Sunteți pe pagina 1din 7

OSCAR WILDE

PRINTUL FERICIT
$r ALTE POVE$Tr
Traducere, prefa{i, tabel cronologic gi note de
MAGDATEODORESCU

EDITURA CARTEX 2OOO


Coperta: Mdddlina Pricop
Tehnoredactor: Ecaterina Pisld

Descrierea CIP a Bibliotecii Na,tionale a Romflniei


{ wrLDE, OSCAR
Prinful fericit gi alte poveqti / Oscar Wilde ; trad., pref.,
note qi tabel cronologic de Magda Teodorescu. Fd. a 3-a CUPRINS
-
Bucureqti: Cartex 2000, 2018
ISBN 978-973- I 04-800-0
I. Teodorescu, Magda (ed.qt.)
Importanla de a fi copil...........
82l.lll 7
Viala qi opera lui Oscar Wilde in date..................................... 23
PRINTUL FERICIT $IALTE POVE$TI
@ Magda Alexandra Teodorescu. Prinful fericit.......... 3t
Privighetoarea;i Roza... 42
@ Editura Cartex 2000, pentru aceastd edilie. (Jriagul egoist.......... 49
Prietenul devotat....... 54
Pentru comenzi qi informafii, vd rugdm si ne contactali la:
O racheti nemaipomenitd............... ..................... 67
o TeVfax: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6 CASA CU RODII
o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763 Tdn6rul Rege.......... g3
o www. edituracartex.ro Aniversarea Infantei ..
o e-mail: comenzi@edituracartex.ro
o e-mail: comanda.cartex@gmail.com
o O.P. 4, C.P. 184, Bucureqti
,n',?il.'i#1,1:T:.,. ..'...'.'......'.... li:
I

PRINTUL FERICIT

Sus, sus, deasupra oraqului, de pe o coloan5, domina sta-


tuia Prinfului Fericit. Era cu totul acoperit[ de foi de auE ochii
ii erau doud safire strilucitoare, iar de pe mdnerul sabiei lucea
intens un rubin roqu, imens
Toat[ Iumea il admira.
- E frumos ca o giruetd, a observat unul dintre consilierii de
la primirie care dorea sd se spund despre el cd are grrsturi
artistice, numai ci nu atdt de profitabil5, temdndu-se ca nu
cumva oamenii sd-l cread6 lipsit de sim{ practic, ceea ce nu
era cazul.
- De ce nu po{i fi qi tu ca Prin}ul Fericit? iqi intrebd o
mami ra(iona16 biiefelul, care pldngea qi cerea luna de pe cer.
Prinlului Fericit nu-i trece prin cap s[ ceard nimic.
- Md bucur cI existl cineva in lumea asta care este fericit,
bolborosi dezamd"git un b[rbat privind minunata statuie.
- Seamdni cu un inger, spuserl copiii de la qcoala Fun-
dafiei de Caritate, c6nd ieqir[ din catedrald, imbricafi in
pelerinele lor stacojii gi Eorfulelele de un alb imaculat.
- Dar cum de gtifi asta? intreb[ profesorul de matematici,
nu a[ivdzut niciodat[ un inger.

31
- Am vdzvt in vis, rdspunser[ copiii, iar profesorul de Zburdtoatd ziua, qi noaptea ajunse in orag.
matematici se incruntd qi-i privi cu mare severitate, pentru cI - Oare unde si poposesc? se intrebi el. Sper c[ oraqul s_a
nu ingdduia copiilor sd viseze. pregdtit.
intr-o noapte, zbtxd deasupra oragului un Rdndunel'. Prie- Apoi vdzu statuia de pe coloanainaltd,.
tenii lui plecaserd demult, de qase siptimdni, spre Egipt, dar - O sd poposesc acolo, strigl el; este un loc superb, cu
el rdmdsese in urmd pentru cd eru indrlgostit de cea mai mult-mult aer proasplt. Aqa cd se l6sd chiar intre picioarele
incOntdtoare Trestie. O intdlnise la inceputul primdverii, pe statuii Prinlului Fericit. Am un dormitor de aur, iqi zise el
cdnd zbwa deasupra rdului dupd o molie grasd qi galben6, qi incet privind in jur, in timp ce se pregdtea si adoarmd; dar
se simfise at6t de atras de talia ei supld, c[ se oprise s6-i vor- tocmai in momentul in care iqi puse capul intre aripi, o
beasc6. piciturd mare de apd, cdntpe el. Ce lucru curios! strigd, nu-i
- Oare s[ te iubesc? ii spuse RAndunelul, cdruia ii plicea urmi de nor pe cer, doar stele strdlucitoare, Ei, tofuqi, ploud.
si vorbeascd f.ard ocoliquri, iar Trestia ii ficu o reveren![ Clima din nordul Europei este absolut oribil6. Trestiei ii
addncd. Atunci incepu sd zboare in jurul ei, atingdnd apa cu plIcea ploaia, dar aceasta era doar o dovadi de egoism.
aripile qi f6cdnd vdlurele argintii. Aqa o curta el, qi idila a durat Apoi cdzu o altd picdturd.
toatdvara. - Ce rost mai are o statuie, dac[ nu te poate apdra de
ploaie? zise el. Ar trebui sd-mi caut un horn de nidejde, qi se
- Dar este o atraclie ridicold, il dojeneau celelalte r0n- hot[ri s[ zboare.
dunele; nu are nici un ban qi mult, mult prea multe rude; intr-a-
devdr, r0u1 era plin de trestii. Apoi sosi toamna Ei ele plecard.
Dar inainte si-gi desfacd aripile, cdzu atreia picdtur6, si
se uitd in sus qi v[zu ... Vai! Ce vdna,?
DupI ce-l pdrdsird, incepu sd se simtd singur qi se plictisi
de iubita lui. Ochii Prinfului Fericit erau plini de lacrimi care se rosto_
goleau pe obrajii lui de aur. Avea o fa!6 atdt de frumoasd in
- Nu Etie sd converseze, zicea el, gi teamd imi e cd este o lumina lunii, cd Rdndunelului i se f6cu o mild nesftrqitd.
cochetS, cI tot timpul fli*eazd cu v0ntul. $i, intr-adevdr, ori
de c0te ori bdtea v6ntul, Trestia f6cea reveren{ele cele mai gra- - Cine esti? intrebd el.
* Sunt Prinlul Fericit.
lioase. Recunosc cd este o fatd de casd, continua el, dar mie
imi place sd cdldtoresc, iar solia mea ar trebui qi ea sI indr[- - $i atunci de ce pl6ngi? vnr s6 qtie Rdndunelul; m-ai udat
de tot.
geasci asta.
- Vrei s[ vii cu mine? ii spuse in cele din urm[, dar Trestia - Cand eram viu Ei aveam o inimd de om, r[spunse statuia,
n-am cunoscut lacrimile, pentru c[ locuiam in palatul Sans-
iqi cl5tinl capul - era foarte ataqatd de cas[.
Souci, acolo unde durerii nu i se permite sd intre. Ziaa md
- fi-ai bdtut joc de mine, ii strigd el. Plec spre piramide. jucam cu tovardqii mei in grddini, iar seara conduceam dansul
La revedere! $i-qi lud zborul.
in Sala de Bal. Grddina era imprejmuitd de un zid,foarteinalt,
I Am pdstrat majusculele din textul wildian pentru cd ele numesc personaje dar niciodatl nu mi-a trecut prin cap s[ intreb ce se afl6
(n. trad.). dincolo de el, pentru cd totul in jurul meu era extrem de

32 -1-.'
frumos. Curtenii mE numeau Prinlul Fericit qi, da, eram foarte in plus, eu provin dintr-o familie vestitA pentru agilitatea ei.
fericit, dac[ poli spune cd plScerea inseamn6 fericire. Aqa am Totugi, era un semn de lipsd de respect.
tr[it qi aqa am murit. $i pentru c[ sunt mort, m-au pus aici sus, Dar Prinful Fericit pdrea atdt de trist c6 Rdndunelului i se
ca s[ vid toate urdciunile gi mizeria din oraEul meu, qi, deqi fdcu mil6.
am iniml de plumb, nu pot face altceva decdt si pl6ng' - Aici e foarte frig, spuse el, dar o sI mai stau cu tine o
- Cum; nu-i din aur masiv? se intrebd Rdndunelul singur. noapte qi ifi voi fi mesager.
Era prea politicos pentru a face observalii cu glas tare. - i1i mullumesc, Rdndunel mic, spuse prinful.
- Undeva, departe, continu[ statuia cu o voce mtzicald, Asa cI Rdndunelul scoase marele rubin din sabia prin-
departe, pe o strddu!6, se afl6 o cas[ sdrdcdcioasd. Una dintre fului qi zburd cu el in cioc peste acoperiqurile oraqului.
ferestre este deschis[ gi, prin ea, v[d o femeie care st6la mas6. Trecu pelingd,turnul catedralei cu ingeri sculptafi in mar-
Are fafa slabd gi mistuitS, miinile aspre 9i roqii, inlepate de ac, mur6. Zburdpe l0ngd palat qi auzizvonde dans. in balcon ieqi
pentru cd e croitoreasd. Brodeazd florlle*pasiunii pe o rochie o fat[ frumoas[ insolitd de iubitul ei.
din satin pentru cea mai frumoasd dintre domniEoarele de - Ce minunate sunt stelele, ii spuse el, Ei ce minunatd e
onoare ale reginei; o va purta la urmdtorul bal al Cur,tii. in pat, puterea iubirii!
intr-unul din col,turile camerei, zace bdiatul ei bolnav. Are - Sper ci imi va fr gata rochia pentru Marele Bal, ii
febr[ qi cere portocale. Mama nu are nimic a-i oferi decdt apd rdspunse ea; am comandat sd mi se brodeze floarea-pasiunii,
din riu, aqa c[ el pldnge. Rdndunel, mic R6ndunel, vrei s[-i dar croitoresele sunt atdt de leneqe!
duci rubinul de pe sabia mea? Picioarele-mi sunt lintuite de Traversd r6ul qi vdzu l6mpile at0rnate de catargele cor5-
acest piedestal Ei nu m5 Pot miqca. biilor. Zbtxd deasupra ghetoului, qi-i observd pe eweii bdtrani
- Dar sunt aqteptat in Egipt, spuse R6ndunelul. Prietenii tocmindu-se intre ei qi cdnt[rind aurul intr-un cdntar din cupru.
mei zboardin josul Ei in susul Nilului qi converseazd at lotuqii ln cele din urmi, ajunse la casa cea sdrman[ qi se uiti
uriaEi. Curdnd se vor duce la culcare in mormdntul marelui induntru. Bdiatul se rdsucea cuprins de febrd ?n pat si maic[-sa
rege. $i regele este acolo, in sicriul lui pictat' E infigurat in adormise; era atdt de obosit6! Sdri in[untru qi puse marele
pdnzdgalbend qi imb5lsdmat cu mirodenii. in jurul g0tului are rubin ldngd degetarul femeii. Apoi inconjur[ patul uqor,
un lan! din palid jad, iar miinile-i sunt ca niqte frunze moarte. ricorind fruntea bdiatului, bdtand din aripi. ,,O, dar ce
- R0ndunel, mic Rdndunel, zise Prinful, nu vrei sd mai rdcoare-mi este!" zise b[iaful. ,,Probabil cd mI simt mai
stai cu mine o noapte qi s[-mi fii mesager? Bdiatului ii e at0t bine"; apoi se cufund[ intr-un somn dulce.
de sete qi mama e atdt de tristd. Apoi Rdndunelul zburd inapoi la Prinlul Fericit qi-i spuse
- Nu cred c5-mi plac biielii, r[spunse RAndunelul' Vara tot ce fEcuse.
trecut[, c0nd stiteam pe ap6, erau doi bdiefi nepoliticoqi,, fiii - E curios, observi el, dar mi-e cald acum, deqi este atOt
morarului, care aruncau tot timpul cu pietre in mine. Desigur, de frig.
nu m[ nimereau; noi, rdndunelele, zburlm mult prea bine Ei, - Asta pentru cI ai frcut o fapti buni, spuse prinful.
34 35
I
$i RAndunelul incepu si mediteze, apoi adormi. intot- - O sd te mai ajut o noapte, zise Rdndunelul, care avea,
deauna adormea pe loc, cdnd incepea sd mediteze. intr-adevdr, o inimd de aur. Sd-i mai duc un rubin?
inzoi, zburd spre r6u qi Ibcu o baie. - Vai mie! Acum nu mai'am rubin, spuse Prinlul, nu mi-au
- Ce fenomen ieqit din comun! spuse profesorul'de mai rdmas decdt ochii. Sunt frcu{i din safire rare, aduse din
ornitologie in timp ce trecea podul. O rdndunici pe timp de India acum o mie de ani. Scoate unul qi du-i-I. il va vinde
iarndl $i scrise o scrisoare lungdziarului local. Toatd lumea o bijutierului gi-qi va cumpdra lemn de foc s[-qi isprdveascd piesa
cita pentru cd era plind de multe cuvinte pe care nu le de teatru.
inlelegeau! - Scumpe Prin!, zise R0ndunelul, nu pot face aqa ceva; gi
- in seara asta voi pleca in Egipt, spuse R0ndunelul, qi era incepu sd pl0irgi amarnic.
bine-dispus cdnd se gdndea la aceastd perspectivd. Yizitd - Rdndunel, mic R6ndunel, spuse Prinful, fi cum ili ordon.
monumentele qi petrecu o vreme pe turla bisericii. Ori de cdte Aga c[ Rdndunelul scoase ochiul Prinlului qi zburd spre
ori trecea, Vr[biile ciripeau gi-qi spuneau: ,,Vai, ce str[in mansarda studentului. Nu i-a fost greu sI intre iniuntru, pentru
distins!" aqa c5 se simfea foarte, foarte bine' cd eru o gaurd in acoperiq. Se avdntd prin ea gi intrd in camerd.
Cdnd rdsIri luna, se intoarse la Prinful Fericit. T6n6ru1 stdtea cu capul ingropat in mflini, aqa c[ nu auzi
-Aveli vreun comision pentru Egipt? strig[ el; acum sunt famitul aripilor pdslrii, qi cdnd iqi ridicS privirea descoperi
pe punctul de a pleca. superbul safir agternut pe violetele moarte.
- Rdndunel, mic Rdndunel, spuse Prinful, nu wei sd mai - incep s[ fiu apreciat, strigd el; ptatra asta este de la un
stai cu mine incS o noapte? mare adrnirator al meu. Acum imi pot termina piesa - Ei pdrea
- Sunt aqteptat in Egipt, rdspunse Rdndunelul, Mfline, foarte multumit.
prietenii mei iqi vor lua zborul spre a doua cascad6. Acolo A doua zi, Rdndunelul zbur[ c[tre port. Se aqezd pe
calul de mare se tol5neqte printre papurd gi Zeul Memnon catargi.rl unei cor[bii mari qi se uitd la marinarii care trlgeau
insuqi st[ pe tronul de granit. Toatd noaptea se uit6 la stele Ei afard, cu ajutorul fringiilor, cufere mari. ,,Hei-rup!" strigau ei
cdnd apare Luceaffirul scoate striglte de bucurie qi, apoi, cdnd reuqeau s[ ridice un cufEr.
cufundd in ticere. La prdnz,leii cei galbeni vin la marginea - O sd plec in Egipt! {ipi R0ndunelul, dar nimeni nu-l
fluviului sd bea api. Au ochii verzi ca beriliul, iar urletul lor b[ga in seam6, iar cdnd luna r[s[ri, zburd inapoi la Prinful
este mai fioros decdt al cascadei. Fericit.
- R6ndunel, mic Rdndunel, spuse Prinful, departe, departe, - Am venit sd v[ spun la revedere, strigd el.
vdd un t0ndr ?ntr-o mansardd. Std aplecat peste un pupitru plin - R0ndunel, mic Rdndunel, ii zise Prinful, nu wei sd mai
de hdrtii qi intr-o cupd, l6ngd el, se afl6 un buchet de violete stai cu mine inc[ o noapte?
ofilite. Are pdr castaniu qi aspru iar buzele-i sunt roqii ca - A venit iarna, rispunse Rdndunelul, qi zdpada cea rece
rodia; ochii - mari Ei vis[tori. incearcd sd termine o piesd o sd soseascd in curdnd. in Egipt, soarele strdluceEte cald in
pentru directorul teatrului, dar ii e prea frig sd mai scrie. in palmierii verzi, qi crocodilii zacinnoroi qi privesc alene in jurul
c6min nu are foc Ai-a leEinat de foame. lor. Prietenii mei iqi construiesc cuiburi in Templul din

36 5t
Baalbec, iar porumbei albi qi roz le urmdresc qi g6nguresc prdjituri cu miere, qi despre pigmeii care traverseaz5- lacul
intre ei. Scumpe Prin!, trebuie s[ te pdr[sesc, dar nu o sd te uit mare pe frunze late qi se rdzboiesc mereu cu fluturii.
niciodatd, iar prim[vara viitoare ili voi aduce doui pietre - Dragul meu Rdndunel mic, spuse Prinful, imi povesteqti
nestemate frumoase in locul celor la carc ai renunfat. Rubinul lucruri minunate, dar mai importantl dec6t orice este suferinfa
va fi mai rogu decAt toza,iar safirul va fi ca matea de albastru. oamenilor. Nu cred ci exist[ weun Mister mai mare dec6t
Nefericirea. Zboard,peste oraqul meu, mic R0ndunel, gi spune-mi
- in piala de aici, spuse Prin{ul Fericit, e o feti1d cu chibri- ce vezi tu acolo.
turi. Le-a scipat in rigol[ qi s-au stricat. Tat6l o va bate, dacd
Aqa c[ Rdndunelul dddu o raiti deasupra oragului qi vdzu
nu va aduce bani acasd, iar ea pl6nge. Nu are pantofi, nici
cum bogalii se veselesc in casele lor frumoase, in timp ce
ciorapi, qi nimic pe cap. Scoate-mi celdlalt ochi qi d[-i-l ei;
cerEetorii stau pe la po(i. Zbwd deasupra strddufelor intu-
atunci, tat6l nu o va mai bate.
necate gi observ6 felele albe ca varul ale copiilor infometali
- Voi mai sta inc[ o noapte cu tine, spuse Rdndunelul, dar care se uitau pierduli in strdzile innegrite. Sub arcele unui
nu pot s6-!i scot Ei celdlalt ochi. Vei fi orb...
pod, doi bdiefi se vdrAser[ unul ?n altul pentru a-qi line de
- Rdndunel, mic R6ndunel, fr cum ili ordon. cald. ,,Ce foame ne este!" spuneau ei. ,,N-ave!i voie sd stali
Aqa cd el scoase cel[lalt ochi al Prinfului qi se porni in
aici," strig5 paznicul, iar ei o aptcardprin ploaie.
zbor. Se n6pusti in jurul fetilei cu chibrituri gi-i strecurd piatra Apoi zburi inapoi qi-i spuse Prinfului ceea ce vizuse.
prelioas[ in palm5.
- Sunt acoperit cu foile din aur, spuse Prin{ul: sd le iei,
- Ce sticld fiumoas[! strig[ fetila, qi fugi acasd rdzdnd. una cAte una, qi s5le dai s[rmanilor; cei ?n via![ sunt convinqi
Apoi Rdndunelul se intoarse la Prin!. c[ aurul le aduce fericirea.
- Acum eqti orb, zise el, aEa cd nu te voi pdrisi niciodati. RAndunelul smulse foi![ dupi foifd de aur fin, p6ni ce
- Nu, mic RAndunel, spuse sirmanul Prin!, trebuie s[ pleci Prinful rdmase mohordt qi cenuqiu. Le duse sSracilor foi15
in Egipt. dupd foi15 de aur fin, iar felele copiilor se imbujorard qi ince-
- Nu te voi pdrdsi niciodat[, repetd Rflndunelul qi adormi puri s[ rddd Ei s[ se joace pe stradS.
la picioarele Prinlului. - Acum avem pdine! strigau ei.
A doua zi se aEezd pe um6ru1 Prinfului qi-i istorisi tot ce Apoi veni zdpada, Ei dupd ea, ingheful. Strdzile plreau ca
v[zuse in fdrile strSine. ii povesti despre ibigi roqii care stau din argint, at6t de strilucitoare Ei lunecoase erau. De streEinile
inqiruili pe malurile Nilului prinzdnd peqtiqori aurii cu cio- caselor atdrnau lurluri lungi ca niqte pumnale din cristal;
curile, despre Sfinx, b6trdn ca timpul, despre felul cum trliesc lumea mergea imbr[catd in bl6nuri, baiefeii purtau clciulile
oamenii in deqert qi qtiu tot ce se intdmpl[, despre negustorii stacojii qi patinau pe ghea![.
care merg incet pe ldngd cdmile, duc6nd in mdnd mirgele de Micului RAndunel ii era din ce ?n ce mai frig, dar nu il
chihlimbar, despre Regele din Munfii Lunei, care este negru pdrlsea pe Prin!, pentru cd il iubea foarte, foarte mult. Ciu-
ca abanosul qi adori un cristal imens, despre Earpele cel verde gulea firimiturile de la uqa brutdriei, atunci c6nd brutarul nu
care doarme intr-un palmier qi doudzeci de preoli il hrinesc cu bdga de seam5, Ei incerca s[ se incilzeascd d6nd din aripi.

38 39