Pantelis Kalaitzidis

ORTODOXIE ȘI MODERNITATE

O INTRODUCERE
Colecția Universitas
Seria Theologia Socialis, nr. 9

Seria Theologia Socialis este editată de

Radu Carp (București)
Chantal Delsol (Paris)
Ingeborg Gabriel (Viena)
Picu Ocoleanu (Craiova)
Radu Preda (Cluj-Napoca)
și este promovată de
Institutul Român de Studii Inter-ortodoxe,
Inter-confesionale și Inter-religioase (INTER),
Cluj-Napoca/Sibiu/Craiova/București/Chișinău
www.teologia-sociala.ro

ISBN 978-973-757-309-4

Imagine copertă: Silviu Oravitzan, pictură pe pânză (detaliu)

Tehnoredactare: Nicolae Turcan

Traducerea a fost făcută după ediția Παντελῆς Καλαϊτζίδης,

Ὀρθοδοξία & Νεωτερικότητα. Προλεγόμενα, Ἱερὰ Μητρόπολις
Δημητριάδος – Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν, Ἐκδόσεις
Ἴνδικτος, Ἀθήναι, 2007.

Editor: Vasile George Dâncu

© Editura EIKON
Cluj-Napoca, str. București, nr. 3A, cod 400138
Redacția: tel./fax 0364-117246; 0728-084801
E-Mail: edituraeikon@yahoo.com
Web: www.edituraeikon.ro
Difuzare: 0364-117246; 0728-084803
E-Mail: eikondifuzare@yahoo.com
 Pantelis Kalaitzidis

ORTODOXIE ȘI MODERNITATE

O introducere

Traducere din neogreacă de Florin-Cătălin GhiȚ

Prefață de Radu Preda

E I K O N
Cluj-Napoca, 2010
 CUPRINS

Prefa ........................................................................................ 
Introducere ............................................................................ 
. De la eshatologie la modernitate ............................ 
. Iluminismul i drepturile omului.
Modernitatea i tentaia refugiului
în postmodernitate ......................................................... 
. Ortodoxia în constelaia timpurilor noi.
Caracteristici fundamentale
ale modernitii............................................................... 
. Persoan i individualitate modern.
Emergena subiectului .................................................. 
. Întâlnirea dintre cretinism i elenism.
„Modernitatea” propovduirii cretine
primare i „cretinismul non-religios” ................... 
. A rmas oare Ortodoxia în premodernitate? ....
. Fundamentalismul religios
i „Fundamentalismul” modernitii.
Spre o nou definire a relaiei
dintre religios i secular? .........................................

5
. Biserica i teologia între spaiul public
i cel privat, în epoca modernitii târzii ...........
. De la teocraie–tradiionalism
i democraie–modernitate
la deschiderea eshatologic a istoriei ...............
Bibliografie & index ...........................................................
Mariei
PREFAȚĂ
Întâlnirea cu Pantelis Kalaitzidis sub soarele torid al Vo-
losului a fost o experiență plină de prospețime. În urmă cu
aproape un an, cu ocazia reuniunii de lucru a organizatori-
lor simpozionului dedicat impasului Ortodoxiei aflată la ni-
vel discursiv între „renașterea patristică” și o posibilă „teolo-
gie contextuală”, eveniment academic ce urmează să aibă loc
la începutul lui iunie 2010, dialogul cu el a deschis calea unei
colaborări promițătoare între Academia de Studii Teologice
pe care o conduce și Institutul INTER. Alături de Institutul de
Studii Patristice de la Salonic (mânăstirea Vlatadonilor) sau
Academia din Creta, cea din Volos este unul dintre puținele
spații ale Ortodoxiei contemporane dedicat exclusiv întâlniri-
lor, dezbaterilor, analizelor, schimbului de idei și opinii, con-
troverselor și cunoașterii reciproce. Libertatea resimțită în ast-
fel de locuri este inspiratoare și, pentru un român, cumva tristă
dacă ne gândim că la noi lipsesc cu desăvârșire instituții ecle-
ziale de acest gen, cele câteva centre aparent similare fiind în
fapt hoteluri pentru conferințe ocazionale, adică nu au la bază
o viziune coerentă, un program susținut de cercetare, personal
și publicații pe măsură. Academia de Studii Teologice din Vo-

11
 PrefaȚă

los poate fi un model pe care ar merita să îl urmăm dacă do-

rim să avem un real dialog între noi și cu lumea deopotrivă.

Tema la care această carte se dorește o introducere este

pe cât de complexă pe atât de puternic polarizată în medii-
le noastre teologice. La urma urmelor, nici nu are cum să fie
altfel. O scurtă privire asupra istoriei social-teologice a Orto-
doxiei ultimelor secole este suficientă pentru a înțelege de ce.
Dincolo de efectele imediate, precum ieșirea din situația de
constrângere din partea statului ateu și recâștigarea dreptu-
lui de cetate, fapt vizibil prin revenirea lui Hristos și a Evan-
gheliei Sale în spațiul public, căderea comunismului a în-
semnat pentru Bisericile Ortodoxe locale din Europa de Est
reluarea, conștientă sau nu, reflectată ca atare sau doar intu-
ită, a confruntării cu ipostaza netotalitară a modernității, du-
pă ce va fi făcut experiența dureroasă a modernizării prin te-
roare. Este vorba despre un raport complex și cu mai multe
cezuri, adică nedus cu adevărat până la capăt. Odată cu mo-
mentul emancipării naționale, începând cu finalul secolului
XVIII, atingând un punct de maximă dezvoltare în perioa-
da interbelică a secolului următor, procesul modernizării
societăților majoritar ortodoxe din Europa s-a derulat rapid și
cu urmări pe termen lung: schimbările masive la nivelul struc-
turii sociale prin migrația de la sat la oraș, pierderea unor pri-
vilegii ecleziale teritoriale sau îngrădirea acestora prin aplica-
rea fiscalității, articularea unei clase politice și a unor strategii
guvernamentale care vor prelua treptat funcții deținute până
de curând aproape exclusiv de către Biserică și slujitorii aces-
teia, de la învăţământ la sistemul de sănătate, conservarea în
același timp a unei legături privilegiate dintre ierarhie și pu-

12
 PrefaȚă

terea profană, tradusă nu de puține ori prin imixtiunea celei

de a doua în treburile celei dintâi, apariția intelectualității ca
grup și a unei culturi mai puțin cucernice, pentru a nu spu-
ne laică în sensul antibisericesc al termenului, încadrarea
învățământului teologic în cel de stat, de unde și presiunea
teologiei de a-și demonstra caracterul științific, academic etc.
În Rusia, Ucraina, România, Serbia, Bulgaria, Albania sau Gre-
cia, în Polonia de Est, în Finlanda (unde Biserica Ortodoxă es-
te a doua ca importanță) sau în Cipru – aceste transformări,
diferite de la o țară la alta, au pus teme inedite pe agenda Bi-
sericii și în general au însemnat la un loc, mai curând faptic
decât programatic, o ruptură ireversibilă față de paradigma
pastorală și socială valabilă până atunci. Adâncimea acestei
rupturi devine abia azi evidentă pentru toată lumea datorită
dinamicii frenetice a consumismului și în general adaptărilor
postcomuniste sau, pentru Ortodoxiile care nu au trecut prin
totalitarism, consecințelor simplei prezențe pe harta unei lu-
mi globalizante.
O distincție fundamentală se impune aici. Altfel decât în
partea occidentală a Europei, unde s-a instaurat printr-un con-
flict radical și profund cu lumea premodernă („veche”) do-
minată de religie, emancipare prin care se va tranșa în fapt
lupta multiseculară dintre sacerdotium și regnum, proiectul
modernității iluministe s-a impus în Răsărit mai curând ca o
necesitate cvasi-naturală, camuflată abil în hainele de împru-
mut ale naționalismului, dorinței de progres social și unitate et-
nică, independenței politice și bisericești deopotrivă. Diferența
de parcurs în Est și în Vest a modernității explică nu doar de-
calajul de intensitate și timp, ci mai ales de ce secularizarea,
în dubla ei semnificație de separație a puterii profane de au-

13
 PrefaȚă

toritatea eclezială și de fenomen potențial antireligios, îmbra-

că alte forme în mediile ortodoxe. Prin comparație cu spațiul
catolic și protestant, marcat vizibil de eroziunea bazei demo-
grafice și de subțierea filonului vocațional, cel ortodox pare
pur și simplu paradisiac. Renașterea parohială, construcția a
mii de noi biserici, refondarea sau fondarea de mânăstiri, săli
de seminarii și facultăți de teologie arhipline, hirotonii în lanț
și prezența masivă a poporului credincios la marile momente
ale anului liturgic – toate acestea țin în ochii unui occidental
de miraculos. Parțial este chiar așa. Ființa intimă a Ortodoxi-
ei are cu totul alte resorturi, fidelizând, pentru a pune punc-
tul pe i și repetând un loc comun, mai mult la nivel sufletesc
și mai puțin la cel rațional sau intelectual propriu-zis. Este o
credință dominată de toate acele dimensiuni pe care Catolicis-
mul și Protestantismul fie le-au combătut, fie le-au ignorat, fie
nu le-au avut ca atare niciodată. Este, cu alte cuvinte, partea
„orientală” bună a Ortodoxiei. Nu este locul aici să intrăm în
detaliile acestor diferențe. Ceea ce ne interesează pentru mo-
ment este sublinierea faptului că în ciuda unei intense vieți
religioase în țările majoritar ortodoxe ale Europei de Est, ex-
plicabile prin ancorarea mai în adânc a apartenenței eclezia-
le, nu se poate spune că secularizarea este cu totul inexisten-
tă, că nu asistăm la manifestarea ei tăcută, dar nu mai puțin
eficientă. Secularizarea în spațiul ortodox fiind diferită de cea
occidentală, adică neavând un caracter declarat conflictual,
identificarea mecanismelor ei necesită un plus de atenție și
o acuitate teologică pe măsură. Devenită prin reconfigurarea
poziției țărilor în care este prezentă parte a cercului cultural-
social euroatlantic, Ortodoxia nu se poate preface la nesfârșit
de a nu fi atinsă de efectele modernității.

14
 PrefaȚă

Această modernizare fără modernitate este în cele din ur-

mă paradoxul lumii ortodoxe. În ciuda preluării din moderni-
tatea politică a acelor elemente ideologice (ca autoderminarea
politică) și de civilizație (inclusiv și cei mai antimoderniști se
folosesc cu dibăcie de tehnica epocii pe care o contestă) con-
siderate folositoare, repet: la intersecția interesului național
cu cel eclezial, Ortodoxia europeană nu a încetat în ultime-
le trei secole să se delimiteze de „Vest”, de lumea apuseană
modernă considerată din punct de vedere teologic un exem-
plu de maximă alteritate, întruparea a tot ceea ce nu este ge-
nuin creștin și aflat în contradicție ireconciliabilă cu ethos-ul
bizantin în continuare normativ sau, mai precis, cu atât mai
normativ, cu cât din ce în ce mai puțin realizabil în plenitu-
dinea sa. Atitudinea defensivă față de heterodoxia occidenta-
lă nu a împiedicat însă preluarea unor scheme de gândire și
termeni, teologia noastră de școală fiind tributară acestora, fă-
ră să le mai știe originea, până azi. Așa se explică fenomenul,
denumit de Florovski „pseudomorfoză” (termen împrumu-
tat din morfologia culturală a lui Spengler), adică al neosco-
lasticismului care, imputat catolicilor și parțial protestanților,
a făcut o strălucită carieră în chiar sânul Ortodoxiei moderne.
O astfel de raportare, pe care am putea să o numim dialecti-
că, la alteritatea confesională și politică a Occidentului, adi-
că de respingere și contaminare deopotrivă, nu este în mod
obligatoriu un defect, ea indicând la urma urmelor un anu-
mit spirit creator care, eliminând excesele, ar putea să își do-
vedească utilitatea și care, în esența lui, a caracterizat inclu-
siv procesul de sinteză dintre Evanghelie și cultura antică.
Dar până să ajungem la maturitatea evaluării calme a tutu-
ror importurilor moderne, utile sau nu, în teologia ortodoxă,

15
 PrefaȚă

mult mai multe decât bănuiesc vajnicii apărători ai purismu-

lui pravoslavnic, problema „pseudomorfozei” a încurajat, ca
reacție, accentuarea unui tip de inadecvare la datele istoriei
și de aici o lectură problematică a semnelor vremii, inclusiv
sau mai ales a celor care definesc modernitatea în ansamblul
ei. Putem de aceea afirma că în ciuda suflului eshatologic al
vieții și gândirii ortodoxe, care ar trebui să valorifice în ega-
lă măsură trecutul și prezentul în orizontul viitorului, adică
de o manieră liturgică, fără teamă de noutate și fără altă pre-
ocupare decât aceea de a nu pierde din vedere direcția fun-
damentală a credinței, axa ei dogmatică pe care o urmărește
de secole, Ortodoxia are încă o evidentă lipsă de curaj să ia-
să în întâmpinarea datelor vârstei istorice. În fapt, respinge-
rea din capul locului a dialogului cu modernitatea este unul
dintre puținele puncte practice asupra cărora există un con-
sistent și solid consens panortodox. Cât mai simplu spus, Bi-
serica Răsăritului nu a fost în situația de a găsi un limbaj co-
mun cu realitatea ultimelor două secole și jumătate în ciuda
faptului de a nu fi scăpat influențelor subterane ale acesteia.
Adaptarea de facto, produsă la nivelul expresiei sociale și in-
clusiv în ipostază devoțională prin resurecția pietismelor de
tot felul, a fost negată prin delimitarea principială, la nivel
de discurs teologic, raportul cu modernitatea trebuind să fie
unul antagonic. Asemeni antimodernismului catolic de di-
nainte de Vatican II, cel ortodox pleacă de la premiza că mo-
dernitatea este și rămâne per se negativă, ideea de a descoperi
dincolo de accentele evident antireligioase ale acesteia aspec-
te care să mijlocească un dialog și eventual chiar o convertire
fiind respinsă și denunțată ca tentativă perfidă de a slăbi ce-
tatea credinței din interior.

16
 PrefaȚă

Introducerea lui Pantelis Kalaitzidis pleacă de la constata-

rea acestei stări de fapt și aduce câteva argumente menite să
impulsioneze un viitor și necesar dialog nu atât al Ortodoxiei
cu modernitatea, întârziată sau nu, cât al Ortodoxiei cu pro-
prii ei credincioși trăind din plin paradoxurile și provocări-
le epocii lor. Argumentele autorului sunt de natură teologi-
că, citirea Tradiției în cheie eshatologică reprezentând unul
dintre aspectele cele mai profunde și mai meritorii ale cărții,
dar și filosofică, oportunitatea pe care post-secularizarea ac-
tuală o oferă invitând practic Ortodoxia și religia în general
la reasumarea unui nou tip de relație cu dimensiunea socia-
lă, distincția modernă restrictivă dintre public și privat fiind
sever revizuită. Nu este cazul aici să rezum cartea la lectura
căreia aceste rânduri doresc să îi invite pe cititori. Aș insista
foarte pe scurt doar pe eventuala noutate pe care paginile ur-
mătoare o pot oferi acelora mai puțin sau chiar deloc obișnuiți
cu altă manieră decât cea «clasică» de a teologhisi. Este vorba
despre un mod critic de a interpreta datele istorice ale propri-
ei Biserici, de a pune întrebări și de a propune posibile soluții.
Imaginea unei teologii închise, de castă, suficientă sieși, fără
prea mare impact pastoral, dar nici intelectual, în mijlocul lui
universitas însă autistă, pretins duhovnicească și evident ne-
academică, amestecând criteriile în ambele direcții, este seri-
os contrazisă de teologi precum Pantelis Kalaitzidis și de cei
asemenea lui. Așa cum se va putea vedea, autorul pune un
accent deosebit pe o bună încadrare a temei, adică scoate din
izolare discursul teologic pe care reușește credibil să îl conec-
teze la marile dezbateri actuale. Invitația insistentă la începe-
rea unui dialog serios între Ortodoxie și modernitate este un
îndemn la ieșirea din comoditatea pe care prejudecățile teo-

17
 PrefaȚă

logice o oferă cu atât mai mult cu cât pretind că sunt mântu-

itoare. Înainte de a critica și analiza necruțător modernitatea,
motive fiind mai mult decât suficiente, gândirea ortodoxă a
secolului XXI are nevoie de acea dezinvoltură pe care o gă-
sim la Sfinții Părinți la curent cu tendințele și ideile timpului
lor. Ca de atâtea ori în logica profundă a lucrurilor spiritua-
le, dialogul cu modernitatea se poate dovedi în cele din urmă
o șansă reală de a ne regăsi pe noi înșine, etapă obligatorie în
misiunea de azi și de mâine a Bisericii Ortodoxe a lui Hristos
în mijlocul lumii, moderne sau nu.

Radu Preda
Cluj, Săptămâna Luminată 2010

18
INTRODUCERE
Această carte îȘi propune să examineze o chestiune fun-
damentală care poate fi rezumată în următoarea interogație
provocatoare: a rămas oare Ortodoxia în premodernitate? O se-
rie de întrebări subsidiare și mai specifice vin să se adauge
la prima: funcționează teologia doar în mediile tradiționale
sau tradiționaliste? Ar fi trebuit Ortodoxia să accepte datul
modernității și consecințele ei la nivel religios, social și cul-
tural? Au ortodocșii nostalgia schemelor premoderne ale
societății agrare și a structurilor unui trecut idealizat, înde-
osebi cel bizantin imperial? Sunt oare compatibile dreptu-
rile omului cu ethos-ul ortodox și în ce măsură emergența
subiectului duce cu necesitate la individualism și la anula-
rea relațiilor sociale? Se exclud oare reciproc și în mod nece-
sar Ortodoxia și iluminismul, iar dacă nu, ce s-a întâmplat în
cele din urmă cu dimensiunile „iluministe” și „moderne” ale
creștinismului primar sau ale „creștinismului non-religios”?
Poate exista discurs religios care să nu fie strâns legat de stat
sau lipsit de referințe la ideologia naționalistă? În contextul
modernității, care este relația dintre sacru și secular, dintre re-
ligie și politică, dintre Ortodoxie și democrație, dintre identi-

21
 Ortodoxie Și modernitate

tatea bisericească și cea politică? Care este discursul Bisericii

și al teologiei în epoca postmodernității și a multiculturalis-
mului? Și, în cele din urmă, este oare Ortodoxia o ideologie
naționalist-religioasă strâns legată de anacronismul social și
cultural, cu alte cuvinte o religie a trecutului și a luptei pen-
tru conservarea „privilegiilor istorice”, sau un mod de viață
propus tuturor oamenilor și având dimensiuni ecumenice,
cosmice, pentru prezent și viitor?
Răspunsul la aceste întrebări nu poate fi nici simplu, nici
definitiv. În mare măsură deoarece analiza de față – care se
dorește doar o introducere la discuția propriu zisă despre
relația dintre Ortodoxie și modernitate – nu are caracterul
unei elaborări sistematice sau exhaustive a temelor luate în
discuție. Acest text a apărut fără a fi programat sau, mai pre-
cis, s-a ivit printr-o modificare a planului inițial. În prima lui
formă, el a avut ca bază sau punct de plecare discursul inau-
gural ținut cu prilejul începerii cursurilor din programul de
iarnă al Academiei de Studii Teologice a Mitropoliei Dimitri-
adei din Volos, Grecia, în anul academic 2001-2002, având ca
temă exact „Ortodoxia și modernitatea”. Am început să-l re-
scriu și să-l completez în noiembrie 2005 la Boston unde mă
aflam ca cercetător temporar al Holy Cross Greek Orthodox Scho-
ol of the Theology din Brookline, Massachusetts, cu scopul de
a fi folosit ca introducere la volumul colectiv cu același titlu,
Ortodoxie și Modernitate, apărut între timp tot la editura Indi-
ktos1. Elaborarea lui a continuat iarna 2005/2006 la Volos, în
1
Π. Καλαϊτζίδη, Ν. Ντόντου (ἐπιμ.), Ὀρθοδοξία καὶ Νεωτερικότητα,
Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2001-02, Ἴνδικτος,
Ἀθήνα, 2007 [P. Kalaitzidis, N. Ntontos (eds.), Ortodoxie şi Modernitate,
Academia de Studii Teologice – Programul de iarnă 2001-02, Indiktos, Atena,
2007].

22
 Introducere

paralel cu obligațiile mele legate de programul „Stat și Bise-

rică” al Academiei de Studii Teologice, și s-a încheiat în de-
cembrie 2006, în forma și amploarea prezente, în urma cerce-
tărilor pe care le-am întreprins la biblioteci din Grecia și din
străinătate. Acest text nu a fost redactat dintru început de si-
ne stătător și nici dintr-o bucată. El s-a născut, s-a maturizat
și s-a dezvoltat încetul cu încetul, pe măsură ce și în măsura
în care chestiunile pe care le-a deschis sau le-a pus au cerut
analize mai extinse sau mai detaliate. Deși a fost scris în for-
ma inițială pentru a apărea ca introducere la importantul vo-
lum colectiv rezultat în urma lucrărilor Academiei de Studii
Teologice, textul a sfârșit prin a reprezenta, datorită întinderii
sale, un prolog atât la acest volum, cât și la discuția mai largă
referitoare la relația dintre Ortodoxie și modernitate, ceea ce
explică publicarea aparte între coperțile unei cărți.
Prin natura sa, o asemenea lucrare care nu este, cum am
precizat, decât o introducere, nu poate așadar decât să deschi-
dă sau să atingă chestiunile în suspensie referitoare la relația
dintre Ortodoxie și modernitate, fără însă a pretinde că în-
treprinde o examinare în adâncime sau foarte amănunțită a
tuturor temelor luate în parte. Astfel, în privința acelor teme
care sunt tratate în mod adecvat în alte lucrări sau publicații
(de multe ori, desigur, în chiar volumul colectiv omonim pu-
blicat de Academia de Studii Teologice, care circulă în para-
lel cu prezenta lucrare), textul nostru se limitează la referințe
scurte și la note bibliografice, punând accentul pe dezvolta-
rea acelor puncte care rămân pentru teologia ortodoxă terra
incognita sau care trimit la aspectele ei istorice nerezolvate.
Este redundant să mai subliniem că avem conștiința depli-
nă a lipsurilor și a imperfecțiunilor prezentei lucrări, dintre

23
 Ortodoxie Și modernitate

care poate cea mai importantă s-ar referi la absența unei tra-
tări ad hoc a temei secularizării din perspectiva teologiei or-
todoxe. În paginile care urmează, problema secularizării, în
sensul sociologic al termenului, legat cum se știe indisolu-
bil de apariția modernității, este pusă și reluată de mai multe
ori însă ar fi trebuit, poate, să-i fie dedicat un capitol aparte
pentru a fi discutate mai pe larg și analitic efectele ei asupra
creștinismului apusean, precum și provocările la care aceas-
ta continuă să supună, nemijlocit sau prin efectele sale, teo-
logia răsăriteană și Biserica ortodoxă. Sperăm că acest gol, ca
și altele care există cu siguranță, va fi umplut într-o ediție ul-
terioară a introducerii.
Prin urmare, luând în considerare faptul că intenția pri-
mară a acestui text nu era alta decât aceea de a introduce în
discuție sau, mai curând, a pregăti întâlnirea amânată a Or-
todoxiei cu modernitatea, ar trebui ca citirea lui să fie lega-
tă sau însoțită de studierea volumului colectiv Ortodoxie și
modernitate, care este pus în circulație de către editura Indi-
ktos prin purtarea de grijă a lui N. Ntontou și a mea. Volu-
mul colectiv este important mai ales pentru cei care doresc
adâncirea și amplificarea unor aspecte particulare. Trebuie
subliniat că studiile adunate în acest volum colectiv, care re-
prezintă prelegerile realizate în cadrul programului Acade-
miei de Studii Teologice în anul academic 2001-2002 la Vo-
los, alcătuiesc poate prima abordare sistematică și din mai
multe perspective a temei „Ortodoxia și modernitatea”. Ale-
gerea temei a constituit continuarea firească a problematicii
eshatologice care a fost în atenția Academiei în primul ei an
de funcționare (2000-2001).2 Dacă, în conformitate cu per-
2
Vezi Π. Καλαϊτζίδη (ἐπιμ.), Ἐκκλησία καὶ Ἐσχατολογία, Ἀκαδημία
Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2000-01, Καστανιώτης,

24
 Introducere

spectiva eshatologică, pleroma și identitatea Bisericii nu se

află atât în trecut, cât mai ales în viitor, în lumea (κόσμο)
înnoită a împărăției lui Dumnezeu, prin urmare dacă reali-
tatea eclezială nu se identifică în fapt cu nicio formă istori-
că a trecutului și dacă nucleul adevărului ei nu se leagă și
nu este epuizat de paradigmele anterioare ale relației din-
tre lume și Biserică, creștinătate și cultură, atunci este tim-
pul ca noi, creștinii ortodocși, să alungăm frica de moderni-
tate și să deschidem în sfârșit, chiar dacă cu întârziere, adică
în epoca postmodernității sau a modernității târzii, un di-
alog cu aceasta. Este o iluzie să credem că putem să luăm
parte în mod dinamic și ca egali la configurarea așa-zisei
postmodernități evitând, respingând sau chiar disprețuind
modernitatea. Nu trebuie să uităm că modernitatea și post-
modernitatea (sau modernitatea târzie) precum și contextul
pe care acestea îl definesc reprezintă în cele din urmă me-
diul istoric, social și civic mai larg în interiorul căruia Bise-
rica este chemată să trăiască, să-și săvârșească misiunea și
să întrupeze necontenit adevărul creștin despre Dumnezeu,
lume și om. Biserica nu poate să se epuizeze în istorie sau
să se identifice cu aceasta, însă nici nu poate să funcționeze
(λειτουργεῖ) în lipsa istoriei și mai ales disprețuind-o sau
ignorându-i lecțiile, mesajul. De aceea nici nu poate fi con-
cepută o teologie neîntrupată, un mod de a teologhisi care
să nu fie în dialog cu realitățile sociale și civile largi ale epo-
cii istorico-ecleziale, care să nu își asume „trupul” vremii sa-
le, fie că e vorba de modernitate, postmodernitate sau mo-
dernitate târzie.
Ἀθήνα, 2003 [P. Kalaitzidis (ed.), Biserică şi Eshatologie, Academia de Studii
Teologice, Programul 2000-2001, Kastaniotis, Atena, 2003].

25
 Ortodoxie Și modernitate

În acest context, nădăjduim că Prolegomenele noastre vor

ajuta cât de puțin la începerea întârziatul dialog, de mare în-
semnătate și dificil de întreprins, dintre Ortodoxie și moder-
nitate, contribuind astfel atât la maturizarea și aprofundarea
dialogului mai larg între teologi și intelligentsia, între Biseri-
că și societate, precum și la exteriorizarea de o manieră adec-
vată a Bisericii noastre, la depășirea sentimentelor de teamă
și a atașamentului steril față de un trecut pe care de cele mai
multe ori nu îl mai înțelegem dar în numele căruia refuzăm
contactul cu prezentul.

Aș vrea să mulțumesc tuturor acelora care au contribuit la

materializarea și reușita în general a programului „Ortodoxie
și modernitate”, precum și a prezentei cărți: în primul rând
episcopului nostru, Înaltpreasfințitului Mitropolit Ignatie al
Dimitriadei, pentru viziunea pe care o are asupra Academi-
ei și pentru îndrăzneala de a binecuvânta inițierea dialogului
dintre teologie și intelectualitatea seculară progresistă, îndeo-
sebi după criza cărților de identitate.3 Mulțumesc prietenilor
dragi și colaboratorilor Efi Foka, Nikos Ntontos, Nikos Vara-
lis, Theophilos Ambatzides, Yiorgos Skaltsas, Kostas Agoras,
Yiorgos Tsigaras, Haralambos Ventis și Nestoras Kavvadas
pentru disponibilitatea și ajutorul constant acordat în pregă-
tirea cărții, precum și pentru bunăvoința lor de a citi părți din
ea. Mulțumesc de asemenea Facultății de Teologie Ortodoxă
de la Holy Cross din Boston, în mod special Părintelui Em-
manuel Clapsis, pentru onoarea pe care mi-a făcut-o de a mă
3
Este vorba despre tensiunile dintre Biserica Ortodoxă și statul elen cu
privire la menționarea sau nu a religiei în cărțile de identitate ale cetățe-
nilor greci (n.t.).

26
 Introducere

invita să petrec semestrul de iarnă al anului academic 2005-

2006 în această instituție ca visiting scholar, timp în care a și
fost scrisă o parte a importantă a volumului. Mulțumesc pri-
etenului meu Manolis Velitzanides, editor la Indiktos, care a
îmbrățișat din nou cu sensibilitatea și priceperea lui și aceas-
tă carte. În cele din urmă dar nu pe ultimul loc, îi mulțumesc
Mariei, soția mea, căreia îi este dedicată această carte. Ea mă
însoțește de mulți ani într-o călătorie dificilă, anevoioasă și
de multe ori riscantă.

Volos, Anul Nou 2007

27
BIBLIOGRAFIE
& INDEX
 Bibliografie general

Izvoare
Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, Editura Institu-
tului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001;
Liturghierul, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 2002;

Augustin, Conffessiones (Mărturisiri), Traducere și indice de prof. dr. do-

cent Nicolae Barbu, Introducere și note de pr. prof. dr. Ioan Rămurea-
nu, Ediția a II-a, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Or-
todoxe Române, București, 1994;
Dionisie Areopagitul, Despre Ierarhia Bisericească, în Patrologia Graeca (PG)
3, Migne, J.-P. (ed.), coll. 369-584 [Opere Complete și Scoliile Sfântului Ma-
xim Mărturisitorul, Colecția cărților de seamă, Traducere, introducere
și note de pr. Dumitru Stăniloae, ediție îngrijită de Constanța Costea,
Paidea, București, 1996, pp. 71-101];
Epistola către Diognet, în traducerea Ioan I. Ică jr. (arhidiacon), cf. Canonul
Ortodoxiei, Vol. I: Canonul apostolic al primelor secole, Deisis / Stavropo-
leos, Sibiu, 2008, pp. 381-389;
Grégoire de Nazianze, Le dit de sa vie, traduit, présenté et annoté par Al.
Lukinovich, mis en vers libres par Cl. Martignay, introduction de Th.
Spidlik, éd. Ad Solem, Génève, 1997;
Grigorie al Nyssei, Despre feciorie, în Grégoire de Nysse. Traité de la vir-
ginité, =Sources chrétiennes vol . 119, Aubineau, M. (ed.), Cerf, Paris,
1966, pp. 246-560 (PG 46, 337A-352A, 376A-377B);
idem, Comenariu la fericiri, V, PG 44, 1193-1301.
idem, Omilii la Cântarea Cântărilor, IV, în Gregorii Nysseni Opera, vol. 6, Lan-
gerbeck, H., (ed.) E. J. Brill, Berlin-Leiden, 1960, pp. 3-469;
idem, Viața lui Moise, în Grégoire de Nysse. La vie de Moïse, =Sources chré-
tiennes vol . 1, Daniélou, Jean (ed.), Cerf, Paris, 1968, pp. 44-326 (PG
44, 297-430);

223
 Bibliografie

Maxim Mărturisitorul, Scolii la sfântul Dionisie Areopagitul, la Ierarhia Bi-

sericească, [Τοῦ ἁγίου Μαξίμου Σχόλια εἰς τὰ τοῦ ἁγίου Διονυσίου
Ἀρεοπαγίτου, Εἰς τὸ Περὶ τῆς ἐκκλησιαστικῆς Ἱεραρχίας, εἰς κεφά-
λαιον] PG 4, 115-184C. [„Scolii ale Sfântului Maxim Mărtursitorul la Di-
onisie Areopagitul”, în Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere Comple-
te și Scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, Colecția cărților de seamă,
Traducere, introducere și note de pr. Dumitru Stăniloae, ediție îngriji-
tă de Constanța Costea, Paidea, București, 1996];
Vasile cel Mare, Despre Duhul Sfânt, PG 32, 67-218, [în Sfântul Vasile cel
Mare, Despre Duhul Sfânt, Corespondență (Epistole), =PSB 12, Traducere,
introducere, note și indici de pr. prof. dr. Constantin Cornițescu și pr.
prof. dr. Teodor Bodogae, EIBMBOR, București, 1988];
Vasile cel Mare, Omilie la „ia aminte asupră-ți” (Dt 15, 9), PG 31, 197-217.

Volume, studii i articole

Adnès, P., „Garde du cœur”, Dictionnaire de Spiritualité, ascétique et mistique,
doctrine et histoire, Beuchesne, Paris, 1966, vol. VI, coll. 100-108;
Agoras, K., „Hristologie și modernitate. «Hristo-logia» sacramentală, mo-
dernitatea culturală și «Evanghelia» eshatologică” [Ἀγόρα, Κ. „Χριστο-
λογία καὶ Νεωτερικότητα. Μυστηριακὴ «Χριστο-λογία», πολιτισμικὴ
νεωτερικότητα καὶ ἐσχατολογικὸ «Εὐ-αγγέλιο»”], în Kalaitzidis,
Pantelis - Ntontos N. (eds.), Ortodoxie și Modernitate, Academia de
Studii Teologice – Programul de iarnă 2001-02, Indiktos, Athens, 2007
[Καλαϊτζίδη, Π. - Ντόντου Ν. (ἐπιμ.), Ὀρθοδοξία καὶ Νεωτερικότητα,
Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2001-02,
Ἴνδικτος, Ἀθήνα, 2007], pp. 263-292;
Agouridis, Savva, „Ortodoxie și elenitate din perspectivă modernă”,
Lipοvats, T. – Demertzis, N. – Georgiadou, V. ₍eds.₎, Religii și politică în
modernitate, Kritiki, Atena [Ἀγουρίδη Σ. „Ὀρθοδοξία καὶ ἑλληνικότητα
ἀπὸ τὴ σκοπιὰ τῆς νεωτερικότητας”, Λίποβατς, Θ. – Δεμερτζῆ, Ν. -
Γεωργιάδου Β. (ἐπιμ.), Θρησκείες καὶ πολιτικὴ στὴ νεωτερικότητα,
ἐκδ. Κριτική, Ἀθήνα], 2002, pp. 364-389;
Agouridis, Savva, Drepturile Omului în lumea occidentală. O incursiune istorică
şi socială, Philistor, Atena [Ἀγουρίδη, Σ., Τὰ ἀνθρώπινα δικαιώματα

224
 Bibliografie

στὸ Δυτικὸ κόσμο. Ἱστορικὴ καὶ κοινωνικὴ ἀναζήτηση, Θεολογία-

Φιλοσοφία, Φιλίστωρ, Ἀθήνα], 1998;
Agouridis, Savva, Interpretarea textelor sfinte. Probleme și metode de lucru în
interpretarea Scripturii, Ediția a doua îmbunătățită, Pâinea vieții, Atena
[Ἀγουρίδη, Σ., Ἑρμηνευτικὴ τῶν ἱερῶν κειμένων. Προβλήματα, μέθο-
δοι ἀργασίας στὴν ἑρμηνεία τῶν Γραφῶν, δεύτερη ἔκδοση βελτιωμέ-
νη, Ἄρτος Ζωῆς, Ἀθήνα], 2000;
Agouridis, Savva, Creștinismul în fața Iudaismului și a Elenismului, Elle-
nika Grammata, Atena [Ἀγουρίδη, Σ., Ὁ Χριστιανισμὸς ἔναντι τοῦ
Ἰουδαϊσμοῦ καὶ τοῦ Ἑλληνισμοῦ, Ἑλληνικὰ Γράμματα, Ἀθήνα], 1997;
Alembert, Jean le Rond d’, „Discours préliminaire de l’Encyclopédie”,
Encyclopédie, ou Dictionnaire raisonné des sciences, des arts et des métiers,
Paris, 1751;
Alfeyev, Hilarion (Bishop), Orthodox Witness Today, WCC Publications,
Geneva, 2006;
Alfeyev, Hilarion, Orthodox Witness Today, WCC Publications, Geneva, 2006;
Ampatzidis, Teofilos, „Teologia persoanei și individualismul modern”,
[Ἀμπατζίδη, Θ., „Θεολογία καὶ νεωτερικὴ ἀτομικότητα”], în volumul
Kalaitzidis, Pantelis – Ntontos, N. (eds.), Ortodoxie și Modernitate, Aca-
demia de Studii Teologice – Programul de iarnă 2001-02, Indiktos, Athens
[Καλαϊτζίδη, Π. - Ντόντου Ν. (ἐπιμ.), Ὀρθοδοξία καὶ Νεωτερικότητα,
Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2001-02,
Ἴνδικτος, Ἀθήνα] 2007, pp. 211-262;
Barth, K., L’épître aux Romains, traduit par P. Jundt, Labor et Fides, Ge-
nève, 1972;
Baubérot, J., L’intégrisme républicain contre la laïcité, Les éditions de l’Aube,
Paris, 2006;
Baubérot, Jean, L’intégrisme républicain contre la laïcité, Les éditions de
l’Aube, Paris, 2006 ;
Baynes, N. H., „The Icons before Iconoclasm”, The Harvard Theological Re-
view 44 (1951), pp. 93-106;
Begzos, M., „Human Rights and Interreligious Dialogue”, Third Internatio-
nal Symposium on Orthodoxy and Islam (Tehran, 17th-19th September 1994),
Tehran 1995, pp. 7-11, studiu republicat în limba neogreacă în lim-
bă greacă în Anuarul Științific al Facultății de Teologie a Universității din
Atena [Ἐπιστημονικὴ Ἐπετηρίδα Θεολογικῆς Σχολῆς Πανεπιστημίου

225
 Bibliografie

Ἀθηνῶν] 34 (1999), pp. 246-248, și în Farul Alexandrin din Nordul Africii

[Ἀλεξανδρινὸ Φάρο Νοτίου Ἀφρικῆς] 26 (Mai 2003), pp. 15-16;
Begzos, M., Dionis și Dionisie. Elenism și Creștinism în Filosofia Comparată a
Religiilor, Ellenika Grammata, Atena [Μπέγζου, Μ. Διόνυσος καὶ Διο-
νύσιος. Ἑλληνισμὸς καὶ Χριστιανισμὸς στὴ συγκριτικὴ φιλοσοφία τῆς
θρησκείας, Ἑλληνικὰ Γράμματα, Ἀθήνα], 2000.
Begzos, Μ., Filosofia neogreacă a religiei. Teologie, tehnologie și ideologie, Elleni-
ka Grammata, Atena [Μ. Μπέγζου, Νεοελληνικὴ φιλοσοφία τῆς θρη-
σκείας. Θεολογία, τεχνολογία καὶ ἰδεολογία, ἐκδ. Ἑλληνικὰ Γράμ-
ματα, Ἀθήνα], 1998;
Begzos, Μ., Secularizarea ambivalentă. Antropologia filosofică a religiei, vol. 2, Li-
tere Grecești, Atena [Μ. Μπέγζου, Ἀμφίσημη Ἐκκοσμίκευση Φιλοσοφικὴ
ἀνθρωπολογία τῆς θρησκείας, τόμ. 2, Ἑλληνικὰ Γράμματα, Ἀθήνα],
2002;
Bekridakis, D., „Icoana: «fereastră deschisă spre ziua a opta» sau sfârșitul
artei? Comentariu critic la lectura eshatologic[ a iconologiei ortodoxe”,
în Kalaitzidis, Pantelis, (ed.), Biserică și Eshatologie, Academia de Stu-
dii Theologice, Programul 2000-2001, Kastaniotis, Atena [Μπεκριδάκη,
Δ., „Εἰκόνα: «Ἀνοιχτὸ παράθυρο στὴν Ὅγδοη ἡμέρα» ἢ τὸ τέλος τῆς
τέχνης; Κριτικὸ σχόλιο στὴν ἐσχατολογικὴ ἀνάγνωση τῆς ὀρθόδοξης
εἰκονολογίας”, Καλαϊτζίδη Π. (ἐπιμ.), Ἐκκλησία καὶ Ἐσχατολογία,
Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2000-01,
Καστανιώτης, Ἀθήνα], 2003, pp. 223-250;
Benin, R., Une autobiographie romantique au IVe s.: le poème II, I, 1, de Grégoi-
re de Nazianze, (teză nepublicată), Montpelier, 1988;
Berdiaev, N., „Les conceptions modernes du monde et le Christianisme
universel”, Le Messager Orthodoxe, n° 130 (1998), pp. 10-18;
Berger, P., The Sacred Canopy. Elements of a Sociological Theory of Religion,
Doubleday, New York, 1967;
Berger, Peter L. (ed.), The Desecularization of the World. Resurgent Religion
and World Politics, Ethics and Public Policy Center-W. B. Eerdmans,
Washington, D. C.-Grand Rapids (Michigan), 1999;
Berger, Peter, A Rumor of Angels. Modern Society and the Rediscovery of the
Supernatural, Doubleday, Garden City (New York), 1969;
Berger, Peter, Facing up to Modernity. Excursions in Society, Politics, and Re-
ligion, Basic Books, New York, 1977;

226
 Bibliografie

Berger, Peter, The Heretical Imperative. Contemporary Possibilities of Religious

Affirmation, Anchor Press, Doubleday, Garden City (New York), 1979;
Bernardi, J., „Trois autobiographies de S. Grégoire de Nazianze”, în
L’invention de l’autobiographie, în Baslez, M.-Fr., - Hoffmann, Ph. – Per-
not, L. (ed.), L’invention de l’autobiographie d’Hésiode à Saint Augustin.
Actes du deuxième colloque de l’équipe de recherche sur l’hellénisme post-clas-
sique, Paris, Ecole normale supérieure, 14-16 juin 1990, Presses de l’Ecole
Normale Supérieure, Paris, 1993, pp. 155-165;
Boff, L., - Boff, Cl., Introducing Liberation Theology, translated from Portu-
guese by Paul Burns, Orbis Books, Maryknoll (New York), 1988;
BonhÖffer, Dietrich, Akt und Sein, Werke II, München, 1988;
BonhÖffer, Dietrich, Letters and Papers from Prison, E. Berthge (ed.), edi-
ție nouă și îmbunătățită, trad. din germană în engleză de R. Fuller, Fr.
Clark și J. Bowden, Touchstone, New York, 1997;
BonhÖffer, Dietrich, Sanctorum Communio: A Theological Study of the Soci-
ology of the Church, translated by R. Krauss and N. Lukens, Fortress Press,
Minneapolis, 1998;
Brown, P., „A dark age crisis: aspects of the iconoclast controversy”, English
Historical Review 346 (1973), pp. 1-34;
Browning, D. S. - SchÜssler Fiorenza, F. (eds.), Habermas, Modernity, and
Public Theology, Crossroad, New York, 1992;
Buber, Martin, Eu și Tu, traducere din limba germană și prefață de Ștefan
Augustin Doinaș, Editura Humanitas, București, 1992;
Bultmann, Rudolf, - Jaspers, Karl, Die Frage der Entmythologisierung, Pi-
per, München, 1954;
Bultmann, Rudolf, Jesus Christ and Mythology, Charles Scribner’s Sons,
New York, 1958;
Bultmann, Rudolf, Neues Testament und Mythologie. Das Problem der Ent-
mythologisierung der neutestamentlichen Verkündigung, Kaiser, München,
3
1988;
Buss, Andreas E., The Russian-Orthodox Tradition and Modernity, Brill, Lei-
den-Boston, 2003;
Buss, Andreas E., The Russian-Orthodox Tradition and Modernity, Brill, Lei-
den-Boston, 2003;
Callahan D. (ed.), The Secular City Debate, Macmillan, New York-London,
1966; B. Wilson, Religion in Secular City, London, 1966;

227
 Bibliografie

Callahan, D., The Secular City Debate, Macmillan, New York-London, 1966;
Calle-Gruber, M., - Rothe, A., (ed.), Autobiographie et Biographie. Actes du
Colloque de Heidelberg, Nizet, Paris, 1989;
Carrier, H., Evangelizing the Culture of Modernity, Orbis Books, Maryknoll,
New York, 1993;
Casanova, J., Public Religions in the Modern World, University of Chicago
Press, Chicago-London, 1994;
Cassirer, Ernst, La philososphie des Lumières, traduit de l’allemand et pré-
senté par P. Quillet, Fayard, Paris, 1951;
Chiotakis, S., „Secularizarea și Biserica Ortodoxă. Paradoxul unei relații”,
Lipοvats, T. – Demertzis, N. – Georgiadou, V. ₍eds.₎, Religii și politică în
modernitate, Kritiki, Atena [Χιωτάκη, Στ., „Ἐκκοσμίκευση καὶ Ὀρθόδοξη
Ἐκκλησία. Τὸ παράδοξο μιας σχέσης”, Λίποβατς, Θ. – Δεμερτζῆ, Ν.
- Γεωργιάδου Β. (ἐπιμ.), Θρησκείες καὶ πολιτικὴ στὴ νεωτερικότητα,
ἐκδ. Κριτική, Ἀθήνα], 2002, pp. 327-363;
Chiou, D. (Koutroumbis, D.), „Taina bărbatului și a femeii”, în Iubire și căsă-
torie, Editura Athena, Atena [Χίου, Δ. (Κουτρουμπῆ, Δ.), „Τὸ μυστήριο
τοῦ ἀνδρὸς καὶ τῆς γυναικός”, Ἔρως καὶ Γάμος, ἐκδ. Ἀθηνά,], 1972,
pp. 62-77;
Clapsis, Emmanuel ₍ed.), The Orthodox Churches in a Pluralistic World: An Ecume-
nical Conversation, WCC, Brookline, 2004 [Ἐμ. Κλάψη (ἐπιμ.), Ὀρθόδοξες
Ἐκκλησίες σὲ ἕναν πλουραλιστικὸ κόσμο. Ἕνας οἰκουμενικὸς διάλογος,
μτφρ. Ἀρ. Ἀλαβάνου, Καστανιώτης, Ἀθήνα, 2006];
Clapsis, Emmanuel (ed.), Violence and Christian Spirituality, World Council
of Churches Publications-Holy Cross Orthodox Press, Geneva-Brookli-
ne (Massachusetts), 2006;
Clapsis, Emmanuel, „Ambivalence, Subjectivity and Spiritual Life”, în E.
Clapsis (ed.), Violence and Christian Spirituality, World Council of Chur-
ches Publications-Holy Cross Orthodox Press, Geneva-Brookline (Mas-
sachusetts), 2006, pp. 255-267;
Clapsis, Emmanuel, Orthodoxy in Conversation. Orthodox Ecumenical En-
gagements, WWC Publications-Holy Cross Orthodox Press, Geneva-
Brookline, 2000;
Clément, Olivier, „Vladimir Soloviev, théologien de la modernité”, Con-
tacts, nr. 169 (1995), pp. 35-45;

228
 Bibliografie

Clément, Olivier, Adevăr și libertate. Ortodoxia în contemporaneitate. Convor-

biri cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, trad. din franceză de Mihai Maci,
Deisis, Sibiu, 1997;
Clément, Olivier, La révolte de l’Esprit, Stock, Paris, 1979;
Colin, P., L’audace et le soupçon. La crise du modernisme dans le catholicisme
français (1893-1914), D.D.B., Paris, 1997;
Comeau, G., Catholicisme et judaïsme dans la modernité. Une comparaison,
Cerf, Paris, 1998;
Corbic, A., Dietrich Bonhöffer. Résistant et prophète d’un christianisme non re-
ligieux (1906-1945), Albin Michel, Paris, 2002;
Courcelle, P., Connais-toi toi-même. De Socrate à saint Bernard, vol. I, Études
Augustiniennes, Paris, 1974;
Courcelle, P., Les Confessions de S. Augustin dans la tradition littéraire. An-
técédents et postérité, Paris, 1963;
Courcelle, P., Recherches sur les Confessions de S. Augustin, Paris, 1968;
Cox, Harvey, „Beyond Bonhöffer? The Future of Religionless Christia-
nity”, în D. Callahan (ed.), The Secular City Debate, Macmillan, New
York-London, 1966;
Cox, Harvey, „Religion and Politics after The Secular City”, in J. Neusner
(ed.), Religion and the Political Order. Politics in Classical and Contemporary
Christianity, Islam, and Judaism, Scholars Press, Atlanta (Georgia), 1996;
Cox, Harvey, «New Christendom or Liberated World? Theological Alter-
natives for the Twenty-first Century», în S. Matthews, C. Briggs Kit-
tredge, M. Johnson-Debaufre (eds.), Walk in the Ways of Wisdom. Essays
in Honor of Elisabeth Schüssler Fiorenza, Trinity Press International, Har-
risburg, 2003, pp. 46-57;
Cox, Harvey, Religion in the Secular City. Toward a Postmodern Theology, Si-
mon and Schuster, New York, 1984;
Cox, Harvey, The Secular City. Urbanization and Secularization in Theological
Perspective, Prima ediție Macmillan, New York, 1965 (Ediția revizuită,
Macmillan, New York, 1966);
Davaney, S. Greeve, Theology at the End of Modernity. Essays in honor of Gor-
don D. Kaufman, Trinity Press International, Philadelphia, 1991;
Debray, R., Ce que nous voile le voile. La République et le sacré, Gallimard, Pa-
ris, 2004;

229
 Bibliografie

Debray, R., Cours de médiologie générale, Gallimard, Paris, 1991;

Debray, R., Critique de la raison politique ou l’inconscient religieux, Gallimard,
Paris, 1991;
Debray, R., Croire, voir, faire, Odile Jacob, Paris, 1997;
Debray, R., Dieu: un itinéraire, Odile Jacob, Paris, 2001 (și traducerea în
greacă Θεός. Μία ἱστορικὴ διαδρομή, μτφρ. Μ. Παραδέλη, Κέδρος,
Ἀθήνα, 2005);
Debray, R., L’enseignement du fait religieux dans l’Ecole laïque, Ministère de
l’Education Publique, Paris, 2002 (și traducerea greacă Ἡ διδασκαλία
τῆς θρησκείας στὸ οὐδετερόθρησκο σχολείο, πρόλογος Ζάκ Λάνγκ,
μετάφραση Γ. Καράμπελα, ἐπίμετρο Π. Καλαϊτζίδη, ἐκδ. τῆς Ἐστίας,
Ἀθήνα, 2004);
Debray, R., Le feu sacré. Fonctions du religieux, Fayard, Paris, 2003;
Debray, R., Vie et mort de l’image, Gallimard, Paris, 1992;
Delikonstantis, Konstantinos, „Drepturile omului între Iluminism și
Creștinism. Problematici ortodoxe”, Prezența Științifică a Centrului Te-
ologilor din Halki [Δεληκωνσταντῆ, Kωνσταντίνου, „Τὰ δικαιώματα
τοῦ ἀνθρώπου μεταξὺ Διαφωτισμοῦ καὶ Χριστιανισμοῦ. Ὀρθόδοξοι
προβληματισμοί”, Ἐπιστημονικὴ Παρουσία Ἑστίας Θεολόγων Χάλκης]
5 (2002), pp. 303-321;
Delikonstantis, Konstantinos, „Drepturile omului și manualele școlare
de educație religioasă. Abordare filosofico-religioasă”, Prezența Științi-
fică a Centrului Teologilor din Halki [Δεληκωνσταντῆ, Kωνσταντίνου,
„Τὰ δικαιώματα τοῦ ἀνθρώπου καὶ τὰ σχολικὰ ἐγχειρίδια τῶν
Θρησκευτικῶν. Θρησκειοφιλοσοφικὴ προσέγγιση”, Ἐπιστημονικὴ
Παρουσία Ἑστίας Θεολόγων Χάλκης], 3 (1994), pp. 193-207;
Delikonstantis, Konstantinos, „Drepturile omului: o permanentă provo-
care pentru religii”, Anuarul Științific al Facultății de Teologie a Univer-
sității din Atena [Δεληκωνσταντῆ, Kωνσταντίνου, „Τὰ δικαιώματα
τοῦ ἀνθρώπου: μόνιμη πρόκληση γιὰ τὶς θρησκείες”, Ἐπιστημονικὴ
Ἐπετηρίδα Θεολογικῆς Σχολῆς Πανεπιστημίου Ἀθηνῶν] 37 (2002),
pp. 443-456;
Delikonstantis, Konstantinos, Drepturile omului. Ideologie occidentală sau
ethos ecumenic?, Kyriakidis, Tealonic [Δεληκωνσταντῆ, Kωνσταντίνου,
Τὰ δικαιώματα τοῦ ἀνθρώπου. Δυτικὸ ἰδεολόγημα ἤ οἰκουμενικὸ ἦθος;,
Κυριακίδης, Θεσσαλονίκη], 1995;

230
 Bibliografie

Delikonstantis, Konstantinos, Nevoiaș bogat? Peripețiile moderne și post-mo-

derne ale gândirii antropologice, partea a II-a, IV: „Drepturile omului. O abor-
dare filosofică” [Δεληκωνσταντῆ, Kωνσταντίνου, Παντοπόρος ἄπορος;
Νεωτερικὲς καὶ μετανεωτερικὲς περιπέτειες τοῦ ἀνθρωπολογικοῦ
στοχασμοῦ, μέρος Β΄, IV: „Τὰ δικαιώματα τοῦ ἀνθρώπου. Φιλοσοφικὴ
προσέγγιση”, Ἀθήνα, 2003], Atena, 2003, pp. 235-253;
Demertzis, N., „Politică și comunicare: Aspecte ale secularizării Ortodoxi-
ei”, Lipοvats, T. - Demertzis N. - Georgiadou V. ₍eds.₎, Religii și politică
în modernitate, Kritiki, Atena [Δεμερτζῆ, Ν., „Πολιτικὴ καὶ ἐπικοινωνία:
ὄψεις ἐκκοσμίκευσης τῆς ὀρθοδοξίας”, Λίποβατς, Θ. – Δεμερτζῆ, Ν.
- Γεωργιάδου Β. (ἐπιμ.), Θρησκείες καὶ πολιτικὴ στὴ νεωτερικότητα,
ἐκδ. Κριτική, Ἀθήνα], 2002, pp. 142-173;
Demoulis, D., „Libertatea religioasă ca normă de diferențiere și preocu-
pare pentru excludere”, [Δημούλη, Δ., „Ἡ θρησκευτικὴ ἐλευθερία
ὡς κανόνας διαφοροποίησης καὶ ἔννοια ἀποκλεισμοῦ”] în Christo-
poulos, D., (ed.) Probleme legale referitoare la alteritatea religioasă în Gre-
cia, Kentro Erevnon Meionotikon Omadon, Atena [Χριστοπούλου, Δ.,
(ἐπιμ.), Νομικὰ ζητήματα θρησκευτικῆς ἑτερότητας στὴν Ἑλλάδα,
Κέντρο Ἐρευνῶν Μειονοτικῶν Ὁμάδων, ἐκδ. Κριτικὴ, Ἀθήνα], 1999;
Derrida, Jacques – Vattimo, Gianni ₍eds.₎, La Religion. Séminaire de Capri,
Seuil, Paris, 1996 (ediția greacă: Ἡ θρησκεία. Σεμινάριο τοῦ Capri, μτφρ.
Λ. Ἀναγνώστου, Μπ. Λυκούδη, Μ. Παναγιωτίδου, Γ. Φαράκλα, ἐκδ.
Ἀλεξάνδρεια, Ἀθήνα, 2003);
Derrida, Jacques, Foi et Savoir. Suivi de Le Siècle et le Pardon (entretien avec
Michel Wieviorka), Points/Essais, Seuil, Paris, 2000;
Dombrowoski, A., Rawls and Religion. The case for Political Liberalism, State
University of New York Press, Albany (New York), 2001;
Dreyfus, H. L. - Rabinow, P., „What is Maturity? Habermas and Foucault
on «What is Enlightenment?»”, în D.C. Hoy (ed.), Foucault: A critical re-
ader, John Wiley and Sons, 1991;
Ducret, R. - Hervieu-Léger, D. - Ladrière P. (ed.), Christianisme et Moder-
nité, Cerf, Paris, 1990;
Dumas, A., Une théologie de la réalité: Dietrich Bonhöffer, Labor et Fides, Ge-
nève, 1968;
Erickson, M. J. Postmodernizing the Faith. Evangelical Responses to the Chal-
lenge of Postmodernism, Grand Rapids, Baker, 1998;

231
 Bibliografie

Estivalèzes, M, Les religions dans l’enseignement laïque, PUF, Paris, 2005 ;

Farantos, Μ., Dogmatica II., Atena [Φαράντου, Μ., Δογματικὴ: ΙΙ, Ἀθήναι],
1997;
Florovsky, George, Bible, Church, Tradition: An Eastern Orthodox View (= Col-
lected Works vol. I), Notable and Academic Books, Belmont, 1987;
Florovsky, Georges, Aspects of Church History, Collected Works vol. IV, No-
table and Academic Books, Belmont, 1987;
Florovsky, Georges, Christianity and Culture, Nordland Publishing Com-
pany, Belmont, 1974;
Ford, D. F., - Muers, R., (eds.), The Modern Theologians. An Introduction to
Christian Theology since 1918, Blackwell, Malden (Massachusetts)-Ox-
ford, 2005;
Foucault, Michel, L’herméneutique du sujet. Cours au Collège de France (1981-
1982), édition établie sous la direction de Fr. Ewald et Al. Fontana, par
Fr. Gross, Hautes Études/Gallimard/Seuil, Paris, 2001;
Fouilloux, Ét., Une Église en quête de liberté. La pensée catholique française en-
tre modernisme et Vatican II (1914-1962), D.D.B., Paris, 1998;
Fredouille, J.-Cl., „Les Confessions d’Augustin. Autobiographie au pré-
sent”, în L’invention de l’autobiographie, în Baslez, M.-Fr., - Hoffmann,
Ph. – Pernot, L. (ed.), L’invention de l’autobiographie d’Hésiode à Saint Au-
gustin. Actes du deuxième colloque de l’équipe de recherche sur l’hellénisme
post-classique, Paris, Ecole normale supérieure, 14-16 juin 1990, Presses de
l’Ecole Normale Supérieure, Paris, 1993, pp. 167-178;
Garitsis, K., „American individualism and worldly transcendence”, în E.
Clapsis (ed.), Violence and Christian Spirituality, World Council of Chur-
ches Publications / Holy Cross Orthodox Press, Geneva-Brookline, Mas-
sachusetts, 2007, pp. 117-134;
Garitsis, K., „Individualismul american și transcendența lumească”, In-
diktos [Γαρίτση, Κ., „Ἡ ἀμερικανικὴ ἀτομικότητα καὶ ἡ ἐγκόσμια
ὑπερβατικότητα”, Ἴνδικτος] 19 (2005), pp. 117-134;
Gauchet, Marcel, Le Désenchantement du monde. Une histoire politique de
la religion, Gallimard, Paris, 1985 [şi ediţia traducerii engleze a aces-
tei cărţi cu introducerea realizată de Charles Taylor: Marcel Gauchet,
The Disenchantment of the World, trad. din franceză de O. Burge, intro-
ducere de Charles Taylor, Princeton University Press, Princeton (New
Jersey), 1997];

232
 Bibliografie

Gauchet, Marcel, Le religieux après la religion (o nouă dezbatere publică

cu L. Ferry), Grasset, Paris, 2004;
Gauchet, Marcel, Un monde désenchanté?, Ed. de l’Atelier, Paris, 2004;
Gauchet, Marcel, La Religion dans la Démocratie. Parcours de la laïcité, Gal-
limard, Paris, 1998;
Gautier, Fr., La retraite et le sacerdoce chez Grégoire de Nazianze, Brepols,
Tournhout, 2002;
Geffré, C., - Jossua, J.-P., (eds.), The Debate on Modernity, Concilium, 1992/6,
SCM Press, London, 1992;
Gibellini, Rosino, La teologia del XX secolo, edizione attualizzata con una Ap-
pendice «Il passo del Duemila in teologia», ediţia a VI-a (a I-a în 1992),
Queriniana, Brescia, 2007;
Gilbert, P. L., Person and Nature in the Theological Poems of S. Gregory of Na-
zianzus, dissertation thesis, The Catholic University of America, Wash-
ington (D.C.), 1994;
Gilkey, L., Catholicism confronts Modernity. A Protestant View, Crossroad/
Seabury, New York, 1975;
Gogarten, Friedrich, Demythologizing and History, Translated from
the first German edition by Neville Horton Smith, SCM Press, Lon-
don, 1955;
Gogarten, Friedrich, Verhängis und Hoffnung der Neuzeit. Die Säkularisie-
rung als theologisches Problem, Hamburg, 1966;
Gotsis, G.N., Religie, modernitate și identitate culturală contemporană, Sakkou-
las, Atena-Komotini, 1996 [Γκότση, Γ. Ν., Θρησκεία, νεωτερικότητα καὶ
σύγχρονη πολιτισμικὴ ταυτότητα, Σάκκουλας, Ἀθήνα-Κομοτηνή, 1996].
Gutiérrez, G., A Theology of Liberation. History, Politics, and Salvation, Revised
Edition with a New Introduction, translated and edited by Sister Cari-
dad Inda and John Eagleson, Orbis Books, Maryknoll (New York), 1988;
Gvosdev, N. K., Emperors and Elections: Reconciling the Orthodox Tradition
with Modern Politics, Troitsa Books, New York, 2000;
Habermas, JÜrgen, „Faith and Knowledge”, The Future of Human Nature,
Polity Press, Cambridge, 2003, pp. 101-115;
Habermas, JÜrgen, „Modernity: An Unfinished Project”, în Maurizio Pas-
serin d’Entrèves, Seyla Benhabib (eds.), Habermas and the Unfinished
Project of Modernity: Critical Essays on the Philosophical Discourse of Mo-
dernity, MIT Press, Cambridge,1997, pp. 38-58;

233
 Bibliografie

Habermas, JÜrgen, Between Naturalism and Religion, translated by J. Gaines,

Polity Press, Cambridge, 2006;
Habermas, JÜrgen, The Philosophical Discourse of Modernity: Twelve Lectures,
tr. Frederick G. Lawrence, MIT Press, Cambridge, 1990;
Habermas, JÜrgen, Zwischen Naturalismus und Religion, Suhrkamp Verlag,
Frankfurt am Main, 2005 (Habermas, J., Between Naturalism and Religion.
Philosophical Essays, Polity Press, Cambridge, 2008);
Habermas, JÜrgen, Zwischen Naturalismus und Religion, Suhrkamp Verlag,
Frankfurt am Main, 2005 (Habermas, J., Between Naturalism and Religi-
on. Philosophical Essays, Polity Press, Cambridge, 2008);
Hadot, Pierre, Exercices spirituels et philosophie antique, nouvelle édition re-
vue et augmentée, Albin Michel, Paris, 2002;
Hall, Stuart,- Gieben, Bram (eds.), Formation of Modernity, Polity Press /
Blackwell Publishers / The Open University, Cambridge, 1992;
Heelas, P. - Martin, D. - Morris P. (eds.), Religion, Modernity and Postmo-
dernity, Blackwell, Oxford, 1998;
Hervieu-Léger, Danièle - Willaime, Jean-Paul, Sociologies et religion. Ap-
proches classiques, =Sociologie d’aujourd’hui, Presses universitaires de
France, Paris, 2001;
Himmelfarb, G., The Roads to Modernity. The British, French and American En-
lightenments, Knopf, New York, 2004;
Hinterberger, M., Autobiographische Traditionen in Byzanz, Verlag der Öster-
reichischen Akademie der Wissenschaften, Wien, 1999;
Hitchcok, J., Catholicism and Modernity. Confrontation or Capitulation?, Cross-
road/Seabury, New York, 1979;
Horne, Br. L., „Person as Confession: Augustine of Hippo”, în SchnÖdel,
C. – Gunton, C. E., (eds.), Persons, Divine and Human. King’s College Es-
says in Theological Anthropology, Edinburgh, 1991, pp. 66-73;
Huntington, Samuel, „The Clash of Civilizations?”, Foreign Affairs, vol. 72,
no 3, Summer 1993, pp. 22-49;
Huntington, Samuel, The Clash of Civilizations and the Remaking of World Or-
der, Simon and Schuster, New York, 1996, [Ciocnirea civilizațiilor și refa-
cerea ordinii mondiale, traducere din limba engleză de Radu Carp, edi-
ția a II-a, Antet, București, 2007];
Ignatius IV (Patriarch of Antioch and all the East), Orthodoxy and the Issues
of our time, translated from Arabic by S. O’Sullivan, Publications of the
University of Balamand, Balamand, 2006;

234
 Bibliografie

Ignatius IV (Patriarh Antiohiei și al întregului Răsărit), Orthodoxy and the

Issues of our time, translated from Arabic by S. O’Sullivan, Publications
of the University of Balamand, Balamand, 2006;
Jaspers, Karl - Bultmann, Rudolf, Die Frage der Entmythologisierung, Pi-
per, München, 1954;
Joubert, J. „Eglise et modernité”, Le Messager orthodoxe, nº 130 (1998), pp.
19-49;
Jungck, C., Gregor von Nazianz. De vita sua, Heidelberg, 1974;
Kalaitzidis, P., „Premise teologice ale dialogului cu literatura modernă”,
cf. Nea Estia 1765 (martie 2004), pp. 324-325 [Καλαϊτζίδη, Παντελῆ,
„Θεολογικὲς προϊποθέσεις τοῦ διαλόγου μὲ τὴ μοντέρνα λογοτεχνία”,
Νέα Ἑστία 1765, pp. 324-325]; text tradus din limba greacă cu titlul „De
la creația teo-logică la creația artistică. Prolegomene la dialogul dintre
teologie și literatura modernă”, Tabor. Revistă de cultură și spiritualitate
românească, an III, nr. 8 (2009), pp. 11-31;
Kalaitzidis, Pantelis - Ntontos N. (eds.), Ortodoxie și Modernitate, Academia
de Studii Teologice – Programul de iarnă 2001-02, Indiktos, Athens, 2007
[Καλαϊτζίδη, Π. - Ντόντου Ν. (ἐπιμ.), Ὀρθοδοξία καὶ Νεωτερικότητα,
Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2001-02,
Ἴνδικτος, Ἀθήνα, 2007];
Kalaitzidis, Pantelis - Papathanasiou, Thanasis N. – Ampatzidis, Teofi-
los (eds.), Neliniștile teologiei postbelice: Teologia anilor 60 [Καλαϊτζίδη,
Π. - Ἀμπατζίδη, Θ. - Παπαθανασίου, Θανάση Ν., Ἀναταράξεις στὴ
μεταπολεμικὴ θεολογία: Ἡ θεολογία τοῦ ’60, Βόλος, 6-8 Μαΐου], In-
diktos, Atena, 2009;
Kalaitzidis, Pantelis, (ed.), Biserică și Eshatologie, Academia de Studii The-
ologice, Programul 2000-2001, Kastaniotis, Athens, 2003 [Καλαϊτζίδη Π.
(ἐπιμ.), Ἐκκλησία καὶ Ἐσχατολογία, Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν,
χειμερινὸ πρόγραμμα 2000-01, Καστανιώτης, Ἀθήνα, 2003];
Kalaitzidis, Pantelis, „Biserică și națiune din perspectivă eshatologică”
[Καλαϊτζίδη, Π., „Ἐκκλησία καὶ ἔθνος σὲ ἐσχατολογικὴ προοπτική”],
în volumul Kalaitzidis, P. (ed.), Biserică și Eshatologie, Academia de
Studii Theologice, Programul 2000-2001, Kastaniotis, Athens [Καλαϊ-
τζίδη Π. (ἐπιμ.), Ἐκκλησία καὶ Ἐσχατολογία, Ἀκαδημία Θεολογικῶν
Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2000-01, Καστανιώτης, Ἀθήνα] 2003,
pp. 339-373;

235
 Bibliografie

Kalaitzidis, Pantelis, „Dumnezeu și Cezarul”, Indiktos 19 [Καλαϊτζίδη,

Παντελῆ, „Ὁ Θεὸς καὶ ὁ Καίσαρας”, Ἴνδικτος 19, Ἀπρίλιος] (2005),
pp. 13 ș.u.;
Kalaitzidis, Pantelis, „Eshatologie și politică”, în vol. Synaxis Eucharis-
tias: A Festschrift for Elder Aemilianos (în neogreacă), Indiktos, Atena
[Καλαϊτζίδη, Π., „Ἐσχατολογία καὶ πολιτική”, în volumul Σύναξις
Εὐχαριστίας. Χαριστήρια εἰς τιμὴν τοῦ Γέροντος Αἰμιλιανοῦ, Ἴνδικτος,
Ἀθήνα], 2003, pp. 483-527;
Kalaitzidis, Pantelis, „Învățământul religios în Franța și în Grecia. Ase-
mănări și diferențe, provocări și prospecte”, [Καλαϊτζίδη, Π. „Ἡ
διδασκαλία τῆς θρησκείας στὴ Γαλλία καὶ τὴν Ἑλλάδα. Συγκλίσεις
καὶ ἀποκλίσεις, προκλήσεις καὶ προοπτικές”], Apendice la traduce-
rea în greacă a raportului lui R. Debray, (P. Ντεμπρέ, Ἡ διδασκαλία
τῆς θρησκείας στὸ οὐδετερόθρησκο σχολείο), πρόλογος Ζάκ Λάνγκ,
μετάφραση Γ. Καραμπέλα, ἐπίμετρο Π. Καλαϊτζίδη, ἐκδ. τῆς Ἑστίας,
Ἀθήνα, 2004, pp. 98-99);
Kalaitzidis, Pantelis, „Ispita lui Iuda. De la istoria dumnezeieștii iconomii
la istoria renașterii naționale”, Synaxis [Καλαϊτζίδη, Π. „Ὁ πειρασμὸς
τοῦ Ἰούδα. Ἀπὸ τὴν ἱστορία τῆς θείας οἰκονομίας στὴν ἱστορία τῆς
ἐθνικῆς παλιγγενεσίας”, Σύναξη] 79 (2001), pp. 51-65;
Kalaitzidis, Pantelis, „Naționalismul și cultul strămoșilor: două obsta-
cole în calea reevanghelizării grecului contemporan” [„Ὁ ἐθνικισμὸς
καὶ ἡ προγονολατρεία: δύο ἐμπόδια γιὰ τὸν ἐπανευαγγελισμὸ τοῦ
σημερινοῦ Ἕλληνα”], în volumul: Tinerii în epoca noastră. O conferință
de tineret a re-evanghelizării grecilor, Neanikos Epimorphotikos Omilos
Syrou, Syros [Οἱ νέοι στὴν ἐποχὴ μας. Ἕνα νεανικὸ συνέδριο γιὰ τὸν
ἐπανευαγγελισμὸ τῶν Ἑλλήνων, Νεανικὸς Ἐπιμορφωτικὸς Ὅμιλος
Σύρου, Σύρος,] 2005, pp. 49-81;
Kalaitzidis, Pantelis, „Ortodoxia și identitatea neogreacă. Remarci critice
din punct de vedere teologic”, Indiktos [Καλαϊτζίδη, Π. „Ὀρθοδοξία
καὶ νεοελληνικὴ ταυτότητα. Κριτικὲς σημειώσεις ἀπὸ τὴ σκοπιὰ
τῆς θεολογίας”, Ἴνδικτος] 17 (2003), pp. 44-94;
Kalaitzidis, Pantelis, „Ortodoxie și Iluminism. Chestiunea toleranței re-
ligioase” [Π. Καλαϊτζίδη, «Ὀρθοδοξία καὶ Διαφωτισμός. Τὸ ζήτημα
τῆς ἀνεξιθρησκίας», în Kalaitzidis, Pantelis – Ntontos, N. (eds.),
Ortodoxie și Modernitate, Academia de Studii Teologice – Programul de

236
 Bibliografie

iarnă 2001-02, Indiktos, Athens [Καλαϊτζίδη, Π. - Ντόντου Ν. (ἐπιμ.),

Ὀρθοδοξία καὶ Νεωτερικότητα, Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν,
χειμερινὸ πρόγραμμα 2001-02, Ἴνδικτος, Ἀθήνα] 2007, pp.79-166;
Kalaitzidis, Pantelis, „Ortodoxie și Islam de la modernitate la globalizare”
[Καλαϊτζίδη, Π., „Ἡ Ὀρθοδοξία καὶ τὸ Ἰσλάμ ἀπὸ τὴ νεωτερικότητα
στὴν παγκοσμιοποίηση”], introducere la volumul Kalaitzidis, Pan-
telis – Ntontos, N. (eds.), Islam și fundamentalism, Ortodoxie și globali-
zare, Indiktos, Atena [Καλαϊτζίδη, Π. - Ντόντου Ν. (ἐπιμ.), Ἰσλάμ καὶ
Φονταμενταλισμός, Ὀρθοδοξία καὶ Πανγκοσμιοποίηση, Ἴνδικτος,
Ἀθήνα], 2004, pp. 5-17;
Kant, Immanuel, Was ist Aufklärung? Aufsätze zur Geschichte und Philoso-
phie, Herausgegeben und eingeleitet von Jürgen Zehbe, Vandenhoeck
&Ruprecht, Göttingen, 1967;
Kearney, R., „Interreligious Discourse: Hermeneutics and Fundamenta-
lism”, în E. Clapsis (ed.), Violence and Christian Spirituality, World Coun-
cil of Churches Publications-Holy Cross Orthodox Press, Geneva-Broo-
kline (Massachusetts), 2006, pp. 47-55;
Kepel, G., La revanche de Dieu. Chrétiens, juifs et musulmans à la reconquête du
monde, Seuil, Paris, 1991 ;
Khodr,Georges, (Mitropolit de Byblos și Botrys în Muntele Liban), „Cul-
tură și Biserică”, trad. din franceză de I.K. Papadopoulos, Synaxis [Χό-
ντρ, Γεωργίου (Μητροπολίτη Βίβλου καὶ Βοτρίων), „Πολιτισμὸς καὶ
Ἐκκλησία”, μτφρ. ἀπὸ τὰ γαλληκὰ Ι. Κ. Παπαδόπουλος Σύναξη,
τχ.] 88 (2003);
Kitromilidis, P. - Veremis T. (eds.), The Orthodox Church in a Changing Wor-
ld, Hellenic Foundation for European and Foreign Policy (ELIAMEP)-
Centre for Asia Minor Studies, Athens, 1998;
Kitzinger, E., „The Cult of Images in the Age before Iconoclasm”, Dumbar-
ton Oaks Paper 8 (1954), pp. 85-150;
Kitzinger, E., Byzantine Art in the Making: Main Lines of Stylistic Develop-
ment in Mediterranean Art, 3rd-7th Century, Harvard University Press,
Harvard, 1990;
Kloppenborg, John S. – Wilson, Stephen G. (eds.), Voluntary Associations in
the Graeco-Roman World, Routledge, London – New York, 1996;
Kondylis, P., Iluminismul European, vol. I, Themelio, Atena [Κονδύλη, Π., Ὁ
Εὐρωπαϊκὸς Διαφωτισμὸς, τ. Α΄, Θεμέλιο, Ἀθήνα], 1987;

237
 Bibliografie

Kotzias, Nikos, „Religie-Multiculturalism”, prefață la Emmanuel Clapsis

(ed.), Bisericile Ortodoxe într-o lume pluralistă, Kastaniotis, Atena, [Κοτζιᾶ,
Ν., „Θρησκεία-Πολυπολιτισμός„, πρόλογος στο Ἐμ. Κλάψη (ἐπιμ.),
Ὀρθόδοξες Ἐκκλησίες σὲ ἕναν πλουραλιστικὸ κόσμο. Ἕνας οἰκουμενικὸς
διάλογος, μτφρ. Ἀρ. Ἀλαβάνου, Καστανιώτης, Ἀθήνα] 2006;
Kotzias, Nikos, Globalizarea. Locul istoric, viitorul și semnificația ei politi-
că, Kastaniotis, Atena [Κοτζιᾶ, Ν., Παγκοσμιοποίηση. Ἡ ἱστορικὴ θέ-
ση, τὸ μέλλον καὶ ἡ πολιτικὴ σημασία, Καστανιώτης, Ἀθήνα], 2003;
Kotzias, Nikos, Statul democratic activ. Statul național și globalizarea, Kasta-
niotis, Atena [Κοτζιᾶ, Ν., Τὸ ἐνεργητικὸ δημοκρατικὸ κράτος. Ἐθνικὸ
κράτος καὶ παγκοσμιοποίηση, Καστανιώτης, Ἀθήνα], 2004;
Kotzias, Νikos, „Violence, Religion and Globalization”, în E. Clapsis (ed.),
Violence and Christian Spirituality, World Council of Churches Publica-
tions / Holy Cross Orthodox Press, Geneva-Brookline, Massachusetts,
2007, pp. 20-32;
Koumarianos, P. (pr.), „Simbol și realitate în dumnezeiasca Liturghie”, Sy-
naxis 71 (1999), pp. 22-37, [Κουμαριανοῦ, Π. (π.), „Σύμβολο καὶ πραγ-
ματικότητα στὴ Θεία Λειτουργία”, Σύναξη, τχ. 71, 1999, pp. 22-37; iar
în engleză „Symbol and Reality in the Divine Liturgy”, Sourozh 80 (May
2000), pp. 15-29].
Koutroumbis, D., Harul teologiei, Domos, Atena [Κουτρουμπῆ, Δ., Ἡ χάρις
τῆς θεολογίας, Δόμος, Ἀθήνα], 1995;
Laplanche, F., La crise d’origine. La science catholique des Évangiles et l’histoire
au XXe siècle, Albin Michel, Paris, 2006;
Lejeune, P., Le pacte autobiographique, nouvelle édition augmentée, Seuil,
Paris, 1996;
Lemaître, G. (ed.), Théologie de la vie monastique. Etudes sur la Tradition pa-
tristique, = Collection Théologie 49, Aubier, Paris, 1961;
Lévinas, Emmanuel, Totalitate şi Infinit. Eseu despre exterioritate, Traducere,
glosar şi bibliografie de Marius Lazurca, Postfaţă de Virgil Ciomoş, Po-
lirom, Iaşi, 1999;
Lipovats, T., Discursul democratic, Psihanaliză, Monoteism, Plethron, Ate-
na [Λίποβατς, Θ., Δημοκρατικὸς Λόγος, Ψυχανάλυση, Μονοθεϊσμὸς,
Πλέθρον, Ἀθήνα], 2001;
Lipovats, Thanos, „Modernitate și secularizare” [Λίποβατς, Θ., „Νεο-
τερικότητα καὶ ἐκκοσμίκευση”], în Kalaitzidis, Pantelis - Ntontos N.

238
 Bibliografie

(eds.), Stat și Biserică, Academia de Studii Teologice, Programul de Iarnă

2005-06 [Καλαϊτζίδη, Π. - Ντόντου Ν. (ἐπιμ.), Κράτος καὶ Ἐκκλησία,
Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2005/2006];
Lipovats, Thanos, „Teologie politică și secularizare” [Λίποβατς, Θ., „Πολιτικὴ
θεολογία καὶ ἐκκοσμίκευση”], în Kalaitzidis, Pantelis - Ntontos N.
(eds.), Stat și Biserică, Academia de Studii Teologice, Programul de Iar-
nă 2005-06 [Καλαϊτζίδη, Π. - Ντόντου Ν. (ἐπιμ.), Κράτος καὶ Ἐκκλησία,
Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2005/2006];
Lossky, Vladimir, După chipul și asemănarea lui Dumnezeu, Traducere din
franceză de Anca Manolache, Humanitas, București, 1998;
Loudovikos, Nikolaos (pr.), Eclesiologia apofatică a deoființei. Biserica primară
azi, Armos, Atena [Λουδοβίκου, Νικολάου, Ἡ Ἀποφατικὴ ἐκκλησιολογία
τοῦ ὁμοουσίου. Ἡ ἀρχέγονη Ἐκκλησία σήμερα, Ἀρμὸς, Ἀθήνα], 2002;
Loudovikos, Νikolaos (pr.), Duhovnicia închisă și semnificația sinelui. Misti-
cismul puterii și adevărul naturii și al persoanei, Ellinika Grammata, Ate-
na [Λουδοβίκου, Ν., (π.) Ἡ κλειστὴ πνευματικότητα καὶ τὸ νόημα
τοῦ ἑαυτοῦ. Ὁ μυστικισμὸς τῆς ἰσχύος καὶ ἡ ἀλήθεια φύσεως καὶ
προσώπου, Ἑλληνικὰ Γράμματα, Ἀθήνα], 1999;
Loudovikos, Νikolaos (pr.), Psihanaliză și teologie ortodoxă, Armos, Atena
[Λουδοβίκου, Ν., (π.) Ψυχανάλυση καὶ ὀρθόδοξη θεολογία, Ἀρμός,
Ἀθήνα], 2003;
Lyotard, Jean-Francois, The Post-modern Condition: A report on Knowledge,
University of Minnesota Press, 1993;
Manitakis, Antonios, Relația dintre Biserică și statul-națiune în umbra cărților
de identitate, Nefeli, Atena [Μανιτάκη, Ἀντ., Οἱ σχέσεις τῆς Ἐκκλησίας
μὲ τὸ κράτος-ἔθνος στὴ σκιὰ τῶν ταυτοτήτων, Νεφέλη, Ἀθήνα], 2000;
Manitakis, Antonis, Relațiile Bisericii cu statul-Națiune, Nefeli, Atena
[Μανιτάκη, Ἀντ., Οἱ σχέσεις τῆς Ἐκκλησίας μὲ τὸ κράτος-Ἔθνος,
Νεφέλη, Ἀθήνα], 2000;
Manousakis, Panteleimon (ierodiacon), „Criza Occidentului”, Synaxis s
[Μανουσάκη, Παντελεήμονος (Ἱεροδιακόνου), „Ἡ κρίση τῆς Δύσεως”,
Σύναξη] 100 (2006);
Marlé, R., Dietrich Bonhöffer. Témoin de Jésus Christ parmi ses frères, Caster-
man, Paris, 1967;
Marsellos, Christos, „Relația dintre Biserică și stat dincolo de actualita-
te” Noua vatră, nr. 1778, mai [Ματσέλλου, Χρ., „Ἡ σχέση Ἐκκλησίας

239
 Bibliografie

καὶ κράτους πέραν τῆς ἐπικαιρότητος”, Νέα Ἑστία, τχ. 1778, Μάϊ-
ος], 2005, pp. 794-818;
Marsellos, Christos, „Identități publice și euri private”, Noua Vatră [Μα-
τσέλλου, Χρ., „Δημόσιες ταυτότητες καὶ ἰδιῶτες ἑαυτοί”, Νέα Ἑστία],
nr. 1793, pp. 491-524;
Matalas, P., Națiune și Ortodoxie. Peripețiile unei relații. De la „schisma gre-
cească” la schisma bulgărească, Panepistemiakes Ekdoseis Kritis, Hera-
klio [Ματάλας, Παρ., Ἔθνος καὶ Ὀρθοδοξία. Οἱ περιπέτειες μιᾶς σχέ-
σης. Ἀπὸ τὸ «ἑλλαδικὸ» στὸ βουλγαρικὸ σχίσμα, Πανεπιστημιακὲς
Ἐκδόσεις Κρήτης, Ἡράκλειο], 2002;
Matsoukas, N., „Eclesiologia din perspectiva dogmei trinitare”, Anuarul Știin-
țific al Facultății de Teologie a Universității Aristotel din Tesalonic [Ματσούκα,
Ν., „Ἐκκλησιολογία ἐξ ἀπόψεως τριαδικοῦ δόγματος”, Ἐπιστημονικὴ
Ἐπετηρὶς Θεολογικῆς Σχολῆς ΑΠΘ”,] 17 (1972), pp. 179-182;
Matsoukas, Νikos, Teologia Dogmatică și Simbolică, vol. II, Pournaras, Tesalo-
nic [Ματσούκα, Ν., Δογματικὴ καὶ συμβολικὴ Θεολογία Β’, Πουρναρᾶς,
Θεσσαλονίκη], 1958;
Meliton (Mitropolit al Calcedonului), Cuvântări și omilii, Ediție îngrijită de An-
dreas Nanakis, Panselinos, Sfântul Munte [Μελίτωνος (Μητροπολίτου
Γέροντος Χαλκηδόνος), Λόγοι καὶ Ὁμιλίαι, ἐπιμέλεια Διάκονος Ἀνδρέας
Νανάκης, Πανσέληνος, Ἅγιον Ὅρος], 1991;
Mengus, R., Théorie et pratique chez Dietrich Bonhöffer, Beauchesne, Paris, 1978;
Meyendorff, John, „Christ as Word: Gospel and Culture”, International Re-
view of Mission, 74 (1985), pp. 246-257;
Meyendorff, John, „Does Christian Tradition have a Future”, St Vladimir’s
Theological Quarterly 26/3 (1982);
Milbank, J. - Pickstock, C. – Ward, G. (eds.), Radical Orthodoxy. A New The-
ology, Routledge, London - New York, 1998;
Misch, G., A History of Autobiography in Antiquity, vol. II, Greenwood Press
Publishers, Westport (Connecticut), 1973
Moignt, J., „Christologie et modernité”, în Ducret, R. - Hervieu-Léger, D. -
Ladrière P. (ed.), Christianisme et Modernité, Cerf, Paris, 1990, pp. 169-187;
Moltmann, J. God for a Secular Society. The Public Relevance of Theology, For-
tress Press, Minneapolis, 1999;
Moltmann, J. Theologie der Hoffnung. Untersuchungen zur Begründung und zu den
Konsequenzen einer christlichen Eschatologie, Chr. Kaiser Verlag, Munich, 1964;

240
 Bibliografie

Moltmann, JÜrgen, The Experiment Hope, edited, translated with a Forward

by M. Douglas Meeks, SCM Press, London, 1975;
Mottu, H., Dietrich Bonhöffer, Cerf, Paris, 2003;
Narcy, M., – Rebillard, E. (eds.), Hellénisme et Christianisme, Presses Uni-
versitaires de Septentrion, Villeneuve d’Ascq, 2004;
Nellas, Pannagiotis, „Lumina Cuvântului. Perspective teologice asupra
depășirii crizei orei de religie”, Synaxis [Νέλλα, Π., „Τὸ φῶς τοῦ Λό-
γου. Θεολογικὲς προοπτικὲς γιὰ τὸ ξεπέρασμα τῆς κρίσης τοῦ μα-
θήματος τῶν θρησκευτικῶν”, Σύναξη], 14 (1985);
Nissiotis, N., „Ortodoxie: tradiție și reînnoire. Problema relațiilor cultu-
rale dintre Ortodoxie și elenism în viitor”, în idem, Ortodoxie, Tradiție
și Reînnoire, Analogio/Efthyni, Atena [Νησιώτη, Ν., „Ὀρθοδοξία: Πα-
ράδοσις καὶ Ἀνακαίνισις. Τὸ πρόβλημα τῶν μορφωτικῶν σχέσεων
Ὀρθοδοξίας καὶ Ἑλληνισμοῦ στὸ μέλλον”, Ὀρθοδοξία, Παράδοση,
Ἀνακαίνιση, Ἀναλόγιο/Εὐθύνη, Ἀθήνα], 2001, pp. 93-94;
Oden, Thomas C., After Modernity... what? Agenda for Theology, Foreword by
J. I. Packer, Grand Rapids, Zondervan, Michigan, 1990;
Oulis, Dimitrios, „Rațiune și Iluminism. Discursul apofatic și esha-
tologic” [Οὐλῆ, Δημητρίου, „Ὀρθὸς λόγος καὶ Διαφωτισμὸς.
Ἀποφατικὸς καὶ ἐσχατολογικὸς λόγος”], Kalaitzidis, Pantelis –
Ntontos, N. (eds.), Ortodoxie și Modernitate, Academia de Studii Te-
ologice – Programul de iarnă 2001-02, Indiktos, Athens [Καλαϊτζίδη,
Π. – Ντόντου, Ν. (ἐπιμ.), Ὀρθοδοξία καὶ Νεωτερικότητα, Ἀκαδημία
Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ πρόγραμμα 2001-02, Ἴνδικτος,
Ἀθήνα] 2007, pp. 55-78;
Pabst, A., - Venard, O.-T., Radical Orthodoxy. Pour une révolution théologique,
Ad Solem, Genève, 2004;
Pantazopoulos, Andreas, „Biserica este «sistem închis»?” Noua Vatră [Παν-
ταζοπούλου, Ἀνδρ. „Ἡ Ἐκκλησία εἶναι «κλειστὸ σύστημα»;” Νέα
Ἑστία], nr. 1777 (aprilie 2005), pp. 698-705;
Papanikolaou, A., „Byzantium, Orthodoxy, and Democracy”, Journal of the
American Academy of Religion 71 (2003), pp. 75-98;
Papapetrou, Κ., „Persoane și teme: R. Bultmann, P. Tillich, D. Bonhoeffer,
K. Rahner”, în idem, Intervenții. Probleme de teologie apologetică şi critică
filosofică ale timpurilor noastre, Atena [Παπαπέτρου, Κ., „Πρόσωπα καὶ
θέματα: R. Bultmann, P. Tillich, D. Bonhoeffer, K. Rahner», στοῦ ἰδίου,

241
 Bibliografie

Προσβάσεις. Ζητήματα ἀπολογητικῆς θεολογίας καὶ φιλοσοφικῆς

κριτικῆς τοῦ καιροῦ μας, Ἀθήναι], 1979;
Papathanasiou, Th. N., „Religiile intervalului” (în neogreacă), Responsabi-
litatea 396, (decembrie 2004), pp. 600-603 [Παπαθανασίου, Θ.Ν., „Οἱ
θρησκείες τοῦ μεσοδιαστήματος”, Εὐθύνη, τχ. 396, Δεκέμβριος 2004];
Papayiannopoulos, Ilias, „Persoană și subiect. Note pentru o antropologie
eshatologică” [Παπαγιαννοπούλου, Ἡλ., «Πρόσωπο καὶ ὑποκείμενο.
Σημειώσεις γιὰ μιᾶν ἐσχατολογικὴ ἀνθρωπολογία»], în Kalaitzi-
dis, Pantelis - Papathanasiou, Thanasis N. – Ampatzidis, Teofilos
(eds.), Neliniștile teologiei postbelice: Teologia anilor 60 [Καλαϊτζίδη, Π. -
Ἀμπατζίδη, Θ. - Παπαθανασίου, Θ.Ν., Ἀναταράξεις στὴ μεταπολεμικὴ
θεολογία: Ἡ θεολογία του ’60, Βόλος, 6-8 Μαΐου], Indiktos, Atena,
2009, pp. 119-163;
Paschalidis, G., Poetica autobiografiei, Smili, Atena [Πασχαλίδη, Γρ. Ἡ
ποιητικὴ τῆς αὐτοβιογραφίας, Σμίλη, Ἀθήνα], 1993;
Pelikan, Jaroslav, Christianity and Culture. The Metamorphosis of Natural
Theology in the Christian Encounter with Hellenism, Yale University Pre-
ss, New Haven-London, 1993;
Perrotta, K., - Williamson, P. (eds), Christianity Confronts Modernity. A The-
ological and Pastoral Inquiry by Protestants Evangelicals and Roman Catho-
lics, Servant Books, Ann Arbor, Michigan, 1981;
Peter Berger, The Sacred Canopy. Elements of a Sociological Theory of Religi-
on, Doubleday, Garden City (New York), 1967;
Petros, Ioannis, „Tradiție și adaptare culturală în a doua modernitate”,
Synaxis 75 [Πέτρου, Ι. „Παράδοση καὶ πολιτισμικὴ προσαρμογὴ στὴ
δεύτερη νεωτερικότητα”, Σύναξη, τχ. 75] (2000), pp. 25-35;
Petros, Ioannis, Teorie socială și cultură contemporană, Vania, Thessaloni-
ki [Πέτρου, Ἰ., Κοινωνικὴ θεωρία καὶ σύγχρονος πολιτισμὸς, Βάνιας,
Θεσσαλονίκη], 2005;
Petros, Ioannιs, Creștinism și societate. O analiză sociologică a relațiilor creștinis-
mului cu societatea și cultura, Vanias, Tesalonic [Πέτρου, Ἰ, Χριστιανισμός
καὶ κοινωνία. Κοινωνιολογικὴ ἀνάλυση τῶν σχέσεων τοῦ χριστιανισμοῦ
μὲ τὴν κοινωνία καὶ τὸν πολιτισμό, Βάνιας, Θεσσαλονίκη], 2004;
Petrou, Ioannis, „«Lumea modernă» în loc de «Est-Vest»”, Analogion [Πέ-
τρου, Ἰ, „«Σύγχρονος κόσμος» ἀντὶ «Ἀνατολὴ-Δύση»”, Ἀναλόγιον,
τχ.] 1 (2001), pp. 69-79;

242
 Bibliografie

Petrou, Ioannis, Creștinism și Societate, pp. 210-215; idem, „Religia ca pro-

blemă privată și socială”, în idem, Multi-culturalism și libertate religioasă
Parateretis, Thessaloniki [Πέτρου, Ἰ., Χριστιανισμός καὶ κοινωνία, 210-
215; idem, „Ἡ θρησκεία ὡς ἰδιωτικὴ καὶ κοινωνικὴ ὑπόθεση”, în idem,
Πολυπολιτισμικότητα καὶ θρησκευτικὴ ἐλευθερία, Παρατηρητῆς,
Θεσσαλονίκη], 2003;
Pinakoula, Ant. (pr.), „Biserică și elenism în Grecia modernă”, Synaxis [Πι-
νακούλα, Ἀντ. ₍π.), „Ἐκκλησία καὶ Ἑλληνισμὸς στὴ νεότερη Ἑλλάδα»,
Σύναξη, τχ.] 79 (2001), pp. 36-50;
Plongeron, B. - Émeriau, Is. – Riaud, J. (éd.), Catholiques entre monarchie et
République. Monseigneur Freppel en son temps (1792-1892-1992). Actes du
Colloque national de l’Université catholique de l’Ouest, Angers, 23-25 sep-
tembre 1992, Letouzey et Ané, Paris, 1995;
Poulat, É., Histoire, dogme et critique dans la crise moderniste, ediția a III-a,
Albin Michel, Paris, 1996;
Prodi, P., Christianisme et monde moderne. Cinquante ans de recherches, traduit
de l’italien par A. Romano, Hautes Etudes/Gallimard/Seuil, Paris, 2006;
Ramet, Sabrina P., „The way we were — and should be again? European
Orthodox Churches and the «idyllic past»”, în T. A. Byrnes, P. J. Kat-
zenstein (eds.), Religion in an Expanding Europe, Cambridge University
Press, Cambridge, 2006, pp. 148-175;
Ramfos, S., Gândul la moarte, Kedros, Atena [Ράμφου, Στ., Μελέτη θανάτου,
Κέδρος, Ἀθήνα], 1980;
Ramfos, Stelios, „Ca fulgerul zilelor din urmă”, în Cronica unui nou an, In-
diktos, Atena [Ράμφου, Στ., „Ὡς ἀστραπὴ τῶν ἐσχάτων”, Χρονικὸ
ἑνὸς καινούργιου χρόνου, Ἴνδικτος, Ἀθήνα], 1996;
Ramfos, Stelios, Tristețea unuia. Eseuri de istorie psihologică a grecilor, Ar-
mos, Atena [Ράμφου, Στ., Ὁ καημὸς τοῦ ἑνός. Κεφάλαια τῆς ψυχικῆς
ἱστορίας τῶν Ἑλλήνων, Ἀρμός, Ἀθήνα], 2000;
Rawls, J., Political Liberalism, (prima ediție: 1993) ediția a II-a adăugată (ca-
re conține și o introducere cu titlul „Reply to Habermas”), Columbia
University Press, New York, 1996;
RicŒur, Paul, „Reflections on a New Ethos for Europe”, în P. RicŒur, The
Hermeneutics of Action, R. Kearney (ed.), Sage, London, 1996;
Rorem, Paul, - Lamoreaux, J.C., John of Skythopolis and the Dionysian Cor-
pus: Annotating the Areopagite, Oxford University Press, Oxford, 1998;

243
 Bibliografie

Rorty, R. - Vattimo, G., The Future of Religion, S. Zabala (ed.), Columbia

University Press, New York, 2005;
Rozakis, D. „Căutarea rațională a binelui. Comentariu la chestiunea ne-
utralității față de religie în gândirea americană”, Noua vatră, nr. 1778,
mai, [Ροζάκη, Δ., „Ἡ ἔλλογη ἀναζήτηση τοῦ ἀγαθοῦ. Σχόλια στὸ
ἐρώτημα περὶ οὐδετεροθρησκίας στὴν ἀμερικανικὴ σκέψη”, Νέα
Ἑστία, τχ. 1778, Μάϊος], 2005, pp. 819-859;
Rozakis, D. „Distincția privat-public și exigența unității sinelui în romanul
modern”, Noua Vatră [Ροζάκη, Δ., „Ἡ διάκριση ἰδιοτικοῦ-δημοσίου καὶ
τὸ αἴτημα τῆς ἑνώτητας τοῦ ἑαυτοῦ στὸ νεότερο μυθιστόρημα”, Νέα
Ἑστία], nr. 1793, pp. 525-566.
Sarkozy, N., La République, les religions, l’espérance. Entretiens avec Thibaud
Collin et Philippe Verdin, Cerf, Paris, 2004;
Sauca, Ioan (ed.), Orthodoxy and Cultures: Inter-Orthodox Consultation on
Gospel and Cultures, Addis Abeba, Ethiopia, 19-27 January 1996, WCC Pu-
blications, Geneva, 1996;
Schmemann, Alexander, Church, World, Mission, St Vladimir’s Seminary
Press, Crestwood, 1979;
Schmemann, Alexander, Pentru viața lumii. Sacramentele și Ortodoxia, Tra-
ducere din limba engleză de pr. prof. dr. Aurel Jivi, Editura Institutu-
lui Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001;
SchnÖdel, C. – Gunton, C. E., (eds.), Persons, Divine and Human. King’s Col-
lege Essays in Theological Anthropology, Edinburgh, 1991;
Siasos, Lambros C., (ed.), Veșminte ale luminii negrăite. Abordare interdiscipli-
nară a persoanei, Pournaras, Thessaloniki [Σιάσου, Λάμπρου Χ., (ἐπιμ.),
Ἱμάτια φωτὸς ἀρρήτου. Διεπιστημονικὴ προσέγγιση τοῦ προσώπου,
Πουρναρᾶς, Θεσσαλονίκη], 2002;
Skaltsas, G., Demitologizarea Scripturii. Două exemple diferite: (Origen şi Bul-
tmann). Un studiu istoric asupra relaţiei dintre gândirea patristică, teologia
evanghelică, filosofia greacă antică şi cea modernă, seria: „Idiomela”, Indik-
tos, Atena [Σκαλτςᾶ, Γ., Ἡ ἀπομύθευση τῶν Γραφῶν: δύο διαφορετικὰ
παραδείγματα (Ὠριγένης καὶ Μπούλτμαν). Ἱστορικὴ μελέτη στὶς
σχέσεις πατερικῆς σκέψεως, εὐαγγελικῆς θεολογίας, ἀρχαιοελληνικῆς
καὶ σύγχρονης φιλοσοφίας, σειρά Ἰδιόμελα, Ἴνδικτος, Ἀθήνα], 2007;
Skliris, St. (pr.), „Secularism și eshatologie în iconografia ortodoxă”, Trece-
re [Σκλήρη, Στ. ₍π.), „Ἐκκοσμίκευση καὶ ἐσχατολογία στὴν ὀρθόδοξη
εἰκονογραφία”, Διάβαση, τχ.] 39 (2002), pp. 3-12;

244
 Bibliografie

Skliris, St. (pr.), „Ἐλεύθερη δημιουργία καὶ ἀντιγραφὴ μέσα στὴν

Ὀρθόδοξη εἰκονογραφικὴ παράδοση”, Σύναξη, τχ. [„Creație liberă
și imitație în tradiția iconografică ortodoxă”, Synaxis ] 85 (2003), mai
ales pp. 21-28;
Stylianopoulos, Theodore G., The New Testament: An Orthodox Perspecti-
ve, vol. I: Scripture, Tradition, Hermeneutics, Holy Cross Orthodox Pres,
Brookline (Massachusetts), 1977;
Stylianopoulos, Theodore, G., „Perspectives in Orthodox Biblical Inter-
pretation”, în vol. Stylianopoulos, Theodoros, G. (ed.), Sacred Text
and Interpretation. Perspectives in Orthodox Biblical Studies. Papers in Ho-
nor of Professor Savas Agourides, Holy Cross Orthodox Press, Brookline
(Massachusetts), 2006;
Taguieff, Pierre-André, „Comunitate și «comunități» în Franța: perspec-
tive republicane”, trad. din franceză în greacă de Andreas Pantazo-
poulos, Noua vatră, nr. 1778, mai [Ταγκυέφ, Π.-Α., „Κοινότητα καὶ
«κοινωτισμὸς» στὴ Γαλλία: ρεπουμπλικανικὲς προοπτικὲς”, μτφρ.
Ἀνδρ. Πανταζόπουλος, Νέα Ἑστία, τχ. 1778, Μάϊος], 2005, pp. 736-792;
Tatakis, B., Contribuția Capadociei la gândirea creștină, Editura Institutului Francez
din Atena, Atena [Τατάκη, Β., Ἡ συμβολὴ τῆς Καππαδοκίας στὴ χριστιανικὴ
σκέψη, ἐκδ. Γαλλικοῦ Ἰνστιτούτου Ἀθηνῶν, Ἀθήνα] 1960, ediție republi-
cată cu un supliment bibliografic de către editura Κέντρο Μικρασιατικῶν
Σπουδῶν [Centrul de Studii despre Asia Mică], Atena, 1989;
Taylor, Charles, „The Malaise of Modernity”, în idem, The Ethics of Au-
thenticity, Harvard University Press, Harvard, 1992 (ediția greacă: Οἱ
δυσανεξίες τῆς νεωτερικότητας, μτφρ. Μ. Πάγκαλος, Ἐκκρεμές,
Ἀθήνα, 2006);
Taylor, Charles, Modern Social Imaginaries, Duke University Press, Dur-
ham-London, 2004;
Taylor, Charles, Sources of the Self. The Making of the Modern Identity, Har-
vard University Press, Cambridge MA, 1989;
Taylor, Charles, The Malaise of Modernity, House of Anansi Press, Toron-
to, 1991;
Taylor, Charles, Varieties of Religion Today. William James Revisited, Harvard
University Press, Cambridge (Massachusetts)-London, 2002;
Thermos, V. (pr.), „Teologie, modernitate și «științe» ale psihismului” [Θερμοῦ,
Β. (π.), „Θεολογία, Νεωτερικότητα και Ἐπιστήμες τοῦ Ψυχισμοῦ”]

245
 Bibliografie

în Kalaitzidis, Pantelis - Ntontos N. (eds.), Ortodoxie și Modernita-

te, Academia de Studii Teologice – Programul de iarnă 2001-02, Indi-
ktos, Athens, 2007 [Καλαϊτζίδη, Π. - Ντόντου Ν. (ἐπιμ.), Ὀρθοδοξία
καὶ Νεωτερικότητα, Ἀκαδημία Θεολογικῶν Σπουδῶν, χειμερινὸ
πρόγραμμα 2001-02, Ἴνδικτος, Ἀθήνα, 2007], pp. 293-322;
Thiemann, R. F., Constructing a Public Theology. The Church in a Pluralis-
tic Culture, Westminster/John Knox Press, Louisville (Kentucky), 1991;
Thiemann, R. F., Religion and Public Life. A Dilemma for Democracy, George-
town University Press, Washington, D. C., 1996;
ThÜmmel, H. G., Die Frühgeschichte der ostkirchlichen Bilderlehre. Texte und
Untersuchungen zur Zeit vor dem Bilderlehre, =Texte und Untersuchun-
gen 139, Berlin, 1992;
Troeltsch, E., Protestantisme et modernité, traduit de l’allemand et préfacé
par M. B. de Launay, Gallimard, Paris, 1991;
Vasileiadis, Petros, „Prolegomene la teologia Noului Testament”, Buleti-
nul Studiilor Biblice, vol. 19, an 29, iul.-dec. 2000 [Βασιλειάδη, Π., „Προ-
λεγόμενα στὴ θεολογία τῆς Καινῆς Διαθήκης”, Δελτίο Βιβλικῶν
Μελετῶν, τ. 19, ἔτος 29ο, Ἰούλ.-Δεκ. 2000], pp. 13-14;
Vasileiadis, Petros, Postmodernitatea și Biserica: Provocarea Ortodoxiei, Akri-
tas, Atena [Βασιλειάδη, Πέτρου, Μετανεωτερικότητα καὶ Ἐκκλησία.
Ἡ πρόκληση τῆς Ὀρθοδοξίας, Ἀκρίτας, Ἀθήνα], 2002;
Vattimo, Gianni, „Circumstances”, în J. Derrida, G. Vattimo (eds.), Reli-
gion, Stanford University Press, Stanford, 1998;
Vattimo, Gianni, „The Christian Message and the Dissolution of Meta-
physics”, în Graham Ward (ed.), The Blackwell Companion to Postmo-
dern Theology, Blackwell Publishing, Malden (Massachusetts)-Oxford,
2005, pp. 458-466;
Vattimo, Gianni, „The trace of the trace”, în J. Derrida, G. Vattimo (eds.),
Religion, Stanford University Press, Stanford, 1998, pp. 79-94;
Vattimo, Gianni, Après la Chrétienté. Pour un christianisme non religieux, tra-
duit de l’italien par Fr. La Brasca, Calmann-Lévy, Paris, 2004;
Vattimo, Gianni, Au-delà de l’interprétation. La signification de l’herméneu-
tique pour la philosophie, traduit de l’italien par M. Somville-Garant, De
Boeck, Paris-Bruxelles, 1997 ;
Vattimo, Gianni, Dopo la cristianità. Per un cristianesimo non religioso, Gar-
zanti, Milano, 2002.

246
 Bibliografie

Vattimo, Gianni, La fin de la modernité. Nihilisme et herméneutique dans la

culture post-moderne, trad. C. Alunni, Seuil, Paris, 1987;
Vattimo, Gianni, La fine della modernità. Nichilismo ed ermeneutica nella cultu-
ra postmoderna, Garzanti, Milano, 1985;
Vattimo, Gianni, Oltre l’interpretazione, Laterza, Rome-Bari, 1994;
Veltsos, G., Controversa. Scrieri despre modernitate, Plethron, Atena [Γ. Βέλ-
τσου (εἰσαγωγή-ἐπιμέλεια), Ἡ Διαμάχη. Κείμενα γιὰ τὴ νεοτερικότητα,
Πλέθρον, Ἀθήνα], 20003;
Ventis, H., The Reductive Veil: Post-Kantian Non-Representationalism versus
Apophatic Realism, Editions Epektasis, Katerini, 2005;
Vergote, A., Modernité et Christianisme. Interrogations, critiques réciproques,
Cerf, Paris, 1999;
Virvidakis, St. „La querelle des droits de l’Homme à l’épreuve de la poli-
tique”, Rue Descartes 51 (Janvier 2006), pp. 50-51;
Wolff, Larry, The Enlightenment and the Orthodox World: Western perspecti-
ves on the Orthodox Church in Eastern Europe, Institute for Neohellenic
Research, National Hellenic Research Foundation, Athens, 2001;
Yannaras, Christos, „Biserică și cultură”, Synaxis [Γιανναρᾶ, Χρ., „Ἐκ-
κλησία καὶ Πολιτισμός”, Σύναξη] 88 (2003), pp. 11-17;
Yannaras, Christos, „De ce facem propagandă «pluralismului»?”, Cotidi-
anul [Γιανναρᾶ, Χρ., „Γιατὶ προπαγανδίζουμε τὸν «πλουραλισμό»”,
Ἡ Καθημερινή], 26-1-2003, text republicat în idem, Ἡ λογικὴ ἀρχίζει μὲ
τὸν ἔρωτα. Κριτικὴ χρονογραφία, Ἴκαρος, Ἀθήνα [Logica începe cu dra-
gostea: articole critice, Ikaros, Atena], 2004, pp. 165-168;
Yannaras, Christos, Criza profeției, Domos, Atena [Γιανναρᾶ, Χρ., Ἡ κρίσης
τῆς προφητεῖας, Δόμος Ἀθήνα], ediția a II-a 1981 (ediția I 1964);
Yannaras, Christos, Împotriva religiei, Ikaros, Atena [Γιανναρᾶ, Χρ., Ἐνάντια
στὴ θρησκεία, Ἴκαρος, Ἀθήνα], 2006;
Yannaras, Christos, Întru puțin îmbelșugați. Instrucțiuni de folosință, Pata-
kis, Atena [Γιανναρᾶ, Χρ., „Εἰς μικρὸν γενναίοι”: ὁδηγίες χρήσεως,
Πατάκης, Ἀθήνα], 2003;
Yannaras, Christos, Lipsa de omenie a drepturilor, Domos, Atena [Γιανναρᾶ,
Χρ, Ἡ ἀπανθρωπία τοῦ δικαιώματος, Δόμος, Ἀθήνα], 1998;
Yannaras, Christos, Promptitudinea grecească în unificarea europeană. Exempli-
ficări critice actuale, Livanis, Atena [Γιανναρᾶ, Χρ., Ἑλληνικὴ ἐτοιμότητα

247
 Bibliografie

γιὰ τὴν εὐρωπαϊκὴ ἑνοποίηση. Κριτικοὶ ἐπικαιρικοὶ ἐντοπισμοί, Λιβάνης,

Ἀθήνα], 2000;
Yannaras, Christos, Regresul ca provocare, Livanis, Atena [Γιανναρᾶ, Χρ.,
Ἡ παρακμὴ ὡς πρόκληση, Λιβάνης, Ἀθήνα], 1999;
Yannoulatos, Anastasios, (Arhiepiscop al Tiranei şi al întregii Albanii),
Ortodoxia şi problemele lumii contemporane, trad. din greacă în română
de drd. Gabriel Mândrilă şi pr. Prof. Dr. Constantin Coman, Editura
Bizantină, București, 2003;
Yiakovaki, N., „Substratul european al identității grecești moderne”, în
Istoria Elenismului Modern (1770-2000), vol. 2: Ocupația turcească, 1770-
1821: Iluminism – Istoria Învățământului – Instituție și Drept, Ellenika
Grammata, Atena [Γιακωβάκη, Ν., „Τὸ εὐρωπαϊκό ὑπόβαθρο τὴς
νεοελληνικῆς ταυτότητας”, Ἱστορία τοῦ Νέου Ἑλληνισμοῦ (1770-2000),
τ. 2ος, Ἡ Ὀθωμανικὴ Κυριαρχία, 1770-1821: Διαφωτισμός-Ἱστορία τῆς
Παιδείας-Θεσμοί καὶ Δίκαιο, Ἑλληνικὰ Γράμματα, Ἀθήνα] 2003;
Yiakovaki, N., Europa prin Grecia. O punct de cotitură în conștiința de sine eu-
ropeană, secolele XVII-XVIII, Estia, Atena [Γιακωβάκη, Ν., Εὐρώπη μέσῳ
Ἑλλάδας. Μιὰ καμπὴ στὴν εὐρωπαϊκὴ αὐτοσυνείδηση, 17ος-18ος αιώνας,
Ἐστία, Ἀθήνα,] 2006;
Yiankazoglou, S., „Persoană și alteritate. Eseu despre teologia alterității”,
Indiktos [Γιαγκάζογλου, Στ., „Πρόσωπο καὶ ἑτερότητα. Δοκίμιο γιὰ
μιὰ θεολογία τῆς ἑτερότητας”, Ἴνδικτος], 21 (2006), pp. 87-125;
Yiannakopoulos, A., „Neo-Ortodoxie, comunitarism și modernitate. Două
interpretări ale culturii: sfera magului și caleidoscopul”, Știința Religii-
lor 5 [Γιαννακοπούλου, Ἀγ., „Νεοορθοδοξία, κομμουνιταρισμὸς καὶ
μοντερνικότητα. Δύο ἐκδοχὲς γιὰ τὸν πολιτισμὸ: ἡ σφαίρα τοῦ μά-
γου καὶ τὸ καλειδοσκόπιο”, Θρησκειολογία, τχ. 5] (2004), pp. 265-284;
Ziakas, T., Eclipsa subiectului. Criza modernității și tradiția grecească, ediția a
doua revăzută, Armos, Atena [Ζιάκα, Θ., Ἡ ἔκλειψη τοῦ ὑποκειμένου.
Ἡ κρίση τῆς νεωτερικότητας καὶ ἡ ἑλληνικὴ παράδοση, β΄ ἔκδοση
ἀναθεωρημένη, Ἀρμός, Ἀθήνα], 2001;
Zizioulas, Ioannis (Mitropolit al Pergamului), „Elenism și creștinism.
Întâlnirea celor două lumi”, Apostoliki Diakonia, Atena [Ζηζιούλα,
Ἰωάννη, Ἑλληνισμὸς καὶ Χριστιανισμὸς. Ἡ συνάντηση τῶν δύο κόσμων,
Ἀποστολικὴ Διακονία τὴς Ἐκκλησίας τῆς Ἑλλάδος, Ἀθήνα,], 2003;

248
 Bibliografie

Zizioulas, Ioannis ₍Mitropolit al Pergamului), „Euharistia și Împărăția lui

Dumnezeu” (partea I), Synaxis 49 (1994), pp. 12-13 [Ζηζιούλα, Ἰωάννη,
(Μητροπολίτης Περγάμου), „Εὐχαριστία καὶ Βασιλεία τοῦ Θεοῦ”, Α’,
Σύναξη, τχ. 49 (1994), pp. 12-13; text apărut și în limba engleză „The Eucha-
rist and the Kingdom of God” (Part 1), Sourozh 58 (November 1994), pp. 6-7];
Zizioulas, Ioannis ₍Mitropolit al Pergamului), „Simbolism și realism în cul-
tul ortodox (în special în Sfânta Liturghie)”, Synaxis 71 (1999), pp. 12-13,
[Ζηζιούλα, Ἰωάννη, (Μητροπολίτης Περγάμου), „Συμβολισμὸς καὶ
Ρεαλισμὸς στὴν Ὀρθόδοξη Λατρεία (ἰδιαίτερα στὴ Θ. Εὐχαριστία)”,
Σύναξη, τχ. 71, 1999, 12-13; și în engleză „Symbolism and realism in Ort-
hodox worship”, Sourozh 79 (February 2000), pp. 8-10];
Zizioulas, Ioannis (Mitropolit al Pergamului), Creația ca euharistie, traducere din
limba neogreacă de Caliopie Papacioc, Editura Bizantină, București, 1999;
Zizioulas, Ioannis, „Human Capacity and Human Incapacity: A Theolo-
gical Exploration of Personhood”, Scottish Journal of Theology, 28 (1975),
pp. 440-441;
Zizioulas, Ioannis, Being as Communion. Studies in the Personhood and the
Church, St Vladimir’s Seminary Press, Crestwood (New York), 1985;
Zoumboulakis, S., Dumnezeu în oraș. Eseuri despre religie și politică (în neo-
greacă), Estia, Atena [Ζουμπουλάκη, Στ., Ὁ Θεὸς στὴν Πόλη. Δοκίμια
γιὰ τὴ θρησκεία καὶ τὴν πολιτική, Ἐστία, Ἀθήνα], 2002;
Zoumboulakis, Stavros, „S-a întors Dumnezeu în Europa? Un eseu des-
pre posibilitatea religioasă de a exista o religie atee” [Ζουμπουλάκη,
Στ., „Ὁ Θεὸς ἐπιστρέφει στὴν Εὐρώπη; Δοκίμιο γιὰ τὴ θρησκευτικὴ
δυνατότητα ἄθεης θρησκείας”], introducere la traducerea în lim-
ba greacă, realizată de Andreas Pantazopoulos, a cărții lui J. Daniel,
Dieu est-il fanatique? Essai sur une religieuse incapacité de croire, Ar-
léa, Paris, 1996: Ζ. Ντανιέλ, Ὁ Θεὸς εἶναι φανατικός;, μτφρ. Ἀνδρ.
Πανταζόπουλος, ἐκδ. Πόλις, Ἀθήνα, 1998; text republicat în S. Zoum-
boulakis, Dumnezeu în cetate. Eseuri despre religie și politică, Estia, Atena
[Ζουμπουλάκη, Στ., Ὁ Θεὸς στὴν Πόλη. Δοκίμια γιὰ τὴ θρησκεία καὶ
τὴν πολιτικὴ, Ἐστία, Ἀθήνα], 2002, pp. 11-47.

249
 Index de nume

A
Adnès, P. 86, 224
Agoras, K. (Ἀγόρας, Κ.) 26, 87, 110
Agouridis, Savva (Ἀγουρίδης Σάββας) 51, 53, 61, 100
Alembert, Jean le Rond d’ 65
Alfeyev, Bishop Hilarion 60, 139
Altizer, Th. 105
Alunni, Ch. 41
Ampatzidis, Teofilos (Ἀμπατζίδης, Θεόφιλος) 44
Augustin (episcop de Hippo) 87-88, 90

B
Bacon, Fr. 114
Barth, K. 56, 114, 117-118, 123, 125
Baslez, M.-Fr. 87, 226, 232
Baubérot, Jean 83, 147, 170, 172-173
Bauman, Z. 42
Baynes, N. H. 209
Bekridakis, D. (Μπεκριδάκης, Δ.) 210
Benin, R. 90
Berdiaev, Ν. 59
Berger, P. 61, 66, 159
Bernardi, J. 90
Bethge, Eb. 117
Blumenberg, H. 105
Boff, Cl. 164
Boff, L. 164
Bonhoeffer, D. 76-81, 113-123, 125, 155, 157
Bovon, Fr. 50
Bowden, J. 79
Briggs Kittredge, C. 158

250
 Index de nume

Browning, D. S. 61
Brown, P. 209
Buber, M. 81
Bultmann, R. 52-56, 80, 119
Burns, P. 164
Buss, A. E. 43, 60
Byrnes, T. A. 133

C
Callahan, D. 61, 118, 155
Calle-Gruber, M. 87
Carrier, H. 61
Casanova, J. 159, 164
Cassirer, E. 66
Chiotakis, S. (Χιωτάκης, Στ) 61
Chiou, D. [Koutroumbis, D.] (Χίος, Δ. [Κουτρουμπής, Δ.]) 111
Christopoulos, D. (Χριστόπουλος, Δ.) 73
Clapsis, Em. 26, 49, 86, 101-102, 144-146, 164-165, 175, 196, 211
Clark, Fr. 79
Clément, Ol. 43, 104-106, 108, 111-112, 124
Colin, P. 130
Comeau, G. 61
Corbic, A. 121
Courcelle, P. 85, 88
Cox, H. 61, 105, 114, 118, 122, 155, 157-158
Cullmann, O. 56

D
Debray, R. 147, 152
Delikonstantis, Konstantinos (Δεληκωνσταντής, Kωνσταντίνος)
46-49
Demertzis, N. (Δεμερτζής, Ν.) 60, 66
Demoulis, D., (Δημούλης, Δ.,) 73-74
Derrida, J. 122-123, 153
Dilthey, W. 55, 115

251
 Index de nume

Diognet 213
Dionisie (Areopagitul) 78, 100, 205
Dombrowoski, D. A. 180
Douglas Meeks, M. 114
Dreyfus, H. L. 99
Ducret, R. 61, 105
Dumas, A. 121

E
Eagleson, J. 164
Ebeling, G. 105
Émeriau, Is. 130
Erickson, M. J. 41
Estivalèzes, M. 153
Ewald, Fr. 85

F
Falk, R. 174-177
Farantos, Μ. (Φαράντος, Μ.) 52, 59, 66, 119, 121
Ferraris, M. 153
Ferry, L. 156
Feuerbach, L. 114
Floyd, W. Whitson 81
Fontana, Al. 85
Ford, D. F. 81
Foucault, M. 85-86, 99
Fouilloux, Ét. 130
Fredouille, J.-Cl. 88
Freud, S. 114
Fuller, R. 79

G
Gadamer, H.-G. 153
Gaines, J. 180

252
 Index de nume

Gargani, Al. 153

Garitsis, K., (Γαρίτσης, Κ.) 105, 145
Gauchet, M. 155-157
Gautier, Fr. 90
Geffré, Cl. 61
Georgiadou, V. (Γεωργιάδης Β.) 60, 66
Gibellini, R. 52, 54-55, 66-67, 78-79, 105, 116, 118, 120-121, 130,
156, 158
Gieben, Br. 66
Gilbert, P. L. 90
Gilkey, L. 61
Gogarten, Fr. 52, 105, 155
Gotsis, G.N. (Γκότσης, Γ. Ν.) 155-156
Grigorie al Nyssei 85, 217
Grigorie de Nazianz (Grégoire de Nazianze) 90
Gross, Fr. 85
Gunton, C. E. 88
Gutiérrez, G. 164
Gvosdev, N. K. 132

H
Habermas, J. 41-42, 61, 99, 148-149, 153-154, 177, 180-183
Hadot, P. 85-86, 88
Hall, St. 66
Heelas, P. 61
Heidegger, M. 54-55
Hervieu-Léger, D. 61, 105, 156
Himmelfarb, G. 61, 105, 156
Hinterberger, M. 89
Hitchcok, J. 61
Hoffmann, Ph. 87
Horne, Br.L. 88
Horton Smith, Ν. 52
Huntington, S. 133

253
 Index de nume

I
Ignatius IV, Patriarch of Antioch and all the Est 59, 138
Inda, C. 164

J
Jaeger, W. 85
Jaspers, K. 52, 56
Jevtić, Αtanasie (Episcop) 208
Johnson-Debaufre, Μ. 158
Jossua, J.-P. 61
Joubert, J. 59
Jundt, P. 114
Jungck, Chr. 90

K
Kalaitzidis, Pantelis (Καλαϊτζίδης, Παντελῆς) 22, 25, 34, 36, 43-
44, 63, 66, 76, 87, 92, 105, 110, 130, 137, 152, 167, 169, 186,
191, 193, 199, 204, 207, 210, 220
Kant, Immanuel 44, 114, 115
Katzenstein, P. J. 133
Kearney, R. 211, 212
Kepel, G. 122
Khodr, Georges (Μitropolit) 102
Kitromilidis, P. (Κιτρομηλίδης, Π.) 35
Kitzinger, E. 209
Kloppenborg, J. S. 195
Kondylis, P. (Κονδύλης, Π.) 64
Kotzias, Nikos (Κοτζιᾶς, Ν.) 144-146, 149, 183, 188
Koumarianos, P. [preot] (Κουμαριανός, Π. [π.]) 206
Koutroumbis, D. (Κουτρουμπῆς, Δ.) 111
Krauss, R. 77

L
La Brasca, Fr. 104
Ladrière, P. 61, 105

254
 Index de nume

Lamoreaux, J. 205
Langerbeck, H. 85
Laplanche, Fr. 130
Launay, M. B. de 61
Lejeune, Ph. 87
Lévinas, Emmanuel 112-113
Lipοvats, T. (Λίποβατς, Θ.) 60, 66
Lossky, Vladimir 211
Loudovikos, Nikolaos [preot] (Λουδοβίκος, Νικόλαος [π.]) 77,
80, 82, 86
Lukens, N. 77
Lukinovich, Al. 90
Lyotard, J.-F. 41-42

M
Manitakis, Antonios (Μανιτάκης, Ἀντώνιος) 169, 183-187
Manousakis, Panteleimon [ierodiacon] (Μανουσάκης,
Παντελεήμονος [Ἱεροδιακόνου]) 93
Marlé, R. 121
Marsellos, Christos, (Ματσέλλος, Χρ.) 198, 217
Martignay, Cl. 90
Martin, D. 61
Marx, K. 114
Matalas, P. (Ματάλας, Παρ.) 63
Matsoukas, N. (Ματσούκας, Ν.) 136, 193
Matthews, Sh. 158
Maxim Mărturisitorul 33, 205
Meliton [Mitropolit al Calcedonului] (Μελίτωνος [Μητροπολίτου
Γέροντος Χαλκηδόνος]) 133-134
Mendieta, Ed. 154
Mengus, R. 121
Meyendorff, J. 34-35, 102
Milbank, J. 217
Misch, G. 90
Moignt, J. 105

255
 Index de nume

Moltmann, J. 114, 151, 163, 165

Morris, P. 61
Muers, Ρ. 81

N
Narcy, Μ. 100
Neusner, J. 158
Nissiotis, N. (Νησιώτης, Ν.) 210
Ntontos, N. (Ντόντος Ν.) 22, 26, 43-44, 66, 87, 105, 110, 130, 167,
199

O
Oden, Th. C. 41
O’Sullivan, Sh. 59, 138
Oulis, Dimitrios (Οὐλῆς, Δημήτριος) 43

P
Pabst, Ad. 217
Packer, J. I. 41
Pannenberg, W. 105-106, 110
Pantazopoulos, Andreas (Πανταζόπουλος, Ἀνδρ.) 123, 198-199
Papanikolaou, Ar. 133
Papapetrou, Κ. (Παπαπέτρος, Κ.) 80
Papathanasiou, Thanasis N. (Παπαθανασίος, Θανάσης Ν.) 33
Papayiannopoulos, Ilias (Παπαγιαννόπουλος, Ἡλ.) 87
Paschalidis, G. (Πασχαλίδης, Γρ.) 87
Pelikan, J. 99
Pernot, L. 87
Perrotta, K. 61
Pickstock, C. 217
Pinakoula, Ant. [preot] (Πινακούλας, Ἀντ. [π.]) 63
Plongeron, B. 130
Poulat, Ém. 130
Prodi, P. 61

256
 Index de nume

Q
Quillet, P. 66

R
Rabinow, P. 99
Ramet, Sabrina P. 133
Ramfos, S. (Ράμφος, Στ.) 86, 90, 100
Rawls, J. 42, 177-180, 181
Rebillard, Er. 100
Riaud, J. 130
Ricœur, P. 212
Rorem, P. 205
Rorty, R. 42, 154
Rothe, Α. 87
Rozakis, D. (Ροζάκης, Δ.) 198

S
Sarkozy, N. 147, 152
Sauca, Ι. 102
Schaeffer, Fr. 41
Schleiermacher, Fr. 55
Schmemann, Al. 35, 125-126, 214
Schnödel, Chr. 88
Schüssler Fiorenza, Fr. 61, 158
Siasos, Lambros C. (Σιάσος, Λάμπρος Χ.) 82
Skaltsas, G. (Σκαλτσᾶς, Γ.) 26, 52, 56
Skliris, St. [preot] (Σκλήρης, ΣΤ. [π.]) 210
Soloviev, Vl. 43
Somville-Garant, M. 105
Spidlik, Th. 90
Stăniloae, Dumitru 205
Stylianopoulos, Th. G. 51

T
Taguieff, Pierre-André 198

257
 Index de nume

Tatakis, B. (Τατάκης, Β.) 100

Taylor, Ch. 87-88, 145, 154, 156
Thermos, V. [preot] (Θερμός, Β. [π.]) 87
Thiemann, R. F. 164
Thümmel, H. G. 209
Trías, E. 153
Troeltsch, E. 61, 156

V
Vasile cel Mare 42, 50-52, 59, 85, 209
Vattimo, G. 41, 104-105, 114, 122-123, 153-154
Veltsos, G. (Βέλτσος, Γ.) 42
Venard, Ol.-Th. 217
Ventis, H. 26, 180
Veremis, Th. 35
Vergote, Ant. 61, 105
Virvidakis, St. 46
Vitiello, V. 153

W
Ward, Gr. 154, 217
Weber, M. 104, 156
Willaime, J.-P. 156
Williamson, P. 61
Wilson, Br. 61
Wilson, St. G. 195
Wolff, L. 43

Y
Yannaras, Christos (Γιανναράς, Χρίστος) 40, 46, 49-50, 82, 84,
100, 125, 131, 134, 180
Yannoulatos, Anastasios 47
Yiakovaki, N. (Γιακωβάκης, Ν.) 167
Yiankazoglou, S. (Γιαγκάζογλος, Στ.) 84
Yiannakopoulos, A. (Γιαννακόπουλος, Ἀγ.) 46, 60

258
 Index de nume

Z
Ziakas, T. (Ζιάκας, Θ.) 46, 59
Zizioulas, Ioannis D. [Mitropolit] (Ζηζιούλας, Ἰωάννης
[Μητροπολίτης]) 80, 82, 99, 108, 111, 205-207, 219
Zoumboulakis, S. (Ζουμπουλάκης, Στ.) 60, 122-123, 171

259
 Despre autor

Pantelis Kalaitzidis (n. 1961). Licențiat din 1984 al Facultății de Teo-

logie din cadrul Universității Aristotel din Tesalonic. A urmat studii post-
universitare în filosofie antică, filosofie medievală occidentală și teologie
sistematică la École Pratique des Hautes Études, la secția de filozofie a
Universității Sorbona (Paris IV) și la Institutul Catolic din Paris. A obținut
în 1986 diploma de studii aprofundate (DEA) în istoria filosofiei în cadrul
secției de filosofie a Universității Sorbona (Paris IV) cu lucrarea La théorie
de l’imagination chez Aristote. În 2008 și-a susținut teza de doctorat în spe-
cialitatea dogmatică la Facultatea de Teologie a Universității Aristotel din
Tesalonic cu o teză despre Elenism și antioccidentalism în „Teologia anilor 60”
(în greacă). Are în pregătire o a doua teză de doctorat la Université Libre
de Bruxelles, intitulată La notion de l’analogie dans la pensée grecque et chréti-
enne. Dès origines à Denys l’Areopagite. Începând cu anul 2000 este directorul,
responsabilul și coordonatorul programului Academiei de Studii Teologi-
ce a Mitropoliei Dimitriadei, Volos (Grecia). Lucrări publicate: „Theologia.
Discours sur Dieu et science théologique chez Denys l’Aréopagite et Tho-
mas d’Aquin”, în Y. de Andia (ed.), Denys l’Aréopagite et sa postérité en Orient
et en Occident, Institut d’études augustiniennes, Paris, 1997, pp. 459-487; „La
tentation de Judas. Église, nation et identités. De l’histoire de l’économie
divine à l’histoire de la renaissance nationale”, Contacts 197 (2002), pp. 24-
48; „Biserica și națiunea din punct de vedere eshatologic”, în P. Kalaitzidis
(ed.), Biserică și Eshatologie, Kastaniotis, Atena, 2003, pp. 339-373 (în grea-
că); „Ortodoxie și identitate greacă modernă. Remarci critice din punct de
vedere teologic”, Indiktos 17 (2003), pp. 46-47 (în greacă); „Eschatologie et
politique”, în Synaxis Eucharistias. Mélanges offerts en l’honneur du père Emi-
lianos de Simonopetra, Indiktos, Atena, 2003, pp. 483-527; „Presupoziții teo-
logice pentru un dialog cu literatura modernă”, Nea Estia 1765 (2004), pp.
324-362 (în greacă); „Ortodoxie și multiculturalism”, Synaxis 91 (2004),
pp. 93-97 (în greacă); Ortodoxie și modernitate. Prolegomene, Indiktos, Ate-
na, 2007 (în greacă).
 Seria Theologia Socialis

Au apărut:

Radu Preda, Semnele vremii. Lecturi social-teologice

Radu Carp, Dacian GraȚian Gal, Sorin MureȘan, Radu
Preda, În căutarea binelui comun. Pentru o viziune creștină
a democrației românești
Radu Carp, Dumnezeu la Bruxelles. Religia în spațiul public
european
Mihail NeamȚu, Elegii conservatoare. Reflecții est-europene
despre religie și societate
Radu Preda, Comunismul. O modernitate eșuată
Radu Carp, Religia în tranziție. Ipostaze ale României creștine
Iuliana Conovici, Ortodoxia în România postcomunistă. Re-
construcția unei identități publice, vol. I-II
Pantelis Kalaitsidis, Ortodoxie și modernitate. O introducere

În curs de apariție:

Radu Preda, Libertatea religioasă. Repere social-teologice

Peter Antes, Islamul ca factor politic. O introducere
Radu Preda, Postmodernitatea. O diagnoză social-teologică

Detalii despre serie vezi la:

www.edituraeikon.ro
www.teologia-sociala.ro