TEMA 5

CONTABILITATEA FINANŢĂRII
ŞI A NUMERARULUI

5.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei. Trăsăturile şi metoda finanţării din buget
5.2. Contabilitatea finanţării şi a numerarului în conturile curente bugetare
5.3. Evidenţa numerarului în casierie
5.4. Inventarierea casei şi contabilizarea divergenţelor constatate

5.1. Finanţarea bugetară şi sarcinile ei.

Trăsăturile şi metoda finanţării din buget
Prin intermediul finanţării bugetare se realizează sarcinile statului în domeniul economiei
naţionale, dezvoltării social-culturale, conducerii de stat, justiţiei, apărării etc.
Finanţarea bugetară reprezintă acordarea mijloacelor financiare din bugetul public
naţional instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor aprobate în buget.
Finanţarea se efectuează în conformitate cu alocaţiile bugetare aprobate în Legea bugetului de
stat / bugetelor raionale, municipale, săteşti, orăşeneşti.
Alocaţiile bugetare reprezintă limitele maxime de finanţare aprobate în buget, destinate
pentru cheltuielile instituţiilor publice şi alte activităţi.
Pentru fiecare instituţie publică alocaţiile bugetare sunt aprobate în planul secundar de
finanţare/deviz de cheltuieli.
Finanţarea din buget se caracterizează prin următoarele trăsături:
 mijloacele bugetare acordate instituţiilor publice pe calea finanţării servesc la
acoperirea unor cheltuieli cu caracter permanent şi destinaţie strict determinată, ca
retribuirea muncii, contribuţiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurări
medicale, serviciile comunale, achiziţionarea de bunuri materiale etc.;
 este nerambursabilă;
 se efectuează pe măsura îndeplinirii sarcinilor de plan a veniturilor bugetare;
 pentru o anumită instituţie finanţarea se efectuează dintr-un singur buget în funcţie de
subordonarea acesteia. Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt finanţare din bugetul
de stat, iar cele de subordonare locală – din bugetele raionale, municipale, săteşti,
orăşeneşti.
Finanţarea instituţiilor publice se efectuează lunar prin Trezoreria de Stat în baza planurilor
secundare de finanţare / devizelor de cheltuieli în condiţiile unui control strict ce creează
legalitatea, necesitatea şi eficienţa cheltuielilor bugetare.
Trezoreria de Stat reprezintă o unitate structurală a Ministerului Finanţelor, constituită din
Trezoreria Centrală şi trezoreriile teritoriale.
Trezoreria Centrală este un departament în cadrul Ministerului Finanţelor, iar trezoreriile
teritoriale sunt reprezentanţe ale Ministerului Finanţelor în teritoriu (raioane, municipii).
Trezoreria de Stat se prezintă ca o bancă a finanţelor publice prin care se efectuează
operaţiunile de încasări a veniturilor în bugetul public naţional şi de plăţi din bugetul public
naţional, asigurând echilibrul financiar.
Trezoreria de Stat este instituţia prin care se gestionează finanţele publice de care dispune
statul.
Planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli – documentul instituţiei publice ce
autorizează alocarea de resurse de la buget, prin care se stabileşte volumul anual al cheltuielilor
repartizate pe 12 luni şi destinaţia cheltuielilor conform clasificaţiei economice a cheltuielilor
bugetare.

1
 Astfel, planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli reprezintă bugetul instituţiei
publice pe perioada unui an bugetar.
Un buget este o previziune a veniturilor şi cheltuielilor unei instituţii publice pentru o
perioadă de timp, de regulă, pentru un an.
Modalitatea de elaborare şi aprobare a devizelor de cheltuieli a instituţiilor publice de
subordonare locală este reglementată de Regulamentul cu privire la devizele de cheltuieli a
instituţiilor publice şi repartizarea pe luni a bugetelor locale nr. 172 din 16.12.2014, iar pentru
instituţiile publice de subordonare de stat elaborarea şi aprobarea planurilor secundare de
finanţare este reglementată de Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor,
cheltuielilor şi surselor de finanţare ale bugetului de stat nr. 154 din 01.12.2010.
Finanţarea se efectuează prin metoda virării mijloacelor băneşti din contul trezorerial al
bugetului de stat / raional, municipal în contul trezorerial de cheltuieli (contul curent) al
instituţiei publice.
În scopul primirii finanţării din buget instituţiile publice întocmesc Delegaţia de retragere a
numerarului sau ordinul de plată, în funcţie de cheltuielile care urmează a fi acoperite din
finanţarea bugetară, pe care le prezintă la Trezoreria teritorială. Concomitent cu Delegaţia de
retragere a numerarului se prezintă următoarele Note justificative:
 nota justificativă privind plata salariilor, indemnizaţiilor şi achitarea contribuţiilor la
bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă
medicală;
 nota justificativă privind cheltuielile de deplasare;
 nota justificativă privind plata burselor;
 nota justificativă privind alte cheltuieli.
Notele justificative se prezintă în Trezoreria teritorială în două exemplare, unul rămâne în
Trezoreria teritorială, altul cu viza trezoreriei se remite instituţiei publice.
În cazul ridicării numerarului pentru plata retribuţiei concomitent cu Delegaţia de retragere
a numerarului se prezintă în Trezoreria teritorială şi ordinele de plată, în două exemplare, privind
transferul reţinerilor din salariu (impozitul pe venit, CIAS, PAM, cotizaţii sindicale), CAS şi
PAM.
În Trezoreria teritorială documentele de plată prezentate de instituţiile publice sunt
verificate sub aspectul corectitudinii întocmirii lor, încadrării sumelor de plată în limitele
alocaţiilor bugetare aprobate în planul secundar de finanţare / devizul de cheltuieli pe luna
respectivă.
Sumele alocaţiilor bugetare neutilizate de către instituţiile publice până pe 31 decembrie
sunt anulate la finele anului bugetar de către Trezoreria teritorială. De exemplu, suma alocaţiilor
bugetare aprobată în planul secundar de finanţare al instituţiei publice pe anul 20__ la subcontul
222140 „Apă şi canalizare”, constituie 40 000 lei. Până la 31 decembrie instituţia publică a utilizat
sub forma finanţării primită din bugetul de stat – 35 000 lei. Diferenţa de 5 000 lei (40 000–
35 000) va fi anulată pe 31 decembrie de către Trezoreria teritorială şi respectiv, nu va putea fi
utilizată în noul an bugetar ca sursă de finanţare din buget.

2
 5.2. Contabilitatea finanţării şi a numerarului
în conturile curente bugetare

Evidenţa finanţării din buget pentru cheltuielile curente ale instituţiilor publice (retribuirea muncii,
CAS, PAM, achiziţionarea serviciilor şi bunurilor materiale etc.) se ţine în subcontul de pasiv 149800
„Finanţare de la buget”. În credit se înregistrează finanţarea primită din buget. În debit – închiderea
soldului subcontului la finele anului. Soldul creditor reflectă suma finanţării primită din buget de la
începutul anului.
Fiecare instituţie publică dispune de un cont trezorerial de cheltuieli (în continuare – cont
curent) deschis în Trezoreria teritorială, în care se reflectă mişcarea mijloacelor bugetare ale
instituţiei.
Pentru evidenţa mijloacelor băneşti în conturile curente bugetare este destinat subcontul de
activ 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă naţională” În debit se
înregistrează finanţarea primită din buget. În credit – cheltuielile efectuate din contul curent.
Soldul debitor reflectă disponibilul bănesc în contul curent.
Operaţiunile ocazionate de mişcarea mijloacelor băneşti în contul bugetar curent sunt
contabilizate în nota de contabilitate (în continuare – NC) 2 – borderou cumulativ privind
circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente în baza extrasului din contul trezorerial de
cheltuieli, ordinului de plată, dispoziţiei de încasare.
În cazurile când instituţiile publice dispun de mai multe conturi curente deschise în Trezoreria
teritorială, pentru fiecare cont curent se întocmeşte o nota de contabilitate separată, care se
numerotează cu numerele 2a, 2b, 2c etc. şi respectiv conturile curente se numerotează – 431100a,
431100b, 431100c etc.

Tranzacţii:
1. Finanţarea primită din bugetul de stat în contul curent pentru achitarea salariului, CIAS,
PAM, impozitului pe venitul din salariu, cotizaţiilor sindicale etc.:
Dt 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 200 200 lei
Ct 149800 „Finanţare de la buget” – 200 200 lei
Concomitent se contabilizează transferul plăţilor conform destinaţiei:
2. Transferul impozitului pe venitul din salariu la bugetul municipal / raional din contul curent
al instituţiei publice:
Dt 519420 „Datorii aferente decontărilor
personalului privind impozitele” – 12 000 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 12 000 lei
3. Transferul CIAS (6%) la bugetul asigurărilor sociale de stat din contul curent al instituţiei
publice:
Dt 519430 „Datorii aferente decontărilor
personalului privind CIAS” – 7 000 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 7 000 lei
4. Transferul PAM reţinută din salariu la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
din contul curent al instituţiei publice:
Dt 519440 „Datorii aferente decontărilor
personalului privind primele de asigurări medicale
obligatorii” – 22 000 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 22 000 lei
5. Transferul cotizaţiilor sindicale sindicatului de ramură (60%) şi comitetului sindical al
instituţiei publice respective (40%) din contul curent (se întocmesc două ordine de plată –
3
 unul pentru transfer sindicatului de ramură, altul pentru transfer comitetului sindical al
instituţiei respective):
Dt 519450 „Datorii aferente decontărilor cu
membrii sindicatelor privind cotizaţiile de membru
al sindicatului” – 2 000 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 2 000 lei
6. Transferul pensiei alimentare destinatarului din contul curent al instituţiei publice:
Dt 519470 „Datorii aferente decontărilor privind
titlurile executorii” – 1 500 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 1 500 le
7. Transferul plăţii unităţii comerciale pentru mărfurile vândute în rate din contul curent al
instituţiei publice:
Dt 519490 „Alte datorii aferente decontărilor personalului privind retribuirea
muncii” – 1 400 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă naţională” – 1 400
lei
8. Transferul ratei de asigurare benevolă companiei de asigurări din contul curent al
instituţiei publice:
Dt 519460 „Datorii aferente decontărilor privind
virările fără numerar în baza contractelor de
asigurare benevolă” – 1 600 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 1 600 lei
9. Transferul salariului din contul curent al instituţiei publice la unitatea bancară pentru
plasare pe card:
Dt 519490 „Alte datorii aferente decontărilor
personalului privind retribuirea muncii” – 150 500 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 150 500 lei
10. Transferul comisionului bancar din contul curent al instituţiei publice:
Dt 222970 „Servicii bancare” – 200 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 200 lei
Evidenţa analitică pe subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională” este organizată în Cartea Mare. La finele fiecărei luni Trezoreria teritorială prezintă
instituţiilor publice Extrasul din Fişa executării planului de finanţare al instituţiei (Anexa 8),
în care este reflectată suma finanţării primită din buget în perioada de gestiune pe fiecare tip de
cheltuieli.
Modul de înregistrare a operaţiunilor aferente finanţării primite din buget este prezentat în
schema 5.2.1.

4
 Plan secundar de finanţare /
Deviz de cheltuieli

Ordine de plată (2 exemplare) Delegaţie de retragere

a numerarului

Trezoreria teritorială

Instituţia publică Banca comercială Agenţii economici

Registrul conturilor curente şi decontărilor

NC 1; 2; 6

Schema 5.2.1. Sistemul contabil aferent finanţării instituţiilor publice

5.3. Evidenţa numerarului în casierie

Instituţiile publice folosesc în activitatea lor un volum considerabil de mijloace băneşti în

numerar pentru plata salariilor, indemnizaţiilor, burselor, avansurilor spre decontare.
Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar sunt reglementate de Norme pentru efectuarea
operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992.
Conform acestei Norme, în casa instituţiilor se poate păstra zilnic o sumă maximă, în limita
soldului de casă stabilit de comun acord cu unităţile bancare, provenită din restituiri de avansuri
spre decontare nefolosite, din ridicarea de numerar de la unitatea bancară, precum şi din alte
sume aprobate prin acte normative.
Sumele ridicate de la unitatea bancară pentru plata retribuţiei, burselor, indemnizaţiilor etc.
se pot păstra peste limita soldului de casă timp de trei zile.
Încasările şi plăţile cu numerar se efectuează de către casier. Casierii sunt gestionari de
mijloace băneşti şi alte valori. Conducătorul instituţiei publice încheie cu casierul un contract de
răspundere materială deplină. Casierul nu are dreptul să încredinţeze altor persoane exercitarea
atribuţiilor sale, decât prin predarea – primirea gestiunii în baza ordinului conducătorului
instituţiei publice.
Casierul înregistrează încasările şi plăţile efectuate din casa în Registrul de casă în baza
dispoziţiilor de încasare, dispoziţiilor de plată, borderourilor de plată. La primirea documentelor
primare din compartimentul financiar-contabil casierul este obligat să verifice existenţa,
valabilitatea şi autenticitatea semnăturilor prin care se dispune plata, precum şi ataşarea tuturor
anexelor la documentele de plată. Înscrierile în registrul de casă se efectuează în două exemplare
prin foaia indigo cu pix sau cerneală. Exemplarul doi este detaşabil la care se anexează
dispoziţiile de încasare, dispoziţiile de plată şi se prezintă de către casier în contabilitate în
termenii stabiliţi. În contabilitate aceste documente se verifică sub aspectul legalităţii şi
corectitudinii întocmirii lor, apoi în baza lor se contabilizează operaţiunile de casă în NC 1 –
borderou cumulativ privind operaţiunile de casă.

5
 Pentru ridicarea numerarului din contul curent de la unitatea bancară în contabilitatea
instituţiei publice se întocmeşte Delegaţia de retragere a numerarului care se transmite
casierului. Casierul concomitent cu Delegaţia de retragere a numerarului prezintă în Trezoreria
teritorială Nota justificativă privind plata salariilor, contribuţiilor de asigurări sociale de stat,
primelor de asigurare medicale, în cazul când destinaţia numerarului ridicat este plata salariului. În
cazul ridicării numerarului pentru plata burselor concomitent cu Delegaţia de retragere a
numerarului se prezintă Nota justificativă privind plata burselor, iar în cazul ridicării numerarului
pentru plata deplasărilor în interes de serviciu – Nota justificativă privind plata deplasărilor în
interes de serviciu.
După primirea numerarului în casierie de la unitatea bancară se întocmeşte Dispoziţia de
încasare de către compartimentul financiar-contabil.
Evidenţa mijloacelor băneşti în casă se ţine pe subcontul de activ 434100 „Casa în monedă
naţională”. În debit – încasarea mijloacelor băneşti în casă. În credit – plata mijloacelor băneşti din
casă. Soldul debitor – disponibilul bănesc în casă.

Tranzacţii:
1. Suma mijloacelor băneşti ridicată în numerar din contul curent în casă pentru plata
retribuţiei, burselor, avansului spre decontare:
Dt 434100 „Casa în monedă naţională” – 400 000 lei
Ct 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial
în monedă naţională” – 400 000 lei
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
Dt 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională” – 400 000 lei
Ct 149800 „Finanţare de la buget” – 400 000 lei
2. Plata salariului din casă salariaţilor:
Dt 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii” – 330 000 lei
Ct 434100 „Casa în monedă naţională” – 330 000 lei
3. Bursa plătită din casă bursierilor:
Dt 519720 „Burse de studii studenţilor autohtoni” – 65 000 lei
Ct 434100 „Casa în monedă naţională” – 65 000 lei
4. Avansul plătit din casă titularului de avans:
Dt 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu
titularii de avans” – 5 000 lei
Ct 434100 „Casa în monedă naţională” – 5 000 lei
Dispoziţiile de încasare şi Dispoziţiile de plată se înregistrează şi se numerotează în
Registrul dispoziţiilor de încasare şi de plată de către contabilul responsabil al instituţiei publice.
Modul de înregistrare a operaţiunilor de casă este prezentat în schema 5.3.1.

Dispoziţie de încasare Dispoziţie de plată

Registrul de casă Raportul casierului

NC 1;2;8 Compartimentul
financiar-contabil

Schema 5.3.1. Sistemul contabil aferent operaţiunilor de casă

6
 5.4. Inventarierea casei şi contabilizarea
divergenţelor constatate

Conform Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a

Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992, pentru asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti în
fiecare instituţie publică casa trebuie verificată inopinat cel puţin o dată în trimestru, prin
numărarea banilor şi a altor valori aflate în casierie. De asemenea, inventarierea casei se
efectuează in cazul:
a) concedierii casierului;
b) plecării casierului în concediu anual de odihnă;
c) constatării faptelor de furt, fraude şi sustragere de mijloace băneşti.
Modalitatea de efectuare a inventarierii casei este reglementată de Regulamentul privind
inventarierea nr. 60 din 29.05.2012.
Pentru efectuarea inventarierii casei prin ordinul conducătorului instituţiei se desemnează
o comisie, care întocmeşte Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor
băneşti.
Comisia verifică numerarul de mijloace băneşti şi alte valori existente în casă (tichetele
pentru benzină, timbre poştale, foi de odihnă la staţiunile balneoclimaterice). Dacă se constată
neconcordanţe între soldul scriptic din registrul de casă şi cel efectiv, verificarea se extinde
asupra documentelor primare de casă, în vederea identificării cauzelor care le-au produs. În acest
caz în Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti se înscrie suma
lipsei de mijloace sau plusul constatat la inventarierea casei.
În rezultatul constatării lipsei sau plusului de mijloace băneşti se întocmeşte Registru de
verificare a rezultatelor inventarierii.
Comisia de inventariere întocmeşte Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii în
care se indică subdiviziunea supusă inventarierii, rezultatele inventarierii, propunerile comisiei
de inventariere privind compensarea plusurilor şi lipsurilor constatate şi persoanele responsabile
etc. După inventariere Procesul-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti,
Registru de verificare a rezultatelor inventarierii şi Procesul-verbal privind rezultatele
inventarierii se transmit pentru examinare conducătorului entităţii.
Recuperarea benevolă a lipsurilor de mijloace băneşti se efectuează în baza acordului
dintre entitate şi persoana culpabilă, cu respectarea prevederilor articolului 338 din Codul
Muncii al Republicii Moldova. În acest caz, entitatea va emite Acordul de recuperare, iar
persoana vinovată va prezenta Angajamentul de plată. În baza acestor documente se contabili-
zează lipsa imputată persoanei culpabile.
Pentru evidenţa lipsurilor imputate persoanei culpabile este destinat subcontul de activ
419520 „Creanţe aferente decontărilor cu personalul privind recuperarea daunei materiale
şi lipsurilor”. În debit – suma lipsei imputată persoanei culpabile în baza Acordului de
recuperare şi Angajamentului de plată / Deciziei instanţei de judecată. În credit – recuperarea
lipsei de la persoana culpabilă. Soldul debitor – creanţa instituţiei publice aferentă lipsei
imputată persoanei culpabile.
Evidenţa analitică pe subcontul 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu personalul
privind recuperarea daunei materiale şi lipsurilor” este organizată în Registrul conturilor
curente şi decontărilor forma nr. 292, cu indicarea numelui, prenumelui persoanei culpabile.
Tranzacţii:
1. Suma mijloacelor băneşti constatată lipsă la inventarierea casei, imputată persoanei
culpabile (casierului):
Dt 289900 „Alte cheltuieli ale instituţiilor publice” – 850 lei
Ct 434100 „Casa în monedă naţională” – 850 lei
Concomitent se contabilizează imputarea lipsei persoanei culpabile:
Dt 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu
personalul privind recuperarea daunei materiale şi – 850 lei
7
 lipsurilor”
Ct 149900 „Alte venituri ale instituţiilor publice” – 850 lei
Modul de înregistrare a operaţiunii aferente mijloacelor băneşti constatate lipsă la
inventarierea casei, imputată persoanei culpabile (casierului), este expus în schema 5.4.1.
Proces-verbal de Registru de Proces-verbal
inventariere a verificare a privind rezultatele
mijloacelor băneşti rezultatelor inventarierii
inventarierii

Acordul de
Registrul Registrul de casă recuperare,
conturilor curente
Angajamentul
şi decontărilor NC 1 de plată
Schema 5.4.1. Sistemul contabil aferent mijloacelor băneşti constatate
lipsă la inventarierea casei, imputată persoanei culpabile
2. Restabilirea lipsei de mijloace băneşti de către persoana culpabilă (casier) în casă:
Dt 434100 „Casa în monedă naţională” – 850 lei
Ct 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu
personalul privind recuperarea daunei materiale şi
lipsurilor” – 850 lei
Modul de înregistrare a operaţiunii aferente restabilirii lipsei de mijloace băneşti de către
persoana culpabilă în casă, este expus în schema 5.4.2.
Dispoziţie de încasare Registrul de casă Raportul casierului

Registrul conturilor curente şi decontărilor NC 1

Schema 5.4.2. Sistemul contabil aferent restabilirii lipsei de mijloace
băneşti de către persoana culpabilă
3. Reţinerea lipsei de mijloace băneşti din salariul persoanei culpabile:
Dt 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii” – 850 lei
Ct 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu
personalul privind recuperarea daunei materiale şi
lipsurilor” – 850 lei
În cazul când lipsurile constatate la inventarierea casei nu sunt recunoscute de către casier
sau când lipsurile sunt generate de furturi prin spargere de către infractori sumele aferente
acestor lipsuri sunt transmise organelor de anchetă. Pentru evidenţa acestor lipsuri este destinat
subcontul de activ 419530 „Creanţe ale personalului privind alte operaţiuni”. În debit –
lipsurile depistate transmise organelor de anchetă. În credit – imputarea lipsei persoanei
culpabile în baza hotărârii instanţei de judecată sau stingerea sumei lipsei în cazul când n-a fost
depistată persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanţa de judecată. Soldul debitor –
suma lipselor transmise pentru examinare în organele de anchetă.
Evidenţa analitică pe subcontul 419530 „Creanţe ale personalului privind alte
operaţiuni” este organizată în Registrul conturilor curente şi decontărilor forma nr. 292, cu
indicarea denumirii organului de anchetă.
Tranzacţii:
1. Suma lipsei de mijloace băneşti constatată în rezultatul spargerii seifului din casă de către
infractori şi intentarea unui dosar la organele de anchetă / nerecunoaşterii lipsei de mijloace
băneşti de către casier:
Dt 419530 „Creanţe ale personalului privind alte
operaţiuni” – 10 000 lei
8
 Ct 434100 „Casa în monedă naţională” – 10 000 lei
2. Imputarea lipsei de mijloace băneşti persoanei culpabile în baza hotărârii instanţei de
judecată:
Dt 419520 „Creanţe aferente decontărilor cu
personalul privind recuperarea daunei materiale şi
lipsurilor” – 10 000 lei
Ct 419530 „Creanţe ale personalului privind alte
operaţiuni” – 10 000 lei
3. Stingerea lipsei de mijloace băneşti în cazul când nu este stabilită
persoana culpabilă de către organele de anchetă / instanţa de judecată:
Dt 149800 „Finanţare de la buget” – 10 000 lei
Ct 419530 „Creanţe ale personalului privind alte
operaţiuni” – 10 000 lei
4. Surplusul de mijloace băneşti constatat la inventarierea casei:
Dt 434100 „Casa în monedă naţională” – 180 lei
Ct 149800 „Finanţare de la buget” – 180 lei