OSCAR WILDE

PRINTUL FERICIT
$r ALTE POVE$Tr
Traducere, prefa{i, tabel cronologic gi note de
MAGDATEODORESCU

EDITURA CARTEX 2OOO

 Coperta: Mdddlina Pricop
Tehnoredactor: Ecaterina Pisld

Descrierea CIP a Bibliotecii Na,tionale a Romflniei

{ wrLDE, OSCAR
Prinful fericit gi alte poveqti / Oscar Wilde ; trad., pref.,
note qi tabel cronologic de Magda Teodorescu. Fd. a 3-a CUPRINS
-
Bucureqti: Cartex 2000, 2018
ISBN 978-973- I 04-800-0
I. Teodorescu, Magda (ed.qt.)
Importanla de a fi copil...........
82l.lll 7
Viala qi opera lui Oscar Wilde in date..................................... 23
PRINTUL FERICIT $IALTE POVE$TI
@ Magda Alexandra Teodorescu. Prinful fericit.......... 3t
Privighetoarea;i Roza... 42
@ Editura Cartex 2000, pentru aceastd edilie. (Jriagul egoist.......... 49
Prietenul devotat....... 54
Pentru comenzi qi informafii, vd rugdm si ne contactali la:
O racheti nemaipomenitd............... ..................... 67
o TeVfax: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6 CASA CU RODII
o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763 Tdn6rul Rege.......... g3
o www. edituracartex.ro Aniversarea Infantei ..
o e-mail: comenzi@edituracartex.ro
o e-mail: comanda.cartex@gmail.com
o O.P. 4, C.P. 184, Bucureqti
,n',?il.'i#1,1:T:.,. ..'...'.'......'.... li:
I

PRINTUL FERICIT

Sus, sus, deasupra oraqului, de pe o coloan5, domina sta-

tuia Prinfului Fericit. Era cu totul acoperit[ de foi de auE ochii
ii erau doud safire strilucitoare, iar de pe mdnerul sabiei lucea
intens un rubin roqu, imens
Toat[ Iumea il admira.
- E frumos ca o giruetd, a observat unul dintre consilierii de
la primirie care dorea sd se spund despre el cd are grrsturi
artistice, numai ci nu atdt de profitabil5, temdndu-se ca nu
cumva oamenii sd-l cread6 lipsit de sim{ practic, ceea ce nu
era cazul.
- De ce nu po{i fi qi tu ca Prin}ul Fericit? iqi intrebd o
mami ra(iona16 biiefelul, care pldngea qi cerea luna de pe cer.
Prinlului Fericit nu-i trece prin cap s[ ceard nimic.
- Md bucur cI existl cineva in lumea asta care este fericit,
bolborosi dezamd"git un b[rbat privind minunata statuie.
- Seamdni cu un inger, spuserl copiii de la qcoala Fun-
dafiei de Caritate, c6nd ieqir[ din catedrald, imbricafi in
pelerinele lor stacojii gi Eorfulelele de un alb imaculat.
- Dar cum de gtifi asta? intreb[ profesorul de matematici,
nu a[ivdzut niciodat[ un inger.

31
 - Am vdzvt in vis, rdspunser[ copiii, iar profesorul de
matematici se incruntd qi-i privi cu mare severitate, pentru cI
nu ingdduia copiilor sd viseze.
intr-o noapte, zbtxd deasupra oragului un Rdndunel'. Prie-
tenii lui plecaserd demult, de qase siptimdni, spre Egipt, dar
el rdmdsese in urmd pentru cd eru indrlgostit de cea mai
incOntdtoare Trestie. O intdlnise la inceputul primdverii, pe
cdnd zbwa deasupra rdului dupd o molie grasd qi galben6, qi
se simfise at6t de atras de talia ei supld, c[ se oprise s6-i vor-
beasc6.
- Oare s[ te iubesc? ii spuse RAndunelul, cdruia ii plicea
si vorbeascd f.ard ocoliquri, iar Trestia ii ficu o reveren![
addncd. Atunci incepu sd zboare in jurul ei, atingdnd apa cu
aripile qi f6cdnd vdlurele argintii. Aqa o curta el, qi idila a durat
toatdvara.
- Dar este o atraclie ridicold, il dojeneau celelalte r0n-
dunele; nu are nici un ban qi mult, mult prea multe rude; intr-a-
devdr, r0u1 era plin de trestii. Apoi sosi toamna Ei ele plecard.
DupI ce-l pdrdsird, incepu sd se simtd singur qi se plictisi
de iubita lui.
- Nu Etie sd converseze, zicea el, gi teamd imi e cd este o
cochetS, cI tot timpul fli*eazd cu v0ntul. $i, intr-adevdr, ori
de c0te ori bdtea v6ntul, Trestia f6cea reveren{ele cele mai gra-
lioase. Recunosc cd este o fatd de casd, continua el, dar mie
imi place sd cdldtoresc, iar solia mea ar trebui qi ea sI indr[-
geasci asta.
- Vrei s[ vii cu mine? ii spuse in cele din urm[, dar Trestia
iqi cl5tinl capul - era foarte ataqatd de cas[.
- fi-ai bdtut joc de mine, ii strigd el. Plec spre piramide.
La revedere! $i-qi lud zborul.
I Am pdstrat majusculele din textul wildian pentru cd ele numesc personaje
(n. trad.).
32
Zburdtoatd ziua, qi noaptea ajunse in orag.
- Oare unde si poposesc? se intrebi el. Sper c[ oraqul s_a
pregdtit.
Apoi vdzu statuia de pe coloanainaltd,.
- O sd poposesc acolo, strigl el; este un loc superb, cu
mult-mult aer proasplt. Aqa cd se l6sd chiar intre picioarele
statuii Prinlului Fericit. Am un dormitor de aur, iqi zise el
incet privind in jur, in timp ce se pregdtea si adoarmd; dar
tocmai in momentul in care iqi puse capul intre aripi, o
piciturd mare de apd, cdntpe el. Ce lucru curios! strigd, nu-i
urmi de nor pe cer, doar stele strdlucitoare, Ei, tofuqi, ploud.
Clima din nordul Europei este absolut oribil6. Trestiei ii
plIcea ploaia, dar aceasta era doar o dovadi de egoism.
Apoi cdzu o altd picdturd.
- Ce rost mai are o statuie, dac[ nu te poate apdra de
ploaie? zise el. Ar trebui sd-mi caut un horn de nidejde, qi se
hot[ri s[ zboare.
Dar inainte si-gi desfacd aripile, cdzu atreia picdtur6, si
se uitd in sus qi v[zu ... Vai! Ce vdna,?
Ochii Prinfului Fericit erau plini de lacrimi care se rosto_
goleau pe obrajii lui de aur. Avea o fa!6 atdt de frumoasd in
lumina lunii, cd Rdndunelului i se f6cu o mild nesftrqitd.
- Cine esti? intrebd el.
* Sunt Prinlul Fericit.
- $i atunci de ce pl6ngi? vnr s6 qtie Rdndunelul; m-ai udat
de tot.
- Cand eram viu Ei aveam o inimd de om, r[spunse statuia,
n-am cunoscut lacrimile, pentru c[ locuiam in palatul Sans-
Souci, acolo unde durerii nu i se permite sd intre. Ziaa md
jucam cu tovardqii mei in grddini, iar seara conduceam dansul
in Sala de Bal. Grddina era imprejmuitd de un zid,foarteinalt,
dar niciodatl nu mi-a trecut prin cap s[ intreb ce se afl6
dincolo de el, pentru cd totul in jurul meu era extrem de
-1-.'
frumos. Curtenii mE numeau Prinlul Fericit qi, da, eram foarte
fericit, dac[ poli spune cd plScerea inseamn6 fericire. Aqa am
tr[it qi aqa am murit. $i pentru c[ sunt mort, m-au pus aici sus,
ca s[ vid toate urdciunile gi mizeria din oraEul meu, qi, deqi
am iniml de plumb, nu pot face altceva decdt si pl6ng'
- Cum; nu-i din aur masiv? se intrebd Rdndunelul singur.
Era prea politicos pentru a face observalii cu glas tare.
- Undeva, departe, continu[ statuia cu o voce mtzicald,
departe, pe o strddu!6, se afl6 o cas[ sdrdcdcioasd. Una dintre
ferestre este deschis[ gi, prin ea, v[d o femeie care st6la mas6.
Are fafa slabd gi mistuitS, miinile aspre 9i roqii, inlepate de ac,
pentru cd e croitoreasd. Brodeazd florlle*pasiunii pe o rochie
din satin pentru cea mai frumoasd dintre domniEoarele de
onoare ale reginei; o va purta la urmdtorul bal al Cur,tii. in pat,
intr-unul din col,turile camerei, zace bdiatul ei bolnav. Are
febr[ qi cere portocale. Mama nu are nimic a-i oferi decdt apd
din riu, aqa c[ el pldnge. Rdndunel, mic R6ndunel, vrei s[-i
duci rubinul de pe sabia mea? Picioarele-mi sunt lintuite de
acest piedestal Ei nu m5 Pot miqca.
- Dar sunt aqteptat in Egipt, spuse R6ndunelul. Prietenii
mei zboardin josul Ei in susul Nilului qi converseazd at lotuqii
uriaEi. Curdnd se vor duce la culcare in mormdntul marelui
rege. $i regele este acolo, in sicriul lui pictat' E infigurat in
pdnzdgalbend qi imb5lsdmat cu mirodenii. in jurul g0tului are
un lan! din palid jad, iar miinile-i sunt ca niqte frunze moarte.
- R0ndunel, mic Rdndunel, zise Prinful, nu vrei sd mai
stai cu mine o noapte qi s[-mi fii mesager? Bdiatului ii e at0t
de sete qi mama e atdt de tristd.
- Nu cred c5-mi plac biielii, r[spunse RAndunelul' Vara
trecut[, c0nd stiteam pe ap6, erau doi bdiefi nepoliticoqi,, fiii
morarului, care aruncau tot timpul cu pietre in mine. Desigur,
nu m[ nimereau; noi, rdndunelele, zburlm mult prea bine Ei,
34
in plus, eu provin dintr-o familie vestitA pentru agilitatea ei.
Totugi, era un semn de lipsd de respect.
Dar Prinful Fericit pdrea atdt de trist c6 Rdndunelului i se
fdcu mil6.
- Aici e foarte frig, spuse el, dar o sI mai stau cu tine o
noapte qi ifi voi fi mesager.
- i1i mullumesc, Rdndunel mic, spuse prinful.
Asa cI Rdndunelul scoase marele rubin din sabia prin-
fului qi zburd cu el in cioc peste acoperiqurile oraqului.
Trecu pelingd,turnul catedralei cu ingeri sculptafi in mar-
mur6. Zburdpe l0ngd palat qi auzizvonde dans. in balcon ieqi
o fat[ frumoas[ insolitd de iubitul ei.
- Ce minunate sunt stelele, ii spuse el, Ei ce minunatd e
puterea iubirii!
- Sper ci imi va fr gata rochia pentru Marele Bal, ii
rdspunse ea; am comandat sd mi se brodeze floarea-pasiunii,
dar croitoresele sunt atdt de leneqe!
Traversd r6ul qi vdzu l6mpile at0rnate de catargele cor5-
biilor. Zbtxd deasupra ghetoului, qi-i observd pe eweii bdtrani
tocmindu-se intre ei qi cdnt[rind aurul intr-un cdntar din cupru.
ln cele din urmi, ajunse la casa cea sdrman[ qi se uiti
induntru. Bdiatul se rdsucea cuprins de febrd ?n pat si maic[-sa
adormise; era atdt de obosit6! Sdri in[untru qi puse marele
rubin ldngd degetarul femeii. Apoi inconjur[ patul uqor,
ricorind fruntea bdiatului, bdtand din aripi. ,,O, dar ce
rdcoare-mi este!" zise b[iaful. ,,Probabil cd mI simt mai
bine"; apoi se cufund[ intr-un somn dulce.
Apoi Rdndunelul zburd inapoi la Prinlul Fericit qi-i spuse
tot ce fEcuse.
- E curios, observi el, dar mi-e cald acum, deqi este atOt
de frig.
- Asta pentru cI ai frcut o fapti buni, spuse prinful.
35
I
$i RAndunelul incepu si mediteze, apoi adormi. intot-
deauna adormea pe loc, cdnd incepea sd mediteze.
inzoi, zburd spre r6u qi Ibcu o baie.
- Ce fenomen ieqit din comun! spuse profesorul'de
ornitologie in timp ce trecea podul. O rdndunici pe timp de
iarndl $i scrise o scrisoare lungdziarului local. Toatd lumea o
cita pentru cd era plind de multe cuvinte pe care nu le
inlelegeau!
- in seara asta voi pleca in Egipt, spuse R0ndunelul, qi era
bine-dispus cdnd se gdndea la aceastd perspectivd. Yizitd
monumentele qi petrecu o vreme pe turla bisericii. Ori de cdte
ori trecea, Vr[biile ciripeau gi-qi spuneau: ,,Vai, ce str[in
distins!" aqa c5 se simfea foarte, foarte bine'
Cdnd rdsIri luna, se intoarse la Prinful Fericit.
-Aveli vreun comision pentru Egipt? strig[ el; acum sunt
pe punctul de a pleca.
- Rdndunel, mic Rdndunel, spuse Prinful, nu wei sd mai
stai cu mine incS o noapte?
- Sunt aqteptat in Egipt, rdspunse Rdndunelul, Mfline,
prietenii mei iqi vor lua zborul spre a doua cascad6. Acolo
calul de mare se tol5neqte printre papurd gi Zeul Memnon
insuqi st[ pe tronul de granit. Toatd noaptea se uit6 la stele Ei
cdnd apare Luceaffirul scoate striglte de bucurie qi, apoi,
cufundd in ticere. La prdnz,leii cei galbeni vin la marginea
fluviului sd bea api. Au ochii verzi ca beriliul, iar urletul lor
este mai fioros decdt al cascadei.
- R6ndunel, mic Rdndunel, spuse Prinful, departe, departe,
vdd un t0ndr ?ntr-o mansardd. Std aplecat peste un pupitru plin
de hdrtii qi intr-o cupd, l6ngd el, se afl6 un buchet de violete
ofilite. Are pdr castaniu qi aspru iar buzele-i sunt roqii ca
rodia; ochii - mari Ei vis[tori. incearcd sd termine o piesd
pentru directorul teatrului, dar ii e prea frig sd mai scrie. in
c6min nu are foc Ai-a leEinat de foame.
36
- O sd te mai ajut o noapte, zise Rdndunelul, care avea,
intr-adevdr, o inimd de aur. Sd-i mai duc un rubin?
- Vai mie! Acum nu mai'am rubin, spuse Prinlul, nu mi-au
mai rdmas decdt ochii. Sunt frcu{i din safire rare, aduse din
India acum o mie de ani. Scoate unul qi du-i-I. il va vinde
bijutierului gi-qi va cumpdra lemn de foc s[-qi isprdveascd piesa
de teatru.
- Scumpe Prin!, zise R0ndunelul, nu pot face aqa ceva; gi
incepu sd pl0irgi amarnic.
- Rdndunel, mic R6ndunel, spuse Prinful, fi cum ili ordon.
Aga c[ Rdndunelul scoase ochiul Prinlului qi zburd spre
mansarda studentului. Nu i-a fost greu sI intre iniuntru, pentru
cd eru o gaurd in acoperiq. Se avdntd prin ea gi intrd in camerd.
T6n6ru1 stdtea cu capul ingropat in mflini, aqa c[ nu auzi
famitul aripilor pdslrii, qi cdnd iqi ridicS privirea descoperi
superbul safir agternut pe violetele moarte.
- incep s[ fiu apreciat, strigd el; ptatra asta este de la un
mare adrnirator al meu. Acum imi pot termina piesa - Ei pdrea
foarte multumit.
A doua zi, Rdndunelul zbur[ c[tre port. Se aqezd pe
catargi.rl unei cor[bii mari qi se uitd la marinarii care trlgeau
afard, cu ajutorul fringiilor, cufere mari. ,,Hei-rup!" strigau ei
cdnd reuqeau s[ ridice un cufEr.
- O sd plec in Egipt! {ipi R0ndunelul, dar nimeni nu-l
b[ga in seam6, iar cdnd luna r[s[ri, zburd inapoi la Prinful
Fericit.
- Am venit sd v[ spun la revedere, strigd el.
- R0ndunel, mic Rdndunel, ii zise Prinful, nu wei sd mai
stai cu mine inc[ o noapte?
- A venit iarna, rispunse Rdndunelul, qi zdpada cea rece
o sd soseascd in curdnd. in Egipt, soarele strdluceEte cald in
palmierii verzi, qi crocodilii zacinnoroi qi privesc alene in jurul
lor. Prietenii mei iqi construiesc cuiburi in Templul din
5t
Baalbec, iar porumbei albi qi roz le urmdresc qi g6nguresc
intre ei. Scumpe Prin!, trebuie s[ te pdr[sesc, dar nu o sd te uit
niciodatd, iar prim[vara viitoare ili voi aduce doui pietre
nestemate frumoase in locul celor la carc ai renunfat. Rubinul
va fi mai rogu decAt toza,iar safirul va fi ca matea de albastru.
- in piala de aici, spuse Prin{ul Fericit, e o feti1d cu chibri-
turi. Le-a scipat in rigol[ qi s-au stricat. Tat6l o va bate, dacd
nu va aduce bani acasd, iar ea pl6nge. Nu are pantofi, nici
ciorapi, qi nimic pe cap. Scoate-mi celdlalt ochi qi d[-i-l ei;
atunci, tat6l nu o va mai bate.
- Voi mai sta inc[ o noapte cu tine, spuse Rdndunelul, dar
nu pot s6-!i scot Ei celdlalt ochi. Vei fi orb...
- Rdndunel, mic R6ndunel, fr cum ili ordon.
Aqa cd el scoase cel[lalt ochi al Prinfului qi se porni in
zbor. Se n6pusti in jurul fetilei cu chibrituri gi-i strecurd piatra
prelioas[ in palm5.
- Ce sticld fiumoas[! strig[ fetila, qi fugi acasd rdzdnd.
Apoi Rdndunelul se intoarse la Prin!.
- Acum eqti orb, zise el, aEa cd nu te voi pdrisi niciodati.
- Nu, mic RAndunel, spuse sirmanul Prin!, trebuie s[ pleci
in Egipt.
- Nu te voi pdrdsi niciodat[, repetd Rflndunelul qi adormi
la picioarele Prinlului.
A doua zi se aEezd pe um6ru1 Prinfului qi-i istorisi tot ce
v[zuse in fdrile strSine. ii povesti despre ibigi roqii care stau
inqiruili pe malurile Nilului prinzdnd peqtiqori aurii cu cio-
curile, despre Sfinx, b6trdn ca timpul, despre felul cum trliesc
oamenii in deqert qi qtiu tot ce se intdmpl[, despre negustorii
care merg incet pe ldngd cdmile, duc6nd in mdnd mirgele de
chihlimbar, despre Regele din Munfii Lunei, care este negru
ca abanosul qi adori un cristal imens, despre Earpele cel verde
care doarme intr-un palmier qi doudzeci de preoli il hrinesc cu
38
prdjituri cu miere, qi despre pigmeii care traverseaz5- lacul
mare pe frunze late qi se rdzboiesc mereu cu fluturii.
- Dragul meu Rdndunel mic, spuse Prinful, imi povesteqti
lucruri minunate, dar mai importantl dec6t orice este suferinfa
oamenilor. Nu cred ci exist[ weun Mister mai mare dec6t
Nefericirea. Zboard,peste oraqul meu, mic R0ndunel, gi spune-mi
ce vezi tu acolo.
Aqa c[ Rdndunelul dddu o raiti deasupra oragului qi vdzu
cum bogalii se veselesc in casele lor frumoase, in timp ce
cerEetorii stau pe la po(i. Zbwd deasupra strddufelor intu-
necate gi observ6 felele albe ca varul ale copiilor infometali
care se uitau pierduli in strdzile innegrite. Sub arcele unui
pod, doi bdiefi se vdrAser[ unul ?n altul pentru a-qi line de
cald. ,,Ce foame ne este!" spuneau ei. ,,N-ave!i voie sd stali
aici," strig5 paznicul, iar ei o aptcardprin ploaie.
Apoi zburi inapoi qi-i spuse Prinfului ceea ce vizuse.
- Sunt acoperit cu foile din aur, spuse Prin{ul: sd le iei,
una cAte una, qi s5le dai s[rmanilor; cei ?n via![ sunt convinqi
c[ aurul le aduce fericirea.
RAndunelul smulse foi![ dupi foifd de aur fin, p6ni ce
Prinful rdmase mohordt qi cenuqiu. Le duse sSracilor foi15
dupd foi15 de aur fin, iar felele copiilor se imbujorard qi ince-
puri s[ rddd Ei s[ se joace pe stradS.
- Acum avem pdine! strigau ei.
Apoi veni zdpada, Ei dupd ea, ingheful. Strdzile plreau ca
din argint, at6t de strilucitoare Ei lunecoase erau. De streEinile
caselor atdrnau lurluri lungi ca niqte pumnale din cristal;
lumea mergea imbr[catd in bl6nuri, baiefeii purtau clciulile
stacojii qi patinau pe ghea![.
Micului RAndunel ii era din ce ?n ce mai frig, dar nu il
pdrlsea pe Prin!, pentru cd il iubea foarte, foarte mult. Ciu-
gulea firimiturile de la uqa brutdriei, atunci c6nd brutarul nu
bdga de seam5, Ei incerca s[ se incilzeascd d6nd din aripi.
39