UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ BUCUREȘTI FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

PROIECT POMOLOGIE

STUDENT:
Dorobanțu Mihaela
AN IV

2021
Înființarea și întreținerea unei plantații de măr cu suprafața de 8 ha, în
zona București, județul Ilfov

1. Memoriul descriptiv
Obiectivul proiectului
Prin acest proiect mi-am propus să descriu toți pașii care trebuie urmați pentru a putea înființa și
întreține o plantație de măr cu suprafața de 8 ha în localitatea în zona București, județul Ilfov.
Condiţiile pedoclimatice ale zonei București
Clima municipiului Bucureşti este moderat-continentală, cu o temperatură medie anuală
de 10-11°C; influenţele vestice şi sudice explică prezenţa toamnelor lungi şi călduroase, a
unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Acest climat moderat-continental
prezintă unele diferenţieri ale temperaturii aerului, specifice oraşelor mari, cauzate de
încălzirea suplimentară a reţelei stradale, de arderile de combustibil, de radiaţia exercitată de
zidurile clădirilor etc. În general iernile sunt reci, cu zăpezi abundente, însoţite deseori de
viscole.
Temperatura medie lunară cea mai scăzută se înregistrează în luna ianuarie, cu o valoare
medie de -3°C. Vara este foarte cald, în iulie temperatura medie este de 23°C, uneori atinge
chiar 35-40°C. Pe fondul variaţiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o
serie de modificări termice locale, generate de structură şi funcţionalitatea oraşului, punând în
evidenţă unele diferenţieri între climatul specific teritoriului construit şi cel al zonelor sale
exterioare. O primă constatare, în acest sens, se referă la oscilaţiile termice diurne: dimineaţa,
temperaturile medii orare cele mai scăzute apar în oraş la Filaret cu o oră mai târziu decât la
Băneasa.
De asemenea se pot observa diferenţieri şi la valorile temperaturii extreme absolute.
Astfel reiese în mod clar rolul de „insulă termică” pe care îl joacă Bucureştiul în raport cu
împrejurimile. În cea ce priveşte îngheţul, data medie a apariţiei primului îngheţ se situează la
1 noiembrie, iar a ultimului îngheţ la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-100 zile. În schimb
vara se înregistrează în medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste
30°C.
Vânturile
În general teritoriul oraşului şi zonele sale limitrofe înconjurate de păduri beneficiază de
o circulaţie normală a maselor de aer, deosebit de favorabilă menţinerii unei atmosfere relativ
stabile. Vânturile dominante, resimţite în toate anotimpurile, sunt cele de est (21,2%), urmate
de cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) şi sud-vest (11,2%). Frecvenţa calmului
atmosferic este de 18,9%. În cea ce priveşte viteza lor, cele mai mari valori medii anuale le
înregistrează vânturile de nord-est (2,4 m/s), urmate de cele din est şi vest (cu 2,3 m/s).
Numărul zilelor cu vânt tare (peste 16 m/s) este în medie de 14 pe an. Ca şi în cazul
regimului temperaturilor, analiza vânturilor evidenţiază aceleaşi diferenţieri între perimetrul
construit şi zona sa exterioară. Rolul de obstacol pe care îl îndeplinesc construcţiile oraşului
face ca situaţiile de calm să aibă o frecvenţă de 2 ori mai mare faţă de zona periferică.
Precipitaţiile
Precipitaţiile sunt scăzute, în medie de 585 mm pe an, dar au debitul mai ridicat vara: cele
mai mari cantităţi medii lunare de precipitaţii cad în iunie (circa 85 mm), iar cele mai scăzute
în martie (15 mm). În medie, pe teritoriul Bucureştiului cad precipitaţii în 117 zile/an.
Diferenţierile de relief, natura şi particularităţile pe care le imprimă suprafeţei terenurilor
construcţiile urbane au dus la conturarea următoarelor trei tipuri de microclimate:
microclimatul zonei centrale a oraşului, aflat sub influenţa directă a densităţii
construcţiilor urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate, calmul atmosferic şi nebulozitatea
are o frecvenţă mai mare;
• microclimatul zonelor industriale, unde ceţurile şi ploile sub forme de averse apar
mai frecvent datorită impurităţilor din aer;
• microclimatul din zonele rezidenţiale periferice, care se aseamănă mult cu
microclimatele naturale exterioare oraşului, caracterizându-se prin vânturi mai
puternice şi temperaturi mai scăzute.
În ceea ce privește favorabilitatea condiţiilor naturale pentru amplasarea plantaţiilor
pomicole, zona București este situată în Regiunea a IX-a – Câmpia Română de Vest
(Câmpia Olteniei şi Munteniei).
 2. Memoriu justificativ
Alegerea si stabilirea sortimentului de soiuri si portaltoiul JONATHAN
Obţinut în 1880 în S.U.A. Ocupă o pondere însemnată în sortiment fiind foarte apreciat de
producători şi consumatori.
Pomul este de vigoare mijlocie, cu rodire standard. Are frunze mici şi mijlocii, obovate, prelung
acuminate, cu o pubescenţă cenuşiu-argintie. Este sensibil la rapăn şi foarte sensibil la făinare.
Un soi precoce, autofertil, bun polenizator şi un foarte bun genitor. Are potenţial mare de
producţie, capacitate de autonormare a rodului, plasticitate ecologică putând fi cultivat în toate
zonele de cultură ale mărului. În timp soiul a suferit o degenerare genetică, în prezent fiind mai
sensibil la boli, cu fructe de mărime mică spre mijlocie, capacitate slabă de păstrare a fructelor.
Datorită carenţei de calciu în sol (sub limita optimă de 140-150 mg/100g sol), în depozit se
manifestă fiziopatia cunoscută sub numele de Bitter pit sau boala petelor amare.
Fructele sunt mijlocii, sferice, aproape tronconice, rotunjite la ambele capete. Epicarpul subţire,
ceros, de culoare galben verzui pe partea umbrită, acoperit aproape în întregime cu roşuviu,
sângeriu şi cu striuri pe partea expusă la soare. Genetic, prezintă pe suprafaţa fructelor rugină
fină sub forma de reţea (filamente de miceliu) în special în zona mai intens colorată şi rugină sub
formă de puncte şi raze în cavitatea pedunculară. Atât cavitatea pedunculară, cât şi cea calicială
sunt adânci şi înguste. Caliciul este mic şi întotdeauna închis cu sepalele bine strânse la vârf.
Pulpa gălbuie, uneori cu infiltraţii roz sub epicarp, este fină, crocantă, suculentă, cu gust perfect
echilibrat (dulce şi armonios acidulată), cu aromă specifică. Un soi de calitate superioară pentru
masă..
Maturitatea de recoltare - sfârşitul lunii septembrie, prima decadă din octombrie.
GOLDEN DELICIOUS
A fost obţinut în S.U.A. în anul 1900. Este cel mai răspândit soi din Europa şi pe plan
mondial.
Pomul este de vigoare mijlocie, rodeşte pe ramuri lungi (în special pe nuieluşe), tipul III
de fructificare. Coroana este globuloasă şi cu tendinţă de aglomerare. Are frunze ovat-eliptice,
involute, de culoare verde-gălbuie. Este sensibil la rapăn şi făinare, precoce şi productiv, bun
genitor şi polenizator, dar se supraîncărcă, neavând capacitate de autoreglare a rodului, este
predispus alternanţei de fructificare. Preferă zonele cu umiditate relativă mai scăzută. În condiţii
deficitare, ecologice sau tehnologice, formează plasă de rugină sub formă de miceliu (rusetting).
În zonele nefavorabile sau la supraproducţie, calitatea fructelor rămâne slabă, nefiind apte pentru
consum în stare proaspătă. Pe perioada păstrării, se deshidratează uşor, necesitând spaţii cu
umiditate ridicată.
Fructele mijlocii sau mari, ovosferice (sfero-conice îngustate spre caliciu), uşor
asimetrice, prezintă 5 coaste şi creste, puţin proeminente. Epicarpul subţire, galben auriu, uneori
cu uşoară pată de culoare pe partea însorită, prezintă puncte mari de rugină, rare. Pedunculul este
foarte lung, subţire şi ierbaceu. Cavitatea pedunculară este îngustă şi adâncă. Caliciul este
semideschis iar cavitatea calicială potrivit de adâncă şi de largă. Formează o cameră axială destul
de mare, care comunică cu lojele seminale. Pulpa este gălbuie, crocantă, suculentă, pronunţat
dulce, slab acidulată cu aromă discretă de cantalup, de calitate foarte bună pentru masă.
Maturitatea de recoltare - în octombrie. Fructele se consumă din noiembrie până în martie-
aprilie.
IDARED
Obţinut în S.U.A. din încrucişarea soiurilor Jonathan şi Wagener premiat, difuzat în 1942.
La noi în ţară a fost autorizat în anul 1979.
Pomul este de vigoare mare, cu frunze mici, ovate, acuminate, cu capacitate bună de
ramificare, înfloreşte timpuriu dar eşalonat, foarte productiv şi constant în fructificare. Este
destul de sensibil la rapăn, făinare şi arsura bacteriană. În zonele mai înalte, fructele rămân slab
colorate.
Fructele sunt mijlocii-mari, sferic turtite, puţin asimetrice, cu 5 coaste largi. Epicarpul
subţire, galben ca paiul, este acoperit cu roşu zmeuriu, viu şi cu dungi late roşii intens. Pulpa
albgălbuie, consistentă, foarte fină, suculentă, acidulat-dulce, cu aromă intensă, asemănătoare
soiului Jonathan, de calitate foarte bună pentru masă. Fructele seamănă cu cele de Wagener, sunt
mai uniforme, au dungile roşii mai pronunţate şi aciditatea mai evidentă. Fructele au capacitate
bună de păstrare, înregistrând pierderi reduse pe perioada depozitării.
Maturitatea de recoltare - în octombrie, iar fructele se consumă din noiembrie până în
aprilie-mai.
 Portaltoiul MM 106 - este cel mai utilizat portaltoi pentru măr, este de vigoare
submijlocie, are înrădăcinare şi capacitate de înmulţire bună în pepinieră, imprimă soiurilor
precocitate, calitate fructelor şi constanţă în fructificare.

3. Memorial tehnic

Planul de planatre
Nr S Soi/port % S soi Dist plant Nr pl/ Nr pl Rez Total
parc parc soi ha ha parc 3%
ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4=1x3 1ha/5x6 8=7x4 9=3% 10=8+9
din8
1 2,64 Jonathan/MM106 40 0,96 4 3 833 880 26 906

Golden 40 0,96 4 3 833 880 26 906

delicious
/MM106
Idared/MM106 20 0,48 4 3 833 440 13 453
2 2,64 Jonathan/MM106 40 0,96 4 3 833 880 26 906
Golden 40 0,96 4 3 833 880 26 906
delicious
/MM106
Idared/MM106 20 0,48 4 3 833 440 13 453
3 2,4 Jonathan/MM106 40 1,06 4 3 833 800 24 824
Golden 40 1,06 4 3 833 800 24 824
delicious
/MM106
Idared/MM106 20 0,53 4 3 833 400 12 412
Total 7,68 6400 192 6592
ha

Schița organizării terenului

 ZÎ A A ZÎ
6m 132 m 2m 132 m 2m 120 m 6m
Parcela 1 Parcela 2 Parcela 3

L= 2,64 ha 2,64ha 2,4 ha

200
m

CALCULUL SUPRAFEȚEI OCUPATE DE DRUMURI (SUPRAFAȚA

NECULTIVATĂ):
S drumurilor = SZÎ + SA
SZÎ = 2 x (200 m x 6 m) = 2400 m²
SA = 2 x (200 m x 2 m) = 800 m²
S drumurilor = 2400 m² + 800 m² = 0,32 ha
CALCULUL SUPRAFEȚEI DE TEREN CULTIVAT:
S cultivată = suma suprafețelor celor 3 parcele = 2,64 ha + 2,64 ha + 2,4 ha = 7,680 ha
Total suprafață = S drumuri + S cultivată = 0,32 ha + 7,680 ha = 8 ha
Deviz cadru pt pregatirea terenului (orientativ)

Nr crt Denumirea lucrarii UM material manopera utilaj transport total

Defrisat vegetatie existent Ha 28

1.
8 ha x ct 3,5 = 28
Scos buturugi, cioate 8 Ha 28
2.
ha x ct 3,5 = 28
Scarificat Ha 40
3.
8 ha x ct 5 = 40
Nivelarea de exploatare Ha 36
4.
8 ha x 4,5 ct = 36
Fertilizare ing. Organice 12
5.
8 ha x 1.5 ct = 12
Necesar gunoi de grajd 30 T 240
6.
t/ha x 8 ha = 240
Transport gunoi de grj. t km 2400
7.
240 t x 10 km = 2400
Incarcat, descarcat gunoi 2,4
8. de grajd
240 t x 0,005 x 2 = 2,4
Necesar ingr chimice t
9. 8 ha x 200 kg/ha P = 1,6 t t 1,6
8 ha x 350 kg/ha K = 2,8 t 2,8
Necesar pesticide 0,6
pentru dezinfectia t
10.
solului 8 ha x 80 kg/ha
= 0,6 t
Incarcat+ descarcat ing t 0,1
chimice si pesticide = 1,6
t P + 2,8 t K + 0,6 t
11.
pesticide
=5t
5 t x 2 x 0,005 = 0,1
Transport ingr chimice si t km 75,6
12. pest
5 t x 15 km = 75,6
Feritilizare cu P ha 1,4
13.
8 ha x 0.17 = 1,4
Fertilizare cu K + pesticid ha 3,2
14.
8 ha x 0.4 = 3,2
Aratura de incorporare ha 8
15.
8 ha x 1 = 8
16. Discuit aratura 2 ori 8 ha 3
 ha x 0.19 x 2 = 3
Parcelarea terenului 8 ha 0,8
17.
ha/10 = 0,8
18. Semanat alei și DS ha 0,02
S alei = 800 m² = 0,08 ha x
0.21 = 0,02
Necesar saminta 30 g/mp kg 24
19.
(30 g x 800 m²)/1000 = 24
20. Total deviz* 0,8 161,2 2475,6
• - se va calcula in zile om sau haan (hectare aratura normala)

Lista de materiale / pregatire teren

Nr.crt Denumirea materialului Um cantitate
1 Gunoi de grajd t 240
2 Ingr.chimice K t 2,8
3 Ingr, chim P t 1,6
4 Pesticide kg 640
5 Samanta gazon kg 24

Deviz cadru pt plantare

Nr Denumirea lucrarii um material manopera utilaj transport total
crt
Necesar picheti 50% nr buc 3200
pomi
(6400 pomi x 50)/100 =
3200 picheti
Confectionat picheti o buc 0,8
zi/10 ha
(7,68 ha x 1 zi)/ 10 ha = 0,8
Pichetat 2 ha/om/zi ha 3,8
7,68 ha/2 = 3,8
Transport picheti o zi/5 ha t 1,5
7,68 ha/5 = 1,5
Necesar pomi buc 6592
Transport mat sad T/km 98,9
1 pom = 1 kg
6592 pomi x 1 kg/1000 =
6,59 t
6,59 t x 15 km = 98,9
Incarcat + descarcat mat sad t 0,01
6,59 t x 2/2000 = 0,01
 Necesar sant pt stratificare ml 131,8
50 pomi/ml
6592 pomi/50 = 131,8
Sapat sant pt stratificare 50 2,6
ml/zi = 131,8/50 = 2,6
Stratificat si scos de la Mii 6,6
stratificat nr pomi x 2/2000 buc
buc/om = 6592 pomi x
2/2000 = 6,6
Fasonat sistem radicular Mii 6,6
1000 buc/om = 6592 pomi buc
/1000 = 6,6
Mocirlit 1900 buc Mii 3,4
6400 pomi /1900 = 3,4 buc
Repartizat mat sad la Mii 6,4
groapa 1000 buc buc
6400 pomi /1000 = 6,4
Sapat gropi pomi cf – o,005 buc 32
6400 pomi (gropi) x 0,005 =
32
Plantat lucrare complete 56 buc 114,3
buc/om pomi
6400 pomi/56 = 114,3

Total deviz* 144,5 32,0 100,4

• - se va calcula in zile on sau haan (hectare aratura normala)

Lista material pt plantare

Lista de materiale / plantare
Nr.crt Denumirea materialului um cantitate
1 Pomi bucati 6592
2 Picheti Bucati 3200,0
3 Total Bucati 9792

Deviz cadru pt intretinerea plantatiei anul I

Nr Denumirea lucrarii um material manopera utilaj transport total

crt
21. Taiere de proiectare a buc 18,3
coroanei 350/zi
 6400 pomi/ 350/zi =
18,3
Taieri in verde 2 buc 32
ori/400/zi
22.
(6400 pomi/ 400/zi) x 2
ori = 32
Necesar pomi pt goluri buc 330
5% din nr pomi + rez
3%
23.
(6400 pomi x 0,05) +
(6400 pomi x 0,05 x
0,03) = 330 pomi
Transport mat sad T/km 3,3
1 pom = 1 kg
24. 330 pomi x 1 kg/1000 =
0,33 t
0,33 t x 10 km = 3,3
Incarcat + descarcat t 0,7
25.
0,33 t x 2 = 0,7
Necesar șant pentru ml 0,1
stratificare
50 pomi/ml = 330
26.
pomi/50 = 6,6 ml
Sapat sant pt stratificare
6,6 ml/50 ml/zi = 0,1
Stratificat si scos de la Mii buc 0,3
stratificat
27.
330 pomi x 2/2000
buc/om = 0,3
Fasonat sistem radicular Mii buc 0,3
28.
330 pomi /1000 = 0,3
Mocirlit Mii buc 0,3
29.
320 pomi/1000 = 0,3
Repartizat mat sad la Mii buc 0,3
30.groapa
320 pomi/1000 = 0,3
 Sapat gropi pomi buc 6,4
31.
320 pomi/50 = 6,4
Plantat lucrare complete buc 5,7
32.
320 pomi/56 = 5,7

Fertilizare faziala 2 ori buc 1,5

1 zi/ 10 ha
33.
(7,68 ha x 2) /10 ha =
1,5
Necesar ingrasaminte kg 192
Nr pomi x 30 g
34.
6400 pomi x 30 g/1000
= 192 kg
Irigare 3 ori ha 11,5
Supra x 3 / norma de
35.
lucru 2 ha = 7,68 ha x 3/2
= 11,5
Necesar pesticide 0,022
0.5 litri sol/pom = 0,5 l x
6400 pomi = 3200 l apă/
un tratament 1.Captan
0,2% - 6,4 kg Fastac
0,1% - 3,2 l
36.
2. Dithan 45M 0,2 – 6,4
kg
Nissorun 0,1% - 3,2 l
3.Score 250EC – 0,05 =
1,6 l
Decis ),05 = 1,6 l
Transport pesticide Kg, t 0,22
37.
0,022 t x 10 km = 0,22
Pregatit solutie Mii l 4,8
a)Nr pomi x nr trat x
38. 0,5 litri = 6400 pomi x nr
trat. 3 x 0,5 l = 9600 l
9600/2000 = 4,8
 Stropit in livada cu buc 19,2
39.vermorel de 3 Ori
9600/500 = 19,2
Lucrari manuale pe rand ha 109,7
4 ori
10000 x 4 tr /7oo mp
(0,07 ha)
D=4m
40. S cultivată = 7,68 ha
S lucrată manual = 7,68
ha x 0,25 = 1,92 ha
1,92 ha x 4 tr/0,07 ha
norma unui muncitor =
109,7
Lucrari mecanice pe ha 4,6
interval sau cosit iarba 4
ori
S lucrată manual = S
41.
cultivată - S lucrată
manual = 7,68 ha - 1,92
ha = 5,76 ha
5,76 ha x 4 x 0,2 = 4,5
Protectia antirozătoare 5 1,5
42.
ha/zi = 7,68 ha/5 = 1,5
43. Total deviz* 212,8 4,6 3,5
• - se va calcula in zile on sau haan (hectare aratura normala)
Nr. pomi 6400
0,5 l x 6400 = 3200 l apă
1. Captan 0,2%: 100 l...0,2 kg
3200 l...x
x = 3200 x 0,2/100 = 6,400
Fastac 0,1% = 6,400/2 = 3,200
0,5 l x 6400 = 3200 l apă
2. Dithan 45M 0,2% = 6,400
Nissorun 0,1% = 3,200
0,5 l x 6400 = 3200 l apă
3. Score 250Ec 0,05%: 100 l ... 0,05 l
3200 l... x
x= 3200 x 0,05/100 =1,6000
Decis 0,05% = 1,600
Total substanțe = 22,400 kg = 0,022 t
Total soluție = 3200 l apă x 3 tratamente = 9600 l soluție

Lista de materiale / intreţinere anul I

 Nr.crt Denumirea materialului um Cantitate
1 Pomi Bucati 330
2 Ingrasaminte Kg 192
3 Pesticide Tone 0,022

Deviz cadru pt intretinerea plantatiei anul II

Nr Denumirea lucrarii um material manopera utilaj transport Total

crt
Taiere de formare a buc 12,8
coroanei 500 pomi/zi 6400
pomi/500 = 12,8
Adunat ramuri 5 ha/zi ha 1,5
7,68 ha/5 = 1,5
Taieri in verde 2 ori buc 25,6

500pomi/zi
6400 pomi x 2/500 = 25,6
Necesar pomi pt goluri buc 198
3% din nr pomi + rez 3%
(6400 pomi x 0,03) +
(6400 pomi x 0,03 x 0,03)
= 198 pomi
Transport mat sad T/km 3
1 pom = 1 kg
(198 pomi x 1 kg)/1000 =
0,2 t
0,2 t x 15 km = 3
Incarcat + descarcat t 0,4
0,2 t x 2 = 0,4
Sapat sant pt stratificare ml 0,8
198 pomi /50 pomi/ 5 ml
= 0,8
Stratificat si scos de la Mii buc 0,4
stratificat
198 pomi x 2/1000 = 0,4
Fasonat sistem radicular Mii buc 0,2
198 pomi/1000 = 0,2
Mocirlit Mii buc 0,2
192 pomi /1000 = 0,2
Repartizat mat sad la Mii buc 0,2
groapa
192 pomi /1000 = 0,2
Sapat gropi pomi 192 buc 3,8
pomi /50 = 3,8
Plantat lucrare complete buc 3,4
192 pomi /50 = 3,4
Fertilizare faziala 2 ori ct buc 3,1
0.2
7,68 ha x 2 x 0,2 = 3,1
Necesar ingrasaminte kg 1152
150 kg/ha x 7,68 ha =
1152 kg
Irigare 2 ori ha 7,7
Supra x 2 / norma de
lucru 2 ha 7,68 ha x 2/2ha
= 7,7
Necesar pesticide* 500 l t 0,044
sol trat iarna = 7,68 ha x
500 l = 3840 l
1. Captan 0,2%
100 l.....0,2 kg
3840 l....x
x = 3840 x 0,2 /100 =
7,680
Fastac 0,1% = 7,680/2 =
3,840
600 l sol trat vara = 7,68
ha x 600 l = 4608 l
2. Dithan 45M 0,2% =
100 l......0,2 kg
4608 l...x
x = 4608 x 0,2/100 =
9,216
Nissorun 0,1% = 9,216 /2
= 4,608
600 l sol trat vara = 7,68
ha x 600 l = 4608 l 3.
Score 250Ec 0,05% =
100 l......0,05 l
4608 l...x
x = 4608 x 0,05/100 =
2,304
Decis 0,05% = 2,304
600 l sol trat vara = 7,68
ha x 600 l = 4608 l 4.
Captan 0,2%
100 l... 0,2 kg
4608 l...x
x = 4608 x 0,2 /100 =
9,216
Fastac 0,1% = 9,216 /2 =
4,608
Total substanțe = 43,776
kg = 0,044 t
Transport pesticide 0,044 Kg, t 0,4
t x 10 km = 0,4
Pregatit solutie Mii l 9
a) 500 l sol trat iarna
x1 x
7,68 ha = 3840 l
b) 600 l sol trat vara
x 3 x 7,68 ha = 13824 l
total = a + b = 17664
17664 / 2000 = 9
Stropit in livada cu buc 0,04
 mecanic 4 Ori
S x 4 x 0,2 ct = 7,68 ha x
4 x 0,2 = 0,04
Lucrari manuale pe rand 4 ha 109,7
ori %
Supraf/norma unui
muncitor 700 mp = 0,07
ha D =
4m
S cultivată = 7,68 ha
S lucrată manual = 7,68
ha x 0,25 = 1,92 ha 1,92
ha x 4 tr /0,07 =
109,7
Lucrari mecanice pe ha 3,9
interval sau cosit iarba 4
ori ct 0.17
S lucrată manual = S
cultivată - S lucrată
manual = 7,68 ha - 1,92
ha = 5,76 ha
5,76 ha x 4 x 0,17 = 3,9
Protecţie antirozătoare 5 1,5
ha/zi = 7,68 ha/5 = 1,5

Total deviz* 180 4 3

 - numarul de tratamente va creste cu 2-3, deoarece presiune infectioasa este mai mare ca in
primul an.

Lista de materiale / intreţinere anul II

Nr.crt Denumirea materialului um Cantitate
1 Pomi Buc 198
2 Ingrasaminte t 1,2
3 Pesticide t 0,04

Deviz centralizator
Nr Devizul um material manopera utilaj transport Total
crt
Deviz 1 - pregatire 0,8 162,1 2475,6
Deviz 2 - plantare 144,5 32,0 100,4
Deviz 3 – întreţinere I 212,8 4,6 3,5
Deviz 4 – întreţinere II 180,2 3,9 3,4
Total zn haan t/km