PROCESE EDITORIALE
CULEGERE DE PROBLEME
Chişinău
U.T.M.
2008
© U.T.M., 2008
2
Cuprins
1. Formatul ediţiei 4
2. Volumul ediţiei 12
2.1 Coala de tipar 12
2.2 Coala convenţională de tipar 19
2.3 Coala de autor 23
2.4 Coala editorială 26
3. Realizarea machetei principiale a ediţiei 38
3
1. FORMATUL EDIŢIEI
4
Formate finite sunt rezultate din tăierea marginilor din coli de
dimensiuni ceva mai mari. Moment valabil doar pentru formatele
mari, care au necesitatea de margini tehnice pentru: manipulare,
inscripţionare, protejare a formatului util şi fălţuire.
Formatele mici rezultă din tăierea cu exactitate şi fără pierderi
din formatele mari prin ghilotinare. La ele nu este necesară
prevederea marginilor tehnice. Aşa se face că, la calcularea
formatelor, trebuie să se ţină cont de succesivitatea operaţiilor
prevăzute de procesul tehnologic: fălţuire şi/sau tăiere. Fălţuirea
prezintă o fază tehnologică de precizie medie care înregistrează erori
de ordinul milimetrilor sau de precizie mare când erorile sunt de
ordinul a zecimi de milimetru. Fălţuirea cere tăiere de margini.
Astfel, formatele mici se obţin direct din unele formate mult mai
mari. Spre exemplu, toate formatele mai mici ca A4 se obţin din
formatul A4 brut (215×307) prin eliminarea marginilor, apoi tăiere în
2, 4, 8, 16, 32 şi 64. Pornind de la cele remarcate, dimensiunile
marginilor, trebuie considerate la calcularea necesarului de hârtie
pentru lucrările de format mic (cărţi de vizită, etichete, timbre etc.).
În tabelul 1.4 se regăsesc caracteristicile dimensionale ale formatelor
brute corespunzătoare celor finite din seriile A - C.
Tabelul 1.1. Formatele brute şi finite (în mm) ale seriilor A, B şi C [4]
5
De remarcat că, formatele de coală fălţuită o singură dată
pentru formularele din patru pagini sau pentru ziare constituite din
patru pagini, se consideră cel al paginii fălţuite (falz-germ.-îndoitură,
falzen-germ.-a îndoi). Formatul nominal este formatul obţinut după
îndoire. Un formular rezultat din formatul A3 prin îndoire este
considerat formular de formatul A4. De asemenea, formatul ziarelor
şi revistelor este formatul ce caracterizează caracteristicile
dimensionale ale paginii de ziar/revistă îndoite, nu cel al paginii
duble.
Formatul paginii reprezintă mărimea paginii de carte, ziar sau
revistă exprimată în cifre sau litere (170×240 sau X5) fiind un format
finit. Tot finite sunt considerate formatele pentru cărţile de vizită,
etichete sau mărci poştale. Caracteristicile dimensionale ale acestora
se vor reprezenta în forma de tip: l×h, adesea în milimetri. Formatele
finite rezultă prin împărţirea judicioasă a formatelor de coală ori a
sulurilor. Formatul paginii este caracterizat de formă, proporţii şi
mărime.
Forma (orientarea) este dată de dimensiunile relative ale
laturilor colii. Cel mai recomandat format pentru lucrările curente
este cel ce corespunde formatului înalt (format francez, portrait, tall),
cu l < h, prezent în majoritatea ediţiilor de carte. A doua alternativă
este cea a formatului culcat (format italian, landscape, wide), cu l >
h, practicată în albume (fig. 1). Pentru albume este utilizată şi
denumirea franceză de tipărire oblong (lat.-oblongus, mai mult lung
decât lat).
xxx xxx
TTTTT TTTTTT h
h
vv
l
vv
l
a b
Fig. 1 – Forma (orientarea) formatului de pagină :
a - format francez (portrait) ; b - format italian (landscape)
6
Proporţiile formatului sunt decise de raportul dimensiunilor
l×h şi depind de coala de tipar şi de viziunea artistică a beneficiarului
(editor, autor). Aceste proporţii trebuie riguros corelate ce cele ale
formatului de text preconizat. Problema esteticii paginii a fost
soluţionată de „secţiunea de aur” de către artiştii plastici ai
Renaşterii, conform căreia este determinată forma şi dimensiunile
ramelor albe ale paginilor pentru formatul estetic. Formatele curente
utilizate industrial; formate normale şi economice ce au ramele albe
diminuate.
Tradiţional, pentru valorificarea maximală a colii de hârtie şi
respectiv reducerea maximală a costurilor, se adoptă aceleaşi
proporţii cu ale colii. Acestea sunt date de raportul h /l = 1,414. Se
pot admite şi formate de diferite forme şi dimensiuni, altele decât
cele tradiţionale. Ele însă, vor conduce la creşterea costurilor
produselor prin mărirea ştraifurilor şi a rebutului (partea de coală
care se pierde la tăierea marginilor). De remarcat că, doar asupra
seriilor A, B şi C sunt extinse aceste reguli. Formatele X, Y şi Z sunt
caracterizate de rapoartele cu limitele 1,25 - 1,60.
Formatele de coală sunt legate de cele de pagină prin
intermediul formatului util. Cum formatele normale se supun regulii
de înjumătăţire şi dublare, formatele utile trebuie să se regăsească în
formatele de coală după debitarea marginilor tehnice. Astfel, din
coala caracterizată de caracteristicile dimensionale: 610×860, după
eliminarea marginilor de 10–20 mm lăţime totală, se ajunge la
formatul util de 594×841, formatul A1. De aici rezultă că, toate
formatele seriei A se pot obţine optim din această coală.
Mărimea formatului de pagină depinde de destinaţia lucrării,
stilul editurii şi de formatul brut de coală utilizat. Este complicat să
se facă o ierarhizare a acestor criterii, o listă de priorităţi. Fiecare
criteriu poate fi determinant pentru o anumită lucrare. Pentru
lucrările de artă prioritar este decisivă estetica acestora, pentru
colecţii se porneşte de la menţinerea stilului editurii stabilit pentru
respectiva colecţie, pentru lucrările de tiraj mare decisiv este factorul
economic prin formatul de coală.
7
Alegerea formatelor funcţie de predestinaţia ediţiilor în raport
cu categoria de cititori cărora se adresează lucrarea reprezintă la fel
un criteriu de influenţă. Albumele de artă se editează pe formate
foarte mari sau atipice (ex. 235×330 sau 280×330). Cărţile de
colorat, de poveşti şi abecedarele se editează pe formate mari (ex.
220×290). Manualele universitare şi cele şcolare pentru clasele mari
utilizează formate mijlocii. Predilecţia universitarilor din domeniile
tehnice pentru formatul 700×1000 / 16 face ca acesta să fie cunoscut
ca „format tehnic”. Beletristica se tipăreşte pe formate ceva mai mici
(ex. 130×200). Broşurile şi ediţiile de buzunar au nevoie de formate
mici (ex. 120×165), de altfel ca şi micile dicţionare. Volumele de
versuri se tipăresc pe formate cât mai înguste, în caz de necesitate se
taie mai mult din rama laterală.
La evaluarea dimensională a paginilor ediţiilor sunt utilizate
noţiunile de format brut şi format finit, aşa cum este caracterizată şi
coala de: format brut (standardizat) şi formatul util. Formatul brut
este formatul rezultat de după operaţia de fălţuire, cel finit este
rezultat de după tăierea trilaterală a blocului de carte.
Formatul brut al paginii este mărimea, exprimată în milimetri,
a paginii brute de carte sau ziar/revistă. Dimensiunile laturilor rezultă
la simpla împărţire a laturilor colii la numărul de pagini, plasate pe
linii şi coloane în coala de tipar. Este un submultiplu divizibil la 4 al
formatului util al colii din care rezultă după fălţuire (excepţie
1/18,1/12,1/24). Cea mai frecvent practicată metodă de fălţuire este
fălţuirea repetată perpendicular pe latura lungă (în cruce), din care
rezultă succesiv formate de dimensiunea colii, apoi din jumătate din
aceasta, un sfert, o optime, o şaisprezecime etc.
Formatul finit al paginii (format rotunjit, format finit de carte)
este cel al paginii, fasciculei, blocului de carte legată sau cărţii
broşate, exprimat în milimetri. Acesta rezultă din operaţia de
rotunjire a formatului, exprimată prin tăierea trilaterală a blocului de
carte (fig. 2). Tăierea se realizează funcţie de formarea corpului de
carte care poate fi: prin broşare, respectiv prin coasere şi încleiere. În
cazul broşării ediţiei se va recurge la tăierea concomitentă (maşină cu
8
trei cuţite) sau succesivă (ghilotină) a laturilor blocului; la cap, picior
şi lateral (de faţă). Prin tăietura din faţă se elimină 5 mm din lăţimea
ediţiei, la cea de cap 3 mm, iar la cea de picior 7 mm din înălţimea
cărţii [3, 6].
În caz de necesitate, pentru încadrarea economică în coală,
dacă fălţuirea este realizată cu precizie mare, se pot reduce
dimensiunile marginilor de tăiere de picior şi laterală până la 3 mm.
În cazul în care coaserea blocului se face pe deasupra cu sârmă se va
adaugă ramei cotorului 3 mm.
Astfel, de la un format brut cu caracteristicile dimensionale de
175×250mm al unei ediţii din formatul colii de hârtie de
700×1 000/16 se va ajunge la formatul finit al ediţiei de carte cu
caracteristicile dimensionale de 170×240mm. Dacă formatul cărţii
este cel italian (culcat), dimensiunile se vor reduce cu 10 mm pe
înălţime şi 5mm pe lăţime, din care va rezulta formatul finit de:
245×165mm. Doar la broşarea prin termoadeziune a cataloagelor
realizate din hârtie fină produsă de mari firme comerciale (ex.,
Quelle) se va recurge la tăierea (prin frezare cu canelare) şi pe latura
dinspre cotor. Simpla canelare a cotorului cu o freză de pas mare
(fără să fie broşat cu sârmă pe deasupra) pentru pătrunderea
adezivului (rece sau cald) nu este considerată ca latură ce urmează a
fi supusă tăierei.
Pentru a deosebi formatele de text (l×h), de cele de coală de
hârtie (L×H) şi de cele brute de pagină (L×H/n), în continuare,
dimensiunile formatelor finite de carte (pagină) au fost notate cu l’ şi
h’ (l’×h’).
tãietura
din fatã,
tãietura
de picior
tãietura
de cap
9
Exemplu 1
Să se determine formatul brut şi formatul finit al ediţiei de
carte, cunoscând formatul colii de hârtie care este de:
70x108mm/16.
Rezolvare:
Fracţiunea colii 1/16 este constituită din submultiplii 4 × 4.
Deci, şi latura lungă a colii, şi cea scurtă vor fi divizate la 4.
70 cm = 700 mm : 4 = 175 mm
108 cm = 1 080 mm : 4 = 270 mm
Formatul brut al paginii (l×h) este 175×270 mm (format înalt)
sau 270×175 mm (format culcat).
Pentru obţinerea formatului rotunjit de carte se va recurge la
excluderea din lăţime a 5 mm şi din înălţime — 10 mm.
Format finit (rotunjit) (l’×h’) este (175 - 5) × (270 -10) =
170×260 mm (format înalt) sau (270 - 5)×(175 - 10) =
265×165 mm (format culcat).
Exemplu 2
Să se stabilească formatul brut şi formatul finit al ediţiei de
carte, cunoscând formatul colii de hârtie: 84x108 /32.
Rezolvare:
Fracţiunea colii 1/32 este constituită din submultiplii 8×4. Deci,
latura lungă a colii va fi divizată în 8 părţi, iar cea scurtă — în 4
părţi.
84 cm = 840 mm : 4 = 210 mm
108 cm = 1 080 mm : 8 = 135 mm
Formatul brut al paginii (l×h) este 135×210 mm (format înalt)
sau 210×135 mm (format culcat).
Pentru obţinerea formatului rotunjit de carte se va extrage din
lăţime 5 mm şi din înălţime — 10 mm.
Formatul finit (rotunjit) (l’×h’) obţinut va fi:
(135 - 5)×(210 - 10) = 130×200 mm (format înalt)
sau (210 - 5)×(135 - 10) = 205×125 mm (format culcat).
10
Sarcini individuale
11
2. VOLUMUL EDIŢIEI
12
700×1000mm, după fălţuirea în patru falţuri (in 16°), rezultă o
fasciculă cu 16 file şi 32 pagini, pe care se tipăresc concomitent 32
formate de text distribuite în două coli de tipar, conform unui plan de
montare (fig. 3 şi fig. 4).
13
Excepţie face coala de formatul 840×1080mm, care se
consideră coală dublă şi pe care se tipăresc patru coli de tipar; din ea
rezultând două fascicule după fălţuire (ori o singură fasciculă, de
grosime mare, prelucrabilă pe utilajele moderne).
14
la 1/18 (2⋅ 32). Actualele maşini de fălţuit se conformează uşor la
oricare din modalităţile de fălţuire nominalizate.
Cele mai uzuale formate de pagină sunt in-16° şi in-32° pentru
jumătăţile de coală şi in-64° pentru coala întreagă (mai sunt utilizate
notările in 16, in 32, in 24 sau „în 16”, „în 32” etc.). Nu se
recomandă fălţuirea mai mult de in 128° din cauza fragilităţii hârtiei
(aceasta poate plesni la presare) şi datorită grosimii exagerate a
fasciculei rezultate. În special când este utilizată hârtia caracterizată
de gramaj mare, devine dificilă prelucrarea pe utilajele de fălţuire
neperformante (vechi/ieftine).
Cele mai frecvente inconveniente remarcate le fălţuire sunt
manifestate prin:
• oblicitatea formatelor de text tipărite;
• deplasarea lor spre cotor.
Oblicitatea se sesizează în special la paginile din exteriorul
fasciculei prin alunecări a paginilor faţă de cele centrale în fas-
ciculele groase. Grosimea unei fascicule din 16 file este de ordinul
milimetrilor, iar această distanţă trebuie recuperată la montaj
(distanţe diferite între formatele de text). În caz contrar formatele de
text vor aluneca spre cotor la paginile exterioare. Soluţionarea
acestor dezavantaje este posibilă prin evitarea formatelor mai mici de
1/64. La maşinile de formate mari, moderne, capabile să imprime
coli de tipar de 64 (sau chiar 128) de pagini, în locul unei coli de
tipar cu 64 de pagini se realizează două montaje a câte 32 de pagini,
plasate adiacent, care se imprimă concomitent, după care se taie
coala de hârtie în două şi se fălţuiesc separat cele două jumătăţi. La
maşinile de formate mici se preferă să se lucreze cu jumătăţi de coală
de hârtie: se taie coala în două „coliţe”, după care se imprimă şi se
fălţuiesc separat cele două „coliţe”, cel mai adesea de 16 pagini
fiecare. Pentru exemplificare în fig. 5 şi 6 sunt reproduse machetele
pentru montaj ale unei coli de tipar in 8°, cu 16 pagini (8 file) pentru
imprimarea ofset [1].
15
a Coliţă tipărită ofset
(recto) 5
1
1- margine de tăiere cu
semne Brunner; 2
15 6
2 - margine de tăiere 8
laterală;
3 - margine de tăiere la 7
greifer; 1 16 13 4
4 - crestături de potrivire; 5 +4 5
5 - semne de fălţuire;
8 9 12 5
6 - formate de text;
7 - semn al scării sinoptice
de coală;
8 - codul lucrării;
9 - semn de depistare a
colilor albe; 3
15 - semn pentru opritorul 9 5
lateral.
12 5 11
+ + 12
b Coliţă tipărită policrom + 14 + 13
10
(verso) 2
6
10 - limită pentru formatul
de text;
11 - semnele Brunner de 7 10 11 6
calitate/culoar;
12 - colţar;
13 - semne de tăiere; 2 15 14 3
14 - crestătură de reperaj în
dublă precizie;
15 - semn pentru opritorul 15
lateral.
12 + 14 + 12
9 5 10
Fig. 6 – Aşezarea pe cele două feţe ale colii de tipar offset a paginilor în
formatul in octavo şi dispunerea semnelor de coală (STAS 10 830-87)
16
Exemplu: Să se stabilească numărul de fascicule pentru ediţia
de formatul 60×84/16, fălţuită în 8 ce conţine 496 pagini.
Fasciculele fălţuite în 8 cuprind 16 pagini, aşadar 496/16=31
(fascicule).
Sarcini individuale
18
21. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×100/32, numărul de pagini 256,
fălţuită în 16.
22. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×100/32, numărul de pagini 256,
fălţuită în 32.
23. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/8, numărul de pagini 400,
fălţuită în 8.
24. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/16, numărul de pagini 400,
fălţuită în 8.
25. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de format 70×90/16, numărul de pagini 456,
fălţuită în 16.
26. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/32, numărul de pagini 456,
fălţuită în 8.
27. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/32, numărul de pagini 332,
fălţuită în 16.
28. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/32, numărul de pagini 332,
fălţuită în 32.
29. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 60×90/16, numărul de pagini 384,
fălţuită în 8.
30. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 60×90/16, numărul de pagini 384,
fălţuită în 16.
2.2 COALA CONVENŢIONALĂ DE TIPAR
19
compararea volumelor ediţiilor tipărite pe coli de hârtie de formate
diferite a fost aprobată o altă unitate de măsură — coala
convenţională de tipar (c.conv.t.). Această unitate este identică cu
coala de hârtie de format 60×90cm cu suprafaţa de 5400cm2.
Pentru determinarea volumului ediţiei de format diferit în coli
convenţionale de tipar sunt utilizaţi coeficienţii de transformare care
se obţin prin următoarea relaţie:
Exemplu:
Exemplu:
Formatul ediţiei este de 84×108/32, volumul ediţiei în
pagini — 448.
Determinarea volumului ediţiei în coli reale de tipar:
448 : 32 = 14 (c.t.)
Determinarea volumul ediţiei în coli convenţionale de tipar:
14 c.t. × k = 14 × 1,68 = 23,52 (c.conv.t.).
20
volumul în coli convenţionale — pe calea înmulţirii rezultatului
obţinut cu coeficientul de transformare al formatului dat al ediţiei.
Exemplu:
Sarcini individuale:
21
8. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 60×90/8 cu 160
pagini.
9. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/8 cu
192 pagini, dintre care 1/2 de coală de tipar sunt planşe.
10. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/16 cu
384 pagini.
11. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/16 cu
400 pagini, cu 8 planşe de format 25×25cm.
12. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/32 cu
400 pagini.
13. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu
464 pagini.
14. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu
232 pagini, cu 24 pagini de planşe.
15. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu
232 pagini.
16. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu
464 pagini, dintre care 1/4 de coală de tipar constituie
planşe.
17. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/8 cu 32
pagini.
18. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/16 cu
64 pagini.
22
19. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/16 cu
128 pagini.
20. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/32 cu
128 pagini.
21. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/32 cu
256 pagini.
22. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/32 cu
256 pagini, cu 32 pagini de planşe de formatul
24×21cm.
23. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/8 cu 400
pagini.
24. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/16 cu
400 pagini.
25. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/16 cu
456 pagini.
26. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/32 cu
456 pagini.
27. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/32 cu
320 pagini.
28. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/32 cu
320 pagini, cu planşă de formatul 33×35cm.
29. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 60×90/16 cu
384 pagini.
23
30. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 60×90/16 cu
384 pagini.
24
2.3 COALA DE AUTOR
25
1. Numărarea numărului de semne într-un rând mediu
complet, care se alege, de obicei vizual după dimensiunile spaţiilor şi
numărul de semne de punctuaţie. Mai simplu, se poate calcula
numărul de semne în 10–20 rânduri diferite stabilindu-se media
aritmetică. Calculul numărului de semne cu ajutorul procesorului
Microsoft Word este simplă — pentru aceasta este suficient să se
însereze un rând, ulterior deschizându-se fereastra de dialog Word
Count din meniul Tools.
2. Numărarea numărului de rânduri pe o pagină completă.
Acest lucru la fel poate fi realizat cu ajutorul instrumentelor
Microsoft Word.
3. Calcularea numărului de semne ce se încadrează într-o
pagină (numărul de semne într-un rând se înmulţeşte la numărul de
rânduri).
4. Determinarea numărului de pagini: numărul de semne dintr-
o pagină se înmulţeşte cu numărul de pagini şi se împarte la 40 000.
În originalul de autor textul poate fi cules diferit pe pagini
diferite (variază corpul literelor, interlinierea, câmpurile etc) şi deci
pe pagini diferite numărul de rânduri poate fi diferit. De aceea:
a) nu se recomandă de a se calcula volumul lucrării după
varianta imprimată;
b) se recomandă ca tot textul inclusiv şi notele, referinţele să
se aducă la acelaşi tip de prezentare (garnitură, corp al literei, format
al zaţului). În tabele este bine să se păstreze formatarea iniţială;
c) este indicat să se lichideze paragrafele oarbe, în plus, în
afară de cele care sunt recomandate de regulile tehnice de culegere.
Versurile. Identificarea volumului lucrării ce conţine versuri
cel mai simplu se poate realiza cu ajutorul instrumentelor Microsoft
Word (în fereastra de dialog Word Count se arată numărul de
rânduri). Înainte de începerea numărării este necesară înlăturarea
paragrafelor oarbe, în plus.
Ilustraţiile. Calculul volumului ilustraţiilor în coli de autor —
prezintă o sarcină destul de complicată. Pentru calculul volumului de
ilustraţii este necesară calcularea suprafeţei ocupată de ilustraţiile
26
machetate. Există două modalităţi de calculare a suprafeţei ocupate
de ilustraţii.
1. Înmulţirea înălţimii şi lăţimii fiecărei ilustraţii şi apoi
sumarea rezultatelor obţinute.
2. Numărarea numărului de pagini ocupate de ilustraţii,
determinarea suprafeţei ocupate de fiecare pagină şi înmulţirea
acestor valori.
În ediţiile cu un număr mare de ilustraţii, stabilirea volumului
ediţiei prin cea de-a doua metodă este utilă, în cazul în care,
majoritatea ilustraţiilor au dimensiuni egale cu zaţul sau cel puţin
lăţimea lor este egală cu lăţimea zaţului. În cazul, în care majoritatea
ilustraţiilor sunt plasate în text se va pleda pentru aplicarea primei
metode de determinare a volumului ediţiei. În unele cazuri se pot
aplica ambele metode de calcul.
Notele la ilustraţii, legendele se calculează ca şi în cazul
determinării volumului ediţiei cu text — prin numărarea semnelor.
27
2.4 COALA EDITORIALĂ
Exemplu
28
Rezolvare:
29
Numărul de rânduri ale unei pagini de zaţ:
(48 puncte × 9¼ cvadrate) : 10 (corp de literă) = 44.
Numărul de semne ale unei pagini de ediţie:
52 semne × 44 rânduri = 2 288 semne.
Numărul de pagini de text de autor:
884 760 (numărul de semne în manuscris) : 2 288 (numărul de semne
unei pagini de ediţie) = 386,7
La aceasta se adaugă paginile cu:
Titlul — 1;
Colofonul — 1;
Cuprinsul — 3;
Pagini de început şi de sfârşit de capitol — 19,3;
Titlul fals (avantitlul) — 1;
Paginile cu publicitate — 4.
Total pagini: 386,7 + 1 + 1 + 3 + 19,3 + 1 + 4 = 416
416 : 32 = 13 coli.
Sarcini individuale
31
4. Volumul manuscrisului — 570 pagini, dintre care 525 pagini
complete şi 45 pagini incomplete (540 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 25 rânduri şi 45semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×90/16, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 67
rânduri de text, adnotarea conţine 13 rânduri de text, datele privind
titlul lucrării şi caseta tipografică includ 1110 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 14,6 pagini;
Publicitate – 4 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.
32
84×108/16, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 82
rânduri de text, adnotarea conţine 12 rânduri de text, datele privind
titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1056 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 4 pagini;
Pagini incomplete – 17,8 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.
33
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 14,6 pagini;
Publicitate – 4 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.
34
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 12,6 pagini;
Publicitate – 5 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.
35
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.
36
Să se calculeze ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în
pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.
37
17. Volumul manuscrisului — 496 pagini, dintre care 467 pagini
complete şi 23 pagini incomplete (418 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×100/32, garnitura Times, corpul literei 12.
Cuprinsul conţine 70 rânduri de text, adnotarea conţine 13 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1018
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 4 pagini;
Pagini incomplete – 19,2 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.
38
19. Volumul manuscrisului — 544 pagini, dintre care 423 pagini
complete şi 121 pagini incomplete (390 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
84×108/32, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 54 rânduri de text, adnotarea conţine 10 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1000
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 14,6 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.
39
3. REALIZAREA MACHETEI EDIŢIEI
40
Fig. 7 – Model de avantitlu
41
Fig. 8 – Pagină de titlu
42
Fig. 9 – Model de casetă tehnică
43
44
Contratitlu Titlu
Fig. 10 – Model de titlu pe pagină dublă
Fig. 11 – Model de prefaţă
45
Fig. 12 – Model de dedicaţie
46
Fig. 13 – Model de şmuţtitlu
47
Fig. 14 – Model de introducere
48
Fig. 15 – Model de postfaţă
49
Fig. 16 – Model de bibliografie
50
Fig. 17 – Model de tablă de materii
51
Fig. 18 – Model de indici de termeni
52
Sarcini individuale
Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
Literatură cu caracter informativ (îndrumător, dicţionar, enciclopedie etc.)
1
60×84/32 105×150 100×140 4½×6½ 9, 13, 15, 20
.
2
60×90/32 112×150 107×140 4¾×6½ 9, 13, 18, 20
.
3
70×90/32 112×175 107×165 4¾×7¾ 9, 13, 18, 23
.
4
70×100/32 125×175 120×165 5¼×7¾ 9, 13, 21, 23
.
5
70×108/32 135×175 130×165 6×7¾ 9, 13, 18, 23
.
6
84×108/32 135×210 130×200 6×9¾ 9, 13, 18, 23
.
7 11, 16, 17,
60×84/16 150×210 145×200 6¾×9¾
. 19
8 11, 16, 17,
60×90/16 150×225 145×215 6¾×10½
. 20
9 11, 16, 20,
70×90/16 175×225 170×215 8×10¼
. 25
1
11, 16, 20,
0 70×100/16 175×250 170×240 8×11½
27
.
1
11, 16, 20,
1 70×108/16 175×270 170×260 8×12½
29
.
1 84×108/16 210×270 205×260 9¾×12½ 11, 16, 23,
53
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei
Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
29
1
13, 18, 21,
3 60×84/8 210×300 205×290 9¾×14
30
.
1
13, 18, 23,
4 60×90/8 225×300 220×290 10½×14¼
26
.
1
13, 18, 21,
5 70×100/8 250×350 245×340 12×17
26
.
1
13, 18, 23,
6 70×108/8 270×350 265×340 13×17
26
.
1
13, 18, 23,
7 84×108/8 270×420 265×410 13×20¾
29
.
1
13, 18, 20,
8 60×90/16 150×225 145×215 6½×10¼
23
.
1
13, 18, 22,
9 70×90/16 175×225 170×215 7¾×10
27
.
2
13, 18, 22,
0 70×100/16 175×250 170×240 7¾×11¼
30
.
2
13, 18, 22,
1 70×108/16 175×270 170×260 7¾×12¼
31
.
2
13, 18, 26,
2 84×108/16 210×270 205×260 9½×12¼
31
.
2
16, 20, 23,
3 60×84/8 210×300 205×290 9½×13¾
33
.
54
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei
Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
2
16, 20, 24,
4 60×90/8 225×300 220×290 10¼×14
28
.
2
16, 20, 23,
5 70×100/8 250×350 245×340 11¾×16¾
29
.
2
16, 20, 25,
6 70×108/8 270×350 265×340 12¾×16¾
29
.
2
16, 20, 25,
7 84×108/8 270×420 265×410 12¾×20½
31
.
2
11, 16, 24,
8 70×100/32 125×175 120×165 5×7½
24
.
2
11, 16, 21,
9 70×108/32 135×175 130×165 5¾×7½
24
.
3
11, 16, 21,
0 84×108/32 135×210 130×200 5¾×9½
23
.
Literatura artistică pentru maturi, culegeri de versuri
3
11, 16, 18,
1 60×84/32 105×150 100×140 4¼×6¼
22
.
3
11, 16, 20,
2 60×90/32 112×150 107×140 4½×6¼
22
.
3
11, 16, 20,
3 70×90/32 112×175 107×165 4½×7½
24
.
3 70×100/32 125×175 120×165 5×7½ 11, 16, 24,
4 24
55
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei
Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
3
11, 16, 21,
5 70×108/32 135×175 130×165 5¾×7½
24
.
3
11, 16, 21,
6 84×108/32 135×210 130×200 5¾×9½
23
.
3
13, 18, 20,
7 60×84/16 150×210 145×200 6½×9½
21
.
3
13, 18, 20,
8 60×90/16 150×225 145×215 6½×10¼
23
.
3
13, 18, 22,
9 70×90/16 175×225 170×215 7¾×10
27
.
4
13, 18, 22,
0 70×100/16 175×250 170×240 7¾×11¼
30
.
4
13, 18, 22,
1 70×108/16 175×270 170×260 7¾×12¼
31
.
4
13, 18, 26,
2 84×108/16 210×270 205×260 9½×12¼
31
.
4
16, 20, 23,
3 60×84/8 210×300 205×290 9½×13¾
33
.
4
16, 20, 24,
4 60×90/8 225×300 220×290 10¼×14
28
.
4
16, 20, 23,
5 70×100/8 250×350 245×340 11¾×16¾
29
.
56
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei
Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
4
16, 20, 25,
6 70×108/8 270×350 265×340 12¾×16¾
29
.
4
16, 20, 25,
7 84×108/8 270×420 265×410 12¾×20½
31
.
4
16, 20, 22,
8 60×90/16 150×225 145×215 6¼×10
25
.
4
16, 20, 24,
9 70×90/16 175×225 170×215 7½×9¾
29
.
5
16, 20, 24,
0 70×100/16 175×250 170×240 7½×11
32
.
5
16, 20, 24,
1 70×108/16 175×270 170×260 7½×12
24
.
5
16, 20, 27,
2 84×108/16 210×270 205×260 9¼×12
24
.
5
18, 22, 26,
3 60×84/8 210×300 205×290 9¼×13½
35
.
5
18, 22, 27,
4 60×90/8 225×300 220×290 10×13¾
31
.
5
18, 22, 25,
5 70×100/8 250×350 245×340 11½×16½
31
.
5
18, 22, 27,
6 70×108/8 270×350 265×340 12½×16½
31
.
5 84×108/8 270×420 265×410 12½×20¼ 18, 22, 27,
57
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei
Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
34
Ediţii pentru copii
5
13, 18, 20,
8 60×84/32 105×150 100×140 4×6
24
.
5
13, 18, 23,
9 60×90/32 112×150 107×140 4¼×6
24
.
6
13, 18, 20,
0 70×90/32 112×175 107×165 4¼×7¼
27
.
6
13, 18, 26,
1 70×100/32 125×175 120×165 4¾×7¼
27
.
6
13, 18, 23,
2 70×108/32 135×175 130×165 5½×7¼
27
.
6
13, 18, 23,
3 84×108/32 135×210 130×200 5½×9¼
26
.
6
16, 20, 22,
4 60×84/16 150×210 145×200 6¼×9¼
24
.
6
16, 20, 22,
5 60×90/16 150×225 145×215 6¼×10
25
.
6
16, 20, 24,
6 70×90/16 175×225 170×215 7½×9¾
29
.
6
16, 20, 24,
7 70×100/16 175×250 170×240 7½×11
32
.
6 70×108/16 175×270 170×260 7½×12 16, 20, 24,
58
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei
Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
24
6
16, 20, 27,
9 84×108/16 210×270 205×260 9¼×12
24
.
7
18, 22, 26,
0 60×84/8 210×300 205×290 9¼×13½
35
.
7
18, 22, 27,
1 60×90/8 225×300 220×290 10×13¾
31
.
7
18, 22, 25,
2 70×100/8 250×350 245×340 11½×16½
31
.
7
18, 22, 27,
3 70×108/8 270×350 265×340 12½×16½
31
.
7
18, 22, 27,
4 84×108/8 270×420 265×410 12½×20¼
34
.
59
Bibliografie
60
Universitatea Tehnică a Moldovei
PROCESE EDITORIALE
CULEGERE DE PROBLEME
Chişinău
2008
61
62