Sunteți pe pagina 1din 62

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Industria Uşoară


Catedra Design şi Tehnologii Poligrafice

PROCESE EDITORIALE

CULEGERE DE PROBLEME

Chişinău
U.T.M.
2008

Culegerea de probleme la disciplina „Procese Editoriale” se


adresează studenţilor specialităţii „Design şi Tehnologii
Poligrafice”, Facultatea Industria Uşoară, UTM, cu studii la zi şi
frecvenţă redusă ce urmează cursurile specialităţii „Design şi
tehnologii poligrafice”. Lucrarea este destinată formării
specialiştilor în domeniul editării.

Au elaborat: conf. univ., dr. şt. tehn. Viorica Scobioală,


l.u.Alexandra Osoba,l. u. Viorica Nastas
Redactor responsabil: dr. şt. tehn. Viorica Scobioală
Recenzent: conf. univ., dr. Constantin Spînu

Redactor: Irina Enachi


–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 17.01.08. Formatul hârtiei 60x84 1/16.
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 100 ex.
Coli de tipar 3,5 Comanda nr. 10
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068,Chişinău, str. Studenţilor, 9/9.

© U.T.M., 2008

2
Cuprins

1. Formatul ediţiei 4
2. Volumul ediţiei 12
2.1 Coala de tipar 12
2.2 Coala convenţională de tipar 19
2.3 Coala de autor 23
2.4 Coala editorială 26
3. Realizarea machetei principiale a ediţiei 38

3
1. FORMATUL EDIŢIEI

Formatele reprezintă caracteristicile dimensionale (mărimile)


ale suprafeţelor dreptunghiulare utilizate în poligrafie ca suport
pentru imprimare. Sunt notate sub formă de litere (A5, X4) cu
marcarea dimensională a formatului determinată de lăţime × înălţime
(l×h). Aceste dimensiuni pot fi exprimate în diverse unităţi de
măsură. Recomandat este utilizarea unităţilor de măsură din sistemul
internaţional (SI), cu exprimarea dimensiunilor în metri (cm, mm).
Cea mai uzuală unitate de măsură utilizată în evaluarea formatelor
ediţiilor de carte este milimetrul (mm), care evită în scriere virgula şi
zecimalele. Mai rar sunt utilizate unităţile tolerate ale sistemului
tipografic. Acestea sunt punctul, cicero şi cvadratul în sistemul
european, respectiv punctul şi pica în cel anglo-american.
Pe această cale, în mod curent, se exprimă mărimile colilor de
tipar (format de coală), ale paginilor de carte, de ziar ori revistă
(format de pagină), ale textului de pe o pagină sau coloană de ziar
(format de text).
Formatul util este partea uzuală din formatul normal de
coală/carton. La manipulare, stocare şi tipărire marginile joacă rol de
protecţie şi permit manipulări ori înscrieri de date strict tehnice.
Pornind de la aceasta, formatul util este mai mic cu câţiva mm decât
formatul normal. Aceste margini vor fi tăiate înainte de fălţuire şi nu
vor apărea în coliţă (fasciculă). Dacă coala de hârtie nu este supusă
fălţuirii, aceste margini sunt extrase la tăierea în trei părţi/de rotunjire
a formatului. La tipărirea în coli, funcţie de caracteristicile tehnice
ale maşinii de imprimat şi numărul de culori, trebuie rezervate rame
albe pentru utilitate tehnică. Pe latura mare de jos se lasă 10–15 mm
pentru ghearele greiferului. Pe latura mare opusă se lasă minim 15
mm pentru barele Brunner de control a culorilor şi calităţii. La fel
este necesară considerarea spaţiului pentru crestăturile de potrivire şi
semnele de fălţuire şi tăiere. Pe laturile scurte (lăţimea formatului) se
lasă (sau nu se lasă) 5–10 mm pentru semnele de potrivire şi
protejare de o eventuală murdărire.

4
Formate finite sunt rezultate din tăierea marginilor din coli de
dimensiuni ceva mai mari. Moment valabil doar pentru formatele
mari, care au necesitatea de margini tehnice pentru: manipulare,
inscripţionare, protejare a formatului util şi fălţuire.
Formatele mici rezultă din tăierea cu exactitate şi fără pierderi
din formatele mari prin ghilotinare. La ele nu este necesară
prevederea marginilor tehnice. Aşa se face că, la calcularea
formatelor, trebuie să se ţină cont de succesivitatea operaţiilor
prevăzute de procesul tehnologic: fălţuire şi/sau tăiere. Fălţuirea
prezintă o fază tehnologică de precizie medie care înregistrează erori
de ordinul milimetrilor sau de precizie mare când erorile sunt de
ordinul a zecimi de milimetru. Fălţuirea cere tăiere de margini.
Astfel, formatele mici se obţin direct din unele formate mult mai
mari. Spre exemplu, toate formatele mai mici ca A4 se obţin din
formatul A4 brut (215×307) prin eliminarea marginilor, apoi tăiere în
2, 4, 8, 16, 32 şi 64. Pornind de la cele remarcate, dimensiunile
marginilor, trebuie considerate la calcularea necesarului de hârtie
pentru lucrările de format mic (cărţi de vizită, etichete, timbre etc.).
În tabelul 1.4 se regăsesc caracteristicile dimensionale ale formatelor
brute corespunzătoare celor finite din seriile A - C.

Tabelul 1.1. Formatele brute şi finite (în mm) ale seriilor A, B şi C [4]

Format brut Format finit Format brut Format finit

A0 860×1230 841×1189 B0 1030×1460 1000×1414


A1 615×860 594×841 B1 730×1030 707×1000
A2 430×615 420×594 B2 515×730 500×707
A3 307×430 297×420 B3 365×515 353×500
A4 215×307 210×297 B4 257×365 250×353
A5 idem 148×210 B5 idem 176×250
… … … … … …
A10 idem 26×37 B10 idem 31×44

C0 950×1340 917×1297 C4 237×335 229×324


C1 670×950 648×917 C5 idem 162×229
C2 475×670 458×648 … …. …
C3 335×475 324×458 C8 idem 57×81

5
De remarcat că, formatele de coală fălţuită o singură dată
pentru formularele din patru pagini sau pentru ziare constituite din
patru pagini, se consideră cel al paginii fălţuite (falz-germ.-îndoitură,
falzen-germ.-a îndoi). Formatul nominal este formatul obţinut după
îndoire. Un formular rezultat din formatul A3 prin îndoire este
considerat formular de formatul A4. De asemenea, formatul ziarelor
şi revistelor este formatul ce caracterizează caracteristicile
dimensionale ale paginii de ziar/revistă îndoite, nu cel al paginii
duble.
Formatul paginii reprezintă mărimea paginii de carte, ziar sau
revistă exprimată în cifre sau litere (170×240 sau X5) fiind un format
finit. Tot finite sunt considerate formatele pentru cărţile de vizită,
etichete sau mărci poştale. Caracteristicile dimensionale ale acestora
se vor reprezenta în forma de tip: l×h, adesea în milimetri. Formatele
finite rezultă prin împărţirea judicioasă a formatelor de coală ori a
sulurilor. Formatul paginii este caracterizat de formă, proporţii şi
mărime.
Forma (orientarea) este dată de dimensiunile relative ale
laturilor colii. Cel mai recomandat format pentru lucrările curente
este cel ce corespunde formatului înalt (format francez, portrait, tall),
cu l < h, prezent în majoritatea ediţiilor de carte. A doua alternativă
este cea a formatului culcat (format italian, landscape, wide), cu l >
h, practicată în albume (fig. 1). Pentru albume este utilizată şi
denumirea franceză de tipărire oblong (lat.-oblongus, mai mult lung
decât lat).

xxx xxx

TTTTT TTTTTT h
h
vv
l
vv
l
a b
Fig. 1 – Forma (orientarea) formatului de pagină :
a - format francez (portrait) ; b - format italian (landscape)

6
Proporţiile formatului sunt decise de raportul dimensiunilor
l×h şi depind de coala de tipar şi de viziunea artistică a beneficiarului
(editor, autor). Aceste proporţii trebuie riguros corelate ce cele ale
formatului de text preconizat. Problema esteticii paginii a fost
soluţionată de „secţiunea de aur” de către artiştii plastici ai
Renaşterii, conform căreia este determinată forma şi dimensiunile
ramelor albe ale paginilor pentru formatul estetic. Formatele curente
utilizate industrial; formate normale şi economice ce au ramele albe
diminuate.
Tradiţional, pentru valorificarea maximală a colii de hârtie şi
respectiv reducerea maximală a costurilor, se adoptă aceleaşi
proporţii cu ale colii. Acestea sunt date de raportul h /l = 1,414. Se
pot admite şi formate de diferite forme şi dimensiuni, altele decât
cele tradiţionale. Ele însă, vor conduce la creşterea costurilor
produselor prin mărirea ştraifurilor şi a rebutului (partea de coală
care se pierde la tăierea marginilor). De remarcat că, doar asupra
seriilor A, B şi C sunt extinse aceste reguli. Formatele X, Y şi Z sunt
caracterizate de rapoartele cu limitele 1,25 - 1,60.
Formatele de coală sunt legate de cele de pagină prin
intermediul formatului util. Cum formatele normale se supun regulii
de înjumătăţire şi dublare, formatele utile trebuie să se regăsească în
formatele de coală după debitarea marginilor tehnice. Astfel, din
coala caracterizată de caracteristicile dimensionale: 610×860, după
eliminarea marginilor de 10–20 mm lăţime totală, se ajunge la
formatul util de 594×841, formatul A1. De aici rezultă că, toate
formatele seriei A se pot obţine optim din această coală.
Mărimea formatului de pagină depinde de destinaţia lucrării,
stilul editurii şi de formatul brut de coală utilizat. Este complicat să
se facă o ierarhizare a acestor criterii, o listă de priorităţi. Fiecare
criteriu poate fi determinant pentru o anumită lucrare. Pentru
lucrările de artă prioritar este decisivă estetica acestora, pentru
colecţii se porneşte de la menţinerea stilului editurii stabilit pentru
respectiva colecţie, pentru lucrările de tiraj mare decisiv este factorul
economic prin formatul de coală.

7
Alegerea formatelor funcţie de predestinaţia ediţiilor în raport
cu categoria de cititori cărora se adresează lucrarea reprezintă la fel
un criteriu de influenţă. Albumele de artă se editează pe formate
foarte mari sau atipice (ex. 235×330 sau 280×330). Cărţile de
colorat, de poveşti şi abecedarele se editează pe formate mari (ex.
220×290). Manualele universitare şi cele şcolare pentru clasele mari
utilizează formate mijlocii. Predilecţia universitarilor din domeniile
tehnice pentru formatul 700×1000 / 16 face ca acesta să fie cunoscut
ca „format tehnic”. Beletristica se tipăreşte pe formate ceva mai mici
(ex. 130×200). Broşurile şi ediţiile de buzunar au nevoie de formate
mici (ex. 120×165), de altfel ca şi micile dicţionare. Volumele de
versuri se tipăresc pe formate cât mai înguste, în caz de necesitate se
taie mai mult din rama laterală.
La evaluarea dimensională a paginilor ediţiilor sunt utilizate
noţiunile de format brut şi format finit, aşa cum este caracterizată şi
coala de: format brut (standardizat) şi formatul util. Formatul brut
este formatul rezultat de după operaţia de fălţuire, cel finit este
rezultat de după tăierea trilaterală a blocului de carte.
Formatul brut al paginii este mărimea, exprimată în milimetri,
a paginii brute de carte sau ziar/revistă. Dimensiunile laturilor rezultă
la simpla împărţire a laturilor colii la numărul de pagini, plasate pe
linii şi coloane în coala de tipar. Este un submultiplu divizibil la 4 al
formatului util al colii din care rezultă după fălţuire (excepţie
1/18,1/12,1/24). Cea mai frecvent practicată metodă de fălţuire este
fălţuirea repetată perpendicular pe latura lungă (în cruce), din care
rezultă succesiv formate de dimensiunea colii, apoi din jumătate din
aceasta, un sfert, o optime, o şaisprezecime etc.
Formatul finit al paginii (format rotunjit, format finit de carte)
este cel al paginii, fasciculei, blocului de carte legată sau cărţii
broşate, exprimat în milimetri. Acesta rezultă din operaţia de
rotunjire a formatului, exprimată prin tăierea trilaterală a blocului de
carte (fig. 2). Tăierea se realizează funcţie de formarea corpului de
carte care poate fi: prin broşare, respectiv prin coasere şi încleiere. În
cazul broşării ediţiei se va recurge la tăierea concomitentă (maşină cu

8
trei cuţite) sau succesivă (ghilotină) a laturilor blocului; la cap, picior
şi lateral (de faţă). Prin tăietura din faţă se elimină 5 mm din lăţimea
ediţiei, la cea de cap 3 mm, iar la cea de picior 7 mm din înălţimea
cărţii [3, 6].
În caz de necesitate, pentru încadrarea economică în coală,
dacă fălţuirea este realizată cu precizie mare, se pot reduce
dimensiunile marginilor de tăiere de picior şi laterală până la 3 mm.
În cazul în care coaserea blocului se face pe deasupra cu sârmă se va
adaugă ramei cotorului 3 mm.
Astfel, de la un format brut cu caracteristicile dimensionale de
175×250mm al unei ediţii din formatul colii de hârtie de
700×1 000/16 se va ajunge la formatul finit al ediţiei de carte cu
caracteristicile dimensionale de 170×240mm. Dacă formatul cărţii
este cel italian (culcat), dimensiunile se vor reduce cu 10 mm pe
înălţime şi 5mm pe lăţime, din care va rezulta formatul finit de:
245×165mm. Doar la broşarea prin termoadeziune a cataloagelor
realizate din hârtie fină produsă de mari firme comerciale (ex.,
Quelle) se va recurge la tăierea (prin frezare cu canelare) şi pe latura
dinspre cotor. Simpla canelare a cotorului cu o freză de pas mare
(fără să fie broşat cu sârmă pe deasupra) pentru pătrunderea
adezivului (rece sau cald) nu este considerată ca latură ce urmează a
fi supusă tăierei.
Pentru a deosebi formatele de text (l×h), de cele de coală de
hârtie (L×H) şi de cele brute de pagină (L×H/n), în continuare,
dimensiunile formatelor finite de carte (pagină) au fost notate cu l’ şi
h’ (l’×h’).

tãietura
din fatã,

tãietura
de picior

tãietura
de cap

Fig. 2 – Formatul finit al paginii

9
Exemplu 1
Să se determine formatul brut şi formatul finit al ediţiei de
carte, cunoscând formatul colii de hârtie care este de:
70x108mm/16.
Rezolvare:
Fracţiunea colii 1/16 este constituită din submultiplii 4 × 4.
Deci, şi latura lungă a colii, şi cea scurtă vor fi divizate la 4.
70 cm = 700 mm : 4 = 175 mm
108 cm = 1 080 mm : 4 = 270 mm
Formatul brut al paginii (l×h) este 175×270 mm (format înalt)
sau 270×175 mm (format culcat).
Pentru obţinerea formatului rotunjit de carte se va recurge la
excluderea din lăţime a 5 mm şi din înălţime — 10 mm.
Format finit (rotunjit) (l’×h’) este (175 - 5) × (270 -10) = 
170×260 mm (format înalt) sau (270 - 5)×(175 - 10) = 
265×165 mm (format culcat).

Exemplu 2
Să se stabilească formatul brut şi formatul finit al ediţiei de
carte, cunoscând formatul colii de hârtie: 84x108 /32.

Rezolvare:
Fracţiunea colii 1/32 este constituită din submultiplii 8×4. Deci,
latura lungă a colii va fi divizată în 8 părţi, iar cea scurtă — în 4
părţi.
84 cm = 840 mm : 4 = 210 mm
108 cm = 1 080 mm : 8 = 135 mm
Formatul brut al paginii (l×h) este 135×210 mm (format înalt)
sau 210×135 mm (format culcat).
Pentru obţinerea formatului rotunjit de carte se va extrage din
lăţime 5 mm şi din înălţime — 10 mm.
Formatul finit (rotunjit) (l’×h’) obţinut va fi:
(135 - 5)×(210 - 10) = 130×200 mm (format înalt)
sau (210 - 5)×(135 - 10) = 205×125 mm (format culcat).

10
Sarcini individuale

Să se determine formatul brut şi formatul finit al ediţiei de


carte, cunoscând formatul colii de hârtie:
Nr. Nr. Nr.
vari- Format varian Format vari- Format
antei tei antei
1 70x108/32 11 70x100/16 21 60×84/16
2 60x90/16 12 60×90/8 22 70×108/8
3 84x108/16 13 70×90/16 23 60×84/8
4 84×108/8 14 75×90/32 24 60×100/8
5 70×100/8 15 60×90/32 25 84×100/16
6 70×84/16 16 84×100/32 26 84×90/32
7 60×70/16 17 84×108/64 27 70×108/64
8 70×100/32 18 60×100/16 28 84×90/16
9 70×90/32 19 60×84/32 29 80×100/32
10 75×90/16 20 75×90/8 30 70×100/64

11
2. VOLUMUL EDIŢIEI

Volumul ediţiei — caracteristică cantitativă a ediţiei evaluată în


coli, pagini, coloane. In procesul pregătirii originalului-machetă către
imprimare sunt importante următoarele unităţi de evaluare a
volumului ediţiei:
• coala de autor, pagina;
• coala editorială;
• coala de tipar;
• coala convenţională de tipar.

2.1 COALA DE TIPAR

Coala de tipar (c.t.) prezintă unitatea de măsură a volumului


ediţiei, egală cu suprafaţa unei feţe a colii de hârtie de format
standard. Coala reală de tipar conţine numărul de pagini egal cu
numitorul fracţiunii colii de hârtie (înregistrată în formatul ediţiei).
Pentru coala de hârtie de orice format, coala de tipar conţine la
fracţiunea 1/8 — 8, la fracţiunea 1/16 — 16, la fracţiunea 1/12 — 12
pagini etc. De aici rezultă că, volumul ediţiei în coli reale de tipar
este egal cu numărul de pagini al ediţiei împărţit la fracţiunea colii.
O coală de hârtie are două feţe, de aceea dintr-o coală de hârtie
se va obţine un număr de pagini dublat faţă de fracţiunea colii. Deci,
prin urmare, o coală de hârtie include două coli reale de tipar.
Spre exemplu: Volumul ediţiei de formatul 70×100/32 cu
numărul de pagini 480, în coli reale de tipar va conţine: 480/32=15,0
(c.t.).
Este important să se specifice diferenţele dintre coala de hârtie
şi coala de tipar, dintre pagină şi filă. Multe neînţelegeri în acest
sens intervin între părţile contractante (clienţi) ca rezultat a
confundării noţiunii de filă şi pagină. De aici, fila prezintă o
imprimată pe ambele feţe. Coala de hârtie (reală) are două feţe
(recto/verso; faţă/verso) şi pe ea se imprimă două coli de tipar. De
aici rezultă că, dintr-o coală cu caracteristicile dimensionale de

12
700×1000mm, după fălţuirea în patru falţuri (in 16°), rezultă o
fasciculă cu 16 file şi 32 pagini, pe care se tipăresc concomitent 32
formate de text distribuite în două coli de tipar, conform unui plan de
montare (fig. 3 şi fig. 4).

Fig. 3 – Formate brute de pagină, montajul formatelor şi fălţuirea colii

13
Excepţie face coala de formatul 840×1080mm, care se
consideră coală dublă şi pe care se tipăresc patru coli de tipar; din ea
rezultând două fascicule după fălţuire (ori o singură fasciculă, de
grosime mare, prelucrabilă pe utilajele moderne).

Fig. 4 – Formate brute de pagină, montajul formatului 840×1080mm


şi fălţuirea colii de tipar

Deseori, în unităţile economice dotate cu mijloace de fabricaţie


ce admit imprimarea pe formate mici, se pledează pentru operarea cu
coliţe (jumătăţi de coală), pe care se tipăreşte pe cele două feţe o
coală de tipar. Numărul de coliţe reprezintă şi numărul colilor de
tipar. Pentru aceste cazuri planificarea este mai simplă, iar pe
mijloace de fabricaţie mici oricum se încadrează doar jumătăţile de
coală. La adunarea simplă, fascicula este formată dintr-o coliţă care
conţine formatele dintr-o coală de tipar. La adunarea prin intercalare
(o coliţă fălţuită intră în alta), fascicula fiind formată din două coliţe
şi conţine două coli de tipar.
Numărul de pagini ale fasciculei rezultă din numărul şi tipul de
fălţuire. Cum o singură fălţuire conduce la obţinerea a patru pagini,
fălţuirile repetate conduc la obţinerea fasciculelor din 2n pagini: 4, 8,
16, 32, 64, 128. Tradiţional, se utilizează multiplii lui opt (fălţuire în
cruce), dar se poate recurge şi la fălţuirea în trei sau cinci (fălţuire în
paralel). Din fălţuirea în trei şi celelalte prin înjumătăţire rezultă
fascicule constituite din 12, 24, 48, 96 pagini (3⋅ 2n pagini), iar cu
una în cinci părţi şi înjumătăţiri se obţin 20, 40 pagini (5⋅ 2n pagini).
În caz de necesitate, se poate recurge şi la fălţuirea multiplă în trei, ca

14
la 1/18 (2⋅ 32). Actualele maşini de fălţuit se conformează uşor la
oricare din modalităţile de fălţuire nominalizate.
Cele mai uzuale formate de pagină sunt in-16° şi in-32° pentru
jumătăţile de coală şi in-64° pentru coala întreagă (mai sunt utilizate
notările in 16, in 32, in 24 sau „în 16”, „în 32” etc.). Nu se
recomandă fălţuirea mai mult de in 128° din cauza fragilităţii hârtiei
(aceasta poate plesni la presare) şi datorită grosimii exagerate a
fasciculei rezultate. În special când este utilizată hârtia caracterizată
de gramaj mare, devine dificilă prelucrarea pe utilajele de fălţuire
neperformante (vechi/ieftine).
Cele mai frecvente inconveniente remarcate le fălţuire sunt
manifestate prin:
• oblicitatea formatelor de text tipărite;
• deplasarea lor spre cotor.
Oblicitatea se sesizează în special la paginile din exteriorul
fasciculei prin alunecări a paginilor faţă de cele centrale în fas-
ciculele groase. Grosimea unei fascicule din 16 file este de ordinul
milimetrilor, iar această distanţă trebuie recuperată la montaj
(distanţe diferite între formatele de text). În caz contrar formatele de
text vor aluneca spre cotor la paginile exterioare. Soluţionarea
acestor dezavantaje este posibilă prin evitarea formatelor mai mici de
1/64. La maşinile de formate mari, moderne, capabile să imprime
coli de tipar de 64 (sau chiar 128) de pagini, în locul unei coli de
tipar cu 64 de pagini se realizează două montaje a câte 32 de pagini,
plasate adiacent, care se imprimă concomitent, după care se taie
coala de hârtie în două şi se fălţuiesc separat cele două jumătăţi. La
maşinile de formate mici se preferă să se lucreze cu jumătăţi de coală
de hârtie: se taie coala în două „coliţe”, după care se imprimă şi se
fălţuiesc separat cele două „coliţe”, cel mai adesea de 16 pagini
fiecare. Pentru exemplificare în fig. 5 şi 6 sunt reproduse machetele
pentru montaj ale unei coli de tipar in 8°, cu 16 pagini (8 file) pentru
imprimarea ofset [1].

15
a Coliţă tipărită ofset
(recto) 5
1

1- margine de tăiere cu
semne Brunner; 2
15 6
2 - margine de tăiere 8
laterală;
3 - margine de tăiere la 7
greifer; 1 16 13 4
4 - crestături de potrivire; 5 +4 5
5 - semne de fălţuire;
8 9 12 5
6 - formate de text;
7 - semn al scării sinoptice
de coală;
8 - codul lucrării;
9 - semn de depistare a
colilor albe; 3
15 - semn pentru opritorul 9 5
lateral.

Fig. 5 – Aşezarea pe cele două feţe în coala de tipar offset a paginilor


în formatul in octavo şi dispunerea semnelor de coală (STAS 10 830-87)

12 5 11
+ + 12
b Coliţă tipărită policrom + 14 + 13
10
(verso) 2
6
10 - limită pentru formatul
de text;
11 - semnele Brunner de 7 10 11 6
calitate/culoar;
12 - colţar;
13 - semne de tăiere; 2 15 14 3
14 - crestătură de reperaj în
dublă precizie;
15 - semn pentru opritorul 15
lateral.
12 + 14 + 12
9 5 10

Fig. 6 – Aşezarea pe cele două feţe ale colii de tipar offset a paginilor în
formatul in octavo şi dispunerea semnelor de coală (STAS 10 830-87)

16
Exemplu: Să se stabilească numărul de fascicule pentru ediţia
de formatul 60×84/16, fălţuită în 8 ce conţine 496 pagini.
Fasciculele fălţuite în 8 cuprind 16 pagini, aşadar 496/16=31
(fascicule).

Sarcini individuale

1. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al


ediţiei de formatul 60×84/16, numărul de pagini 400,
fălţuită în 8.
2. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×108/16, numărul de pagini 320,
fălţuită în 8.
3. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 60×84/8, numărul de pagini 240,
fălţuită în 8.
4. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 60×84/16, numărul de pagini 320,
fălţuită în 16.
5. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×108/32, numărul de pagini 480,
fălţuită în 8.
6. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×108/32, numărul de pagini 400,
fălţuită în 16.
7. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×108/32, numărul de pagini 320,
fălţuită în 32.
8. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 60×90/8, numărul de pagini 160,
fălţuită în 8.
9. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×100/8, numărul de pagini 192,
fălţuită în 8.
17
10. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×100/16, numărul de pagini 384,
fălţuită în 8.
11. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×100/16, numărul de pagini 400,
fălţuită în 16.
12. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×100/32, numărul de pagini 400,
fălţuită în 32.
13. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×100/64, numărul de pagini 464,
fălţuită în 8.
14. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×100/64, numărul de pagini 232,
fălţuită în 16.
15. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×100/64, numărul de pagini 232,
fălţuită în 32.
16. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×100/64, numărul de pagini 464,
fălţuită în 64.
17. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×100/8, numărul de pagini 32,
fălţuită în 8.
18. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×100/16, numărul de pagini 64,
fălţuită în 8.
19. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×100/16, numărul de pagini 128,
fălţuită în 16.
20. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×100/32, numărul de pagini 128,
fălţuită în 8.

18
21. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×100/32, numărul de pagini 256,
fălţuită în 16.
22. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 84×100/32, numărul de pagini 256,
fălţuită în 32.
23. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/8, numărul de pagini 400,
fălţuită în 8.
24. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/16, numărul de pagini 400,
fălţuită în 8.
25. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de format 70×90/16, numărul de pagini 456,
fălţuită în 16.
26. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/32, numărul de pagini 456,
fălţuită în 8.
27. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/32, numărul de pagini 332,
fălţuită în 16.
28. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 70×90/32, numărul de pagini 332,
fălţuită în 32.
29. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 60×90/16, numărul de pagini 384,
fălţuită în 8.
30. Să se determine numărul de coli de tipar şi fascicule al
ediţiei de formatul 60×90/16, numărul de pagini 384,
fălţuită în 16.
2.2 COALA CONVENŢIONALĂ DE TIPAR

Volumul de lucru asupra ediţiei şi consumul de hârtie depinde


şi de suprafaţa colii de hârtie. De aceea, pentru evaluarea şi

19
compararea volumelor ediţiilor tipărite pe coli de hârtie de formate
diferite a fost aprobată o altă unitate de măsură — coala
convenţională de tipar (c.conv.t.). Această unitate este identică cu
coala de hârtie de format 60×90cm cu suprafaţa de 5400cm2.
Pentru determinarea volumului ediţiei de format diferit în coli
convenţionale de tipar sunt utilizaţi coeficienţii de transformare care
se obţin prin următoarea relaţie:

Lăţimea colii × Lungimea colii


k=
5400

Exemplu:

Identificarea coeficientului de transformare pentru formatul


84×108.
84 × 108
k= = 1,68
5400
Volumul ediţiei în coli convenţionale de tipar este egal cu
produsul dintre volumul ediţiei în coli reale de tipar şi coeficientul de
transformare.

Exemplu:
Formatul ediţiei este de 84×108/32, volumul ediţiei în
pagini — 448.
Determinarea volumului ediţiei în coli reale de tipar:
448 : 32 = 14 (c.t.)
Determinarea volumul ediţiei în coli convenţionale de tipar:
14 c.t. × k = 14 × 1,68 = 23,52 (c.conv.t.).

Volumul planşelor formatul cărora este egal cu formatul


paginii ediţiei sau este divizibil la el, se determină în conformitate cu
numărul de pagini. Dacă planşele nu sunt divizibile la formatul
ediţiei, volumul lor în coli reale de tipar se determină pe calea
divizării suprafeţei acestei planşe la suprafaţa colii ediţiei, iar

20
volumul în coli convenţionale — pe calea înmulţirii rezultatului
obţinut cu coeficientul de transformare al formatului dat al ediţiei.

Exemplu:

Formatul ediţiei 84×108 / 16, formatul planşei 28 × 29 cm.


Volumul acestei planşe în coli reale de tipar va fi:
28 × 29 812
= = 0,09 ,
84 ×108 9072
iar în coli convenţionale de tipar: 0,09 × 1,68 = 0,15

Sarcini individuale:

1. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi


convenţionale a unei ediţii de formatul 60×84/16 cu
400 pagini.
2. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţiei de formatul 70×108/16 cu
320 de pagini, dintre care 16 pagini cu planşe.
3. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 60×84/8 cu 240
pagini.
4. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 60×84/16 cu
320 pagini, cu 8 planşe.
5. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×108/32 cu
480 pagini.
6. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×108/32 cu
400 pagini, cu 4 planşe de format 16×21cm.
7. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×108/32 cu
320 pagini.

21
8. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 60×90/8 cu 160
pagini.
9. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/8 cu
192 pagini, dintre care 1/2 de coală de tipar sunt planşe.
10. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/16 cu
384 pagini.
11. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/16 cu
400 pagini, cu 8 planşe de format 25×25cm.
12. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/32 cu
400 pagini.
13. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu
464 pagini.
14. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu
232 pagini, cu 24 pagini de planşe.
15. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu
232 pagini.
16. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×100/64 cu
464 pagini, dintre care 1/4 de coală de tipar constituie
planşe.
17. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/8 cu 32
pagini.
18. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/16 cu
64 pagini.

22
19. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/16 cu
128 pagini.
20. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/32 cu
128 pagini.
21. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/32 cu
256 pagini.
22. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 84×100/32 cu
256 pagini, cu 32 pagini de planşe de formatul
24×21cm.
23. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/8 cu 400
pagini.
24. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/16 cu
400 pagini.
25. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/16 cu
456 pagini.
26. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/32 cu
456 pagini.
27. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/32 cu
320 pagini.
28. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 70×90/32 cu
320 pagini, cu planşă de formatul 33×35cm.
29. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 60×90/16 cu
384 pagini.

23
30. Să se determine numărul de coli de tipar reale şi
convenţionale a unei ediţii de formatul 60×90/16 cu
384 pagini.

24
2.3 COALA DE AUTOR

Coala de autor (c.a.) — unitatea de bază de calcul a volumului


materialului prezentat de autor. Coala de autor nu este o
caracteristică cantitativă a ediţiei, pornind de la ideea că, textul de
autor reprezintă doar o parte a ediţiei, deşi ea este partea esenţială a
lucrării. Unitatea de calcul a volumului ediţiei determinat după
semne şi exprimat în coala editorială şi coala de autor contribuie în
procesul redacţional-editorial doar la o evaluare relativă a volumului
ediţiei pentru prestabilirea formatului şi designului ediţiei.
O coală de autor de text conţine 40 000 de semne de tipar.
Pentru determinarea volumului în coli de autor sub semn de tipar se
înţelege totalitatea literelor, cifrelor, blancurilor, semnelor de
punctuaţie cu considerarea rândurilor incomplete care se numără
drept rânduri complete.
O coală de autor mai poate conţine sau 700 rânduri de versuri
(spaţierea între strofe se numără ca rând), sau 3000 cm2 de ilustraţii
(aduse la dimensiuni finale pentru plasarea în ediţie).
Proză. Volumul ediţiei în coli de autor, tradiţional se
calculează după originalul de autor. Mulţi dintre editori comit greşeli
încredinţând calculul volumului în semne procesorului de text.
Microsoft Word versiunile 6.0 şi 95 care nu ia-u în considerare
blancurile (spaţiile albe dintre două cuvinte tipărite), din această
cauză este necesar de a adăuga la numărul de semne numărul de
cuvinte. Alte versiuni ale procesorului de text Microsoft Word, mai
avansate calculează numărul semnelor inclusiv cu blancuri, dar nici o
versiune de Microsoft Word nu consideră rânduri incomplete ca
complete. De aici rezultă că, volumul ediţiei calculat de Microsoft
Word poate fi cu 5–30% (în mediu 10–20%) mai mic decât volumul
real. De aceea, pentru calculul relativ este indicat să se înmulţească
numărul de semne calculat cu Microsoft Word cu un coeficient de
corecţie care depinde de numărul rândurilor incomplete şi a
tabelelor.
Pentru calcularea exactă a volumului ediţiei în coli de autor
este necesar să se respecte parcurgerea următoarelor etape:

25
1. Numărarea numărului de semne într-un rând mediu
complet, care se alege, de obicei vizual după dimensiunile spaţiilor şi
numărul de semne de punctuaţie. Mai simplu, se poate calcula
numărul de semne în 10–20 rânduri diferite stabilindu-se media
aritmetică. Calculul numărului de semne cu ajutorul procesorului
Microsoft Word este simplă — pentru aceasta este suficient să se
însereze un rând, ulterior deschizându-se fereastra de dialog Word
Count din meniul Tools.
2. Numărarea numărului de rânduri pe o pagină completă.
Acest lucru la fel poate fi realizat cu ajutorul instrumentelor
Microsoft Word.
3. Calcularea numărului de semne ce se încadrează într-o
pagină (numărul de semne într-un rând se înmulţeşte la numărul de
rânduri).
4. Determinarea numărului de pagini: numărul de semne dintr-
o pagină se înmulţeşte cu numărul de pagini şi se împarte la 40 000.
În originalul de autor textul poate fi cules diferit pe pagini
diferite (variază corpul literelor, interlinierea, câmpurile etc) şi deci
pe pagini diferite numărul de rânduri poate fi diferit. De aceea:
a) nu se recomandă de a se calcula volumul lucrării după
varianta imprimată;
b) se recomandă ca tot textul inclusiv şi notele, referinţele să
se aducă la acelaşi tip de prezentare (garnitură, corp al literei, format
al zaţului). În tabele este bine să se păstreze formatarea iniţială;
c) este indicat să se lichideze paragrafele oarbe, în plus, în
afară de cele care sunt recomandate de regulile tehnice de culegere.
Versurile. Identificarea volumului lucrării ce conţine versuri
cel mai simplu se poate realiza cu ajutorul instrumentelor Microsoft
Word (în fereastra de dialog Word Count se arată numărul de
rânduri). Înainte de începerea numărării este necesară înlăturarea
paragrafelor oarbe, în plus.
Ilustraţiile. Calculul volumului ilustraţiilor în coli de autor —
prezintă o sarcină destul de complicată. Pentru calculul volumului de
ilustraţii este necesară calcularea suprafeţei ocupată de ilustraţiile

26
machetate. Există două modalităţi de calculare a suprafeţei ocupate
de ilustraţii.
1. Înmulţirea înălţimii şi lăţimii fiecărei ilustraţii şi apoi
sumarea rezultatelor obţinute.
2. Numărarea numărului de pagini ocupate de ilustraţii,
determinarea suprafeţei ocupate de fiecare pagină şi înmulţirea
acestor valori.
În ediţiile cu un număr mare de ilustraţii, stabilirea volumului
ediţiei prin cea de-a doua metodă este utilă, în cazul în care,
majoritatea ilustraţiilor au dimensiuni egale cu zaţul sau cel puţin
lăţimea lor este egală cu lăţimea zaţului. În cazul, în care majoritatea
ilustraţiilor sunt plasate în text se va pleda pentru aplicarea primei
metode de determinare a volumului ediţiei. În unele cazuri se pot
aplica ambele metode de calcul.
Notele la ilustraţii, legendele se calculează ca şi în cazul
determinării volumului ediţiei cu text — prin numărarea semnelor.

27
2.4 COALA EDITORIALĂ

Coala editorială (c.ed.) este unitatea de măsură a volumului


ediţiei ce include:
a) volumul lucrării literare propriu zise, calculat în coli
de autor şi remunerat autorului;
b) volumul total al textului inclus de către editură
(prefaţă de editură, adnotare, coloncifre, colontitluri,
notele redactorului, colofon etc.) şi materialului
grafic (elemente grafice de design) introdus în ediţie,
dar neremunerat autorului.
Ca şi coala de autor, o coală editorială este echivalentă cu:
40 000 semne, sau 700 rânduri de versuri, sau 3 000 cm2 de ilustraţii.

Exemplu

Să se determine volumul ediţiei în coli de autor şi coli


editoriale reieşind din următoarele:
• volumul manuscrisului prezentat de autor la editură se
extinde pe 486 pagini complete şi 14 incomplete (care
integral conţin 166 rânduri). O pagină a manuscrisului
conţine 30 rânduri a câte 60 semne fiecare;
• datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin
1 000 semne de text, adnotarea — 10 rânduri, cuprinsul
— 71 rânduri;
• formatul ales pentru ediţie este de 84×108/32;
• garnitura "Times";
• corpul literei 10;
• paginile de serviciu ale ediţiei machetate includ: titlul —
1, colofon — 1, cuprinsul — 3, titlul fals — 1, pagini
incomplete (de început, de sfârşit) —19,3, publicitate —
4.

28
Rezolvare:

1. Calculul numărului de coli de autor:


Volumul paginii manuscrisului
60 semne × 30 rânduri = 1 800 semne

Numărul total de semne


486 pagini × 1 800 semne + 166 rânduri × 60 semne = = 884 760 se
mne.

Volumul textului de autor în coli de autor:


884 760 semne : 40 000 (numărul de semne în 1 coală de autor) = 
= 22,1 c.a

2. Calculul numărului de coli editoriale


La calcularea volumului în coli editoriale la volumul ediţiei în
coli de autor se adaugă materialele ce nu sunt remunerate autorului.
Datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică se admite că
conţin 1 000 semne de text.
Adnotarea: 10 rânduri × 60 semne = 600 semne.
Cuprinsul: 71 rânduri × 60 semne = 4 260 semne.
Coloncifre:
(500 pagini × 60 semne pentru 1 rând) : 2 = 15 000 semne.
Total volumul ediţiei ce nu este remunerat autorului:
(1 000 + 600 + 4260 + 15000) : 40 000 = 0,52
Total coli editoriale: 22,1+0,52=22,62

3. Calculul numărului de pagini ale ediţiei


Pentru formatul şi prezentarea grafică dată formatul zaţului este
egal cu 5½ × 9¼ pătrate.
În tabele specializate standardizate [2] numărul de semne de
garnitura "Times" cu corp de literă 10 ce se includ într-o pagină
constituie-52.

29
Numărul de rânduri ale unei pagini de zaţ:
(48 puncte × 9¼ cvadrate) : 10 (corp de literă) = 44.
Numărul de semne ale unei pagini de ediţie:
52 semne × 44 rânduri = 2 288 semne.
Numărul de pagini de text de autor:
884 760 (numărul de semne în manuscris) : 2 288 (numărul de semne
unei pagini de ediţie) = 386,7
La aceasta se adaugă paginile cu:
Titlul — 1;
Colofonul — 1;
Cuprinsul — 3;
Pagini de început şi de sfârşit de capitol — 19,3;
Titlul fals (avantitlul) — 1;
Paginile cu publicitate — 4.
Total pagini: 386,7 + 1 + 1 + 3 + 19,3 + 1 + 4 = 416

4. Calculul numărului de coli de tipar ale ediţiei:

416 : 32 = 13 coli.

Sarcini individuale

1. Volumul manuscrisului — 525 pagini, dintre care 506 pagini


complete şi 19 pagini incomplete (323 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 34 rânduri şi 70semne/1 rând.
Formatul ediţiei 60×84/16, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 71 rânduri de text, adnotarea conţine 10
rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică
conţin 1000 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 19,3 pagini;
30
Publicitate – 4 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

2. Volumul manuscrisului — 505 pagini, dintre care 486 pagini


complete şi 19 pagini incomplete (323 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 36 rânduri şi 70semne/1 rând.
Formatul ediţiei 60×84/16, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 85 rânduri de text, adnotarea conţine 16 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1030
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 4 pagini;
Pagini incomplete – 12,3 pagini;
Publicitate – 2 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

3. Volumul manuscrisului — 550 pagini, dintre care 500 pagini


complete şi 50 pagini incomplete (750 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 30 rânduri şi 55semne/1 rând. Formatul ediţiei
60×90/16, garnitura Times, corpul literei 9. Cuprinsul conţine 65
rânduri de text, adnotarea conţine 18 rânduri de text, datele privind
titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1010 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 5 pagini;
Pagini incomplete – 11,6 pagini;
Publicitate – 2 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

31
4. Volumul manuscrisului — 570 pagini, dintre care 525 pagini
complete şi 45 pagini incomplete (540 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 25 rânduri şi 45semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×90/16, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 67
rânduri de text, adnotarea conţine 13 rânduri de text, datele privind
titlul lucrării şi caseta tipografică includ 1110 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 14,6 pagini;
Publicitate – 4 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

5. Volumul manuscrisului — 450 pagini, dintre care 393 pagini


complete şi 57 pagini incomplete (428 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 30 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×100/16, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 74
rânduri de text, adnotarea conţine 18 rânduri de text, datele privind
titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1180 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 5 pagini;
Pagini incomplete – 15,8 pagini;
Publicitate – 6 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

6. Volumul manuscrisului — 470 pagini, dintre care 423 pagini


complete şi 47 pagini incomplete (390 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei

32
84×108/16, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 82
rânduri de text, adnotarea conţine 12 rânduri de text, datele privind
titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1056 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 4 pagini;
Pagini incomplete – 17,8 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

7. Volumul manuscrisului — 400 pagini, dintre care 365 pagini


complete şi 55 pagini incomplete (298 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 55semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×100/16, garnitura Times, corpul literei 12. Cuprinsul conţine 76
rânduri de text, adnotarea conţine 18 rânduri de text, datele privind
titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1044 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 14,6 pagini;
Publicitate – 4 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

8. Volumul manuscrisului — 380 pagini, dintre care 361 pagini


complete şi 19 pagini incomplete (124 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 28 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
60×84/32, garnitura Times, corpul literei 10. Cuprinsul conţine 76
rânduri de text, adnotarea conţine 18 rânduri de text, datele privind
titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1044 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;

33
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 14,6 pagini;
Publicitate – 4 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

9. Volumul manuscrisului — 500 pagini, dintre care 486 pagini


complete şi 14 pagini incomplete (160 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 28 rânduri şi 55semne/1 rând. Formatul ediţiei
60×90/32, garnitura Times, corpul literei 9.
Cuprinsul conţine 66 rânduri de text, adnotarea conţine 12 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1004
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 12,6 pagini;
Publicitate – 5 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

10. Volumul manuscrisului — 360 pagini, dintre care 341 pagini


complete şi 19 pagini incomplete (152 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 30 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×90/32, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 66 rânduri de text, adnotarea conţine 12 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1004
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;

34
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 12,6 pagini;
Publicitate – 5 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

11. Volumul manuscrisului — 450 pagini, dintre care 387 pagini


complete şi 63 pagini incomplete (428 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×100/32, garnitura Times, corpul literei 12.
Cuprinsul conţine 78 rânduri de text, adnotarea conţine 14 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1010
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 5 pagini;
Pagini incomplete – 16,6 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

12. Volumul manuscrisului — 470 pagini, dintre care 423 pagini


complete şi 47 pagini incomplete (390 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
84×108/32, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 64 rânduri de text, adnotarea conţine 17 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1008
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 4 pagini;
Pagini incomplete – 14,6 pagini;

35
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

13. Volumul manuscrisului — 380 pagini, dintre care 341 pagini


complete şi 39 pagini incomplete (164 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 30 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×90/32, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 69 rânduri de text, adnotarea conţine 13 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1022
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 17,6 pagini;
Publicitate – 2pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

14. Volumul manuscrisului — 338 pagini, dintre care 303 pagini


complete şi 35 pagini incomplete (342 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×100/32, garnitura Times, corpul literei 12.
Cuprinsul conţine 58 rânduri de text, adnotarea conţine 8rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1016
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 12,6 pagini;
Publicitate – 3 pagini.

36
Să se calculeze ediţiei în coli editoriale, coli de autor, în
pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

15. Volumul manuscrisului — 456 pagini, dintre care 423 pagini


complete şi 33 pagini incomplete (320 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
84×108/32, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 66 rânduri de text, adnotarea conţine 14 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1028
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 11,6 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

16. Volumul manuscrisului — 390 pagini, dintre care 344 pagini


complete şi 46 pagini incomplete (252 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 30 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×90/32, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 78 rânduri de text, adnotarea conţine 14 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1032
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 12,6 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

37
17. Volumul manuscrisului — 496 pagini, dintre care 467 pagini
complete şi 23 pagini incomplete (418 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
70×100/32, garnitura Times, corpul literei 12.
Cuprinsul conţine 70 rânduri de text, adnotarea conţine 13 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1018
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 4 pagini;
Pagini incomplete – 19,2 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

18. Volumul manuscrisului — 536 pagini, dintre care 423 pagini


complete şi 113 pagini incomplete (390 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
84×108/32, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 64 rânduri de text, adnotarea conţine 17 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1008
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 4 pagini;
Pagini incomplete – 14,6 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

38
19. Volumul manuscrisului — 544 pagini, dintre care 423 pagini
complete şi 121 pagini incomplete (390 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
84×108/32, garnitura Times, corpul literei 10.
Cuprinsul conţine 54 rânduri de text, adnotarea conţine 10 rânduri de
text, datele privind titlul lucrării şi caseta tipografică conţin 1000
semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Cuprinsul – 3 pagini;
Pagini incomplete – 14,6 pagini;
Publicitate – 3 pagini.
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

20. Volumul manuscrisului — 224 pagini, dintre care 200 pagini


complete şi 24 pagini incomplete (360 rânduri). Volumul paginii
manuscrisului — 32 rânduri şi 60semne/1 rând. Formatul ediţiei
84×108/16, garnitura Times, corpul literei 10.
Adnotarea conţine 17 rânduri de text, datele privind titlul lucrării şi
caseta tipografică conţin 1000 semne de text.
Pagina de titlu – 1 pagină;
Avantitlul – 1 pagină;
Frontispiciul – 1 pagină;
Cuprinsul – 2 pagini;
Pagini incomplete – 15,3 pagini;
Să se calculeze volumul ediţiei în coli editoriale, coli de
autor, în pagini, coli de tipar fizice, coli de tipar convenţionale.

39
3. REALIZAREA MACHETEI EDIŢIEI

Pe coli de format egal cu formatul rotunjit al ediţiei ce se


elaborează se indică în mărimi naturale modalităţile de amplasare a
tuturor elementelor de text şi cele grafice ce se conţin în ediţie.
Se va indica grafic (sau se schiţează) designul supracopertei,
copertei, elementelor de titlu, se va indica amplasarea textului pe
paginile de început de capitol, variantele de amplasare a ilustraţiilor
şi legendelor, titlurilor pe pagini de început de capitol şi în text,
amplasarea notelor de subsol şi principiile de paginare a elementelor
de text auxiliar (notelor, referinţelor, indicilor, notelor biografice,
listelor bibliografice, datelor de ieşire, etc.).
Pe coli de machetă se trasează paginile de zaţ cu câmpurile
indicate în sarcină prestabilite în raport cu formatul ediţiei şi în
limitele acestora (sau cu ieşirea în afară lor dacă este prevăzut de
proiectul de prezentare) se indică contururile elementelor de
prezentare în locuri planificate conform proiectelor elaborate de către
designer. În locul trasării contururilor la constituirea machetei se
recurge la aplicarea în machetă a colagelor imprimeurilor
convenţionale cu text şi grafică realizate aparte şi conforme
cerinţelor înaintate: culese cu caracterele prevăzute de designul
ediţiei date (fig. 7 - 19).
În machetă alături de fiecare element de text se va indica:
• tipul caracterelor (familia şi grupa de caractere);
• formatul;
• alinierea;
• interlinierea;
• intervalele de la începutul paginii pentru pagini de început
de capitol;
• intervalele între fragmentele de text, între text şi elementele
grafice cât pe verticală, atât şi pe orizontală.
Alături de elementele ce se tipăresc cu culoare se notează
corespunzător şi se aplică mostră de culoare (sau se indică numărul
culorii ce corespunde nuanţei cromatice catalogate).

40
Fig. 7 – Model de avantitlu

41
Fig. 8 – Pagină de titlu

42
Fig. 9 – Model de casetă tehnică

43
44
Contratitlu Titlu
Fig. 10 – Model de titlu pe pagină dublă
Fig. 11 – Model de prefaţă

45
Fig. 12 – Model de dedicaţie

46
Fig. 13 – Model de şmuţtitlu

47
Fig. 14 – Model de introducere

48
Fig. 15 – Model de postfaţă

49
Fig. 16 – Model de bibliografie

50
Fig. 17 – Model de tablă de materii

51
Fig. 18 – Model de indici de termeni

52
Sarcini individuale

Elaboraţi macheta principială a ediţiei de carte (ce va conţine


elementele de titlu, elementele interioare ale ediţiei, elementele de
sfârşit de volum — glosar, indice alfabetic, cuprins sau tabla de
materii etc) reieşind din datele iniţiale ce urmează:
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei

Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
Literatură cu caracter informativ (îndrumător, dicţionar, enciclopedie etc.)
1
60×84/32 105×150 100×140 4½×6½ 9, 13, 15, 20
.
2
60×90/32 112×150 107×140 4¾×6½ 9, 13, 18, 20
.
3
70×90/32 112×175 107×165 4¾×7¾ 9, 13, 18, 23
.
4
70×100/32 125×175 120×165 5¼×7¾ 9, 13, 21, 23
.
5
70×108/32 135×175 130×165 6×7¾ 9, 13, 18, 23
.
6
84×108/32 135×210 130×200 6×9¾ 9, 13, 18, 23
.
7 11, 16, 17,
60×84/16 150×210 145×200 6¾×9¾
. 19
8 11, 16, 17,
60×90/16 150×225 145×215 6¾×10½
. 20
9 11, 16, 20,
70×90/16 175×225 170×215 8×10¼
. 25
1
11, 16, 20,
0 70×100/16 175×250 170×240 8×11½
27
.
1
11, 16, 20,
1 70×108/16 175×270 170×260 8×12½
29
.
1 84×108/16 210×270 205×260 9¾×12½ 11, 16, 23,

53
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei

Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
29
1
13, 18, 21,
3 60×84/8 210×300 205×290 9¾×14
30
.
1
13, 18, 23,
4 60×90/8 225×300 220×290 10½×14¼
26
.
1
13, 18, 21,
5 70×100/8 250×350 245×340 12×17
26
.
1
13, 18, 23,
6 70×108/8 270×350 265×340 13×17
26
.
1
13, 18, 23,
7 84×108/8 270×420 265×410 13×20¾
29
.
1
13, 18, 20,
8 60×90/16 150×225 145×215 6½×10¼
23
.
1
13, 18, 22,
9 70×90/16 175×225 170×215 7¾×10
27
.
2
13, 18, 22,
0 70×100/16 175×250 170×240 7¾×11¼
30
.
2
13, 18, 22,
1 70×108/16 175×270 170×260 7¾×12¼
31
.
2
13, 18, 26,
2 84×108/16 210×270 205×260 9½×12¼
31
.
2
16, 20, 23,
3 60×84/8 210×300 205×290 9½×13¾
33
.

54
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei

Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
2
16, 20, 24,
4 60×90/8 225×300 220×290 10¼×14
28
.
2
16, 20, 23,
5 70×100/8 250×350 245×340 11¾×16¾
29
.
2
16, 20, 25,
6 70×108/8 270×350 265×340 12¾×16¾
29
.
2
16, 20, 25,
7 84×108/8 270×420 265×410 12¾×20½
31
.
2
11, 16, 24,
8 70×100/32 125×175 120×165 5×7½
24
.
2
11, 16, 21,
9 70×108/32 135×175 130×165 5¾×7½
24
.
3
11, 16, 21,
0 84×108/32 135×210 130×200 5¾×9½
23
.
Literatura artistică pentru maturi, culegeri de versuri
3
11, 16, 18,
1 60×84/32 105×150 100×140 4¼×6¼
22
.
3
11, 16, 20,
2 60×90/32 112×150 107×140 4½×6¼
22
.
3
11, 16, 20,
3 70×90/32 112×175 107×165 4½×7½
24
.
3 70×100/32 125×175 120×165 5×7½ 11, 16, 24,
4 24

55
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei

Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)

3
11, 16, 21,
5 70×108/32 135×175 130×165 5¾×7½
24
.
3
11, 16, 21,
6 84×108/32 135×210 130×200 5¾×9½
23
.
3
13, 18, 20,
7 60×84/16 150×210 145×200 6½×9½
21
.
3
13, 18, 20,
8 60×90/16 150×225 145×215 6½×10¼
23
.
3
13, 18, 22,
9 70×90/16 175×225 170×215 7¾×10
27
.
4
13, 18, 22,
0 70×100/16 175×250 170×240 7¾×11¼
30
.
4
13, 18, 22,
1 70×108/16 175×270 170×260 7¾×12¼
31
.
4
13, 18, 26,
2 84×108/16 210×270 205×260 9½×12¼
31
.
4
16, 20, 23,
3 60×84/8 210×300 205×290 9½×13¾
33
.
4
16, 20, 24,
4 60×90/8 225×300 220×290 10¼×14
28
.
4
16, 20, 23,
5 70×100/8 250×350 245×340 11¾×16¾
29
.

56
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei

Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
4
16, 20, 25,
6 70×108/8 270×350 265×340 12¾×16¾
29
.
4
16, 20, 25,
7 84×108/8 270×420 265×410 12¾×20½
31
.
4
16, 20, 22,
8 60×90/16 150×225 145×215 6¼×10
25
.
4
16, 20, 24,
9 70×90/16 175×225 170×215 7½×9¾
29
.
5
16, 20, 24,
0 70×100/16 175×250 170×240 7½×11
32
.
5
16, 20, 24,
1 70×108/16 175×270 170×260 7½×12
24
.
5
16, 20, 27,
2 84×108/16 210×270 205×260 9¼×12
24
.
5
18, 22, 26,
3 60×84/8 210×300 205×290 9¼×13½
35
.
5
18, 22, 27,
4 60×90/8 225×300 220×290 10×13¾
31
.
5
18, 22, 25,
5 70×100/8 250×350 245×340 11½×16½
31
.
5
18, 22, 27,
6 70×108/8 270×350 265×340 12½×16½
31
.
5 84×108/8 270×420 265×410 12½×20¼ 18, 22, 27,

57
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei

Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
34
Ediţii pentru copii
5
13, 18, 20,
8 60×84/32 105×150 100×140 4×6
24
.
5
13, 18, 23,
9 60×90/32 112×150 107×140 4¼×6
24
.
6
13, 18, 20,
0 70×90/32 112×175 107×165 4¼×7¼
27
.
6
13, 18, 26,
1 70×100/32 125×175 120×165 4¾×7¼
27
.
6
13, 18, 23,
2 70×108/32 135×175 130×165 5½×7¼
27
.
6
13, 18, 23,
3 84×108/32 135×210 130×200 5½×9¼
26
.
6
16, 20, 22,
4 60×84/16 150×210 145×200 6¼×9¼
24
.
6
16, 20, 22,
5 60×90/16 150×225 145×215 6¼×10
25
.
6
16, 20, 24,
6 70×90/16 175×225 170×215 7½×9¾
29
.
6
16, 20, 24,
7 70×100/16 175×250 170×240 7½×11
32
.
6 70×108/16 175×270 170×260 7½×12 16, 20, 24,

58
Dimensiunile
câmpurilor la
Nr. variantei

Formatul
Formatul Format format brut
şi Formatul
brut al finit al al ediţiei, mm
fracţiunea zaţului, cv
ediţiei, mm ediţiei, mm (cotor, cap,
colii, cm
lateral,
picior)
24
6
16, 20, 27,
9 84×108/16 210×270 205×260 9¼×12
24
.
7
18, 22, 26,
0 60×84/8 210×300 205×290 9¼×13½
35
.
7
18, 22, 27,
1 60×90/8 225×300 220×290 10×13¾
31
.
7
18, 22, 25,
2 70×100/8 250×350 245×340 11½×16½
31
.
7
18, 22, 27,
3 70×108/8 270×350 265×340 12½×16½
31
.
7
18, 22, 27,
4 84×108/8 270×420 265×410 12½×20¼
34
.

59
Bibliografie

1. Dăescu, Constantin. Tehnoredactarea. Timişoara: Editura


ARTPRESS, 2004. 444p. ISBN 973 - 7911 - 42 - 3.
2. Гиленсон, П. Г. Справочник художественного и технического
редакторов. Москва: «Книга», 1998. 528 c
3. Кузнецов, Б. А. Экономика и организация издательской
деятельности. Москва: «Астрель», 2006. 319c. ISBN 5 - 17 -
035425 - 8
4. Малышкин, Е. В. Мильчин А.Э., Павлов А.А., Шадрин А. Е.
Настольная книга издателя. Москва: «АСТ», 2004.
5. Майсурадзе, Ю. Ф., Мильчин А.Э., Гаврилов Э.П. и др.
Энциклопедия книжного дела. Москва: «Юрист», 1998. 536 c
ISBN 5 - 7975 - 0037 – x.
6. Трубникова, Г. Г. Технология брошюровочно-переплетных
процессов. Москва: «Книга», 1987. 496 c.

60
Universitatea Tehnică a Moldovei

PROCESE EDITORIALE

CULEGERE DE PROBLEME

Chişinău
2008

61
62