şuba pe care
şi-o salvase de la dispariție şalele îi aveau răni deschise,
peste care îi erau presărate plicuri întregi de sare şi piper.
Brusc îl apucă plânsul, cu lacrimi, şi şuba îi prinse subit
apăsătoare proprietăți magnetice. De-abia şi-o mai târa. Se
opri să se odihnească, ajutat fiind de sprijinul unui copac.
Calistrat, privit cu ochii altor trecători, dădea impresia unui
bețiv, a unui lucrător feroviar obişnuit, care rămăsese
împotmolit nițel cam mult timp cu băieții la câteva drafturi
de bere călâie. Bătea a pagubă cu pumnul în copacul care îi
lua apărarea:
– Eşti un rahat în ploaie, Calistrat. Cum poți fi atât de
naiv? Cum poți fi atât de prost? Auzi la el, să te plângi la
partid. Păi, ți-o încurci şi mai abitir. Or să-ți organizeze ăştia
o şedință-n cinstea ta, de n-o să te vezi, în care or să te facă
cu ou şi cu oțet, că ai subtilizat cartoful gliei, că te-ai opus
organului constatator... Stai naibii pe curu’ tău. Vezi-ți de
şuba ta şi de lăsarea ta în pace, că eşti singurul care a scăpat
cu basmaua curată din toată tărăşenia, n-o să stai la răcoare,
ca proştii ăia de vecini ai tăi!...

92
peace and love

Se puse din nou la drum, cu jurământul să o lase mai


moale cu partidul, cu ifosele, şi să fie mai cu băgare de seamă
atunci când s-o lupta să îşi hrănească plozii, să treacă prin
tot şi prin toate cât mai invizibil cu putință. Cât despre
paznicul Marcelaş Strungaru, îşi propuse să îşi pună
promisiunea în aplicare, să îi tragă cândva o mamă de bătaie,
de nici cea mai a boalii expertiză medicală să nu îl mai
identifice vreodată cine fusese înainte...

93
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Elena Tudosă

CV
Mă numesc Elena Tudosă,
sunt o mare iubitoare de poezie,
pe care o citesc cu mult drag, dar
care având un dar de la
Dumnezeu, încă din anii şcolari
gimnaziali am şi început să o scriu
participând la seratele Cenaclului literar „Mihail Sadoveanu” din comuna
Vânători-Neamț, locul unde m-am născut.
În 2018 cu o poezie dedicată mamei am câştigat marele premiu la
un concurs organizat de către Gazeta Românească, acest fapt dându-mi
curaj de a participa şi la alte concursuri. În 2019 am fost unul dintre
câştigătorii concursului „Universul poeziei” ediția a doua ca debutant
organizat de către editura Ştef-Iaşi. Tot anul trecut în luna august am
editat primul meu volum de poezii „Înger călător pe firul unui dor”.
Sunt autor colaborator al revistei canadiene „Poezii pentru
sufletul meu”, autor colaborator în două antologii realizate de către
editura ECreator.
Deasemenea, autor colaborator în Antologia cu dedicații unicat în
România „Din inimă pentru inimă” realizată de editura Ispirescu.Ro.
Sunt autoare a multor poezii care vor vedea lumina tiparului în
acest an şi în următorii ani. În curând va vedea lumina tiparului cel de-al
doilea volum de poezii, , Iubire şi chin".

94
peace and love

Iubirea ta arzândă

Iubirea ta arzândă care m-a vrăjit,


În suflet a făcut cărări pline de dor,
Ce mă poartă, mă-nalță spre un nou răsărit,
Din care nu aş vrea nicicând să mai cobor.

Iubirea ta arzândă îmi este doar delirul,


Din care astăzi eu nu vreau să mă trezesc,
Ca să mai simt vacarmul ce soarta şi destinul,
Mi l-a hărăzit viața mult timp să îl trăiesc.

Iubirea ta arzândă îmi e banalul joc,


Drogul ce mă îmbată cu gust dulce-amărui,
E-mbălsămatul aprig al nestinsului foc,
Pârjolul jar ucigaş şi blestemul sufletului.

De iubirea-ți arzândă sufletul îmi geme,


Când nu îmi eşti lacrimi fierbinți de nard,
Le simt curgând nevinovat din gene,
Şi sufăr în neştire când te aştept şi rabd,

Iubirea ta arzândă e spin ce m-a străpuns,


Durerea dulce-amară, dorință şi chemare,
Alin ce mă-mplineşte când suferind nespus,
Zac aşteptându-te de dor şi întristare,

Tu m-ai vrăjit în toate eşti raza mea de soare!

95
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Chemarea inimii

S-au scuturat copacii pe aleea care,


Mă poartă paşii mei obosiți adeseori,
De ce nu-mi vii iubite, clipe de-nsingurare,
Îmi mistuie ființa, topindu-mă de dor,

Tăcerea ta mă doare atâta de cumplit,


Sufletul mi-e scăldat în nesfârşite ploi,
Cărarea vreau să-i fac, prea tare a obosit,
Ce crudă-i depărtarea asta dintre noi,

Şi gândul trist se zbate-acum amarnic,


Nu ştie să-mi aline chemarea inimii,
O frică mă cuprinde, mă bântuie năprasnic,
Sufăr îngrozitor, când văd că nu îmi vii,

Cu gându-acesta că nu îmi vei veni,


M-asemăn florii ce se scutură de vânt,
Ca o vioară ruptă e astăzi coarda inimii,
Chemarea ei răsună ca cel mai jalnic cânt,

S-au scuturat copacii, covor alb de petale,


Vântul le spulberă, un joc de fluturi par,
Prin ele paşii mei, azi vor păşi agale,
Nu-mi nărui chemarea inimii mele iar,

Hai, nu mă fă iubite-n zadar să te aştept,


Te iubesc, inima-mi bate, stă să sară din piept!

96
peace and love

Cu tine

Cu tine zarea-mi pare mai senină,


Şi sufletul mi-l simt curat şi împăcat,
Cu tine viața-i de speranță plină,
Şi drumul ei mai uşor îl străbat.

Când zilele mi-s negre, pline de nevoi,


Şi simt că mă destram până la os,
O lacrimă îngemănată amândoi,
Suntem când ne iubim şi alinăm duios.

Dacă furtunile în viață mă răpun,


Iar cerul de durere-amară plânge,
Cu tine eu mă simt mergând pe drumul bun,
Tot greul lângă tine uşor îl pot învinge.

Ştiindu-mă că sunt primul tău gând,


Din primii zori ai dimineții următoare,
Sunt cel mai fericit suflet de pe pământ,
Alăturea de tine-nfloresc precum o floare.

Şi astfel înflorind în sufletu-ți curat, :


Vei simți că din griji, prima grijă îmi eşti,
Cu tine suflet drag al meu îngemănat,
Îmi voi trăi apusul vieții ca-n poveşti!

97
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Te închipui

Eu mi te închipui cum te înfiori,


Imaginîndu-ți că-ți sunt aproape,
Precum luna ce ruşinată din nori,
Coboară pe ochiuri line de ape.

Eu te închipui savurând un sărut,


Când din umbră vii să mi-l furi,
Ca un prunc înfometat, bine hrănit,
Te văd surâzând cum te bucuri.

Te închipui cum mă respiri, mă tremuri,


Mă aprinzi, arzându-mă în pârjol de foc,
Şi iubându-mă pătimaş mă cutremuri,
Ținându-mă captivă-ntr-al dragostei joc.

Eu te închipui cum seară de seară,


În gândul tău mă aştepți să revin,
Întrebându-te când va fi prima oară,
În mrejele iubirii nevinovați să sfârşim.

Eu te închipui dorindu-mă să mă ai,


Să mă iubeşti, să te iubesc nespus,
Împreună să sfârşim într-al dragostei rai,
Dintr-al universului minunat paradis,

Eu te închipui... îmi vei împlini al meu vis?

98
peace and love

Rugăminţi

Presară-mi iubite linişte în calea mea,


Petale albe-roze din florile de cais,
Şi cheamă-mă mereu, ori vino-n calea mea,
Iubirea să devină frumosul nostru vis.

Aşterne-n jurul meu atât, numai o rază,


Să-mi lumineze drumul ce mi-i întortocheat,
Frânge te rog tăcerea şi stîndu-mi doar de pază,
Alungă-mi din tristețea în care rău mă zbat.

Inundă-mă iubite azi cu lumina bolții,


Prea multă întunecime bântuie sufletul meu,
Şi inima-mi suspină adânc pe talgerul nopții,
De chinul aşteptării ce mă mistuie rău.

Acoperă-m-o clipă cu căldura sufletului,


Poate-om deveni iar două flori îngemănate,
Dezleagă-mi te rog lanțul amar al dorului,
Ce în pârjol cu foc de jar aprins mă arde.

Leagă iubite firul dorinței noastre ne-mplinite,


A dragostei ce ni s-a stins fără de vreme,
Şi înveleşte-mă cu calmul serilor liniştite,
Sufletul împăcat va-nceta să te cheme.

99
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Nicoleta Mija

CV. - Suflet hoinar


Cine sunt eu? Un suflet care trec pe
lângă tine şi nu întreb nimic. Sunt femeia
dintr-un întreg aici în viaţa asta şi în cea de
dincolo. Aşa cum soarele şi luna sunt două jumătăţi care se întâlnesc la
răsărit şi la apus, aşa şi sufletul meu adună tristeți şi pace.
M-am născut într-o zi de vară la Brăila, atunci când toamna începe
să mângâie frunzele. Din prima zi şi până astăzi am călătorit în lumea
cărților şi mi-am bucurat sufletul cu prietenii din cărți.
1976 În altă zi de iarnă, un decembrie geros, am deschis uşa
Liceului Teoretic "Nicolae Iorga" din Brăila, puțin speriată, foarte
emoționată, după un concurs greu. Am reuşit să ajung acolo unde am
visat până atunci: într-o bibliotecă mare. În prima pauză mi-a deschis uşa
profesorul şi scriitorul Ungureanu Nicolae, un om adevărat, un prieten
adevărat. Mulți ani am călătorit în lumea cărților împreună, mulți ani am
învățat ce înseamnă o carte, ce înseamnă pentru sufletul elevilor o
bibliotecă. Împreună am organizat CENACLUL LITERAR " NICOLAE
IORGA" şi revista "MUGURI".
1992 Alături de un mare iubitor de Eminescu, profesorul Sorin
Leu, am organizat CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ
"NICOLAE IORGA". Au participat an de an elevi din toată țara care după
ani mi-au scris de multe ori. Cele mai bune poezii, eseuri, poveşti au fost
prezentate în noua revistă "Adierea"
1993 OLIMPIADA CITITORULUI, un proiect unic atunci în
sistemul de învățământ, care s-a bucurat an de an de o mare participare
- elevi din clasele a IV-a – a XII-a.
1995 CONCURSUL NAȚIONAL "TE SALUT, GENERAȚIE ÎN BLUGI",
un omagiu adus marelui poet Adrian Păunescu.

100
peace and love

2000 Activitate de voluntariat în cadrul Centrului de Informare şi


Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă Brăila.
Proiectele derulate s-au adresat elevilor liceului, cadrelor didactice.
Fondurile pentru toate activitățile liceului au fost asigurate prin
activitatea de voluntariat desfăşurată. Scopul acestei activități a fost
acela de a forma elevi de liceu voluntari, care să înțeleagă cât de
importantă este această activitate.
2016 Femeia ominiprezentă mulier ubique, BIBLIOTECA
CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi
2016 Pe o cruce de lumină, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura
Srudis, Iaşi
2016 Poezie şi suflet, Ciclu antologic "Metamorfozele naturii -
simfonii albastre", Volumul I, Primăvara, BIBLIOTECA CRONOPEDIA,
Editura Studis, Iaşi
2017 Şoaptele verii, Ciclu antologic "Metamorfozele naturii -
simfonii albastre", Volumul II, Vara, BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura
Studis, Iaşi
2017 Cuvinte în zbor, Ciclu antologic "Metamorfozele naturii -
simfonii albastre", Volumul III, Toamna, BIBLIOTECA CRONOPEDIA,
Editura Studis, Iaşi
2017 Vorbe de vis, Ciclu antologic "Metamorfozele naturii -
simfonii albastre", Volumul IV, Iarna, BIBLIOTECA CRONOPEDIA,
Editura Studis, Iaşi
2019 Mini – concursuri cronipediene, volumul I, poezii, poeme,
BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi
2019 Mini – concursuri cronipediene, volumul II, proză, interviuri,
BIBLIOTECA CRONOPEDIA, Editura Studis, Iaşi

101
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Pace şi iubire

Mă reîntorc printre constelații,


Păşesc liniştită pe cărarea stelară,
Ascund printre vise lacrima vieții,
Vântul de teiul înflorit se înfăşoară.
Fără iubire stelele ar fi mai sărace,
Lumina ochilor tăi aduce multă pace.

Cu cioplituri dibace timpul modelează,


Răsfoiesc în paginile sufletului visele,
Timpul pe chip priceput ne pictează,
Valul mării şterge repede toate urmele.
Candela aprinsă multă linişte ne aduce,
Glasul dorului lin este plin de pace.

Pe cerul senin multe cupole înstelate,


Suntem doar o clipă pe drumul vieții,
Printre valuri adunăm amintiri uitate,
În suflet trec mai tăcuți anii tinereții.
Noaptea ne veghează, Luna se-ntoarce,
Adun în clepsidra sufletului multă pace.

Clipele plecate, se scutură pe drum,


Se prinde de genele obosite somnul,
Învăluiți de al teiului înflorit parfum
Când printre zori stelele îşi iau zborul.
Tainic, printre vise simfonia nopții tace,
Visele vin şi pleacă în a dimineții pace.

102
peace and love

Când înfloreau crinii

Liniştea se lasă peste asfințit,


Sufletul multe are de povestit,
Perdeaua uitării este bine trasă,
O lacrimă în suflet stă ascunsă.

E pace printre înverzite ramuri,


Ascunse în suflet multe doruri,
Pe cerul tainic străjerii nopții,
Culeg multe clipe din tolba vieții.

În cartea sufletului... mă opresc,


Din amintiri adesea mai citesc,
Când înfloreau crinii ne-am întâlnit,
Cu pacea iubirii noi ne-am hrănit.

Ce am în suflet este plecat departe,


Multe clipe liniştite în suflet adunate,
O lacrimă printre ecouri de suspine,
Mereu crinii albi vor să mă aline.

Ceasurile nopții picură multă tăcere,


Mă mângâie a vântului caldă adiere,
Pe unde am trecut iubite odinioară,
În sufletul meu pacea se strecoară.

103
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Gânduri...

Ascultă cântecul vântului duios,


Liniştea, pacea este deplină,
Stăm în curte într - un loc umbros,
Amurgul peste altă zi o să vină.
Se-mbracă foaia albă cu rânduri,
Pe ascuns un zâmbet îmi trimiți,
Adesea mai cad pe gânduri,
Îmbrățişați de iubirea unei vieți.
Ascultă cântecul vântului duios,
Gânduri şi amintiri din trecut,
Mă mângâi şi mă cerți frumos,
Pe chipul tău un zâmbet am văzut.
Un ghem de întuneric goneşte ziua,
În pacea îmbrățişării tale mă adormi,
Din bolțile înflorite cade iar roua,
Liniştit lângă mine adesea tu dormi.
Ascultă cântecul vântului mai furios
Florile în jur sunt toate colorate,
Deschizi fereastra larg, eşti mai voios,
Soarele aruncă multe făclii liniştite.
La masă mă aşez să scriu pe foaia albă,
Priveşti fereastra, eşti mai gânditor,
Timpul adună clipe multe în a lui tolbă,
Soarele se ascunde acum după un nor.

104
peace and love

Clipe de pace

Eşti singurul meu adevăr iubire,


bem din potir totul dintr-o sorbire,
Zilele fug în noi spre trista veşnicie,
vreau clipa iubirii să mai întârzie.
Genele care acum vor să doarmă,
să culeg stele mereu mă îndeamnă.
Când Luna începe ceva să şoptească,
printre stele o să ne urmărească.
Rozele primite sunt numai ale tale,
ascunse săruturi adunate în petale.
Luna neîncetat mie îmi şopteşte,
ştiu ce ea peste ani ne mai povesteşte.
Răspândesc în suflet miresme sfinte,
iubirea nu are nevoie de multe cuvinte,
Clipe de pace adunate de melancolie,
după o lacrimă vine şi multă bucurie.
Purtăm în suflet un vis frumos, împărtăşit
ți l-am spus când tu mi-ai povestit,
O scrisoare mică, ca o tainică pictură,
bem din potir iubirea picătură cu picătură.
Vrea să-ți trimit pacea din gândul meu
pe care îl ştie bine numai Dumnezeu,
În ceas de noapte adesea m-ai privit,
iubirea noastră cu pacea iubirii s-a hrănit

105
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Pacea sufletului

Se ridică printre raze aburii nopții,


Pacea din priviri goneşte răceala ceții.
Se strecoară în gânduri multe stele,
Un sărut îmi şterge gingaş lacrimile.

Acum privirea ta multe îmi spune,


Pe cer stelele încep să se adune.
Să strângi în brațe sufletul fremătând,
Din potirul iubirii adesea gustând.

Pacea cerului îmi bucură sufletul,


Se-ascunde printre stele trecutul,
A plecat din priviri orice supărare,
Dusă de pescăruşi departe în mare.

Farmecul clipei ascuns în lacrima ta,


Când printre stele un vis ne căuta,
Pacea sufletului îmbrățişează visul.
O lacrimă mângâie în noapte scrisul.

Au înflorit pe cărarea noastră florile,


Nisipul veşniciei acoperă lacrimile,
Vântul alunecă printre arborii tăcerii,
Razele înoată printre valurile mării.

106
peace and love

Gordana
Sarić

CV
Gordana Sarić from Niksic
in Montenegro, is a professor of
French and Latin language. She
writes poetry and prose. Her 30
songs about alphabetical letters for children are part of the curriculum
in Primary School in Montenegro. Gordana has published 20 books and
is granted many awards, internationally and in her country, with her
poetry published in Anthologies. She participates in international
festivals for poetry. Gordana was awarded a title of Ambassador for
European Culture in European Championship of Poetry in Rumania, and
a prize for culture and excellence in Verbumlandiart VOCE DEI POETI in
Roma. She is Ambassador of Montenegro for Munir Mezyed Foundation
for Arts & Culture and Montenegro Ambassador of Culture.
In 2020 in Romania, Gordana was awarded a title A Champion of
Poetry for Europe. She is a well known public figure.
Gordana devotes all her life to love, culture, promoting peace and
beauty of words.
Gordana Sarić participated in world Festivals in Tunisia, Marocco,
Belgium, Italia, Romania.
She everywhere promotes poetry.
She is a frequent guest of various televisions.
They call her A LADY IN WHITE and A WHITE ANGEL
She is an AMBASSADOR of SOUL and OPTIMISM
From Croatia, from CULTURE DREAMS OF ZAGREB Gordana
received A Diploma for a special contribution, as she spreads a literary

107
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

words of love and culture, respecting the differences betveen the


internationals.
Gordana spreads love and peace around the world.
Gordana is great humanist and receveied a first award as a
volunteer of the year of MONTENEGRO.
She has receveied the biggest award of the city of Nikšić for
outsanting contribution for culture.

My Soul

My soul desires a lot


It wants plenty
It’s longing for abundance.

Excited and trembling


It wants sunshine
From the sky
Splendour of love
Instead of stars.

My soul
Wants a lot
To go everywhere
To reach far and wide
To fly above the oceans
To unite the lonely ones
Who are tenderly
Searching for each other.

108
peace and love

My soul immensely desires


Peace over entire sky.

Glowing smile
For the longing lips
Merging hands regardless of colour
To find close hearts
Scattered all over the globe.

My soul immensely desires


The germ of hatred to disappear
And entire heaven
To glare with love.

Until there is sparkle in my eyes


And a poem lives in my chest
My soul goes away
Far away
To infinity and beyond.

The world where love is


celebrated

I will go easily through all traps and paths,


span the abyss with flower bridges,
to reach the souls that sensing beauty
in the sunny garden among butterflies.

109
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

In me, there is a hope like a fiery bird


trembling on the top of starry hills,
while I search for gentleness and purity of heart
beyond all evil and bitter sources.

I will look for a world where love is celebrated


in the far away of mysterious universe,
to clear the shade even of my own shadow
from deathly strife, hatred and unrest.

In my world of crystalline dreams


everything is love and smile and hope
and I don't want to know about the life we live in,
where meaningless division governs.

I'll be a prisoner in the tower of dreams


close to a rose, to a butterfly in flight,
while the divine ray as magical light
breathes in the meaning into my own world.

Stunned by the illusion, unaware of time,


full of love that is forever dreamed of,
I LOOK FOR THE SOULS SIMILAR TO MINE
THAT IN KINDNESS SEE THE MEANING OF THEIR OWN
EXISTENCE.

110
peace and love

Sky of love

We want sky woven of love


Hands in hands and gentleness of calmness
We want a big chanted heart
But a secret force is dividing us.

A force which doesn’t let us live in peace


Which creates two words of restless endlessness
By the mysterious power of an unreasonable mind
Dividing souls longing for hugs.

And we only want a smile of close beings


And a song to inflame the heats with beauty
We want a world of pure feelings
And for love we fight with spirit and goodness.

We fight with deeds of the noble, of the pure


For the unity of people with smiling faces
And beyond the pointless divisions and lies
We rise proudly like proud birds.

Our longing is greater than any longing


It wants from the heart, from the soul, from the chest
It wants with wisdom and clarity of mind
To awaken the divided world with love.

111
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

PAIN and LOVE

Two shadows often pass by me


As dusk slowly covers the horizon.
One is always brightly smiling
The second one is covered by veil.

So, they go hand in hand


In timelessness searching for oblivion,
These two shadows known to all
Inseparable pain and love

Sometimes just join them,


Gloving and cheerful even shadow three,
Beautiful companion with the eyes of angel,
Distant like a star, this radiant happiness.

Meeting in a kiss

Insensibly you entered my life,


coloured it with enchanting shades of the universe,
covered it with a purple silk veil,
filled my soul with the flicker of a butterfly.

You gave me a dress embroidered with stars,


the necklace made of the moonlight,
to shine in the time of loneliness,
while waiting for you on the pillow full of sighs.

112
peace and love

You left the fire of a passionate heart


to warm me when the winters come
You inspired a thought warmer than the sun,
and I keep your brightness in my soul.

And I crave with the distances in my chest,


to be touched by the longing of your verse,
to be hugged with your moonlight rhymes,
to be brought to life by your tenderness.

I've nested the poem under a bird's wings,


to sprinkle it all over your heart,
to feel through all its longings
my desire to meet you in a kiss.

At the threshold of hope

I found you in my heart's desire


and right away got enchanted,
You stirred the secret feelings,
made the birds sing
and my body tremble in gentle restlessness.

My eyes can't see you but my soul can,


it comforts me to think of you being somewhere,
a glimmering existence with distant birds,
and your absence is in my arms, in my dreams.

113
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

You are a wellspring raging with passion,


a desire rushing from a flame to a kiss,
my mind has enveloped you like a liana,
you're a verse coming from thirsty lips,
reflecting the sun.

I've opened the door leading to my poetry


to kiss you with the heat of these lines,
keep you like a gentle butterfly
embracing me as my longing does.

You are my sky and in that sky I shine,


Everything I am longs to be one with you,
And I know we'll meet where hope abides
In the world timeless I'll be in your arms.

114
peace and love

Gabriel
Todică

Fălticeni, jud. Suceava


CV
Inginer licenţiat în
Automatică şi Informatică
Industrială, Iaşi, (1996);
Debutează editorial cu
volumul „Fălticeni, oraşul celor
patru muzee”, Ed. Lidana,
Suceava, 2014, continuând cu „Artişti plastici de viziune dualistă”
(2015), „Artă duoscopică, interferenţe universale” (2017) publicate la
aceeaşi editură, apoi „Drumuri bucovinene” şi „Pelerini în Ţara Dacilor”,
Ed. Accent Print, Suceava, 2019.
Participă la diverse volume colective şi antologii precum şi la
concursuri literare unde a fost şi laureat.

Zile speciale la Chişinău

Eliberat de trăirile sărbătorii, îmi pregăteam plecarea.


Dimineaţa era răcoroasă, ca orice dimineaţă, chiar şi în
sfârşit de sezon cald.
Nu mă aşteptam să-mi apară din senin…
Era senin!... O duminică superbă ce încheia o cavalcadă
de evenimente ce au sărbătorit Limba Noastră cea Română.

115
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

La Chişinău, se serbătorise! Şi am sărbătorit şi eu printre cei


chemaţi… şi minunate gazde…
Am călcat pentru prima dată în Basarabia într-o zi
specială… Era vineri, 30 august. O zi luminoasă în viaţa
mea…
Tânjisem să ajung acolo privind din adolescenţă
miracolul românesc strălucind. Eram fascinat de explozia de
patriotism prin care ţara renăştea. Priveam uluit televizorul
cum basarabenii construiau poduri de flori şi îşi revendicau
Limba Noastră cea Română. Un val de căldură umană
izbucnise din Chişinău amplificându-se în ţunami către
Patria Mamă… Aşteptam să încingem Hora Unirii. Dar ea,
încă nu s-a înfăptuit…
– N-am avut curajul atunci, deşi au existat toate
premisele să o facem. Basarabia vroia. Era independentă. În
’90-’91 se putea… Pesemne că ne-a fost frică de ruşi…, de
Gorbaciov... A fost o decizie politică laşă… Sau poate ştiau
(preşedintele şi premierul) ceva ce noi, ceilalţi, nu trebuia să
ştim, adăugă, destăinuindu-mi-se, ambasadorul.
Poate că dacă nu l-aş fi întâlnit, nu mi s-ar fi destăinuit,
eliberându-mi-se astfel de un regret adânc înrădăcinat în
suflet… Cine eram eu să mi se confeseze? Şi totuşi a făcut-o
împărtăşindu-mi din regretul lui… Am căutat să-l înţeleg
privindu-l în adâncimea senectuţii sale. Se pensionase...
Memoria îmi răscolise amintirile din adolescenţă şi-mi ridică
la suprafaţă regretul unei uniri neînfăptuite.
– Dar acum? Acum ce ne opreşte, refuză ea să se
lamenteze?

116
peace and love

Întrebarea rămăsese să îmi alerge ca un ecou între


pereţii minţii aşteptând să se piardă în armonici. Nu ştiu
dacă eu căutam un răspuns… Poate doar o speranţă că cineva
va fi suficient de vertical să-şi asume rolul de Unificator.
Greutatea cuvântului este amplificată de greutatea
răspunderii. Ferdinand a fost Întregitorul… Se va mai naşte
un altul şi pentru timpurile noastre?
– Într-un fel, unirea e înfăptuită, mă apostrofă
conştiinţa.
Vibrăm identic la valorile naţionale. Am văzut asta pe
31 august, la 30 de ani de când Republica Moldova a
revendicat-o ca limbă oficială. Sărbătoarea Limbii Noastre
cea Română a generat o cavalcadă de evenimente în care şi
eu am fost „prins”. Renata Verejanu, poeta şi amfitrioana
festivalului ce-i poartă numele, mi-a deschis drumul spre
Basarabia. Am dat curs demersului său şi am păşit pentru
prima dată pe pământul cald de peste Prut.
Curios, şi basarabenii ne văd pe noi, tot de peste Prut…
Femeia aceea aprigă, intrasingentă m-a bulversat.
Simţeam în ea un vulcan fremătând în interior, izbucnind
imprevizibil. Poate că tocmai această energie lăuntrică
izvorând nesecat îi permite să răzbească într-o lume nu
tocmai comodă, reuşind să coaguleze spiritele înalte
aspirând spre treptele superioare ale vibraţiei. Ne-am
întâlnit la gala decernării premiilor, într-o sală de ceremonii
din Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Un om
luminos. În fapt, un veritabil Războinic al Luminii ieşit să-şi
înnobileze discipolii. Festivalul de poezie Renata Verejanu
se întinde pe o perioadă de şase luni, premiind şase secţiuni:

117
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

eseu, traducere, poezia în viziunea artiştilor plastici,


recitare, poezie de autor, liceeni. Anul acesta a ajuns la a VI-
a ediţie şi reuşeşte să adune români de pe întreg
mapamondul. Dimensiunea internaţională face ca ideea de
unire să devină un deziderat care pare deja înfăptuit. Renata
Verejanu ESTE un cavaler al Unirii.
Nu ştiu dacă românii din Ţara Mamă înţeleg pe deplin
dorinţa de unire a românilor din Moldova. Au încercat să
aducă în atenţie, opiniei publice din partea dreaptă a
Prutului, că „Basarabia e România”, mărşaluind pe jos până
la Bucureşti, dar preşedintele s-a făcut plecat cu treburi. Un
gest ce nu va fi uitat. I-am privit în ochi şi le-am citit revolta
scăpată în ură. Basarabenii sunt oameni care au acumulat
multă ură, muşcându-şi limba şi încleştându-şi pumnii.
Poartă în ei răni strânse de generaţii, frustrări ce încă nu şi-
au găsit leac… Iar dezamăgirea lor se strânge în jurul inimii.
Au plecat atunci spre Bucureşti să găsească un Unificator. Nu
l-au găsit. Dezertase.
Şi totuşi, basarabenii cred în unire. Ea va veni fără
contribuţia vremelnică a vreunui voievod. Timpurile s-au
schimbat, iar voievozii devin nişte păpuşi de ceară într-un
spectacol infect. Numai Ştefan cel Mare a rămas un etalon
ferm peste toate încercările de destructurare a imaginii sale.
Este cu adevărat sfânt. Şi basarabenii îl poartă în inimă. Un
leac peste toate dezamăgirile, venite de peste secole ori
prezente.
– Sunteţi din România, nu-i aşa?
Îl privesc din uşa Daciei, surprins. Apăruse din senin.
Avea accent basarabean, dar vorbea impecabil româneşte.

118
peace and love

– Da, îi răspund.
– Aţi venit la noi pentru sărbătoarea Limbii, aşa-i?
Îi confirm încercând să-i ghicesc intenţiile. Mă privea
senin, ascendent. Vocea îi vibra admirativ, cald. Ochii îi
sclipeau a încântare. Mă simţeam admirat, fără să-mi fi ştiut
vreo calitate demnă de apreciat.
– Sfânt Neam, Poporul Român. Binecuvântat de
Dumnezeu, îmi zice privind dincolo de mine!
Uluit, încerc să-mi caut cuvintele. Mă ridic în picioare
în faţa lui fără să înţeleg de ce. Un resort mă împinse,
mecanic, în sus. Uitasem de mult de existenţa gesturilor
patriotice. Le ştiam formale, protocolare, încă din copilăria
mea. Acum trăiam unul profund, autentic. Văzusem copiii
basarabeni recitând cu patos poezia patriotică la Ciocana, în
faţa statuii lui Alecu Russo. I-am simţit vibrând la cote
celeste. Poate că mă aşteptasem, poate că eram pregătit să-i
percep ca atare lăsând pe seama inocenţei impactul
emoţional transmis, dar nu eram pregătit să-l primesc cu
atâta forţă de la un adult, un trecător absolut necunoscut.
– De unde anume sunteţi din România?
– Din… Suceava, îi răspund aproape anesteziat!
– Ooo, acolo e inima noastră!
Îşi duse mâna la inimă şi mă privi cu o infinită dragoste.
Mă divinizase fără să fi avut vreun merit. Nu mă simţeam
confortabil în postura de zeu. Ce merit am eu că m-am născut
într-un loc sfânt? E ca şi cum i-ai considera dumnezei pe toţi
cei născuţi în Betleem. Şi totuşi, pentru acel om, eu purtam
o aură pe care numai el o vedea. O întreagă istorie răbufnea

119
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

contopindu-i lumina din ochi. Mă vedea un urmaş al lui


Ştefan ce Mare, sânge din sângele lui, aşa cum era şi el… I-am
întins o carte. Cu coperte roşii ca sângele. A luat-o sfios în
braţe şi a început s-o răsfoiască. Îl pătrunse. Un gest pe care
mi-l doresc să-l regăsesc la cât mai mulţi oameni. Plecase
absorbit de conţinut, călcând pe drumul accidentat. Pentru o
secundă mi-a fost frică să nu se accidenteze, dar l-am văzut
că plutea. Îngerul îl ţinea de umeri.
– Da, Sfânt Neam, Poporul Român, îmi confirmă gândul!

Lasă-ţi averea şi vino cu Mine

– Lasă-ţi averea şi vino cu Mine!


– Cum să-mi las averea, Doamne? Am muncit atâta s-o
adun!... Am trudit pentru ea, mi-am sacrificat timpul,
sănătatea, … am făcut sacrificii!... Cum să renunţ la toate
astea!?...
– Şi ce ai câştigat făcând atâtea sacrificii?
– Bani! Am lucruri!... Am casă, maşină, haine
frumoase!...
– Şi la ce-ţi folosesc?
– Cum la ce? Le am!!! Sunt ale mele!
– Pe cât timp?
– Cum adică pe cât timp? Pentru totdeauna!!!
– Ce înseamnă pentru tine „pentru totdeauna”?
– Păi… pentru vecie!

120
peace and love

– Eşti sigur?
– Da!
– Dar te-ai gândit la posibilitatea că ai putea, la un
moment dat, să le pierzi?
– Da! Dar am fost precaut: m-am asigurat! Am poliţă de
asigurare pentru toate. Ba, la o adică, pot câştiga şi mai mult!
– Şi eşti mulţumit?
– Sunt! Adica în mare parte, da!... La drept vorbind mi-
aş dori o casă mai mare, o maşină mai nouă, mai luxoasă, cu
dotări mai multe, … haine de firmă… Am văzut că vecinul are
ceva super tare!... Vreau şi eu!... .
– Şi dacă le-ai obţine pe toate astea, ai fi fericit?
– Da!
– Dar dacă mâine apare ceva nou, mai frumos, mai
util… o maşină mai luxoasă, ce ai face?
– Aş căuta să le obţin, normal!...
– Aşadar nu ai fi pe deplin fericit, … mulţumit cu ceea
ce ai!?
– Cel mai probabil că în momentul acela nu!
– Şi când crezi că vei putea fi pe deplin mulţumit?
– Când le voi avea pe toate, Doamne!
– Şi când crezi tu că le vei avea pe toate?
– A!… Nu ştiu!... Probabil că niciodată!...
– Aşadar, n-ai să fii niciodată mulţumit?
– Cred că nu!
– De ce nu?

121
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

– Pentru că o să apară în permanenţă câte ceva pe care


aş dori să îl am.
– Dar dacă, totuşi, într-o zi, le-ai avea pe toate, te-ai
simţi mulţumit?
– Da.
– Şi ce ai face atunci?
– M-aş bucura de ceea ce am.
– Cum?
– M-aş lăuda cu averea mea, m-aş lăfăi în bogăţie, aş
profita de tot ce am achiziţionat. Aş ieşi la plimbare, m-aş
duce să văd lumea largă… să mă simt bine…
– Adică cum să te simţi bine?
– Adică… să mă bucur de TOT!
– Dar ai tot! Nu-i suficient să te bucuri?
– Păi am, dar trebuie să mă folosesc de ceea ce am ca să
mă bucur!
– Păi „folosinţa” asta nu duce fie la uzură, fie la
cheltuieli? Adică la o diminuare a averii? Mă gândesc că asta
nu prea îţi face plăcere!...
– Cu siguranţă că nu!
– Şi cum se împacă chestiunea asta cu sentimentul de
bucurie pe care ţi-l doreşti?
– Nu ştiu!... Nu se împacă!
– Ce simţi atunci când te bucuri?
– O stare de satisfacţie, de împlinire sufletească…
– Presupun că averea îţi oferă o asemenea stare!

122
peace and love

– Da, îmi oferă!


– Păi tocmai îmi spuneai că nu eşti atât de sigur pe
deplinătatea acestei stări de bucurie atunci când te ataşezi
de avere.
– Da, dar ziceam şi eu…
– Şi totuşi, ce te-ar bucura pe deplin?
– Să am TOTUL!
– Şi dacă ai avea TOTUL, ce ai face?
– M-aş distra.
– Cum?
– Aş dansa, aş călători, m-aş întâlni cu prietenii…
– Cum spuneam: alte cheltuieli!...
– Da, dar m-aş simţi bine.
– Un compromis acceptabil, dar prietenii se vor ridica
la nivelul pretenţiilor tale?
– O să mi-i aleg pe cei ce-mi convin!
– În acest moment câţi prieteni ai?
– Aaaa… destui!
– Oare!?... Căţi dintre prietenii tăi de acum îţi vor sări în
ajutor dacă ai avea un necaz?
–?
– Ei, vezi?
– Or fi ei vreo doi acolo!...
– Mda!... Să zicem!... Dar ai fi mulţumit de timpul
petrecut cu ei? De suma cheltuită cu acest „capriciu”?
– Aş putea să suport!...

123
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

– Să suporţi?
– Pot face un compromis de dragul prieteniei!
– „Compromis”? Eu ştiu că prietenia adevărată este
necondiţionată. Ce fel de prietenie e aceasta în care trebuie
introdus compromisul?
– Hai să spunem că nu-i o prietenie ideală! O „amiciţie”
e mai aproape de adevăr!
– Cum vrei tu! Te-ar mulţumi?
– Cred că da!
– Nu eşti sigur?
– Nu!
– Şi cum ţi-ai petrece timpul cu pri… cu amicii?
– Ne-am distra… Cum am mai spus: vom cânta, vom
dansa, vom mânca bunătăţi, vom bea câte cava!...
– Ar fi suficient? Te-ai multumi numai cu atât?
– Nu ştiu, poate că pentru început, da!
– Probabil că după un timp ţi-ai dori mai mult!?...
– Cred că da!
– Şi nu te temi că ai să ajungi să cazi în depravare?
– Eu zic că mă pot abţine!
– Oare?
– Mă pot strădui! Cel puţin, acum, aşa cred!
– Dar nu poţi oferi nici o garanţie!
– Sincer să fiu, nu!
– Şi atunci unde-i „fericirea”?
– Sunt determinat s-o mai caut.
124
peace and love

– Şi eşti sigur că ai s-o găseşti? Ce garanţie îmi poţi


oferi?
– Garanţie? Nu! Dar am s-o găsesc eu!...
– Prin urmare, calea pe care ai ales-o nu-ţi oferă
garanţia obţinerii fericirii!?
– Nu, Doamne!... Se pare că nu!...
– Dar măcar am ajuns la concluzia că averea nu-ţi aduce
garanţia fericirii!?...
– Da… Se pare că aşa-i!...
– Şi totuşi, cum ar trebui să arate un om fericit?
– Să fie mulţumit cu el însuşi, să fie satisfăcut de ceeea
ce are, bucuros, să aibă o relaţie bună cu cei din jur…
– Tu ai câte ceva din toate astea?
– Nu!
– Averea ta te aduce să ai câte ceva din toate astea?
– Aş fi avut până acum!...
– Dar ce te opreşte?
– Cred că numai gândul că-mi pierd averea, mă face să-
mi pierd controlul, să-mi pierd minţile!
– Atunci nu te mai gândi la ea! Lasă-ţi averea (în pace)
şi vino cu Mine!

125
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Eliza Segiet

CV
Eliza Segiet graduated
with a Master's Degree in
Philosophy, completed
postgraduate studies in Cultural
Knowledge, Philosophy, Arts and Literature at Jagiellonian University.
Author’s poems Questions and Sea of Mists won the title of the
International Publication of the Year 2017 and 2018 in Spillwords Press.
Nominated for the Pushcart Prize 2019, Naji Naaman Literary
Prize 2020, iWoman Global Awards 2020
Author's works can be found in anthologies and literary
magazines worldwide.
Translated by Artur Komoter

It Was the Same

There will no longer be home,


smoke from the chimney.
There will be no tomorrow.
Rotten beams
cannot withstand the pressure of time.
In the crooked house
a hunched woman
– waits.

It's like it used to be,

126
peace and love

out there behind the house flows a river.


Only now
the children do not have time to look at old age.

Time took away youth


– like the night takes away the evening.

There is no longer smoke from the chimney,


no chimney,
and there behind the house
still flows a river.

Concrete Paradises

She wondered
how many children
were hiding behind the trees
in the orchard?
How many chicks have hatched
in the garden?

What’s left?

The birds flew away,


the children left with their grandchildren.
Even the cherry tree that always bloomed
begins to die back.

127
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

She understood that


everything in life has its course.

Some fight for nature,


others just pretend to do it.

There are also those


who love concrete paradises
− they do not let nature live.

For them, to have

– is more than to be.

Guidance

If in the universe
governed tolerance,
there would be no need
for the cry of despair after loss.

We are born in different spaces,


on one aqueduct of life.
Do some have to be connected by hate?

It is worth understanding
that death
should not be ruled by humans,
but rather by time

128
peace and love

that imperceptibly
leads us through the staff of life.

After all, breath given to us


is the beginning and the end
− of everything.

It’s enough
− just simply −
for a human
to understand a Human.

If in the universe
tolerance was the guidance…

Reason

How many times do we look with amazement


at the dawns, dusks?
In hope of the glow,
we go further.

How many times do we look with amazement


at a human?
They suddenly became a sell-out,
like paper money
useful to others.

129
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

We are not surprised by animals


− they still have the same needs.

How many times do we wait for


something that will break up hatred?

We do not know what to call it.

Maybe good?

Maybe reason?

Or maybe just

− tolerance?

People are different,


disaccord should not
call for
a Human-hunt.

Testament
You know
that people have no influence
on their origin.
It is impossible to make a correction.

We are born as heirs


and donors,
but we can all love the same.

130
peace and love

Luciana
Ianculescu

CV
Data naşterii:18.05.1951
Oraş: Arad, jud. Arad
Studii:
Conservatorul de Muzică „George Dima”, Cluj-Napoca, Facultatea
de Muzică şi Compoziție Muzicală, Muzicologie.
Activitate didactică: Profesor de Educație Muzicală, Şcoala cu
clasele I-VIII nr.13 Timişoara, Liceul J. L. Calderon, Timişoara, Timiş.
Participări la festivaluri corale naționale precum şi la
Simpozioane şi Sesiuni naționale şi internaționale pentru optimizarea
eficienței în procesul instructiv educativ în instituțiile de învățământ.
Atestatul de ghid național de turism (Tour-Operator) eliberat de
Asociația Națională a Ghizilor din Turism –anul 2010.
Certificat de calificare profesională, Agent de Turism– Ghid,
eliberat de Asociația Națională a Ghizilor din Turism.-2010.
Activitate
Administrez Pagina „Iubesc Timişoara”.
În plan literar am publicat 13 volume de proză şi poezie:
„Tăcere după ploi”, Editura Multimedia, Arad, 1989, poeme
„Sine nomine”, Editura Marineasa, Timişoara, 200, poeme
„Târziu în inima mea”, Editura Eurobit, Timişoara, 2002, poeme
„Hoțul de vise”, Editura Solness, Timişoara, 2003, poeme
„Fluturi răniți”, Editura Aprilia Print, Timişoara, 2005, poeme
„Ion Românu-muzica, pasiune de o viață”, Editura Mirton,
Timişoara, 2008, proză

131
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

„Însemn în inima cetății, ” Editura Quatro, Timişoara, 2010, proză


„Tandrețea neîngăduită a toamnei”, Editura Quatro, Timişoara,
2012, proză
„Abisul dintr-o literă uitată”, Editura Quatro, Timişoara, 2013,
poeme
„Dumbrăvița- vatră de civilzație într-un colț de rai”, Editura
„Quatro, Timişoara, 2012, monografie. „Timişoara e poate cea de
totdeauna” - personalități care au trăit în oraşul de pe Bega şi
personalități care astăzi trăiesc şi sporesc frumusețea Timişoarei prin
creația lor.
Cd-ul„Dincolo de miezul nopții”, versuri Luciana Ianculescu,
fundal sonor susținut de pianiştii Adriana şi Sorin Dogariu, coperta
realizată de pictorul Nicu Dărăştean. Cd-urile au fost donate „Asociației
Nevăzătorilor”, Timişoara.
„Călător prin inima mea”, Timişoara, 2018, poeme.
„Umăr de soare”, Timişoara, 2018, poeme.
Sub tipar se află volumul de proză: „Drumul baghetei, de la Arturo
Toscanini la Gheorghe Costin”
Activitate literară
Am colaborat la publicații:
Revista „Arca”, Arad, redactor poet Vasile Dan
Revista „Orientul Latin”, redactor, scriitor Nina Cereanu
Am publicat în Antologia „Inefabilul Iubirii, Editura Inspirescu,
Satu Mare, 2015, poeme,
Antologia „Zidiri în Infinit”,?
Antologia: „Pe aripi de vers”, Editura „Eurostampa”, Timişoara,
2018, poeme.

132
peace and love

...

Pe o stradă fără nume


învins de singurătăți
mă aştepți.
Intre noi,
zilele acelei ierni,
simfonii în alb,
adunau clipe străine şi
efemere iubiri.

….

În suflet ne ținem de mână,


trecem prin
anotimpuri împreună.
Iarna desenează
cetini de brad
pe fereşti,
zăpezi ne mângâie pe obraz.
Ninge ireal.

133
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

...

În umbră ți-am fost lumină,


în noapte, vis.
Nu ştiam atunci, povara iubirii tale,
cât de bogată mă credeam!
Mângâieri de împrumut,
sărutul tandru prefăcut,
târziu le-am recunoscut
în toamna din noi.

...

La o ceaşcă de cafea
ne privim în tăcere.
Zâmbetul mângâie
o amintire pe chipul tău.
Buzele au uitat sărutul,
dar inimile
trăiesc povestea.

134
peace and love

La răscruce de drumuri
privesc cerul,
nici o stea.
Nu ştiu pe cine să întreb
dacă gândul bun
mă duce spre tine,
ori îmi spune
să mă întorc din drum.

Te-am rănit, nu mă ierta.


Aminteşte-mi
că ne-am fost tăceri,
că ne-am fost iubiri.
Între răsărit şi apus
ne-am fost unul altuia, promişi.
Dar cineva
ne-a scris altfel povestea.

135
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Милка
Минкова

биографија
Милка Минкова е родена
на 04.08.1956г во
Кавадарци.Македонија.
Основно и средно образование
завршува во родниот град…
1984 се вработува во "Елро
електрика" каде работи како
архивар се до одењето на
фирмата во стечај…
Со пишување се бави од
својата осма година.. Своите
први творби ги објавува во
тогашниот "Наш Свет", "Развигор", за потоа да се посвети на
спортот, ракометот, стрелаштво, и на крај со кошарката со која
четири години играше за "Тиквеш" кошаркарскиот клуб во градот..
Со пишувањето никогаш не престана. Пишува поезија за деца и
возрасни, драми, драматизации, басни, раскази за деца, а во тек е и
првиот роман "Животниот пат на Анастасија"... Има објавено
збирка поезија за деца "ПЛЕТЕНКА ОД ПРАМЕНЧИЊА", застапена е
во повеќе збирки од повеќе автори со свои песни… Во збирката за
"Мајка Тереза 2 и 3 во Црногорскиот Зборник" Неказано" на
конкурсот за Книжевни Мередијани ја освои втора награда во
категоријата.. поезија за возрасни со збирката "КРПАЧ" во книга
поезија за деца при Здружението на балкански уметници каде е
застапена со своја творба…
На Меѓународниот конкурс "Книжевни Мередијани втора
награда за поезија За деца збирката" Мојата слатка примадона"На

136
peace and love

конкурсот Златно Перо.. сребрена плакета за збирка поезија"


Љубовта низ призмата на животот"
Со пишувањето продолжува да пишува и понатаму и е како
пензионер активен член на Здружението на пензионери… поети во
Кавадарци…. Се надева дека својот сон ќе го оствари и нејзините
дела ќе го најдат правото место..? во рацете на сите оние кои го
сакаат пишаниот збор…..

МОЛКОТ ВО ДУША СОКРИЕН

Молчам, и тој молк во душа е сокриен,


со таговни зборови покриен

Иде некое време на невреме


па тие зборови како залак,
ги голташ,
и срце да ти толчат
остануваат да се премолчат

Душата ќе тажи,
сама себе ќе се лажи
да не повреди брата си
со болка ќе се блажи

Солзи ќе се леат
таговните зборови сеат
молкот не ќе збори
а срце тивко ќе мрмори.

137
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Молчи, душо моја,


не пуштај глас
ќе помине ова невреме
ќе дојде време на спас.

Молкот, молк не ќе биде


збор а прошка ќе се бара
брат сестра да си виде
од душа збор ќе се слушне,
брат, сестра ќе си гушне.

КОПНЕЖ ЗА СВЕТЛИНА

И повторно мрак,
и во душа,
и во срце,
копнее жедта за светлина,
за зародиш на светло утро,
за капка од утринска роса,
за љубов недовршена
за надеж скршена.

...

Само мрак,
и темни облаци надвиснале,
мисли тажни во умот ми се. втиснале...
и плетат тажалки кобни

138
peace and love

за зулумџии злобни

...

Го чекав изгрејсонцето
да го видам тој светол зрак,
а,
гледав сонцето како зад ридои се спушта пак.
Наместо изгрејсонце, повторно,
зајдисонце,

...

И
повторно мрак,
без топлина,
без светлина
без љубов довршена,
останав, повторно со душа
скршена.

ЖИВОТ Е КАКО РЕКА

Животот е како река,


тече без свртување,
некаде смирена, некаде со брзаци, и бранчиња,
забрзано ита кон целта..

139
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Понекогаш тивко шумоли,


понекогаш виори во вртлози
што ечат низ долината,
носејќи ги со себе и светликавите каменчиња,
распослани на нејзиното дно..

Животот е како река,


некогаш брз, некогаш динамичен,
некогаш бурен, некогаш тивок.

Но, каков и да е
се тркаламе низ него,
пловиме заедно со брановите
кои некогаш и не потопуваат, но, пак се креваме на
површината и продолжуваме
кон целта,
како реката по своето течение

ПОЗИТИВА

Биди позитивен,
мислите насочи ги кон убавото,
кон возвишеното,
ослободи ги негативните вибрации да не те повлечат
кон дното.

...

140
peace and love

Чувствуваш, страв,
не потклекнувај на неговите
насочувања,
победи го стравот,
сивилото што те гуши ќе исчезне,
ќе ја видиш убоста на пролетта, на плавенилото
од небесната шир.

...

Од твоите дамари преполни


со таговина,
ќе излезе сета меланхоличност,
повторно ќе блескаш во сјајот
од пред зародишот на натрапникот.

...

Не вели, "ќе помине ли ова"


едноставно кажи"поминува"
се ослободувам од неговите стеги... .
Неочекувано дојде...
Тивко, пез предупредување,
така и ете заминува... ..

...

Сонцето блеска со својот сјај,


неговата топлина ги топи

141
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

тие проклети невидливи,


злобници,
кои низ светот сееја смрт,
сега тие нека заминат
во самракот од смртта без
враќање.

...

А ние без разлика кој сме,


што сме, од каде сме,
да се сплотиме во едно,
си подадиме рака еден на друг,
и
заиграме танцот на победата,
заобиколувајќи ја земјата во
круг...

ДАЛЕКУ Е МИСЛАТА

Низ бистрите речни води


кушули негови триеш
а чемерот по него
не можеш да го сокриеш

Триеш, да ја измиеш сета


трага од неспокојот
што в душа ти слета

142
peace and love

па мисла далеку одлета.

Низ бистрата вода


ликот негов го следиш
се бориш со таа тага
но не можеш да ја победиш.

Мислата е далеку
во незнаен крај,
во кошулата го гледаш
ликот негов, неговиот сјај.

Мислата е далеку
а сепак в душа лежи
кога ќе се вратиш..!?
тежина да не носи..

Ја искинав веќе теиејќи


и солзи лиејќи
врати се, чемер да се стиши
душа в'спокој да диши.

143
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Petru
Platica
(Plătică)

Născut în comuna
Horbova din Ținutul Herței, în prezent locuitor al oraşului Cernăuți.
Ziarist, poet, caricaturist şi epigramist.
«Scriu din suflet... pentru suflet»

ϯ 14 mai 2020

«Porţi zâmbet de soare»

De la Tine miroase a flori de primăvară,


Precum un înger eşti: de o frumuseţe rară.

Buzele tale sunt dulci... ca mierea de albine,


Porţi zâmbet de soare, sunt îndrăgostit de Tine.

Te rog, hai, iubito, în codru: în iarba cu flori,


Să facem dragoste şi să visăm... până în zori.

Eu pentru tine doar scriu... şi renunţ de la muze,


Însă te rog, dăruieşte-mi, sărutul pe buze.

144
peace and love

«Mi-a venit Muza, spre


dimineaţă…»

Mi-a venit Muza, spre dimineață,


Era îmbrăcată uşor, în alb,
Cu trup de zee, plină de viață,
Şi un buchet de flori gingaş, rozalb.

Sărutul dulce, i-l simt pe buze,


Şi mă ridic cu ea... până în nori.
Ieri, mă gândeam la rime şi muze,
Iar astăzi, Ea... mă trezeşte în zori.

Sâni de fecioară, plete frumoase,


Eşti minunată... când facem amor,
A primăvară totul miroase,
De fericire îmi pare... că mor.

Cu zâmbet magic, plin de plăcere,


Rime superbe drăguț îmi şopteşti,
Dar mă trezesc, în jur... e tăcere,
Însă ştiu sigur că tu... mă iubeşti!

145
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Să zbor... cu Tine

Iubito! Dă-mi, te rog, o picătură de sânge...


din inima Ta,
ca să-ți simt... durerea sufletului,
sau bucuria inimii,
dragostea Ta.

Dă-mi sărutul Tău dimineața,


cu o ceaşcă de cafea,
după o noapte de amor nebun,
ca să gust ce-i mai dulce...

Dă-mi zâmbetul Tău minunat,


să râd aşa de frumos precum soarele,
să mă conving că-i sincer,
nu ascuns…

Iubito! Dă-mi te rog, o picătură de sânge...


din inima Ta,
să trăiesc ceea ce trăieşti Tu,
să respir,
să zbor,
şi să mor…
cu Tine.

146
peace and love

«Dragostea se duce»

Nu-mi da lacrima amară,


Zâmbet dă-mi pe buze dulce,
Nu vreau Dragostea să moară,
Cu ea viața... tot se duce.

Dă-mi un răsărit de soare,


Dă-mi un zbor de rândunele,
Inima cumplit mă doare;
Dorul a zburat cu ele...

Vreau în suflet Primăvară,


Iar în inimă... căldură,
Viața... parcă-i o povară,
Dragostea prea mult... îndură.

Dacă totuşi ne-om desparte,


Voi uita încet de rele,
Şi cu sufletul departe,
Voi privi... la alte... stele.

147
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Santosh
Kumar Biswa

Santosh Kumar Biswa is a


Bhutanese Poet, Humanist, Peace
and Social Activist, the Founder of
World Literary Forum for Peace
and Human Rights and presently
an English Language and Literature Teacher at Damphu Central School,
Bhutan. He is an accomplished source of various educational books and
an Inspirational World Peace Agent, in which he promotes peace in his
place and around the world through the literature. He trades with
multiple stems that are related to current issues based on his
observations and experiences that needs urgent attention and through
his writing, he partakes in his global concerns and tries to point out
issues about life and gives examples for more encompassing
understanding to uplift peace in the world. He commits his life
promoting peace and humility among humanity for better life in the
society.
His writing career started off, when his best friend passed away in
2005. He has been writing poetry ever since that tragic loss of his
acquaintance. Santosh Kumar Biswa’s first book called “The Complete
Guide to BCSE English" which was published in 2009 started his writing
career globally. His first poetry anthology, “Caprice - a Collection of
Poems” was issued in 2012. His two poems, “My Father, My Mother" and
“Come Back" appeared in an international poetry anthology “Someone’s
Child” printed in Australia by HOPE Foundation in accordance with the
fundraiser for ‘Forget-me-not Foundation’ and ‘Luke Batty Foundation.’
His Second Poetry Anthology, “The Rhythm of the Butterfly” was
published in 2019 which appeared as the Best Seiler book through the
Amazon platform. Through his writing he tries to point out issues about
life and gives examples for more encompassing understanding. He also

148
peace and love

had worked as an English Lecturer at the International Christian


University of Thailand.
He is an award winning writer who achieved various laurels from
the circle of writing from across the world like; World Icon of Literature
Award, New World History Maker of English Poetry Award, Gold Level
Award on Poetic Prowess and profundity, Poetic Prowess Award, Poetic
Parley Gold Quill Award twice, World Poetic Star Award, Global Literary
Society Bronze Star Award, Writer of the Week Award, Eternal Flame's
Commendations, Writer Guild of America Honor, Platinum Category
Certificate of Honor from Motivational Strips, Edgar Allan Poet American
Poet award and many more.
Some of the books that he had already published are: The Rhythm
of the Butterfly (Poetry Anthology, 2019),
Caprice-A Collection of Poems (Poetry Anthology, 2012),
Uncomplicated Shakespeare: The Merchant of Venice (2018), Adages:
Proverbs from the land of the Thunder Dragon (2014), Encyclopedia of
General Knowledge (2013), Songs of Angels (2014), Understanding
Short Stories (2014), Understanding the Novel (2014), The Complete
Study Guide to BCSE English (2009), The Complete Guide to ENGLISH I
(2013), Bhutan - My Knowledge Bank (2013), Preschool English (2012),
Preschool Math (2012) and English Grammar (2010).

Peace through Love

Peace isn't as cushy as any soul reckons,


Neither could the wealth bribe, as weapons.
It is, but a phenomenon away from hatred,
Every single heart possesses it to be catered.

Aimlessly withering around isn't exactly enough,


Like an unwise man's words that seem sough.

149
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

It is, but a product of deep love and kindness,


Of the humanity towards those in wryness.

Peace isn't a puppet, easily that can be hosted,


Something to be held in self then love to be boosted.
It is, but a respect derived from self to build unity,
For one to promote it, on this mighty world with Honesty.

The love, simple it sounds, but difficult to count,


To love humans isn't easy when oneself can't account.
It is, but a congruent relationship that takes humility,
For peace to override in love among humanity.

The patients of love, without which the world turns sketchy,


For the death mind can't unite souls, but remains touchy.
It is, but a love that combines variety souls,
For peace to spring upwards and for common goals.

The Love, be it Ephemeral

Under the willow I wait thou growest full


With ethereal glows over the sea of darkness,
In thy fullness, to delight with my Lulu again
And her physical manifest that drive me wild.

Stand firm, retard thy swiftness for the gusto


Like the still leaves on scatty of gusty breezes

150
peace and love

To probe beauty of her and the love that does


And then I'll ghost across thine yard to trace.

The love, be it ephemeral, but I shall chance it,


Dousing on her and to feel the contrast I have,
And thou as a beholder, to attestant my state
Of my addiction under this willow, not my bed.

Every full is my judgment day and I get anemic


But her beauty subdues my wussy mind over again.
When I break, thou art the lawyer of my realness
To let Hoi polloi know the reality of any mediocre love.

The Peace, as their Religion

Let the peace fly over the calm sky like the dove,
The way, so tranquil, no one to irritate anyone,
With tunes of angels and feelings of serenity,
Nothing to stress over, nothing to fear about.
The vivacity, so smoothly fortified, so calmly,
Every day to sing new tunes of adoration and care,
With their sorts without any limits of obstructions.

No hues to see, but equally in love to count,


Along a similar ground for merriment to encourage.
The peace, as their religion and their substance,
No pointing of faults, but simply rectification,
No disputes and jealousy in them dwell,

151
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Just the adoration in collaboration for rapture,


And their ages to memorize from, what they suffice.
No hatred to get wind in their wings when it folds
And the tone so soft when their melody streams out
And their homes lit up like the sun in affection.

To Paint the Peace

Smile on the face is something that mends,


Divine in itself, not all can possess in prime.
A chiliad horses in the combat can't equate,
The deep pleasure during the victory gained,
Higher in essence, the glee isn't measurable
When a grin casts away the clever black bile
And the rainbow that surrounds the heart
For eternal bliss beyond human vision.

The cost, no penny can liken its echt values,


Higher than god's mercy, it takes hold of it
For the mind that yell only can weigh its depth
When restored like chants in heaven's gate
Like the sun that shower warmth in coldness
And be the Godly human in favor of glum one
To paint the peace and the stage to glow deep
And smiling attenders to cherish and flourish.

152
peace and love

My Love, let us grow well

My love, like the beamish sun of aurora


As tender as the vitellus beaded by albumen
Securely crusted by the shell to shield it firm,
So does our outset love, infantile at this gait.
Have it, be prudent and in sagacity we travel
Like the rising sun so gently to spring mature
With the fond warmth a chick needs to hatch
Gradual at pace until the dusk for immortality.

My love, let us build the shell in this open air,


Like clouds that stops the beam of the heat
And waters the soil for greenery to flourish,
To cast aside the dusty air that pollutes us,
The roaring and the storm that peril our love.
I shall be your Ceyx and you be my Halcyon
Like the bond the sun have for the day
And the moon for the night, so much devoted.

My love, let us design our arrow that Eros had,


Under the sun filled with promises and love
With the wings of pigeons that cast our heart
To grow well, ne'er to be bartered outside
And to savor the pleasing warmth of winter.
Let me shine like the sun as Chivalrous Knight
In your heart, to wait like the gracious Queen,
For the love so virtuous, but not the death to stop.

153
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Eyeless Love

Eyeless love, why do you come?


You look nothing but the fabricated look
To move deeper with no sense to make
Of infatuated love to wear, that's insecure.
You beam like a candle too fast at peak
And breathe the rainbow of hopes to come
With dreams as though real that happens
That burst like a balloon with a small nip.

Better, I tell you, come with an eyeglass


To see through at once, ne'er to regret later
And like a ruby you remain firm in shape.
Let your love be as hard as diamond
Not so fragile that breaks easily and suffer
To remain firm that can see dream happen
Ne'er to vanish after a while like a rainbow
For happier end, not to blame or be blamed.

154
peace and love

155
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Premii concurs Visele nu mor


niciodată
Florentina Danu

Visele nu mor niciodată

Sunt un simplu trecător prin viață


Mă scald în râuri de dor şi iluzii
Ce se varsă în marea de speranță
În nopțile pline de confuzii

Uneori mă opresc la poarta unui vis


Închid ochii şi plină de nădejde
Sper să aflu ce soarta mi-a prezis
Nimic să nu mă mai poată surprinde

Dar el zănaticul se rupe în două


Se-ascunde într-un răsărit
Umplându-mi sufletul de rouă
Pe țărmul viselor fără sfârşit

Din brațe visele de-mi scapă


Voi mai visa şi altă dată...
Şi le voi face cuib sub pleoapă
Pentru că visele nu mor niciodată!

156
peace and love

Costel Zăgan

Insomniei cu drag

După
ce-am numărat
toate
stelele
şi
oile
din
sat
Am trecut
la
femei
apoi
la
fete
La
nume
am început
să visez
Şi-am
adormit
buştean
cu
poezia
pe
buze

157
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Costache Nastase

Fata din vis

Mi-ai interzis să te visez


S- nu te văd nepieptănată
Iar părul tău, pai de orez
Crezi că nu-mi place cum arată.
Frumoasa mea, fii liniştită
De câte ori mi-apari în vis
Tu eşti nespus de îngrijită,
Plină de farmec şi dichis.
Iubesc privirea ta adâncă
Cu irizări de ape line
Un lac de munte lângă stâncă
Şi cu izvoare-n adâncime.
Iubesc şi glasul cristalin
Şi pielea ta catifelată,
Aerul tău mereu senin
Ca şi sfiala ta de fată.
Chiar dacă-ncalc porunca ta
Îți mulțumesc că uneori
Urmându-ți poate inima
Rămâi în visu-mi până-n zori.

158
peace and love

Karelia Mihaela Neacşu

Singurătatea mea

Atâtea plaje am sfârşit,


În tot atâția sori în asfințit
Şi-atâtor veri le-am dat drumul pe mare,
Că urme am de valuri pe picioare.
Pe brațe am ude şi-adânci,
Mareele-n orgii pe stânci
De prea ştiuta-mi oscilare
Între un țărm şi-un fund de mare.
În ochii de furtuni încercănați
Mormântu-şi au cei înecați
Acum sunt linişte-n nisip
Doar apa şi cer infinit
Şi în singurătatea mea,
Mor pescăruş şi mă nasc stea.

159
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Elena Coca Mahalu

Visele nu mor niciodată

În a nopții umbră
Vise se-mpletesc,
Iubirea, ieri sumbră,
Parcă o privesc,
Cu ochi de lumină
Şi speranțe noi,
Vorbe, fără vină
Pentru amândoi.
Înspre dimineață
Am nelămuriri,
Au fost: vis, speranță,
Ori simple trăiri?
Mă trezeşte-ndată
Un gând răscolitor,
Cum că niciodată
Visele, nu mor.

160
peace and love

Aurora Luchian

În iubirea mea flămândă

În iubirea mea flămândă,


Parc-au stat dracii la pândă.
Mi-au strivit visul sub liră,
După ce îl otrăviră.
.
Şi s-a dus pe mări, departe,
Clătinându-se a moarte...
Cât s-a vânzolit negarea,
Mi-a încărunțit strigarea.
.
Vin şi vânturile... bată...
Vor din mine să dezbată
Rădăcina unde creşte
O alta ce înfloreşte.
.
Şi-n candidul Paradis,
Mi s-a împlinit un vis.

161
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Anna Maria Sprzęczka-


Stępień

Marzenia dumnej mamy

(Dreams of a Proud Mum)

I ja także czuję,
Że mnie Syn pomału
W miłości do języków obcych naśladuje!
Jak to bywa wszędzie,
Że potomek idzie w ojca, matki ślady,
Tak i on, daj Boże, niezłym i uznanym
Tłumaczem tym będzie!

Chociaż niedokładnie pasje są te same,


Chociaż „Gwiezdne Wojny” na małym ekranie,
Jak i na tym dużym, oraz filmy wszelkie
Pociągają więcej,
To ja wierzę święcie,
Że memu Jackowi dorównać w przekładzie
Bardzo ciężko będzie.

A ja książki kocham, poezję i prozę.


Dniami i nocami przekładam i tworzę!

162
peace and love

Taki to tłumaczy będzie


Znany kiedyś może ród,
Chociaż przekład, przyznam szczerze,
Wielki to acz słodki umysłowy trud!

163
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Premii Peace and love


Ion Cuzuioc

Feeria nopţii
Se lasă amurgul
şi privind la luna de pe cer
ascult ca pe o simfonie
cum curge nisipul din clepsidră.

Parfumul Reginei nopții


ca un vis îmbătător
îmi cheamă iubirea
la valsul licuricilor din poiană.

Stele căzătoare pline de speranță


se prind în iureşul dansului
orbind greierii tupilați
în iarba mustoasă din jur.

Sub clar de lună


florile de prin livezi
au îmbrăcat bolta cerească
în voaluri de mireasă.

Cuprinsă de dorință
inima pulsează prin vene
dragostea vieții mele
ca pe un vis nemuritor.

164
peace and love

Iwan Dartha

Love in drizzle

When the pain scattered in the spaces of taste, I have failed


to understand every cases. There was a drizzle's melancholy
light on a vibration of fade lecture notes. Your best affection
used to support my pessimistic. You were my best friend, so
beautiful like an angel. You sincerely understood other
women's hopes. You kept faith with me. You said that my
aura had made you very rhythmic.

You didn't regret the time of sorrow at drizzling twilight. The


canteen at our campus witnessed, indeed your hug warmed
my heart. You said that you loved me, I couldn't read your
light. Now I realize we have been down there, the sweetest
drizzle at our campus. If we go back there, my apologies with
full of yearning.

165
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Gina Bonasera

Rimpianto

Sul giardino spento


raggi di luna
vibrazioni di sogni
fremiti di desideri
Scorre la vita
su giorni uguali e pesanti
non si scorda il passato
Nella dolce speranza
di un ritorno
sinfonie d'amore rinnovato
Castelli di sabbia
nella notte
che profuma di mirto

166
peace and love

Irina Cristina Ţenu

Mare de dor

Tăcerea m-atacă c-o iubire căruntă


Şi pieptu-mi străpunge adânc,
Şi dorul de tine devine izvor de speranță.
Te zăresc aievea în ochii săi tulburi,
Nu ştiu de eşti vis, de eşti veche dorință.
Ştiu doar că eşti simfonie de lacrimi,
Un urlet al inimii ce zguduie stelele.
E timpul să-ți scot din mine amintirea,
Să o scriu pe nisip, pe țărmul ce aşteaptă îmbrățişarea rece a
valului trist.
E timpul să urc pe corabia uitării,
Să-mi pictez iubirea pe catargul mut,
Să-mi las zbaterea bezmetică să adoarmă
Şi sub lună plină.
E timpul... e clipa... sunt eu...
Un marinar navigând la întâmplare pe o mare de dor.

167
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

RatnaSam Sib II

Love conquers all

We'd been created out of love


to love and be loved
every beat of our heart
created beautiful symphony
keeping us together not apart
we drifted in the oceans of dream
heading toward the shore of hopes
alway being tied to live our dream together underneath the
beauty
of the full shining moon
reflecting our true love
parading on the purely white sand
with the strong desire
we built for each other
and this is what we call
love conquers all

168
peace and love

Jeanette Nel Le Roux

dreams in suspension

we are fingerprinted by the moon -


we dance to the symphony of the ocean
on golden sand dunes of desire
with hearts that soar endlessly
on waves of white hope
with every tide - high or low -
the desire to love and being loved
takes us on unguided tours
of wild dreams

in adagio, the sun loses its fullness


reality changes for a while
and time goes into suspension -
mantras are being whispered
about the perfidy of mankind
alas!
how meager
and terminal
true love is

169
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Maria Dulce Leităo Reis

A dream place

Burning in desire
I contemplate the moon.
Dream that I live in a lunar castle
and I look forward to see
my big and so loved love!

I can already hear his steps


in the diamond sand.
Are music notes to my ears
the most exquisite symphony!

The simple flower he offered me


touched my heart deeply...

I pray to Almighty God


to keep forever by my side
this precious love
and hope
in a diaphanous universe
make our planet
a dream place
where we can all live
in enchantment and pleasure!

170
peace and love

Masooma Ali

#hope

It’s a new beginning

When I woke up today

I found the sun showering his mercy on

A beautiful dancing Lily

As if God had landed on earth

To soothe the mankind

And pour smile on the faces

And tell them

To wake up

It’s a new beginning

For writing a new beautiful story

171
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Zoran Radosavljevic

Život

Još uvek gledam tvoju sliku


ona mi je kao sunce
ona mi je nada, uvek je verna
Čeka me danju i noću u mom novčaniku
dok je gledam razlijem se kao pesak.
Plaćem, a mislio sam da sam previše jak..

Igra prirode i vremena,


sve je osečajnija i primetnija..
prodje život kao san,
i što smo stariji sve nam je teže..
Ta trka je svakim danom sve primetnija
i ne postoji ništa više što može da nas veže..

172
peace and love

Milka Minkova

ИЗГРЕВОТ НА СОНЦЕТО

Го чекам изгревот на сонцето


тој светол зрак,
да ме пробуди од темниот мрак,
што ме обвиткал со својот сон.

Да те фатам за рака
и низ песокот на брегот чекориме
слушајќи ги срцата наши
како ги отчукуваат нотите на љубовта,
со надеж дека природата ќе ги долови
сите наши убавини
од нашата љубов
во мугрите рани
со изгревот на сонцето..

173
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Aida G. Roque

I have a dream

In lockdown, I’m dreaming of a beach,


close to nature, where I can preach.
Waiting for the warm sunrise to soak
under the sunburst. I’ll make love on
sandy beach, on a romantic starry
night beyond my reach.

Isabela Zubko

Za zamkniętymi drzwiami

Poranek powie ci o mnie


znacznie więcej
niż gorący pocałunek
wart wszystkich słów
Rozwieje piasek spod powiek
i okryje nim
rozebrane ciała
Blaskiem miłości
rozbudzi nadzieję

174
peace and love

o spełnieniu marzenia
które rozkwitnie
w cieniu zachodzącego słońca
kołyszącego do snu przyrodę
ale nie nas

Ro Hamedullah

Generosity of love

I'm the ground and you are the sky


I'm like the blemish, you're the moon
You are like the rain and I'm dust
I'm like a tune and you're the melody

Make me yours, wanna live as yours


Through the doors and windows
Cross the obstacles and come to me
Come like the wind, which is unstoppable.

I would touch you in such a way


A person would touch the moon on sky
I desire you in such a way
A kid wants his favorite toy

In the night of troubles and worries


You are the peaceful sleep to me

175
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

In the reason of harsh storm


You're the first drop of soothing rain

Through the doors and windows


I'll cross all the doors to reach you
I'll cross all the windows to reach you
But now, I'm smitten for love of freedoms.

Julian Sujendran

Marvels of life

From the sunrise in the east, to it's setting in the west,


Our lives, we need, to treat at it's best.
The cold of the night lingers on,
Waiting to be dispelled, by the warmth of the sun.
Supple to the touch, are the cool sands of the beach;
To rest upon it, our hearts would beseech.
The beauty of nature, in all its splendour,
Takes us on a journey yonder.
The love in our hearts, we need to express,
Though there be, moments of distress.
Our dreams we need to rightly fulfill;
Hope above all, we need to instill.
Life is not just to be lived,
But to be loved.

176
peace and love

Selma Kopic

Miracle of love

All desire accumulated over the years,


was released that night.
There was no time to sleep.
In a hotel by the sea,
with a slight inclination, a new dawn greets us,
with a clear light, another sunrise joins us.
Wonders of nature, sky and sea, are endless and large,
like the miracle of love we felt that morning.
And fear arose:
Are we building a sand tower?
What if we wake up from this dream?
Will it be in reality as well?
Then the hope grows
that this dream will never pass.
And when there is no more heaven, sea,
common dawns, you and me,
we will have one dream come true,
we will have, only ours, memories.

177
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Evica Kraljić

A song about us

THE SUN was playing,


it danced on my face.

LOVE all fell apart,


it fell on me…

SAND and my bare feet,


only memories carry.

A dream about you hides a lot,


my face glows with a kiss.

HOPE crept into my heart.


Oh, how your hands embrace me!

NATURE leaves floral colors,


they rejoice in you, my eyes.

THE RISE OF THE SUN gives beauty,


And my love lasts forever!
Evica Kraljić

178
peace and love

Abhijit Chakraborty

Sands of time

In the sands of time, when the wind of love paints a gentle rhyme.

When the young sun smiles and smiles.

When the new hope compiles


and manages all the earthly files..

After all night's darkness, when the sunrise strives..,


and the elegant nature thrives.

Then we touch the dream,


our very own with a sober stream..

Defying envious weather,


let's feel it
together..
..together..

179
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Florentina Danu

Speranţă renăscută

Stau pe oglinda apei ca o floare misterioasă


Cu o frunză cât o palmă de suflet
Culoarea mea e uneori albă alteori roz
Iar IUBIREA mă schimbă de la galben la bronz..
Cu sufletul plutind uşor
Renasc în tonuri de hermină
Iar SOARELE din ochii tăi
Mă înzestrează cu lumină
Când noaptea cade peste mine
Mă-nchid şi mă ascund în VIS
Ca-n dimineața ce-o să vină
Să mă deschid ca o floare de lotus
Renasc în fiecare dimineață
Când SOARELE RĂSARE dintre stânci
Parfumul dimineților tale
Mă risipeşte şi mă strânge
Din mii de fire de NISIP
Dezbrăcându-mă de tristețe şi
Îmbrăcându-mă în mantia SPERANȚEI
Prosferisită de Mama NATURĂ...

180
peace and love

Kulina Slobodanka Srbija

SAN

Orginal slika priroda,


utapaju se boje
sutona, mora
prelivaju se stene, livade, ljubav sanja se
hrani, jača sudbina
nada oživljava, snove
koji se pamte,
Ljubav, života, želja
utka u san, prirodu
najlepše oči, dok spava noć
trčimo kroz klasja
nadom me grli
strast, čežnja
Sunce sreće, obasjava
živimo ljubav nas dvoje
oazu pustinje
Mesec miluje

181
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Anam Ananda

Prayer

Nature embellished celestially


Bestowed to human
Love with thankfully
God, you are so benign

Blue sky decorated splendidly


Arrayed sun moon stars
The reddish sun rise everyday
To wake up and warm us.

Give us transient life


Like a sand tower
Neverthless, we pride
Don't raise hands in prayer.

Colourful dreams show us


Glorious hope in our mind
Even so we forget your compassion
Not follow your instruction.

Our sin results


Today's all killing and destruction
I am seeking your affection
After my death.

182
peace and love

Loreta Toader

Visul

Era atâta soare


în suflet...
Razele lui mi-au irizat
speranța rătăcită
undeva;

Printre paşii incerți


ce lasă urme
pe nisip
mă ardeau tălpile
de-atâta dragoste
ce-am purtat

Am închis ochii
creionând un vis
în natura în care
tocmai m-am regăsit

Pe față o rază de soare


mi-a scris:
– bine ai sosit! -

183
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

B. S. Saroja

"Epiphany"

I don't need beliefs and ideas to bloom


Natural phenomenon of sunrise and sunset
always fascinates me
I dream of entering into an otherly world
on the sands of seashore
My eyes behold the wondrous panorama of nature with a
hope to find the truth in all its grandeur
When I look at the burning sun,
spectacular nature, the grassy path,
my prescient mind says, it's hiding something grand within it.
Nothing here is aimless
I love to unfold my petals without dissipating my energy
from unnecessary beliefs.
I don't confine myself to believe what I'm not!
Each moment a meditation on the truth not on blind beliefs
and ideas!
My inconscient mind sense a greater presence in the bosom
of this cosmos.
Perhaps preparing me for a greater revelation!
That's why I don't choose anything and I can't smile in
escapism!!

184
peace and love

Ermelinta( Melina) Papa

My Love

Oh, My Mum!
Your Icon, My Soul’s Balm!
Rest in Peace my diamond Mum!
You are and will remain a gem of Hope and Love!

Along the coastline, walking hand by hand,


Enjoying the sunrise, I dream with you,
Sun of my Life!

The Hot Sand gulps my teardrop,


Your Human Nature, nurtures me,
With Dream and ever-lasting Hope.

Your advice caresses my ear,


And there is no need to feel any fear.
Education will make you better, but don’t forget:
Love, Humanity and Peace, will render you,
My Heart’s Poetess,
IMMORTAL FOR EVER!

185
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Timothy Michael DiVito

"A Journey Across Love's


Desert"

It is the majestic heat of the sun,


warming eternal from heaven's above.
Together our sweet life has just begun
we shall always be in passionate love.

Now we journey across the burning sand


looking for the oasis on the stream.
Remember hold my compassionate hand,
then we can salvage our romantic dream.

As long as we keep our faith, we have hope,


follow the footprints of the creator.
Through trials and tribulations we shall cope,
by understanding true human nature.

Here in the desert followed your eyes,


they to me are the most brilliant sunrise.

186
peace and love

Bharati Nayak

A New Morn
Love!
You rise like the sun
Dispelling the darkness
Your crimson rays
Colour my dreams
As you lead me
From despair to hope.

Your arrival
A glory on the sands of time
As my pages
Write themselves
Kissing this sun-rise.

You take me away


From a fettered existence
To the freedom of an azure blue sky
My pains melt away
In your sweet embrace
My dreams take wings
Flutter and fly
Singing the sweet music of nature
And writing a poem of new morn.

187
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

188
peace and love

Premii Cronopedia
Maria Giurgiu

Un vis de libertate

Te ademenisem într-o noapte crepusculară, într-un loc


mlăştinos, unde, înguste şi nesigure fâşii de ustat se
întrezăreau prin fumuriul nopții, printre nenumăratele
ochiuri de apă şi noroi, năpădite de plante acvatice, ce se
târau pe lângă maluri, şerpeşte, țesând iscusite capcane
pentru piciorul neexpert care s-ar fi aventurat pe delături.
Mlaştina din sufletul sufocat de teamă al lumii, țesuse
şi în visul meu cu accente mefistofelice, un adevărat labirint,
gata să ne înghită la cea mai mică eroare. Nu mai eram
prietenul tău acum. Puțin câte puțin, mă metamorfozasem în
Mefisto şi mă distram cu o plăcere sadică de teroarea ce o
treziseră în toate fibrele ființei tale, acrobațiile şi viteza cu
care îmi conduceam motoscooterul roşu, lucitor, marca
Vespa, înbrăcat într-un costum negru de piele, mulat pe corp.
Făceam piruete strâmte, în ac de păr, printe gurile
căscate ale monstrului mlaştinei, unde chipul lunii se
oglindea tremurător şi înspăimântat, prinvindu-mi
nesăbuința, la fel ca tine, care după ce îi zăreai o clipă
înfățişarea lividă în luciul bălților, țipai isteric, înfigându-ți
unghiile lungi lăcuite în diverse culori, tot mai adânc în

189
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

omoplații mei, de care stăteai agățată ca o maimuță


înspământată. Eu râdeam ca un diavol, simțind adernalina
alergând sălbatic prin venele mele şi deopotrivă prin
cauciucurile scooterului.
Stelele sclipeau furioase şi încercau zadarnic să mă
prindă în frâul razelor ce le aruncau ca pe lassouri, peste tot,
în calea mea, în dorința lor acerbă de a-mi pune o mască pe
figură şi a-mi frâna zborul în libertate.

190
peace and love

Constantin Bidulescu

Trăiesc, iubesc, visez


Nu mor vise niciodată
Dar acestea nici nu zboară
Decât dacă prima dată
Aripile-şi desfăşoară.

Nu schimba visul de-o viaţă


În argint, perle şi aur
Aspiraţia măreaţă
E cununa cea de laur.

La ea oricine râvneşte
Toţi se vor învingători
Însă visul se-mplineşte
Doar la cei ce-s luptători.

Iar de cauţi paradisul


Ori să întâlneşti iubirea,
Tinereţea este visul
Bătrâneţea împlinirea.

Visul este ca o stea


Licărind diamantin,
Nu poţi să ajungi la ea
Dar te duce spre destin.

191
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Nicoleta Mija

În tihna nopţii

Rătăcesc prin câmpul de flori,


multe gânduri mă înconjoară,
Sufletul se-ncarcă de culori,
noaptea peste vise coboară.
Luna mi-a furat mereu privirea,
liniştea cuprinde tihna nopții,
Doar ea luminează nemărginirea,
adună în stele toate visele vieții.
Tu eşti visul meu din altă noapte,
mă mângâi cu privirile timide,
Vrei să-mi ştergi lacrimile toate,
în părul meu o stea se prinde.
Gânduri se odihnesc printre flori,
se umple cerul de lumini celeste,
Răspândite miresme până în zori,
în vis, în suflet doare iubirea este.
Din timp în timp o caldă adiere,
adun toate visele din vremi trecute,
Am în suflet numai a ta mângâiere,
printre stelele cerului nevăzute.

192
peace and love

menţiuni

Ada nemescu

Despre florile visării

Nu există întuneric, doar lumina-i rătăcită


Sora ei cea vitregă, bezna-i o … nesuferită
Îi ascunde pe pungaşi, hoţi de inimi delicate
Doar lumina bună e, zi de zi, pe săturate…

Flori de gând, petale ninse, parfumate cu mister


Ne-nconjor nenumărate, sufletelor noastre cer
Şi cu pace, şi cu zbucium, să răzbim pe-al vieţii drum
Nu putem lăsa speranţa, floare delicată-n scrum…

Romaniţă umpli câmpul cu petala suflecată


Nu vezi macul cum roşeşte în lan ascunzându-se?
Crezi că albăstreaua mândră este cea mai vinovată
Să-ntrebăm măritul soare, razele-i să judece…

Foaie albastră, flori de gând şi tu liliac în floare


Să ne bucuraţi pe rând, aducând în inimi soare…

Visele sunt fiice bune ale nopții şi un astru rătăcit

Ne sărută pleoapele, spunând * bine ai venit *


193
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Stejărel Ionescu

tăcerea mării
e visul meu un zbor, tăcere,
se leagănă vapoarele în larg,
sărutul tău o dulce mângâiere,
iubirea mea legată de catarg,

un vânt îmi poartă zborul peste ape


mă duce şi mă aduce în visul tău
în care fac de multe ori agape,
unindu-mă în rugăciuni cu Dumnezeu,

când pescăruşii desluşesc lumina


şi o împrăştie pe întins de mări,
pe steanul dintre ape vom lua cina,
şi din văzduh vom rupe crengi de zări,

şi-am să te îmbrac în ceţi de ape


plecând cu tine în labirintul vieţii
prin hăuri şchioape şi hârtoape,
unde îşi lasă rimele, poeţii,

atuncea marea se opreşte,


şi stă o clipă în loc, ea ascultând
poemul ce de valuri se zdrobeşte,
apoi renaşte în vuietul de vânt.

194
peace and love

195
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

Cuprins/Content

WE WANT PEACE AND LOVE BETWEEN PEOPLES. 5


PAUL ROTARU 7
CV 7
UNUL OARECARE 7
CONTINENTUL POESIS 11
STÂNCI DE GÂND 12
ODELE SINGURĂTĂŢII MELE 14
NICU DOFTOREANU 16
CV 16
TANGOUL PARANORMAL DE VARA 18
TANGOU LA SFARSIT (GLOSA) 20
TANGOUL GREŞELII 21
TANGOUL COCHETĂRIEI 22
TANGOUL LUI A FOST ODATĂ (... FĂRĂ BĂTRÂNEŢE) 24
IVAN GAĆINA 26
BIOGRAPHY 26
TRUTHFULNESS 27
THE BEAUTY OF THE EVENING 28
THE RIVER OF HONESTY 28
TRANSCENDENTAL WAVE OF LOVE 29
THE WHEEL OF LIFE 29
ELŻBIETA EWA JUDA 30
BIOGRAM 30
PO PROSTU MIŁOŚĆ 31
SERCE W TŁUMIE 33
SŁONECZNE PRZESŁANIE 35
TAK O SOBIE Z PRZYMRUŻENIEM OKA 36
WARTOŚCI ŻYCIA W POLSKOŚCI 37
DIJANA UHEREK STEVANOVIĆ 39
BIOGRAFIJA 39
VIVALDI 40

196
peace and love

JESENJA SONATA 41
OBLAK SAMOĆE 42
ILUZIJA SANJARA 42
POSTOJANJE 43
LJUBINKA DIMITRIJEVIĆ 45
PESMA SIRENE 45
SAMO PESMA 46
SORIN BĂLĂŞCĂU 48
(SCRIITOR, PROMOTOR CULTURAL, DIRECTOR DE PROGRAMA DE RADIO,
FOTOGRAF) 48
UN NOU INCEPUT 50
POEMĂ 51
DOR DE MAMĂ 52
UVERTURA CUVINTELOR 53
PUNŢI EVOLUTIVE 53
CONSTATARE 54
TĂVĂLUG DE SENTIMENTE UMANE 54
DE FAPT... 55
LUMI PESTE LUMI 56
ZICALĂ (PRIMA) 57
FIICA LUI 58
STOFĂ FĂRĂ CONTINUARE 58
ANNA M. SPRZĘCZKA 59
CV 59
SŁOWO O MIŁOŚCI 59
PRZYJACIELU, BRACIE, SIOSTRO... 61
DEAR FRIEND, BROTHER, SISTER... 62
MAMO MOJA KOCHANA! 63
MY DEAR DARLING MUM! 64
WDZIĘCZNOŚĆ 65
GRATITUDE 66
MIŁOŚĆ I SZCZĘŚCIE 67

197
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

RENATA SENDROWICZ 69
„PARĘ SŁÓW O SOBIE” 69
„MATKO MOJA” 70
„MIŁOŚĆ MATKI” 70
„MÓJ KOCHANY” 71
„PEJZAŻE” 72
„PEJZAŻE” 72
JOANNA SVENSSON 73
THE DREAM OF MY DREAMS 73
OVIDIU DINICĂ 74
BIOGRAFIE 74
CA UN STRIGĂT, VIAŢA 74
PEISAJ COTIDIAN 75
PROMETEU 76
CA NICIODATĂ 77
ŞTRANDUL CU APĂ SĂRATĂ 78
ADRIAN SCRIMINŢ 80
CV LITERAR 80
ŞUBA 81
ELENA TUDOSĂ 94
CV 94
IUBIREA TA ARZÂNDĂ 95
CHEMAREA INIMII 96
CU TINE 97
TE ÎNCHIPUI 98
RUGĂMINŢI 99
NICOLETA MIJA 100
CV. - SUFLET HOINAR 100
PACE ŞI IUBIRE 102
CÂND ÎNFLOREAU CRINII 103
GÂNDURI... 104
CLIPE DE PACE 105
PACEA SUFLETULUI 106

198
peace and love

GORDANA SARIĆ 107


CV 107
MY SOUL 108
THE WORLD WHERE LOVE IS CELEBRATED 109
SKY OF LOVE 111
PAIN AND LOVE 112
MEETING IN A KISS 112
AT THE THRESHOLD OF HOPE 113
GABRIEL TODICĂ 115
CV 115
ZILE SPECIALE LA CHIŞINĂU 115
LASĂ-ŢI AVEREA ŞI VINO CU MINE 120
ELIZA SEGIET 126
CV 126
IT WAS THE SAME 126
CONCRETE PARADISES 127
GUIDANCE 128
REASON 129
TESTAMENT 130
LUCIANA IANCULESCU 131
CV 131
... 133
…. 133
... 134
... 134
… 135
… 135
МИЛКА МИНКОВА 136
БИОГРАФИЈА 136
МОЛКОТ ВО ДУША СОКРИЕН 137
КОПНЕЖ ЗА СВЕТЛИНА 138
ЖИВОТ Е КАКО РЕКА 139
ПОЗИТИВА 140
ДАЛЕКУ Е МИСЛАТА 142

199
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

PETRU PLATICA (PLĂTICĂ) 144


«PORŢI ZÂMBET DE SOARE» 144
«MI-A VENIT MUZA, SPRE DIMINEAŢĂ…» 145
SĂ ZBOR... CU TINE 146
«DRAGOSTEA SE DUCE» 147
SANTOSH KUMAR BISWA 148
PEACE THROUGH LOVE 149
THE LOVE, BE IT EPHEMERAL 150
THE PEACE, AS THEIR RELIGION 151
TO PAINT THE PEACE 152
MY LOVE, LET US GROW WELL 153
EYELESS LOVE 154
PREMII CONCURS VISELE NU MOR NICIODATĂ 156
FLORENTINA DANU 156
VISELE NU MOR NICIODATĂ 156
COSTEL ZĂGAN 157
INSOMNIEI CU DRAG 157
COSTACHE NASTASE 158
FATA DIN VIS 158
KARELIA MIHAELA NEACŞU 159
SINGURĂTATEA MEA 159
ELENA COCA MAHALU 160
VISELE NU MOR NICIODATĂ 160
AURORA LUCHIAN 161
ÎN IUBIREA MEA FLĂMÂNDĂ 161
ANNA MARIA SPRZĘCZKA-STĘPIEŃ 162
MARZENIA DUMNEJ MAMY 162
PREMII PEACE AND LOVE 164
ION CUZUIOC 164
FEERIA NOPŢII 164
IWAN DARTHA 165
LOVE IN DRIZZLE 165
GINA BONASERA 166
RIMPIANTO 166

200
peace and love

IRINA CRISTINA ŢENU 167


MARE DE DOR 167
RATNASAM SIB II 168
LOVE CONQUERS ALL 168
JEANETTE NEL LE ROUX 169
DREAMS IN SUSPENSION 169
MARIA DULCE LEITĂO REIS 170
A DREAM PLACE 170
MASOOMA ALI 171
#HOPE 171
ZORAN RADOSAVLJEVIC 172
ŽIVOT 172
MILKA MINKOVA 173
ИЗГРЕВОТ НА СОНЦЕТО 173
AIDA G. ROQUE 174
I HAVE A DREAM 174
ISABELA ZUBKO 174
ZA ZAMKNIĘTYMI DRZWIAMI 174
RO HAMEDULLAH 175
GENEROSITY OF LOVE 175
JULIAN SUJENDRAN 176
MARVELS OF LIFE 176
SELMA KOPIC 177
MIRACLE OF LOVE 177
EVICA KRALJIĆ 178
A SONG ABOUT US 178
ABHIJIT CHAKRABORTY 179
SANDS OF TIME 179
FLORENTINA DANU 180
SPERANŢĂ RENĂSCUTĂ 180
KULINA SLOBODANKA SRBIJA 181
SAN 181
ANAM ANANDA 182
PRAYER 182

201
Biblioteca Cronopedia &Associazione Internazionale Caffe letterario

LORETA TOADER 183


VISUL 183
B. S. SAROJA 184
"EPIPHANY" 184
ERMELINTA( MELINA) PAPA 185
MY LOVE 185
TIMOTHY MICHAEL DIVITO 186
"A JOURNEY ACROSS LOVE'S DESERT" 186
BHARATI NAYAK 187
A NEW MORN 187
PREMII CRONOPEDIA 189
MARIA GIURGIU 189
UN VIS DE LIBERTATE 189
CONSTANTIN BIDULESCU 191
TRĂIESC, IUBESC, VISEZ 191
NICOLETA MIJA 192
ÎN TIHNA NOPŢII 192
ADA NEMESCU 193
DESPRE FLORILE VISĂRII 193
STEJĂREL IONESCU 194
TĂCEREA MĂRII 194
CUPRINS/CONTENT 196

202
http://lenusa.ning.com/forum/categories/biblioteca-cronopedia/

❖ Santosh Kumar Biswa - WHITE DOVE - Contemporary


Poetry Anthology
❖ Aripi de vise - Parole sulle ali dei sogni ~ antologie
internaţională - antologia internazionale ~
❖ Nicu Doftoreanu - Tangouri cu de toate
❖ Camelia Ardelean – Anotimpurile cuvântului
❖ Mircea Gordan – Nuiaua din pod
❖ Nicu Dofroreanu – Tangouri potrivite în stil englezesc
❖ Revista Taifas literar nr. 26/ 2020
❖ Revista Cronos nr. 44/2020
❖ Taifas Literary Magazine nr. 7/2021
În curs de apariţie la Biblioteca Cronopedia:
❖ Almanah Cronopedia 2021

Colecţiile Bibliotecii Cronopedia:


Vieţile sfinţilor
Călătorii virtuale
Tradiţii
Originea numelor
Gastro&Literatura
Gânduri altfel
Mirific
Revista „Cronos – peniţa de aur”
Povestiri cu tâlc
Revista „Taifas literar”
Folclor internistic

Ne puteţi vizita şi aici: Biblioteca Cronopedia Issuu

Contact editura Biblioteca Cronopedia:


mail: cronostaifas@gmail.com
tel: 0770406865