PROIECT DIDACTIC

Clasa: a II-a
Învăţătoare: Balan Lăcrămioara
Disciplina: matematică
Subiect: Scăderea numerelor naturale formate din zeci şi unităţi fără trecere peste
ordin, în concentrul 0-100
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Scopul lecţiei: formarea capacităţii de a efectua scăderea unor numere naturale în
concentrul 0-100
Obiective operaţionale: Pe parcursul lecţiei elevii vor fi capabili:

Elevi Elevul integrat

O1- să efectueze oral adunări şi scăderi în
concentrul 0-30
O2 - să efectueze operaţii de scădere a
numerelor naturale în concentrul 0-100,
fără trecere peste ordin
O3 - să rezolve probleme cu o operaţie
O4 - să verbalizeze etapele în rezolvarea
problemei
O5 – să compună probleme care să se
rezolve printr-o operaţie
O1- să efectueze oral adunări şi scăderi
în concentrul 0-30
O2- să efectueze operaţii de scădere a
numerelor naturale în concentrul 0-100,
fără trecere peste ordin
O3 - să identifice operaţia prin care se
rezolvă problema cu o operaţie
O4 – să scrie rezolvarea problemei
O5 – să utilizeze în scris şi vorbit câteva
cuvinte noi: om de zăpadă, fulgi de
zăpadă, plic, pălărie

Strategia didactică: algoritmică

Metode şi procedee: jocul, conversaţia, exerciţiul

Material didactic: om de zăpadă confecţionat, fulg mai mare, plicuri cu
sarcini, litere decupate, bomboane
Mod de organizare a colectivului: frontal, în perechi, pe grupe, individual

1
 Momentele Conţinutul instructiv-educativ şi
lecţiei Ob. Activitatea elevilor Ob. Activitatea elevului integrat

1. Captarea Pe catedră este un om de zăpadă şi un fulg mai mare ţinându-se de mână, având între
atenţiei ei o hârtie cu mesajul:
„Dragi copii,
Vă propunem să ne jucăm împreună. Cu litere. Le veţi găsi în plicurile de mai
jos dacă veţi trece încercările date. Sunt chiar uşoare, trebuie doar să efectuaţi
corect scăderi, să rezolvaţi şi să compuneţi probleme.
La sfârşitul lecţiei ordonaţi literele în două cuvinte (după culoare) şi veţi avea
o surpriză nemaipomenită!”
Activitate cu învăţătorul
Un copil ia hârtia şi citeşte mesajul. Primeşte o foaie pe care sunt
O5 desenaţi un om de zăpadă, un plic
şi un fulg de zăpadă, scrise
cuvintele care le denumesc, lăsat
spaţiu de scriere, le citeşte şi
transcrie. Accent pe pronunţarea
corectă.
2. Copiii sunt întrebaţi dacă doresc să accepte provocarea.
Enunţarea Se precizează că, după spusele celor două personaje, ora aceasta vor efectua
scopului şi operaţii de scădere, vor rezolva şi compune probleme.
a ob. Se urează succes pentru a beneficia de surpriza pregătită.
3. Elevul integrat va fi solicitat să numere plicurile, să le pună în ordinea cifrelor
Reactualiza- scrise pe ele.
rea Primul plic:
cunoştinţelor Răspunde la întrebările adresate de doamna învăţătoare.
însuşite Întrebări: Care este suma numerelor 7 şi 4? Diferenţa numerelor 30 şi 20? Cât face
anterior 20 + 5 ? Măreşte cu 8 numărul 20. etc.

Activitate frontală Activitate frontală

Un elev deschide plicul, citeşte
enunţul.
O1 Răspund la întrebările adresate de
doamna învăţătoare.
Un copil ia litera primită din plic şi o
lipeşte pe tablă.
Este deschis plicul nr. 2.
Formulaţi exerciţii de adunare şi de scădere pentru colegii voştri.
Activitate frontală
Un copil citeşte enunţul.
Formulează exerciţii, îşi numesc
O1 colegi care să le răspundă.
Primesc altă literă care se lipeşte pe
tablă.
Numără plicurile, ajutat să
exprime Sunt 8 plicuri. Le pune în
O1 ordine crescătoare.
Răspunde la una din întrebările de
calcul oral adresate. (învăţătoarea
se aşează în faţa copilului, va
pronunţa clar).
Este apreciat, lăudat.
Activitate frontală
În timpul citirii enunţului i se
prezintă un desen cu un copil şi
O1 semnul + şi – în dreptul capului. I
se repetă sarcina de învăţător,
simplificat. Spune o adunare.
Spune o scădere.
Orientat cu faţa spre copii pentru
a putea înţelege din întrebări,
răspunde dacă este solicitat;
propune un exerciţiu, numeşte

2
Momentele Conţinutul instructiv-educativ şi
lecţiei Ob. Activitatea elevilor Ob. Activitatea elevului integrat
copil care să-i răspundă.
4.
Prezentarea Plicul 3. Problemă pentru doamna învăţătoare:
optimă a
Am avut pe căciulă 47 de fulgi şi 3 s-au topit. Câţi fulgi au rămas?
conţinutului
Doamna cere ajutorul copiilor în identificarea operaţiei şi scrierea calculului: 47 – 3
Sunt solicitaţi să spună dacă au mai făcut acest gen de exerciţiu până acum.

Activitate frontală Activitate cu un coleg

Arată că au efectuat scăderi de Primeşte imagine cu 47 de fulgi de
numere mai mici decât 100, dar zăpadă, din care 3 se topesc. În
O2 procedeul este acelaşi. O2 căsuţele de sub imagine va scrie
Repetă enunţul problemei primite, O5 operaţia potrivită.
identifică operaţia, un copil o scrie la Ajutat să verbalizeze cuvintele:
tablă, este ajutat de ceilalţi să o fulgi de zăpadă, se topesc (are la
rezolve (se explică şi procedeul: îndemână şi cuvintele scrise).
scădem unităţile din unităţi şi zecile
din zeci).
5. Plicul 4.
Dirijarea Calculaţi în scris:
învăţării Plicul conţine câte un exerciţiu de scădere pentru fiecare copil scris pe câte o
foiţă, cu rezultatul acoperit şi scris lângă el: Bravo! , Corect! sau Ai reuşit!
Se deschid caietele, se scrie titlul şi enunţul primului exerciţiu.
Activitate frontală Activitate frontală
Deschid caietele, scriu titlul, enunţul,
O2 exerciţiile. Deschide caietul, scrie titlul,
Extrag câte un exerciţiu din plic, îl O2 enunţul, exerciţiile.
scriu la tablă, îl rezolvă, desfac Extrage exerciţiul, îl citeşte, scrie
partea lipită pentru a confrunta cu la tablă şi rezolvă, confruntă cu
rezultatul corect. rezultatul corect şi spune dacă este
Primesc altă literă. bine (Bine!)
Plicul 5.
Şi acum... la joacă: Cursa isteţilor (anexa 1).
Formaţi perechi după cum doriţi.
Lucru în perechi Lucru în perechi
Îşi aleg perechea după preferinţă, Îşi alege perechea după preferinţă,
O2 primesc fişa şi rezolvă exerciţiile; O2 primesc fişa şi rezolvă exerciţiile;
copiii scriu alternativ câte un la sfârşit dacă obţin acelaşi rezultat
exerciţiu, ajutat de coleg; la sfârşit desenează gura isteţului râzând.
dacă obţin acelaşi rezultat desenează Apreciat pentru modul cum
gura isteţului râzând. colaborează.
Plicul nr. 6:
Rezolvă problema:
Mihai a decupat 39 de fulgi de zăpadă, iar fratele lui a decupat cu 20 de
fulgi mai puţin.
Câţi fulgi de zăpadă a decupat fratele lui Mihai?
Activitate frontală Activitate independentă
Un elev citeşte problema, se repetă Lucrează pe o fişă de lucru:
de câteva ori, se analizează, - exerciţii de scădere,
O3 identifică operaţia, scriu rezolvarea - exerciţii de completare a unor
O4 la tablă şi pe caiete. O2 spaţii libere cu numerele potrivite
Compun o altă problemă după - exerciţii de completare cu semnul
3
Momentele Conţinutul instructiv-educativ şi
lecţiei Ob. Activitatea elevilor Ob. Activitatea elevului integrat
acelaşi exerciţiu. de operaţie corespunzător

Pun litera primită la tablă.

Plicul nr. 7
Formaţi grupe de câte 4 copii. Rezolvaţi sarcina aleasă.
Pe foi separate sarcinile prevăd:
• Compune o problemă care să se rezolve cu acelaşi exerciţiu.
• Compune o problemă care să se rezolve cu operaţia opusă.
• Compune o problemă cu aceleaşi numere, dar să se rezolve prin două
operaţii
• Compune o problemă după exerciţiul 20+39=

Activitate în grup Activitate cu învăţătorul

Citesc în grupă sarcina, se
consultă, o rezolvă scriind pe foaie
enunţul.
Verificaţi la lucru de învăţător, cât
O5 colegul lor scrie.
Un elev va citi enunţul primit, apoi
un altul problema compusă. Elevii O3
din celelalte grupe apreciază dacă s-a O4
lucrat corect. O5
Lipesc la tablă literele primite.
6. Plicul nr. 8
Obţinerea Rezolvaţi fişa de lucru.
performan-
ţei Activitate independentă
Primesc fişa de lucru (cu sarcini pe
O2 mai multe niveluri), au posibilitatea O2
să aleagă, rezolvă exerciţiile, iau din
plic o foiţă cu rezultatele corecte, se
verifică, dacă au greşit –
recalculează.
Pun la tablă litera primită în plic.
Împarte sarcinile copiilor
(verbalizează: Ia o foaie!), apoi la
sfârşit va merge la fiecare grupă şi
cere: Dă-mi foaia.
Problema anterioară este lucrată cu
elevul (prezentată şi ilustrat)
Citeşte enunţul, deschide caietul
cu expresiile matematice care
conduc la operaţii, subliniază
expresia din problemă, caută
operaţia şi scrie rezolvarea
problemei.
Se verbalizează pe baza
imaginilor:
Ce sunt aceştia?...fulgi de zăpadă
Câţi sunt? Ce este acesta? (om de
zăpadă, cap, pălărie etc. )
Activitate independentă
Alege fişa de lucru, rezolvă
exerciţiile, ia din plic o foiţă cu
rezultatele corecte, se verifică,
dacă a greşit – recalculează.

7. Se cere copiilor să se prezinte ce au învăţat astăzi la lecţie şi unde pot folosi ce

Asigurarea au învăţat.
retenţiei
Activitate independentă
Enumeră ce au făcut la lecţie: au Utilizând mici imagini (aranjate în
efectuat scăderi, au rezolvat prealabil într-un mic alfabetar şi
probleme, au compus probleme. cuprinzând situaţii variate), lipeşte
Se descrie procedeul de calcul. pe carnetul de corespondenţă cu
4
Momentele Conţinutul instructiv-educativ şi
lecţiei Ob. Activitatea elevilor Ob. Activitatea elevului integrat
familia, în dreptul obiectului
Apreciază că aceste lucrurile învăţate matematică imaginile care
le folosesc la piaţă, să afle câte zile ilustrează ce a făcut la lecţie (a
mai sunt până la aniversarea zilei de calculat, a citit, a vorbit, s-a jucat
naştere etc. etc.) (anexa 2)

8. Se fac aprecieri în legătură cu activitatea copiilor, sunt încurajaţi, pentru cât

Evaluare mai mulţi dintre ei se precizează unde anume s-au descurcat mult mai bine.
Sunt solicitaţi să facă aprecieri cu privire la prestaţia lor la lecţie, să spună ce
le-a plăcut şi ce nu din lecţie.
Se cere elevilor să pună în ordine literele primite.

Fac aprecieri în legătură cu

activitatea la lecţie, spun ce le-a
plăcut şi ce nu.
Activitate cu învăţătorul
Literele sunt de două culori, fac Prezintă caietul pe care a lipit
încercări, se ajută şi ordonează imaginile, este pus să citească şi
literele obţinând propoziţia: învăţătorul face aprecieri pentru
fiecare situaţie în parte: Ai lucrat
Jos pălăria! aici foarte bine, Bravo! etc.
Pe o imagine sunt reluate
noţiunile sus-jos.
Se cere elevilor să explice ce înseamnă Jos pălăria! şi ce le cere omul de
zăpadă să facă prin acest îndemn.
Învăţătorul va prezenta şi sensul laudativ al expresiei.
Citesc propoziţia, o explică. Prezintă O5 Citeşte propoziţia, ajutat de
opinii despre ce ar trebui să facă învăţător reperează sensurile (jos
acum. şi pălărie).
Dă jos pălăria omului de zăpadă,
găseşte în ea bomboane cu care îi
serveşte pe copii.

5
 Anexa 1
Cursa isteţilor (două niveluri de dificultate)

Anexa 2
6
 Imagini utilizate de elevul hipoacuzic pentru
fixarea activităţii din timpul lecţiilor

am cântat am citit am vorbit

am scris m-am jucat am desenat am jucat

fotbal

am calculat am numărat am pictat

7
 am făcut sport am decupat am lipit

Prezentarea elevului integrat

A. este un copil hipoacuzic.

Diagnosticul de hipoacuzie i-a fost pus în urma investigaţiilor efectuate în jurul
vârstei de 2 ani, când părinţii au realizat că ceva nu era în regulă cu copilul lor. S-a
certificat faptul că era vorba despre o hipoacuzie de percepţie profundă, bilaterală
(pierdere de auz de 80 dB) cu care s-a născut.
Între 2-6 ani copilul a fost dus regulat la un cabinet de logopedie unde a urmat
un program de demutizare. În copilărie A. nu a fost învăţat limbajul semnelor. A
fost alegerea părinţilor, ei motivând că vor ca A. să înveţe să comunice verbal (în
familia extinsă există o soră de-a mamei hipoacuzică, ce a urmat cursurile unei şcoli
speciale, a învăţat limbajul semnelor şi comunică numai în acest mod). În
comunicarea cu el părinţii s-au folosit de labiolectură, mimică şi gesturi (nefiind
vorba, totuşi de comunicarea mimico-gestuală utilizată de personale cu deficit de auz,
ci mai degrabă forma stereotipă pe care o utilizează şi persoanele care aud).
La începerea şcolii, când copilul avea 8 ani, pronunţa sunete, chiar cuvinte, dar
nu comunica în mod spontan cu colegii sau învăţătorul. În clasa I a achiziţionat tot
alfabetul (recunoştea literele în scris-citit), dar au rămas câteva sunete pe care nu le
putea pronunţa (c, g, h, ce-ci che-chi etc.).
Este dezvoltat normal din punct de vedere fizic, are o memorie bună, capacitate
de concentrare a atenţiei, iar o testare făcută în perioada şcolară a relevat faptul că A.
are o inteligenţă medie.
Copilul reuşeşte să citească, dar nu înţelege sensul celor citite decât ajutat
(chiar aşa, nu înţelege în totalitate). Dezvoltarea limbajului oral se sprijină mult pe

8
limbajul scris, pentru fixarea formei cuvintelor şi pentru a-i da o posibilitate de
control în pronunţarea cuvintelor.
Accentul în activitatea şcolară se pune pe stimularea învăţării limbajului în
toate situaţiile. Se pune accent în toate situaţiile pe corectarea emisiei (s-a încercat
chiar introducerea unor mici semne care să-l ajute să pronunţe corect anumite foneme
ce puteau fi confundate: e-i, s-z etc. ) şi învăţarea a cât mai multe cuvinte. Greutatea
provine din faptul că, pentru a se fixa forma unui cuvânt este nevoie şi de o
reprezentare care trebuie formată (şi care se formează mai greu în cazul unor cuvinte
însuşiri, acţiuni şi cuvinte de legătură). Pentru aceasta se face continuu apel la
material intuitiv.
Atractivă pentru el s-a dovedit matematica, unde pot fi abordate marea
majoritate a obiectivelor/conţinuturilor (excepţie fac cele care implică verbalizarea
unor etape în rezolvarea problemelor, nu înţelege singur enunţurile).
Se încearcă simplificarea enunţurilor în propoziţii din câteva cuvinte şi
însoţirea continuă de desene, imagini, scheme etc. Se lucrează mult cu un caiet în
care se structurează continuu ceea ce se învaţă: culori, întrebări, numere, propoziţii-
îndemn etc. Activitatea de la clasă este completată cu activitate după orele de curs, în
care este stimulat să verbalizeze pe baza unor imagini (se caută lucruri interesante
pentru el: maşini, avioane, plante şi animale, pescuit etc.)
Lui A. îi place mult să deseneze, să decupeze, este foarte încântat de ceea ce
poate realiza la orele de abilităţi practice. Aceste elemente au condus la alegerea, cât
mai des posibil, în cadrul lecţiilor a unor contexte de învăţare în care copilul să facă
apel la dexterităţile manuale şi, pornind de aici, să se încerce dezvoltarea limbajului şi
achiziţia cunoştinţelor academice.
Copilul este deschis relaţiilor cu ceilalţi copii, îi face plăcere să ajute pe
ceilalţi, să facă ceva pentru ei. Deşi la început au fost câteva probleme, ceilalţi copii
l-au acceptat, în pauze se joacă împreună şi au învăţat că trebuie să-i vorbească clar,
mai lent, uitându-se la el. Observând jocul lor, de multe ori nu se remarcă faptul că
este un copil diferit. Se bucură ca toţi ceilalţi, râde la fel ca ei. Este un COPIL între
ceilalţi COPII.

9
 Părinţii sunt receptivi şi deschişi la colaborarea cu şcoala. Pentru a face
comunicarea mai uşoară, facem apel la caiet care face legătura cu familia, părinţii pot
vedea ce lucrează copilul la şcoală şi exersează acasă. Pe acest caiet A. lipeşte în
fiecare zi mici imagini care sintetizează ce face el la cursuri. Aceste imagini îl ajută
să verbalizeze activitatea lui la clasă (fixându-se astfel şi etapele acţiunilor efectuate).

10