Introducere

Dezvoltarea sistemelor de calculator și în special a micro-calculatoarelor a ridicat

probleme juridice specifice referitoare la modul de protecție a programelor pentru calculator.
Ca și în cadrul celorlalte opere de creație intelectuală, de-a lungul timpului au fost
propuse mai multe mijloace de protecție. Cel dintâi presupunea recurgerea la protecția de fapt,
bazata pe păstrarea secretului cu aplicarea dreptului comun in caz de divulgare ori la protecția
contractuala, cu eficacitatea ei relativa.
În ceea ce privește recunoașterea unui drept privat temporar, pe terenul proprietății
intelectuale s-au conturat doua direcții: una privind protecția prin brevet si alta privind protecția
prin drept de autor.

Noțiunea de program pentru calculator

La momentul de față, legislația nu definește programul de calculator, însă o definiție

în acest sens este dată de către Organizația Mondială pentru Proprietatea Intelectuală, în
perioada pregătirilor către adoptarea Acordului OMPI pentru dreptul de autor potrivit căreia:
programele pentru calculator reprezintă o mulțime de instrucțiuni capabile odată
incorporate pe un suport descifrabil de către o mașină capabilă să trateze informații, să
indice, să execute, ori să permită obținerea unei funcții, a unei sarcini ori a unui
rezultat.
În cadrul legislației României și anume, prin Legea nr. 8/1996 privind dreptul de
autor şi drepturile conexe din 24 iunie 1996 prin program de calculator se are în vedere orice
expresie a unui program, programele de aplicaţie şi sistemele de operare, exprimate în orice
fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepţie pregătitor, precum şi
manualele1.
Abordând noţiunea de program pentru calculator într-un mod tehnic, o definiţie
relevantă în acest sens ar fi următoarea: programul de calculator este reprezentarea unui
algoritm într-un limbaj de programare.

1
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe din 24 iunie 1996 art. 73 alin. (1),
http://www.orda.ro/fisiere/2015/Legislatie/Lege_8_1996_ultima_modificare_9%20nov_2015.pd
f
 Însă, formal, un program poate fi privit ca un transformator de aserțiuni ce descriu
proprietățile datelor introduce și a rezultatelor dorite2.
Chiar dacă legislația națională nu reglementează distinct și nu instituie norme speciale
privind reglementarea protecției programelor de calculator, protejarea acestora se realizează
efectiv prin icluderea celor din urmă în lista obiectelor protejate de dreptul de autor.
Respectiv, Legea nr. cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe prevede expres în art.
7 alin. (2) lit. b) că programul pentru calculator se protejează ca și operele literare. Mai
detaliat la protecția juridică a programelor pentru calculator mă voi referi în capitolul
următor.

Brevetabilitatea programelor pentru calculator și protecția

prin dreptul de autor

Din analiza noțiunii programelor de calculator, rezultă că sunt protejate atât sistemele de
operare cât și programele de aplicație că pentru componente importante ale programelor pentru
calculatoare, care constituie în acelați timp ți faze de realizare a acestora, au legatură cu protecia
lor3. Acestea sunt:
a) materialul de concepție pregătitor;
b) codul sursă sau programul editat în cod sursă;
c) codul obiect, reprezentând traducerea programului sursă în program inteligibil pentru
mașină;
d) manualul de utilizare, adică documentaia conexă i documentaia auxiliară.
Materialul de concepție pregătitor este primul pas în realizarea unui program și reprezintă
problema propusă pentru rezolvare, analiza acestea, materializarea în limbaj natural a ideii,
soluțiile posibile de rezolvare a problemei și soluția aleasă, descrierea modului de funcionare și
de rezolvare a cerinelor programelor, create cu scopul de a pregăti/controla/derula activitatea de
proiectare și de realizare a programului. Dar acest material este protejabil numai dacă și în
masura în care este de natura să permită realizarea unui program pentu calculator într-un stadium
ulterior.
Codul sursă sau editarea programului în cod sursă este o etapă intermediară în realizarea

2
Parvu Rodica, Romitan Ciprian-Raul, Dreptul de autor si drepturile conexe,Editura All Beck,
Bucuresti, 2005, pag. 84.
3
Ros Viorel, Dragos Bogdan, Octavia Spineanu-Matei, Dreptul de autor si drepturile conexe,
Editura All Beck, Bucuresti,2005, pag. 424.
2
programului ce repezintă traducerea unei părți din materialul de concepție pregătitor într-un
limbaj deprogramare, folosind regulile specifice acelui limbaj. Codul sursă nu este exprimat în
limbaj natural, având pentru nespecialiști un aspect criptic, dar el este inteligibil pentru specialiti.
Codul obiect reprezintă traducerea programului editat în cod sursă în program inteligibil
pentrumașină, singurul în care programul poate rula pe calculator. După ce a fost scris codul
sursă pentru unprogram, programatorul îl transformă în cod obiect în urma unei operații de
translare, cu ajutorul unuialt program numit compilator.
Manualele sunt în esență documente, tipărite sau sub formă digitală conținând informații
și instrucțiuni referitoare la programul pe care îl însoțesc.
Brevetarea a fost impusa in perioada de pionierat pornind de la caracterul tehnic al
programelor pentru calculator. Dar daca unele tari au consacrat inadmisibilitatea brevetarii
programelor, altele nu au exclus expres, in legislatiile nationale, brevetarea programelor pentru
calculator. Cu atat mai mult, jurisprudenta din aceste tari a achiesat, de multe ori, la acest mod de
protectie.
In Franta, intr-o decizie a Chambre des recours techniques din 21.05.1987, s-a subliniat
ca „daca un program pentru calculator folosit in combinatie cu un calculator comanda ultimului
sa actioneze intr-un anumit mod, combinatia celor doua este patentabila ca inventie4.
Protectia prin brevet este acordata insa cu anumite restrictii. Astfel, programul pentru calculator
brevetat trebuie sa fie parte a unui ansamblu care sa satisfaca conditiile brevetabilitatii.
In Romania5 nu sunt considerate invenții brevetabile programele pentru calculator in sine.
Ca urmare, programele pentru calculator independente, nelegate de vreun procedeu, produs,
metoda, mecanism brevetabil sunt excluse expres de la protectia prin brevet.
Convenția privind eliberarea brevetului european art.52 (2) (c) specifică faptul că nu vor
fi considerate invenții în special planurile, regulile si metodele pentru exercitarea activitatilor
intelectuale, pentru jocuri sau pentru activitati economice, precum si programele pentru
calculatoare. Art.52 (3) al Convenției privind eliberarea brevetului european face o precizare
potrivit căreia nu se exclude brevetabilitatea elementelor enumerate în art.52(2) (c) decât in
măsura in care cererea de brevet european sau brevetul european se refera la unul dintre aceste
elemente ca atare.
În condițiile in care programul pentru calculator este inclus într-un ansamblu tehnic
complex, acesta nu poate fi exclus a priori de la brevetare, putând fi brevetat daca sunt
îndeplinite condițiile instituite de lege. Brevetarea prezinta avantaje considerabile de securitate si

4
 IoanaVasiu, I. Vasiu, Informatica juridica si drept informatic, Ed. Albastra, Cluj-Napoca,
1996, p. 126.
5
art. 13 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventii a României.

3
organizare. Brevetul conferă, in cazul produselor, dreptul de a interzice terților sa efectueze fără
autorizația sa acte de fabricare, comercializare, oferire spre vânzare, folosire, import sau stocare
in vederea comercializării, iar in cazul procedeelor si metodelor dreptul de a interzice folosirea
acestora.
Durata de valabilitate a brevetului este de 20 ani, cu începere, de regula, de la data
constituirii depozitului național reglementar.
Potrivit art.4 al proiectului de Directiva privind brevetabilitatea invențiilor puse în
aplicare de calculator astfel de invenții vor fi brevetabile cu condiția că ele vor fi susceptibile de
aplicare industrială, să fie noi și să implice o activitate inventivă.
Potrivit art.2 al aceluiași proiect de Directivă, o invenție pusă în aplicare de calculator
desemnează orice invenție executarea căreia implică un calculator, o rețea de calculator sau un
alt aparat programabil și prezintă una sau mai multe caracteristici la prima vedere noi care sunt
realizate totalmente sau în parte de unul sau mai multe programe pentru calculator.
Orice opera literara, artistica sau științifica, indiferent de conținut, forma de exprimare,
valoare sau destinație, este obiect al dreptului de autor, de îndată ce a fost exprimata într-o forma
concreta, perceptibila simțurilor si susceptibila de a fi împărtășita publicului. Ceea ce constituie
obiectul dreptului de autor este însăși creația intelectuala a autorului, rezultatul activității sale
creatoare Lucrul corporal in care acesta se concretizează in exterior este un bun distinct de opera
de creație intelectuala, care face obiectul unui drept deosebit, acela de proprietate personala.
In cazul programelor pentru calculator problema originalității poate fi discutabila, caci cu
adevărat originale nu pot fi considerate decât programele din perioada de pionierat. Exista opinii
conform cărora maxim 50% dintre programe se pot prevala de aceasta calitate6.
De asemenea la capitolul protecției programelor de autor ne interesează modul de
utilizare a acestora de către terțele persoane, astfel după cum prevede Legea nr. 139 din 02.
07.2010 privind drepturile de autor și drepturile conexe în art. 297 că în absenţa unor clauze
contractuale exprese, achizitorul legal al unui program de calculator sau al unei baze de date nu
trebuie să obţină consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor pentru a le
utiliza în conformitate cu destinaţia acestora, inclusiv pentru a corecta erorile.
Realizarea, în măsura în care aceasta este necesară pentru utilizarea respectivă, a unei
copii de rezervă de către o persoană care are dreptul să utilizeze programul de calculator nu
poate fi împiedicată prin contract. Persoana care are dreptul să utilizeze o copie a unui program
de calculator poate, fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, să
examineze, să studieze ori să testeze funcţionarea programului în vederea identificării ideilor şi

6
http://www.creeaza.com/legislatie/drept/Protectia-programelor-pentru-c821.php
7
http://lex.justice.md/md/336156/
4
principiilor care stau la baza oricărui element al programului atunci cînd efectuează oricare
dintre actele de încărcare, prezentare, rulare, transmitere sau stocare a programului pentru
calculator pe care are dreptul să le execute. 
Consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor nu este necesar atunci
cînd reproducerea codului şi traducerea formei acestui cod sînt indispensabile pentru obţinerea
informaţiei necesare pentru asigurarea interoperabilităţii cu alt program de calculator creat în
mod independent de către alţi autori, cu respectarea următoarelor condiţii: 
    a) aceste acte sînt efectuate de licenţiat ori de o altă persoană care are dreptul să utilizeze o
copie a programului sau, în numele acestora, de către o persoană autorizată în acest scop
    b) informaţia necesară pentru realizarea interoperabilităţii nu a fost anterior pusă la dispoziţia
persoanelor specificate la lit. a); 
    c) aceste acte sînt limitate la părţi din programul original care sînt necesare pentru realizarea
interoperabilităţii. 
De asemenea, legea stabilește unele garanții prin reglemetarea următoarelor aspect, și
anume că sunt interzise acțiunile de utilizarea a informției obținute prin programul de calculator
cu scopul:
a) să fie utilizată în alte scopuri decît la realizarea interoperabilităţii programului pentru
calculator creat în mod independent; 
    b) să fie transmisă persoanelor terţe, cu excepţia cazurilor cînd aceasta este necesară pentru
interoperabilitatea programului pentru calculator creat în mod independent; 
    c) să fie utilizată pentru dezvoltarea, producerea sau comercializarea unui program de
calculator similar în exprimarea sa ori pentru orice alt act care încalcă dreptul de autor.

Analiza brevetabilității programelor pentru calculator prin

prisma Dreptului European și a Legislației României.

Analizand un concept introdus pentru prima oara de Oficiul European de Brevete

(EPO) –
„Computer implemented invention” este definita a fi o inventie a carei implementare
implica utilizarea unui calculator, a unei retele de computere sau al altui echipament
programabil. Pentru a fi brevetata, o astfel de inventie trebuie, de asemenea, sa prezinte

5
caracteristici care sa poata fi realizate, in totalitate sau in parte, prin intermediul unui program de
calculator.
Odată cu introducerea acestui concept, regula excluderii de la protectie a programelor de
calculator considerate in sine, se reafirma ca implicand si o exceptie, potrivit careia astfel de
inventii (CII) puteau fi brevetate daca prezentau caracter tehnic, erau noi si implicau o
contributie inventiva fata de stadiul tehnicii.
Avem astfel, pe de o parte „programele de calculator considerate in sine” – definite a fi
non-inventii – excluse de la brevetare si aceste „computer implemented inventions” – sintagma
ce pare sa acopere dezvoltarile din industria tehnologiei informatiei care pot obtine protecție prin
brevet.
Programele de calculator „considerate in sine” (art.8 alin.(1) si (2) din Legea nr. 64/1991
privind brevetele de inventii a României)
In mod similar prevederilor din Conventia Brevetului European (EPC),) se prezinta
confuz intr-atat incat sa nu poata constitui o baza solida pentru evaluarea a ceea ce implica
brevetarea programelor pentru calculator.
Aceleasi dispozitii a legislației României care includ programele de calculator in lista
non-inventiilor, fac precizarea ca brevetarea acestora este exclusa doar in situatia in care cererea
se refera la „obiecte sau activitati considerate in sine.”
„Prin corecta apreciere a ceea ce inseamna o cerere de brevet avand ca „obiect un
program de calculator considerat in sine”, am fi in masura, se pare, sa facem o diferenta intre
cazurile in care astfel de cereri ar fi acceptate, pe de o parte, si cele care ar justifica o excludere
de la brevetare, pe de alta parte.
Cum „program de calculator considerat in sine” este o fraza destul de ambigua, din
decizia Curtii de Apel din aprilie 2004 aflam ca „activitatile si produsele catalogate ca fiind
non-inventii reprezinta in mod obisnuit concepte pur abstracte lipsite de implicatii tehnice”,
precizare menita sa nuanteze intelesul frazei „in sine” in contextul dispozitiilor mentionate.
Opusul a ceea ce inseamna concept pur abstract si fara implicatii tehnice este, din
perspectiva EPC, produsul software ce prezinta caracter tehnic.”
Prima conditie impusa programului de calculator, pentru a putea fi considerat invenție,
este ca acesta sa prezinte efecte tehnice dincolo de cele normale (cum ar fi transmiterea
curentului electric). Testul efectelor tehnice este definitoriu pentru stabilirea caracterului tehnic
al unui produs software solicitat pentru brevetare.
Prin examinarile EPO se va analiza daca programul de calculator are potentialul de a
avea efecte ce trec dincolo de interacțiunea normala dintre un software si un calculator.

6
 Mai mult decât atât, cerinta caracterului tehnic este satisfăcuta daca, pentru punerea in
aplicare a inventiei, este nevoie de anumite specificatii tehnice, care la randul lor se reflecta in
produsul solicitat spre inregistrare.
Din deciziile Curtii de apel EPO pot fi desprinse cateva exemple a ceea ce este considerat
a fi „tehnic” precum si „non-tehnic”:
a) Tehnic:
– procesarea datelor cu implicatii asupra controlului unui proces industrial;
– procesarea care are afecteaza felul in care un computer opereaza
(salvarea memoriei, cresterea vitezei, securtatea proceselor, rata de transfer a datelor);
– orice echipament fizic precum un calculator sau orice parte componenta a acestuia.
b) Non-tehnic
– metode de vanzare, de comert, scheme de asigurari;
– acte de administrare specifice unei afaceri;
– reprezentarea, crearea unui sistem;
– metode matematice.
Aplicațiile software se prezinta, de cele mai multe ori, ca un complex de procese tehnice
si non- tehnice, fiind, astfel, dificil de apreciat in ce masura informatiile procesate sau mijloacele
folosite (fie acestea tehnice sau non-tehnice) sunt relevante pentru stabilirea caracterului tehnic
al unui program de calculator. În Ghidul EPO prezintă interes următorul paragraf: „existenta
unei functionalitati a unui program care implica folosirea unor resurse tehnice pentru atingerea
unui scop non-tehnic si/sau procesarea unor informatii non-tehnice, nu confera in mod absolut
necesar caracter tehnic respectivului program de calculator”.
In urma stabilirii caracterului tehnic, a verificării îndeplinirii condiției de noutate si
aplicare industriala, o astfel de inventie urmeaza a fi examinata in raport cu stadiul tehnicii,
verificandu-se daca este indeplinita conditia ca programul de calculator sa presupuna o reala
contributie fata de cunoștințele, informatiile, dezvoltările deja regăsite in stadiul tehnicii. Este
important de reținut ca toate caracteristicile luate in considerare pentru evaluarea caracterului
tehnic vor fi avute in vedere in aprecierea contribuției pe care o poate aduce respectiva inventie.
O procedură relevantă de examinare în acest sens ar presupune următoarele etape:
– se identifica stadiul tehnicii si apoi cea mai recenta dezvoltare din domeniu;
– se identifica funcționalitățile programului neregăsite in stadiul tehnicii, determinând-se,
de asemenea, si efectele tehnice ale acestora;
– in baza efectelor tehnice menționate se formulează in mod obiectiv o problema care se
prezinta unui profesionist in domeniu;

7
 – opinia examinatorului va depinde de măsura in care rezolvarea problemei, in maniera
descrisa prin solicitarea de brevet, va fi evidenta persoanei ce activează in domeniu si care are
cunoștința de stadiul tehnicii.
În legătura cu anumite anumite funcționalități si caracteristici necesare in aceasta
evaluare, este important de menționat ca, in cazul in care o astfel de funcționalitate, analizata fie
in mod independent, fie împreuna cu altele, nu poate fi perceputa ca implicând o contribuție
tehnica inventiva, aceasta nu va fi considerata relevanta in evaluare. Un exemplu poate fi acela in
care o anumita caracteristica a programului contribuie doar la rezolvarea unei probleme non-
tehnice.

Avantajele și dezavantajele protecției prin brevet a

programelor pentru calculator

În cazul în care programele pentru calculator ar fi protejate prin acordarea brevetului de

invenții acesta ar prezenta următoarele avantaje pentru protecția programelor pentru calculator:
1. Brevetul reprezintă un titlu de protecție acordat de către stat care reprezintă în
sine un contract dintre societate și deținătorul brevetului. Titularul brevetului se bucură de un
monopol pe o anumită perioadă de timp asupra invenției sale, iar societatea cunoaște datele
despre esența invenției. Astfel, ambele părți au de câștigat, ceea ce nu poate avea loc în cazul
protecției prin dreptul de autor, deoarece autorul programului pentru calculator nu este obligat să
publice codul sursă pentru a se cunoaște cum acesta lucrează;
2. Protecția prin brevet de invenție va stabili o securitate juridică stabilă a relațiilor
privind valorificare programelor pentru calculator care va contribui la favorizarea inovațiilor în
acest domeniu și va crea noi locuri de muncă în industria programelor pentru calculator, ce
reprezintă un factor major important pentru actualitatea de față în Republica Moldova;
3. Brevetul de invenție poate proteja conceptul care stă la baza programului pentru
calculator, ceea ce nu asigură normele dreptului de autor care protejează forma de exprimare;
4. Dreptul de autor protejează opera literarară, pe cînd brevetul de invenție
protejează funcția, independent de construcții gramaticale de linii de cod. Funcția în cazul
respectiv reprezintă interacțiunea tehnică dintre harware și software.
De asemenea, pritre avantajele acordării brevetului de invenție programelor pentru
calculator, se enumră și unele dezavantaje, și anume:

8
 1. Faptul că cel mai mult de pierdut vor avea întreprinderile mici care nu au resurse
financiare pentru a breveta programele pentru calculator. Astfel, companiile mari ar putea fi cele
mai favorizate în acest sens, în plus ele ar putea să inpună plată unor redevențe sub formă de
“royalty” pentru programele pentru calculator brevetate;
2. În plus, întreprinderile mijlocii ar putea să-și întărească poziția sa pe piață și acest
lucru ar putea crea mari dificultăți pentru dezvoltarea competiției pe piața de desfacere;
3. Deptul de autor protejează programele pentru calculator fără achitarea taxelor,
deoarece pentru apariția dreptului de autor nu sunt necesare de respectat careva formalități;
4. Unii dintre cei mai activi critici ai brevetării programelor pentru calculator sunt
reprezentanții FOSS ( Free and Open Source Software), care pledează împotriva protecției
juridice prin brevet de invenție și consideră că participarea mai multor antreprenori independenți
precum și concurența va stimula inovația din acest domeniu.

Concluzii

La momentul de față există din punct de vedere juridic o protecție redusă a programelor
pentru calaculator, în cadrul lucrării date am elucidat unele excepții prin care ar fi admisă
acoradarea brevetului de invenții pentu programele pentru calculator, cu elucidarea condițiilor
necesare ce trebuie întrunite în construcția acestui program. De asemena au fost elucidate
avantajele și dezavantajele brevetabilității programelor pentru calculator, argumentele fiind mai
oprtune în cazul avantajelor acordării brevetului programelor pentru calculator.
De asemenea au fost elucidate, prevederile legislației Republicii Moldova, a României și
a Uniunii Europene în acest sens.
Astfel, în contextul realității prezente considerăm necesară acordarea brevetelor de
invenții pentru programele de calculator cu întrunirea condițiilor elucidate în etapele de
examinare a excepției acordării brevetului programului de calculator.

Bibliografie

1. Parvu Rodica, Romitan Ciprian-Raul, Dreptul de autor si drepturile conexe,Editura All

Beck, Bucuresti, 2005, pag. 84.
2. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe din 24 iunie 1996 a
Republicii Moldova;

9
3. Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009
privind protecția juridică a programelor pentru calculator
4. Legea nr.8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe a României,
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=10396
5. http://www.cyberlaw.ro/brevetele-pentru-programe-de-calculator
6. http://www.creeaza.com/legislatie/drept/Protectia-programelor-pentru-c821.php

10