Sunteți pe pagina 1din 10

Căminul de Pensionari „Sfânta Cuvioasă Parascheva” - Iaşi

Direcţia de Asistenţă Comunitară


Căminul de Pensionari „Sf.Cuv.Parasheva”,Iaşi Str.Dr.Th.Codrescu, Nr.6
Tel. 0232-214800, Fax 0232-211457

„A ști să îmbătrânești e capodopera înțelepciunii și partea cea mai grea din arta de a trăi” - Amiel

1.PREZENTAREA INSTITUŢIEI
Căminul de Pensionari „SF. Cuv. Parascheva”, amplasat în Copou, str. Dr.Th. Codrescu,
este o unitate bugetară cu personalitate juridică şi plan de cheltuieli şi venituri proprii
(contribuţia de întreţinere), finanţată din bugetul Consiliului Local Iaşi prin DAC. Activitatea
socială este supervizată de Consiliul Local, DAC, DMPS, AJPS a jud.Iaşi, prin personal
autorizat.
Se promovează convieţuirea persoanelor vârstnice şi au ca obiectiv principal valorizarea şi
armonizarea factorului uman, iar ţelul activităţii este reprezentat de:
-asigurarea şi garantarea unui standard de viaţă care să corespundă nevoilor celor vârstnici;
-asigurarea unei bătrâneţi demne şi sigure;
-socializarea persoanelor de vârsta a-III-a prin atragerea lor în activităţi ocupaţionale.

1
GRUPUL ŢINTĂ:
- îl reprezintă persoanele de vârsta a III-a, în mare parte pensionari, cu diferite probleme de
sănătate, cum ar fi: persoane cu insuficienţă de organe, scleroză multiplă, patologie multiplă,
bolnavi de cancer în stadii incurabile, asistaţi cu simptomatologie patologică în domeniul
mental.

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE DE INSTITUŢIE


În cadrul instituţiei se derulează programe sociale, cu scopul satisfacerii diverselor
necesităţi ale persoanelor vârstnice asistate, cum ar fi:
 nevoia de protecţie afectivă
 nevoia de a fi util
 nevoia de activitate
 nevoia de recunoaştere socială
 nevoia de manifestare a experienţei şi autorităţii
 nevoia de a interacţiona şi stabili relaţii sociale
 nevoia de îngrijire şi protecţie medicală.

PARTENERIATE
Instituţia colaborează prin parteneriat cu:
 universităţi (de exemplu Universitatea „Al.I.C.” Iaşi; Universitatea „Petre Andrei” Iaşi;
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi);
 asociaţii (Asociaţia „Bonne Chanse” Iaşi);
 biblioteci (Biblioteca „Gh.Asachi” Iaşi);
 Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a Mun.Iaşi;
 Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă Iaşi (serviciul de reintegrare socială);
 mass-media: radio Iaşi, ziarul Lumina, postul TV TELE M;
 grădiniţe (Moţoc, F.E.G., Hecuba, nr.17).
Prin intermediul acestor parteneriate se organizează diferite activităţi în scopul
socializării și petrecerii timpului liber al asistaţilor din cămin. Fie aceştia pot iniţia diverse
activităţi, pot face anumite vizite, fie voluntarii din acele instituţii pot organiza diferite programe

2
artistice (de exemplu, cu ocazia sărbătorilor Pascale sau de Crăciun), pot propune anumite teme
de dezbatere care să trezească interesul celor de vârsta a-III-a, invita asistaţii la anumite jocuri
(remi, şah).
Activităţile sunt clasificate în activităţi frontale (ocazionale, permanente), activităţi de
grup (ocazionale, permanente) şi activităţi individuale (ocazionale, permanente).
Dintre activităţile frontale desfăşurate cu toţi asistaţii se numără serile cultural-distractive
cu muzică, dans şi voie bună, simpozioane pe teme solicitate de asistaţi cu invitaţi din afara
instituţiei, din partenerii publici/privaţi, excursii în judeţ sau în afara judeţului.
Printre activităţile de grup, organizate împreună cu aceşti parteneri, se pot enumera:
Grupul voluntariat „Prietenul la nevoie se cunoaşte”, Grupul geriatric „Tinereţe veşnică”, Grupul
pensionarilor sportivi – şah, table, remi –, Clubul de zi „Clubul Seniorilor”, Grupul Gospodinelor
„Furnica”, Grupul artizanal „Mâini îndemânatice”, etc.
Activităţile individuale se referă la consiliere, medieri sau companie.
De asemenea, animaţiile socio-culturale fac parte din organizarea petrecerii timpului liber al
asistaţilor şi cu rolul de a socializa. Aici pot fi incluse seminarii, expuneri, prelegeri, întruniri,
concursuri, spectacole, etc.
Animarea şi cooperarea socială poate cuprinde vizite, participare la acţiuni
publice/sociale, schimburi de experienţă, colaborare.
Un program generat de nevoile specifice ale asistaţilor din cămin este PROGRAMUL
DE INTERVENŢIE care are rolul de a diversifica metodele de lucru cu asistaţii, dar şi cu
salariaţii unităţii, în perspectiva unei colaborări interdisciplinare şi a unei îmbunătăţiri continue.
De asemenea, unitatea are încheiate contracte cu furnizori de produse pentru asigurarea
hranei zilnice a asistaţilor. Printre acestea se numără S.C. Vel Pitar S.A. pentru asigurarea pâinii
şi produselor din făină de grâu, S.C.Spicul 2 S.R.L. pentru carnea şi produsele din carne, pentru
lapte şi produsele lactate S.C.M&R S.R.L. și cu METRO Iaşi respectiv SELGROS Iaşi pentru
produsele agroalimentare, conserve, legume şi fructe.

3
Instituţia oferă beneficiarilor următoarele SERVICII ACREDITATE:
 găzduire pe perioadă nedeterminată
 asistenţă şi îngrijire socială
 asigurarea hranei
 asistenţă şi îngrijire medicală (vaccinări preventive, control parazitologic, control
radiologic, analize şi investigaţii de laborator)
 asistenţă şi îngrijire paleativă
 consiliere şi îngrijire psihologică (psihoterapie, consiliere)
 asistenţă şi îngrijire spiritual religioasă (consiliere spirituală, rugăciune, ritualuri
specifice)
 socializarea şi petrecerea timpului liber.

CADRLU LEGAL DE FUNCŢIONARE


- Legea nr.17 din 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice
- H.G. nr.886 din 2000 pentru aprobarea Grilei Naţionale de Evaluare a Nevoilor Persoanelor
Vârstnice
- Ordonanţa nr.68 din 2003 privind serviciile sociale
- H.G.nr.1024 din 2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor
O.G.nr.68 din 2003
- Ordin 246 din 2006 al M.M.F.P.S.P.V. privind standardele minime specifice de calitate pentru
persoanele vârstnice.

4
Organigrama Asistent Medical
3

Infirmier
Medic general
4
1

Îngrijitor
3

Asistent social
Voluntari
1

Coordonator personal
Psihiatru
de specialitate
1
1

Psiholog
1

Oncolog
1 voluntar

Psihoterapeut
DIRECTOR 1
1

Contabil
şef
1

Paznic
4
Cooronator personal cu
Îngrijitori curăţenie Spălătorese
funcţii administrative
3 2
1
Bucatar
2
Preot Ospătari
1 3
Casier magazioner
1

5
2. PROBLEME ALE INSTITUȚIEI
Problema Descrierea problemei Cauze Propuneri pentru factorii de decizie
1.Locuri prea Instituţia, în prezent, are o capacitate de 216 •cauza principală a lipsei de locuri în ▶implementarea unui proiect de obţinere
puţine pentru locuri, cu 94 de camere cu 2 paturi şi 26 de cămin este reprezentată de lipsa de a unor fonduri europene pentru mărirea
beneficiari camere cu un singur pat, iar suprafaţa fonduri. capacităţii de cazare;
raporat la locuibilă pe persoană asistată este de 8,2 mp. Instituţia nu are resursele necesare pentru
▶dezvoltarea unei reţele de voluntari în
numărul foarte În raport cu numărul foarte mare de cereri, a asigura mărirea capacităţii de cazare
vederea strângerii de fonduri din
mare de cereri instituţia nu are suficiente locuri disponibile. prin extinderea spaţiului.
societate, de la membrii acestora;
Există bătrâni care au depus cereri şi dosare
de cazare de ani întregi şi aşteaptă răspuns, ▶contactarea membrilor din familie ai
iar, din păcate, singura lor şansă, în beneficiarilor, atât cei care sunt găzduiţi
momentul de faţă, fiind decesul unuia dintre acolo, cât şi cei care doresc să devină
beneficiari pentru a-i ocupa locul. beneficiari, pentru dezbateri în vederea
găsirii unor soluţii; poate şi implicarea
activă a acestora prin acordarea de
anumite sume de bani pentru mărirea
numărului de locuri;
▶o riguroasă selecţie a celor ce devin
beneficiari ai căminului, în funcţie de
nevoile fiecăruia, plecându-se de la
cazurile foarte grave spre cele mai puţin
grave.

▶schimbarea regulamentului de cazare,


2.Găzduirea pe Instituţia oferă beneficiarilor, printre •incompetenţa persoanelor de la în principal a criteriilor de acordare a
perioadă serviciile acreditate, găzduire pe o perioadă conducere de a se adapta noilor situaţii şi serviciilor de găzduire;

6
nedeterminată nedeterminată. Dar şi acest lucru poate de a găsi soluţii pentru fiecare cerere Aceştia ar putea introduce un articol în
contribui la insuficienţa locurilor pentru noi primită în plus. care găzduirea să fie pe perioade
beneficiari ai căminului. De exemplu, în •lipsa interesului acestora pentru binele determinate în funcţie de nevoile
situaţia în care, un beneficiar stă de o beneficiarilor, dezinteresul pentru cei beneficiarilor, şi doar în cazul în care se
perioadă de timp suficientă îmbunătăţirii care depun cereri. dovedeşte îmbunătăţirea stării
stării lui şi poate fi reintegrat în mediul său •nemodificarea regulamentului de cazare. beneficiarului şi posibilitatea reintegrării
familial, ar putea părăsi căminul în favoarea în mediul său familial, să se aplice acest
unui alt beneficiar în situaţie mai gravă (nu articol; astfel, ar mai putea fi eliberate
are unde locui, familia nu are cu ce să îl locuri pentru alţii ce necesită sprijin
întreţină, nu are nici un venit, are o stare de urgent.
sănătate precară, etc.)
▶încercarea de a achiziţiona astfel de
3.Lipsa Printe serviciile oferite de instituţie se •lipsa fondurilor pentru achiziţionarea aparaturi prin rate, la mâna a doua sau pe
aparaturii care numără asistenţa şi îngrijirea medicală, aparaturii necesare facilitării serviciilor rând câte unul, în funcţie de importanţa
să faciliteze paleativă şi psihologică. care le oferă instituţia. lor pentru beneficiari;
aplicarea tuturor Pentru efectuarea acestora într-o manieră cât •dezinteresul conducerii.
▶colaborarea cu alte instituţii, din ţară
serviciilor din mai eficientă pentru beneficiari, este nevoie
sau din străinătate în vederea obţinerii
instituţie de aparatură de specialitate, esenţial
acestor aparate prin posibile donaţii.
aparatură medicală pentru fizioterapie,
kinetoterapie şi explorări funcţionale.
Din cauza lipsei acestor aparaturi,
beneficiarii sunt nevoiţi să se deplaseze în
locuri special amenajate şi dotate cu aparate
de specialitate pentru evaluări periodice
privind starea lor de sănătate, mentală,etc.

4.Lipsa Dincolo de lipsa resurselor pentru asigurarea •dezinteresul conducerii şi personalului ▶organizarea de activităţi pentru grupul
activităţilor de nevoilor primare, există suferinţa pricinuită pentru socializare şi pentru petrecerea ţintă;
socializare şi de singurătate, de sentimentul de a nu mai fi timpului liber al beneficiarilor;
▶incheierea mai multor parteneriate cu

7
petrecere a utili nimănui. Vizitele mult prea rare ale •neimplicarea activă a beneficiarilor, alte organizaţii, care să vină cu noi
timpului liber, copiilor îi fac pe vârstnici să simtă acut faptul că aceştia nu cer să organizeze sau propuneri;
precum şi lipsa nevoia de comunicare. să participe la unele activităţi; ▶colaborarea permanentă cu alte
unor spaţii Pentru satisfacerea acestei nevoi, instituţia ar •neimplicarea familiei beneficarilor. instituţii în vederea organizării unor
amenajate trebui să aibă nişte spaţii special amenajate activităţi (vizite, dezbateri, concursuri);
pentru petrecerea timpului liber al
▶introducerea de noi activităţi care să
beneficiarilor, pentru desfăşurarea de
trezească interesul beneficiarilor (de
activităţi, atât în interior, cât şi în aer liber.
exemplu, meloterapie, citirea ştirilor de
două ori pe săptămână, gimnastică pentru
persoanele de vârsta a treia, etc.);
▶încurajarea implicării grupului ţintă în
organizare de activităţi, de dezbateri, de
jocuri.
▶atragerea de voluntari prin diferite
anunţuri sau avantaje.

▶angajarea de personal suficient


5.Lipsa de Instituţia oferă foarte multe servicii care • problemele financiare cu care se îndeplinirii sarcinilor privind îngrijirea
personal raportat necesită să fie acordare de personal confrună instituţia; zilnică
la serviciile specializat, cum ar fi asistenţa şi îngrijire • lipsa de plângeri din partea
▶colaborarea cu alte instituţii din ţară şi
acreditate oferite medicală, paleativă şi psihologică. Cum beneficiarilor, sau neinteresul conducerii
din străinătate care să permită plecarea şi
şi la nevoile reiese şi din organigrama instituţiei, pentru de a-i asculta;
venirea specialiştilor,din diferite
specifice aceste servicii există doar un medic • neimplicarea familiei beneficiarilor;
domenii,pentru schimb de experienţă
beneficiarilor generalist, un asistent medical, un psiholog, • personalul care lucrează în instituţie
iar psihiatrul şi oncologul sunt voluntari. De acceptă să preia mai multe atribuţii şi, ▶primirea de specialişti care doresc să
aceea, pentru 216 locuri, personalul de uneori, să lucreze peste program, pentru a facă voluntariat în instituţie sau crearea
specialitate este insuficient. Beneficiarii au avea un loc de muncă. unei campanii care să îi atragă pe
diferite probleme de sănătate, mai grave sau aceştia,chiar şi din străinătate

8
mai puţin grave şi necesită îngrijiri
periodice, unii chiar zilnice ( vaccinări,
control parazitologic, radiologic, paraclinice,
tratamente stomatologice, administrarea de
medicamente, de injectabile, etc.), iar pentru
aceasta e nevoie de mai multi specialişti,
căci unul singur nu îi poate îngriji în acelaşi
timp sau în aceiaşi măsură pe toţi.
•fenomenele meteorologice; ▶izolarea exterioară a clădirii
6.Degradarea Instituţia a suferit modificări de reabilitare şi •neîntreţinere.
▶refacerea tencuielilor existente
exterioară a de reamenajare în interior, în timp ce
instituţiei exteriorul este degradat, adică nu este izolat,
pereţii sunt deterioraţi, umezi, iar geamurile
nu sunt termopan.
Faptul că instituţia este degradată exterior
poate produce şi probleme în interior (frig,
umezeală, mucegai).

Efecte
Problemele identificate pot da naştere unor efecte negative asupra întregii instituţii.
Odată cu trecerea timpulul, în contextul nerezolvării problemei spaţiului insuficient, numărul de cereri ar putea scădea, iar asta
implică o pierdere a unor beneficari. De asemenea, prin numărul foarte mare de cereri, instituţia se bucură de un anumit prestigiu,
9
însă prin nerezolvarea lor, acest prestigiu scade, dând dovadă de proastă organizare şi incapacitate de a-şi rezolva problema şi totodată
de a răspunde cerinţelor grupului ţintă.
Din faptul că instituţia nu are aparaturi specializate pentru serviciile oferite reiese că aceasta este incapabilă de a satisface
nevoile beneficiarilor aşa cum prevede regulamentul de funcţionare a organizaţiei, iar acest lucru poate cauza o înrăutăţire a stării de
sănătate a unor asistaţi.
Deşi instituţia are încheiate zeci de parteneriate, aceasta nu se implică în organizarea de activităţi de petrecere a timpului liber
pentru asistaţii săi. Este cunoscut faptul că vârstnicii au mare nevoie de atenţie, de afecţiune, de socializare, iar instituţia nu se implică
pentru satisfacerea acestor nevoi. De aceea, starea de singurătate naşte depresie, care poate duce la disperare, iar în unele cazuri chiar
la sinucidere.
Numărul redus de personal pentru îndeplinirea tuturor serviciilor acordate asistaţilor nu are un efect benefic asupra instituţiei.
Din contră, aceasta profită de personalul deja existent şi îi atribuie mai multe sarcini, iar acest lucru ar putea conduce, la un moment
dat, la o revoltă/grevă din partea personalului, fiind prea exploatat, ar putea determina cereri de mărire a salariului din partea
angajaţilor sau chiar cereri de demisie a unor angajaţi.
O atenţie majoră ar trebui acordat faptului că instituţia este destul de degradată exterior, iar nerezolvarea acestei problemei
într-un timp optim, poate conduce la efecte neplăcute, chiar şi în interior. Instituţia îşi creează o imagine nefavorabilă din cauza
acestui aspect neîngrijit.

10