STANDARDUL OCUPAȚIONAL AL MEDIATORULUI

ȘCOLAR

Mediatorul școlar este o persoană calificată sub îndrumarea căreia se

desfășoară o întâlnire formală între parinți și reprezentanții școlii. Este o terță
persoană, independentă, care acționează pentru stabilirea termenilor unui acord
privind un conflict.
În România, profesia de mediator școlar s-a dezvoltat ca răspuns la
dificultățile înregistrate de sistemul școlar în privința creșterii participării școlare și a
nivelului de educație în rândul populației de etnie romă prin intermediul unor proiecte
derulate în sectorul ONG, cu scopul de a facilita accesul la educaţie al copiilor
proveniţi din grupuri defavorizate.
Deși medierea școlară a fost introdusă în perioada 1990-1995, din punct de
vedere legislativ această profesie a fost reglementată mult mai târziu, în anul 2007,
respectiv în 2011, când mediatorii școlari au fost menționați ca personal școlar
auxiliar. În acesta perioadă ei au fost remunerați de către implementatorii străini, de
biserici, de organizaţii neguvernamentale interne şi externe etc. şi nu de sistemul
şcolar.
Conform standardului ocupațional din România, “mediatorul şcolar acţionează
ca agent al comunităţii în relaţie cu şcoala, reprezintă comunitatea în şcoală şi şcoala
în cadrul comunităţii.”

Pentru a fi mediator școlar, este nevoie de absolvirea unei instituții de

învățământ superior cu diplomă de licență cu specializarea asistență socială sau
absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator
școlar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal, urmată de
un curs de formare profesională cu specializarea mediator școlar.
Medierea conflictelor școlare se poate realiza de către mediatori autorizați de
către Consiliul de Mediere din România, în baza condițiilor prevăzute de Legea
Medierii. Aceștia trebuie să respecte un set de cerințe: să reflecte opiniile generale ale
ambelor părți, să aibă în vedere toate aspectele majore, să excludă toate chestiunile ce
nu pot fi soluționate prin mediere, să fie receptivi la problemele părților, să aibă în
vedere declarații sau evaluări a ceea ce cred părțile că pot obține prin mediere, să se
concentreze pe ce se poate realiza, să încerce să găsească poziții comune, să nu
minimalizeze diferențele, să reformuleze declarații ostile sau acuzatorii.
Conflictele școlare se pot ivi între elevii din cadrul unei instituții de
învățământ, între elevi și profesori, între elevi și alte persoane didactice auxiliare,
chiar și intre profesori, cu condiția ca respectivul conflict să vizeze activitatea din
cadrul și/sau din timpul programului școlar.
Medierea conflictelor școlare poate fi solicitată de părțile din conflict (elevi,
profesori, alte persoane) iar dacă sunt implicati elevi minori, medierea poate fi
solicitată de către părinții acestora, sau de către directorul instituției, cu acordul
părinților. Solicitarea mediatorului în soluționarea conflictelor școlare nu presupune

1
procesul de mediere. Mediatorul se prezintă la instituția de învățământ unde a avut loc
conflictul, și doar după ce parcurge împreună cu părțile din conflict o ședință de
informare privind medierea, părțile pot decide dacă parcurg în continuare procesul sau
refuză medierea.
Medierea în şcoală trebuie să se conducă după principiul conform căruia
fiecare elev este bun, el are doar neînţelegeri ale realităţii care îl înconjoară, fapt ce
duce uneori la reacţii cu implicarea disputelor. Medierea conflictelor asigură un mediu
propice discuţiilor, astfel părţile vor înţelege că direcţia spre care e orientată
comunicarea dintre ele este de fapt în interesul tuturor şi că orice concesie mutuală
făcută nu este un semn de slăbiciune, ci un semn de apropiere către o înţelegere
corectă. De faptul cum va fi organizat procesul cunoaşterii şi înţelegerii conflictelor la
toate etapele de maturizare a copilului, depinde şi bagajul acestuia cu care va ieşi în
viaţa adultă. Medierea şcolară este şi o metodă eficientă de soluţionare a disputelor
dintre diferite nivele ale organizaţiei şcolare.
Implementarea medierii în şcoală va contribui la îmbunătăţirea atmosferei în
colectiv, unde fiecare elev, pedagog, părinte se va simţi mai protejat. Cele mai dese
conflicte în şcoală se observă în vârsta preadolescentă şi adolescentă, In această
perioadă psihicul reacţionează subtil şi activ la schimbările din mediu. Deseori elevul
este împins în conflict de către violenţa şi agresivitatea din partea semenilor,
presiunea din partea pedagogilor şi părinţilor, dorinţa de a demonstra independenţa şi
importanţa proprie. Cauza principală a acestor conflicte este absenţa comunicării,
nedezvoltarea abilităţilor de comunicare eficientă. Un elev are cel puţin un conflict pe
parcursul unei singure zile de şcoală. Majoritatea elevilor cred că evitarea sau
confruntarea acestor conflicte sunt căile cele mai eficiente de a le soluţiona. Medierea
îi va ajuta să folosească alte comportamente în conflict, precum compromisul si
colaborarea.

Pe postul de mediator școlar se recomandă angajarea unei persoane care

cunoaște limba și cultura comunității locale pentru care sunt necesare serviciile de
mediere școlară. 
Este important să menționăm aici și fișa de lucru a mediatorului școlar rom
elaborată de inspectorii pentru şcolarizarea romilor, în cadrul unui seminar de lucru,
organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale împreună cu Romani CRISS, la Tulcea,
în martie 2000, aprobată de Minister şi publicată pentru prima dată în “Buletinul
informativ interactiv privind învăţământul pentru romi”, nr. 8 / 2000).

Mediatorul școlar rom are următoare atribuții:

 Sprijină şi contribuie la realizarea şcolarizării copiilor romi la toate nivelele;

 Facilitează organizarea de întâlniri cu părinţii romi;
 Colaborează cu O.N.G.-urile rome şi nerome;
 Furnizează datele necesare elaborării proiectelor şi a recenzării corecte a
populaţiei şcolare;

2
  Identifică potenţiale cadre didactice rome (romi absolvenţi de liceu, elevi romi
performanţi);
 Semnalează şi mediază conflicte inter- şi intra-comunitare;
 Mediatizează informaţiile şi facilităţile privind educaţia pentru romi;
 Încurajează angrenarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii;
 Semnalează aspecte deosebite din comunitate în scopul sensibilizării
autorităţilor în soluţionarea lor

Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând

minorităţii rome pentru perioada 2014-2020 prevede existența a 600 de mediatori
școlari angajați la nivelul anului 2016. În cadrul prezentului proiect, la nivelul anului
2015 existau 520 de mediatori școlari și profesori de limba romani, dintre care 306
îndeplineau doar funcția de mediator școlar.
Studiile privind situația școlară a copiilor romi arată că aceștia se confruntă cu
o serie de dificultăți care țin atât de realitățile macrostructurale, cum ar fi sărăcia,
segregarea rezidențială și școlară, cât și de interacțiuni la nivel local, inclusiv în
cadrul școlii. Astfel, se atrage atenția asupra necesității implementării consistente a
unor politici de sprijin educațional, cum este medierea școlară. Cercetarea privind
mediatorii școlari în cadrul proiectului SocioRoMap aduce în vizor date importante
care ilustrează munca mediatorilor școlari. Aceștia declară că vizitele în comunitate,
monitorizarea și încurajarea prezenței elevilor la școală, monitorizarea situației
școlare și extrașcolare a copiilor aflați în risc de abandon școlar și colectarea de date
statistice sunt activitățile pe care le desfășoară cel mai des.
Mediatorul școlar rom, prin prisma atribuțiilor postului, asigură roluri
importante de reprezentare a intereselor familiilor/comunităților de romi în relație cu
autoritățile locale și cu alți actori relevanți în domeniul educației.

Mediatorul școlar este liantul dintre scoală, familie și comunitate deoarece

reprezintă școala în comunitate și comunitatea în școală. El colaborează cu cadrele
didactice preuniversitare, cu consiliul părinților, cu autoritățile locale și județene, cu
ONG-urile și cu partenerii unităților de învățământ preuniversitar. Participarea
părinţilor este adesea considerată una dintre cele mai importante caracteristici ale unei
şcoli eficiente. Pe lângă efectele pozitive ale participării părinţilor asupra achiziţiilor
elevilor, alte studii au identificat şi efecte pozitive legate de adaptarea socială a
copiilor, vizând aspecte, precum: comportamentul, motivaţia şi competenţele sociale
ale copiilor, relaţia dintre elevi şi profesori, relaţiile dintre copii. Implicarea părinţilor
sau a tutorilor în experienţele şcolare ale copiilor este esenţială pentru succesul
elevilor şi eficacitatea programelor de consiliere şcolară. Atunci când părinții, elevii și
ceilalți membri ai comunității devin și se consideră parteneri în educație, în jurul
elevilor se formează o comunitate de suport care poate funcționa ca un angrenaj bine
pus la punct.

Mediatorul școlar sprijină participarea tuturor copiilor din comunitate la

învațămantul obligatoriu, prin implicarea parinților în educația copiilor și în viața

3
școlii, prin facilitarea cooperarii între familii, comunitate și școală. Rezultatele mai
multor studii au dus la concluzia că implicarea familiei în parteneriatul cu şcoala
contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor, frecvenţei şcolare şi la dezvoltarea
responsabilităţii elevilor pentru activităţile şcolare. Se impune astfel în școli o
regândire a rolului familiei şi implicării comunitare în sprijinul părinţilor şi în
beneficiul elevilor.

Mediatorul școlar poate reduce nevoia de acțiuni disciplinare. Acesta ajută

cadrele didactice să-și adapteze discursul în functie de problemele elevilor, întarește si
dezvoltă încrederea între toți membrii comunității școlare, ajuta elevii să învețe mai
bine, să-și dezvolte anumite aptitudini dar și abilitățile de comunicare, construiește
încredere și promoveaza integrarea și respectul între comunități diferite.

Conflictul în școli constituie o problemă majoră și o provocare pentru cadrele

didactice și personalul unităților de învățământ din întreaga lume. Conflictele
nerezolvate pot duce de multe ori la acte de violență. Tendința generală în scoli pentru
rezolvarea conflictelor este cea cu pedepse pentru abateri disciplinare. Majoritatea
elevilor se conformează standardelor școlare pentru a evita pedepsele. Presiunea
simțită de elevi duce la erodarea stimei de sine și a încrederii în propria persoană.
Acesta nu este cel mai bun sistem pentru o dezvoltare normală academică și socială a
elevilor. Una din cele mai fundamentale nevoi umane este cea de siguranță iar absența
ei duce la un comportament deviant. Dacă mediul școlar nu este sigur iar cadrele
didactice nu înțeleg nevoile copiilor, atunci confictul și violenta devin inevitabile.
Transformarea întregii școli într-un mediu cooperant care rezolvă probleme a devenit
o necesitate. Școala nu este doar un loc unde elevii învață, este și locul unde își
dezvoltă cel mai mult abilitățile sociale.
În acest context, putem spune că mediatorul creează în școală un spațiu sigur
în care participanții pot să se asculte unul pe celălalt, să identifice cauzele disputelor,
să ajunga la cea mai bună soluție pentru fiecare parte implicată în procesul de mediere

4
sau să ajungă la un acord privind probleme punctuale dar și la măsuri ce pot fi aplicate
în mod efectiv și eficient. Mediatorul poate să contribuie și să ajute la formarea unor
abilități de relaționare între părinți și autoritățile școlare.
Cu toate acestea, mediatorul nu are puterea legală de a impune o anumită
soluție dar este persoana care identifică posibilele cauze ale conflictului,
monitorizează situaţiile de conflict și le mediază fără a leza în vreun fel demnitatea
cuiva. Chiar și în cazul în care tehnicile de rezolvare a conflictelor nu aduc rezultatul
scontat, ele conduc cel puțin la o îmbunătățire a situației iar conflictul nu mai ia
amploare.

Mediatorul școlar mai poate ajuta de asemenea părinții și autoritățile școlare

să rezolve neînțelegerile legate de evaluarea copilului, programul educațional al
acestuia sau orientarea către o anumită carieră. Această profesie este una tampon care
se află la granița cu alte științe cum ar fi: sociologia, psihologia, logopedia, științele
juridice, medicina.

Țările dezvoltate, în special Statele Unite și unele țări din Europa, au introdus
un program de mediere între elevi (“Student Peer Mediation”) care funționează cu
succes. Aceste programe îi învață pe elevi cum să devină proprii mediatori în mediul
școlar. Astfel, între 10 și 20 de elevi pe școală, care se oferă voluntar, sunt antrenați în
procesul de mediere. Aceștia au varstă apropiată cu părțile implicate în conflict și sunt
nominalizați de către elevi sau de către personalul unității de învățamânt și trebuie să
aibă următoarele abilități: să fie imparțiali, să aibă gândire critică și abilități de
comunicare, să aibă calități de lider și să fie empatici.

Rolul lor este acela de a rezolva conflicte minore și de a preveni bătăile.

Școlile care au introdus acest sistem au raportat urmatoarele beneficii:
- un mediu pozitiv și mai relaxat de învățare
- cadrele didactice și-au redus timpul alocat rezolvarii conflictelor
- reducerea incidenței conflictelor și a fenomenului de bullying
- reducerea absenteismului școlar
- scăderea problemelor legate de disciplina cu 70% - 80%.

Beneficiile medierii între elevi îi ajuta pe aceștia și în afara mediului școlar.

Acest tip de mediere afectează un numar mare de oameni, de la personalul școlii la
familiile copiilor și comunitate. Profesorii devin mai eficienți deoarece se pune mai
puțină presiune asupra lor, nu se mai implica atăt de mult în problemele de
discicplină. Astfel le ramane mai mult timp pentru procesul de învațăre. În familie se
reflectă consecințele acestui program, conflictele din afara școlii fiind și ele mai usor
de rezolvat. Dar poate cel mai important aspect este acela că abilitățile dobandite de
elevi îi vor ajuta să rezolve conflictele în mod pașnic în viața de adult.

5
 Programele de mediere între elevi necesită totuși anumite resurse, cum ar fi
nevoia de personal calificat care să-i învețe pe elevi tehnicile medierii sau materiale
ajutatoare de educare.

Bibliografie
Sarău, prof. univ. dr. Gheorghe. Documentar. Mediatorul şcolar rrom. Direcției
generale învățământ în limbile minorităților, 2013.
Florina POP, Bianca BALEA. ANCHETĂ DE CERCETARE MEDIATORI ȘCOLARI.
SocioRoMap, IDEA DESIGN & PRINT, 2017.
Adigüzel, İlkay Başak. "Peer Mediation in Schools." Procedia (Elsevier) 174
(February 2015): 826-829.
Urea, Roxana Ionela. Mediatorul școlar. Prima ediție. București, Romania: Editura
fundației România de măine, 2010.
Blake, Chris. classroom.synonym.com. https://classroom.synonym.com/ (accessed 10
17, 2020).
Brookes Publishing Company. eric.ed.gov. https://eric.ed.gov/?id=ED573285
(accessed 10 17, 2020).
DidactForm. www.didactform.snsh.ro. https://www.didactform.snsh.ro/baza-de-date-
online-cu-bune-practici-pentru-dezvoltarea-capacitatii-institutionale-a-scolilor-
defavorizate/mediatorul-scolar-necesitate-a-sistemului-de-invatamant-contemporan
(accessed 10 17, 2020).
—. didactform.snsh.ro. https://didactform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-
practici-pentru-educatie-incluziva-de-calitate/medierea-scolara-buna-practica-a-
managementului-educational (accessed 10 20, 2020).
Qualform. www.qualform.snsh.ro. https://www.qualform.snsh.ro/baza-de-date-online-
cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-educatiei-incluzive-de-calitate/beneficiile-
relatiei-scoala-familie (accessed 10 17, 2020).
Terrence Wheeler, John Stephens, Sanda Kaufman, Christine Carlson. Conflict
Management In Schools: Sowing Seeds for a Safer Society. Ohio Commission on
Dispute Resolution and Conflict Management, U.S. Department of Justice, U.S.
Department of Justice.