Sunteți pe pagina 1din 12

“Impactul pandemiei Covid asupra pieței comerțului

electronic din România”


1. Fundamentarea teoretică

De când a fost identificat în China la sfârșitul anului 2019, coronavirus a pus


stăpânire asupra întregii planete. A primit statutul de pandemie în luna martie,
întrucât s-a răspândit pe toate continentele, îmbolnăvind peste 500.000 de oameni
până în prezent. Țări întregi și-au oprit majoritatea activităților economice și au
păstrat în funcțiune doar serviciile esențiale.
Nici România nu a fost ferită de efectele apariției coronavirusului, majoritatea
sectoarelor de activitate fiind afectate de pandemie.
Anul 2020 este marcat, din punct de vedere economic și social, de extinderea
la nivel global a coronavirusului, care a generat un șoc, atât în rândul economiilor
dezvoltate, cât și în cazul celor slab dezvoltate sau aflate în dezvoltare.
La nivelul României, criza medicală și măsurile luate pentru limitarea
răspândirii virusului și-au lăsat amprenta asupra multor sectoare de activitate și au
impus intervenții pe măsură.
Scăderea ofertei a fost atenuată, în cazul crizei actuale, de digitalizare.
Dimensiunea componentei digitale la nivelul diferitelor domenii este unul din factorii
explicativi ai modului diferit în care impactul crizei a fost resimțit, iar creșterea
digitalizării, accelerată de contextul actual, este în măsură să faciliteze revenirea
economică.
În România înainte de apariția pandemiei piața comerțului online se afla cu
mult în urma multor state membre ale UE, deși în ultimii ani a cunoscut o creștere
semnificativă. Această creștere a fost surprinsă de numeroase studii realizate atât la
nivel național, cât și mondial. Astfel, Ecommerce Europe a publicat în raportul său
privind comerțul electronic pentru 2018, că România era pe primul loc la creșterea
procentuală a comerțului electronic în 2017.
Ca date generale, prezente și în alte studii, România are o rată de penetrare a
internetului de 70%, 16% din aceștia fac cumpărături online. De asemenea, 3% din
clienții români cumpără din străinătate, iar 49% din utilizatorii de internet folosesc
social media.
Doar 23% din români au cumpărat online în 2017, față de 68% în Uniunea
Europeană. 48% din români au spus că preferă să cumpere offline pentru că vor să
vadă produsul și pentru că sunt obișnuiți astfel.
70% din plățile pentru comerț electronic se fac cash, la livrare, 25% se fac cu
cardul, iar 5% prin transfer bancar. Metodele și curierii preferați de români sunt FAN
Courier, Urgent Cargus, Poșta Română și Sameday Courier.
In perioada 17-19 martie, Ecommerce Europe a realizat un sondaj despre
impactul european al pandemiei COVID-19 asupra industriei e-commerce (din
Romania si din UE), a cărui rezultate a indicat faptu căː
o 100% sunt afectați deja de coronavirus
o livrările sunt posibile în continuare (spun 88% dintre respondenți), dar 60%
spun că au întârzieri
o 50% au primit mai puține comenzi de la clienți
o industriile care suferă cel mai mult – turismul, transportul, comerțul tradițional
și industria evenimentelor
o industriile care profită cel mai mult – sănătatea, supermarketurile, industria
electronicelor
o 65% nu simt ca există vreo tensiune între retail-ul online și cel offline
o 65% dintre respondenți se asteaptă ca pandemia sa le scadă vânzările și să le
inchidă parțial/total afacerile în timpul măsurilor de carantină, concomitent cu
efectuarea de concedieri de personal.
Agenția de marketing online și SEO TargetWeb a realizat, în perioada 1-20
aprilie 2020, pe un eșantion format din 592 de companii care își desfășoară
activitatea economică în mediul virtual, un studiu privind impactul crizei generate de
pandemia Covid-19 asupra e-commerce-ului din țara noastră. Potrivit studiului,
majoritatea respondenților au afirmat că au fost afectați puternic de criză, 28,6%
având o scădere a venitului cuprinsă între 20 și 40%, iar un procent aproape la fel de
mare (26,3%) au avut o scădere a încasărilor cuprinsă între 60 și 100%. De cealaltă
parte, 26,4% dintre respondenți au afirmat că au avut creșteri în această perioada,
cuprinse între 20 și 40%.
Cercetarea cu tema “Impactul pandemiei Covid asupra pieței comerțului
electronic din România” se încadrează în contextul actual al pandemiei și poate
reprezenta o continuare a studiilor efectuate anterior privind această problemă.

2. Scopul cercetării

Scopul cercetării a fost definit în raport cu problema decizională prezentată


anterior, ca fiind evaluarea impactului pandemiei Covid asupra pieței comerțului
electronic din România.

3. Obiectivele cercetării

Obiectivele cercetării au fost elaborate plecând de la scopul definit anterior,


acestea idenficând practic informaţiile concrete ce trebuie colectate.

Obiectivele cercetării derivă din scopul cercetării se referă la următoarele


aspecte:
O1 – determinarea măsurii în care pandemia Covid a influențat afacerile firmelor
de comerț electronic;
O2 – determinarea impactului pe care l-a avut pandemia asupra vânzărilor firmelor
de comerț electronic;
O3 – determinarea ponderii firmelor de comerț electronic care s-au confruntat cu
întârzieri în lanțul de aprovizionare;
O4 – determinarea măsurii în care pandemia Covid a influențat productivitatea
firmelor de comerț electronic;
O5 – determinarea ponderii firmelor de comerț electronic care folosit certificatul
pentru situații de urgență;
O6 – determinarea gradului de apreciere privind influența exercitată de pandemie
asupra traficului pe site-ul firmelor de comerț electronic ;
O7 – determinarea măsurii în care a influențat pandemia eficiența reclamelor
plătite de firmele de comerț electronic ;

O8 – determinarea ponderii firmelor de comerț electronic care s-au confruntat cu


probleme privind refuzul de plată sau cu solicitări de returnare a banilor din partea
clienților;
O 9 – determinarea măsurii în care firmele de comerț electronic consideră că
apariția pandemiei a dus la creșterea încrederii clienților de a plăti online cu cardul;
O10 – determinarea măsurii în care firmele de comerț electronic consideră că
încrederea consumatorilor în comerțul online a crescut odată cu apariția pandemiei.

4. Ipotezele cercetării

Elaborarea ipotezelor privind problema investigată a avut în vedere obiectivele


formulate anterior. În acest sens s-au definit următoarele ipoteze ale cercetării:

Ipoteza 1 – majoritatea firmelor de comerț electronic apreciază că pandemia


Covid le-a influențat afacerile;

Ipoteza 2 – peste 50% dintre firmele de comerț electronic au apreciat că vânzările


au crescut în pandemie;

Ipoteza 3 – peste 50% dintre firmele de comerț electronic s-au confruntat cu


întârzieri în lanțul de aprovizionare în pandemie;

Ipoteza 4 – peste 50% dintre firmele de comerț electronic au apreciat că


pandemia Covid le-a influențat productivitatea;

Ipoteza 5 – peste 50% dintre firmele de comerț electronic au folosit certificatul


pentru situații de urgență;

Ipoteza 6 – majoritatea firmelor de comerț electronic apreciază că pandemia a


avut o influență favorabilă asupra traficului pe site-ul lor;

Ipoteza 7 – peste 50% dintre firmele de comerț electronic au apreciat că în


pandemia Covid reclamele plătite au fost eficiente;

Ipoteza 8 – sub 50% dintre firmele de comerț electronic s-au confruntat cu probleme
privind refuzul de plată sau cu solicitări de returnare a banilor din partea clienților;
Ipoteza 9 – majoritatea firmelor de comerț electronic apreciază consideră că
apariția pandemiei a dus la creșterea încrederii clienților de a plăti online cu cardul;

Ipoteza 10 – majoritatea firmelor de comerț electronic consideră că încrederea


consumatorilor în comerțul online a crescut odată cu apariția pandemiei.

5. Metodologia cercetării
Scopul propus - evaluarea impactului pandemiei Covid asupra pieței
comerțului electronic din România, intenționez să il atingi prin realizarea unei
cercetări directe – ancheta pe bază de chestionar.
Consider că metoda aleasă se pretează cel mai bine la obiectivele cercetării,
deoarece acestea presupun culegerea de informații primare, apariția pandemiei
Covid fiind relativ recentă, iar impactul acesteia asupra pieței comerțului electronic
este diferit față de alte piețe.
Colectivitatea cercetată este reprezentată de firmele care practică comerțul
electronic în România, pentru a surprinde ce impact a avut pandemia Covid asupra
activității acestor firme.
Unitatea de sondaj este reprezentată de firma de comerț electronic din
România.
Stabilirea eșantionului
Pentru a determina mărimea eșantionului utilizat în studierea impactului
pandemiei Covid asupra pieței comerțului electronic din România se ține cont de
următoarea relație:

t2p(1-p)

n=
Δ2 ω
n = numărul de subiecţi (firme) care urmează a fi investigate
t = coeficientul “Student”, adică coeficientul care garantează rezultatele
cercetării
p = proporţia componentelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată
(deoarece valoarea lui p nu se cunoaste, consideram p = 0,5 pentru a face ca
dispersia sa aiba valoarea maxima posibila)
Δ ω = eroarea limită admisă
În cazul de față se decide sa lucreze in condițiile unei probabilități de
garantare a rezultatelor cercetării de 95%, deci a unui interval de încredere de 0,05
% și a unei marje de eroare de +/- 5%, pentru o abatere standard de 0,3.
Astfel se calculeaza mărimea eșantionului n:
n = 1,962 x 0,32 = 0,3457 = 138,29 = 139 firme
0,052 0,0025
Metoda de eșantionare utilizată pentru formarea esantionului este
eșantionarea simplă aleatoare care nu impune nici o restricție prealabilă.
Ca instrument de culegere a informațiilor se va folosi chestionarul, deoarece
cu ajutorul acestuia se pot culege date primare privind impactului pandemiei Covid
asupra pieței comerțului electronic din România, care prin prelucrare, analiză și
interpretare pot duce la atingerea obiectivelor cercetării și la realizarea scopului
propus.
În vederea elaborării chestionarului se vor defini conceptual și operațional
variabilele cercetării, ținând cont de obiectivele cercetării.

Denumirea variabilei Definirea conceptuală Definirea operaţională a variabilei


a variabilei
Măsura în care Expresia verbală ð deloc
pandemia Covid a privind măsura în care ð puţin
ð moderat
influențat afacerile pandemia Covid a ð mult
firmelor de comerț influențat afacerile ð foarte mult
electronic firmelor de comerț
electronic

Impactul pe care l-a Expresia verbală ð creștere cu până la 30%


avut pandemia asupra privind impactul pe ð creștere între 30% - 70%
vânzărilor firmelor de ð creștere mai mare de 70%
care l-a avut pandemia ð scădere cu până la 30%
comerț electronic
asupra vânzărilor ð scădere între 30% - 70%
ð scădere mai mare de 70%
firmelor de comerț
electronic
Ponderea firmelor de Expresia verbală ð Da
comerț electronic care privind confruntarea ð Nu
s-au confruntat cu
firmelor de comerț
întârzieri în lanțul de
aprovizionare electronic cu întârzieri
în lanțul de
aprovizionare
Măsura în care Expresia verbală ð În foarte mare măsură
ð În mare măsură
pandemia Covid a privind ð Deloc
influențat productivitatea măsura în care ð În mică măsură
ð În foarte mică măsură
firmelor de comerț pandemia Covid a
electronic; influențat
productivitatea firmelor
de comerț electronic;
Ponderea firmelor de Expresia verbală □ Da
comerț electronic care privind folosirea de □ Nu

folosit certificatul pentru către firmele de


situații de urgență comerț electronic
certificatului pentru
situații de urgență
Gradul de apreciere Expresia verbală □ foarte favorabilă
privind influența privind influența □ favorabilă
□ indiferent
exercitată de pandemie exercitată de □ nefavorabilă
asupra traficului pe site- pandemie asupra □ Foarte nefavorabilă
ul firmelor de comerț traficului pe site-ul
electronic firmelor de comerț
electronic
Gradul de apreciere Expresia verbală □ Reclamele sunt mai eficiente
privind influența privind aprecierea □ Reclamele sunt mai puțin eficiente
pandemiei asupra □ Reclamele sunt la fel de eficiente
influenței pandemiei □ Nu se aplică
eficienței reclamelor
plătite de firmele de asupra eficienței
comerț electronic reclamelor plătite de
firmele de comerț
electronic
Ponderea firmelor de Expresia verbală privind ð Da
comerț electronic care confruntatarea firmelor ð Nu

s-au confruntat cu de comerț electronic cu


probleme privind refuzul probleme privind
de plată sau cu solicitări refuzul de plată sau cu
de returnare a banilor solicitări de returnare a
din partea clienților banilor
Măsura în care firmele Expresia verbală ð În foarte mare măsură
de comerț electronic privind măsura în care ð În mare măsură
consideră că apariția firmele de comerț ð Deloc
ð În mică măsură
pandemiei a dus la electronic consideră că ð În foarte mică măsură
creșterea încrederii apariția pandemiei a
clienților de a plăti dus la creșterea
online cu cardul încrederii clienților de
a plăti online cu cardul
Măsura în care firmele Expresia verbală ð acord total
de comerț electronic privind măsurii în care ð acord
ð indiferent
consideră că încrederea firmele de comerț ð dezacord
consumatorilor în electronic consideră că ð dezacord total
comerțul online a încrederea
crescut odată cu consumatorilor în
apariția pandemiei comerțul online a
crescut odată cu
apariția pandemiei

Chestionar

1. În ce măsură a influențat apariția pandemiei afacerea?

ð deloc
ð puţin
ð moderat
ð mult
ð foarte mult

2. Ce impact a avut pandemia asupra vănzărilor firmei?

ð creștere cu până la 30%


ð creștere între 30% - 70%
ð creștere mai mare de 70%
ð scădere cu până la 30%
ð scădere între 30% - 70%
ð scădere mai mare de 70%

3. V-ați confruntat cu întârzieri în lanțul de aprovizionare?

ð Da
ð Nu

4. În ce măsură a fost afectată productivitatea în pandemie?

ð În foarte mare măsură


ð În mare măsură
ð Deloc
ð În mică măsură
ð În foarte mică măsură

5. Ați folosit certificatul pentru situații de urgență?

ð Da
ð Nu

6. Cum apreciați influența pandemiei asupra traficului site-ului?

□ foarte favorabilă
□ favorabilă
□ indiferent
□ nefavorabilă
□ foarte nefavorabilă

7. Cum a influențat pandemia eficiența reclamelor plătite?

□ Reclamele sunt mai eficiente


□ Reclamele sunt mai puțin eficiente
□ Reclamele sunt la fel de eficiente
□ Nu se aplică

8. V-ați confruntat în pandemie cu probleme privind refuzul de plată sau cu solicitări


de returmare a banilor din partea clienților?

ð Da
ð Nu

9. În ce măsură considerați că apariția pandemiei a dus la creșterea încrederii


clienților de a plăti online cu cardul?

ð În foarte mare măsură


ð În mare măsură
ð Deloc
ð În mică măsură
ð În foarte mică măsură
10. Sunteți de acord cu faptul că încrederea consumatorilor în comerțul online a
crescut odată cu apariția pandemiei?

□ acord total
□ acord
□ indiferent
□ dezacord
□ dezacord total

Spațiul de desfăşurare a cercetării este mediul online, chestionarul fiind administrat


online pe platforma Google Forms, recoltarea informațiilor se va realiza cu ajutorul
platformei Google Forms.
6. Concluzii estimate

Din cercetările realizate anterior atât la nivel național, cât și internațional,


reiese faptul că piața comerțului electronic a cunoscut o creștere semnificativă în
perioada pandemiei Covid. Acest fapt se datorează restricțiilor impuse de majoritatea
statelor lumii în vederea limitării răspândirii virusului.
De fapt comerțul electronic în pandemie a salvat economia României, ca de
altfel a majorității statelor lumii.
Concluziile estimate ce pot rezulta în urma derulării cercetării reprezintă
ipotezele formulate privind problema investigată ce au avut în vedere obiectivele
cercetăriiː
– majoritatea firmelor de comerț electronic apreciază că pandemia Covid le-a
influențat afacerile;
– peste 50% dintre firmele de comerț electronic au apreciat că vânzările au crescut în
pandemie;
– peste 50% dintre firmele de comerț electronic s-au confruntat cu întârzieri în lanțul
de aprovizionare în pandemie;
– peste 50% dintre firmele de comerț electronic au apreciat că pandemia Covid le-a
influențat productivitatea;
– peste 50% dintre firmele de comerț electronic au folosit certificatul pentru situații de
urgență;
– majoritatea firmelor de comerț electronic apreciază că pandemia a avut o influență
favorabilă asupra traficului pe site-ul lor;
– peste 50% dintre firmele de comerț electronic au apreciat că în pandemia Covid
reclamele plătite au fost eficiente;
– sub 50% dintre firmele de comerț electronic s-au confruntat cu probleme privind refuzul
de plată sau cu solicitări de returnare a banilor din partea clienților;
– majoritatea firmelor de comerț electronic apreciază consideră că apariția
pandemiei a dus la creșterea încrederii clienților de a plăti online cu cardul;
– majoritatea firmelor de comerț electronic consideră că încrederea consumatorilor
în comerțul online a crescut odată cu apariția pandemiei.

Referințe bibliografice

1. Alexandru - Mircea Nedelea, CERCETAREA DE MARKETING, Editura


Economică, 2017

2. Iacob Cătoiu, CERCETĂRI DE MARKETING – TRATAT, Editura


Uranus, 2009

3. Internet

https://ecompedia.ro/impactul-covid-19-asupra-industriei-e-commerce-din-romania-
din-ue-cifre/
https://www.capital.ro/comertul-online-din-romania-afectat-de-criza-ce-masuri-au-
luat-companiile-studiu-targetweb.html

Masterand, an I : Băștic Florian

Cercetări de marketing

S-ar putea să vă placă și