PROIECT DREPTUL MEDIULUI

TEMA:
Poluarea prin deşeuri periculoase a subsolului
Cauze,efecte,soluţii

Cuprins

Introducere …....................................…...................... 2

Ce sunt deşeurile periculoase? ..................................2

Efectele deșeurilor periculoase asupra mediului......3

Categorii de deşeuri periculoase …............….......... 3

Cum diminuăm efectele deşeurilor periculoase .......5

Bibliografie ...................................................................9

Poluarea prin deşeuri periculoase a subsolului

Cauze,efecte,soluţii

Deşeurile periculoase sunt reprezentate de materiale, substanţe sau produse care

provoacă poluare gravă sau riscul de daune asupra oamenilor sau animalelor. Legislația
națională definește deșeurile periculoase drept orice deşeuri care prezintă una sau mai
multe dintre următoarele proprietăţi: sunt explozive; oxidante; inflamabile; iritante (iritarea
pielii și leziuni oculare); toxice prin aspirare; cancerigene; corozive; infecțioase; mutagene.

Caracteristicile deşeurilor periculoase – Ce sunt deşeurile periculoase?

De ce deşeurile periculoase constituie o problemă importantă?
 După cum însăşi denumirea o indică, deşeurile periculoase sunt dăunătoare sănătăţii
umane precum şi mediului biologic. Activităţile industriale utilizează produse chimice
prelucrate artificial precum şi diferite metale grele extrase din subteran ce nu existau sau
nu prezentau o cantitate apreciabilă în biosfera naturală, acolo unde organismele vii au
fost concepute sau au evoluat. Astfel, deşeurile cu conţinut de produse chimice şi / sau
conţinut excesiv de metale grele pot fi periculoase pentru vietăţi. Activitatea industrială ce
ne-a făcut viaţa mai confortabilă şi mai bună produce deşeuri periculoase ce aduc un grad
de risc atât vieţii noastre cât şi mediului înconjurător.

Unul din exemplele istorice ce arată un impact negativ asupra activităţii umane şi
mediului înconjurător este dat de Love Canal din Statele Unite. Proprietatea imobiliară
construită pe o rampă de depozitare a deşeurilor din produse chimice dezafectată a
devenit grav contaminată iar 900 de familii au fost fortaţe a fi evacuate. Curăţirea
amplasamentului a costat aprox. 140 milioane USD. Acest exemplu demonstrează în mod
cert importanţa unei gestiuni adecvate a deşeurilor periculoase.

Din punct de vedere tehnic, deşeurile periculoase pot fi definite din trei puncte de
vedere:
1.Tipul de deşeu ce prezintă una din `proprietăţile periculoase’ în anumite procese SAU
deşeul ce conţine unul dintre constituenţii cuprinşi în listă ce au proprietăţi periculoase.

2.Componente ale diferitelor tipuri de deşeuri ce dau posibilitatea deşeurilor de a fi

periculoase atunci când au un anumit grad de periculozitate .

3.Proprietăţi ce pot face ca deşeurile să fie periculoase Figura de mai jos prezintă
conceptul de bază pentru deşeurile periculoase din Catalogul European pentru Deşeuri
(CED) ce cuprinde cele trei puncete de vedere.

Figura de mai jos prezintă conceptul de bază pentru deşeurile periculoase din Catalogul
European pentru Deşeuri (CED) ce cuprinde cele trei puncete de vedere.
 Care sunt efectele deșeurilor periculoase asupra mediului?
Bateriile și acumulatorii:
Bateriile sunt instrumente utile, dar cu o perioadă de viață limitată. Ce se întâmplă cu ele
după moartea lor? De cele mai multe ori ele sunt aruncate la gunoi. Lucru greșit!,
deoarece bateriile și acumulatoarele au un impact negativ asupra mediului și sănătății
omului, din cauza metalelor ce le conțin: Hg, Ni, Pb, Cd, Li.

Aruncând bateriile și acumulatorii la coș, împreună cu deșeurile menajere, trebuie să fim

conștienți de faptul că ne punem în pericol sănătatea și viața, pentru că metalele
componente contaminează solul și apa, iar prin lanțul trofic ajung în alimentele consumate
de noi-înșine. În Republica Moldova circa 7 mln de baterii sunt consumate anual.

O baterie se descompune în circa 110 ani, timp în care în procesul de dezintegrare

poluează grav mediul înconjurător cu metale grele, producând afecțiuni pentru întregul
ecosistem. Pe de altă parte, aceste metale ar putea fi reutilizate, prin reciclare, în industria
metalului, sau pentru producerea de noi baterii și acumulatori.

Becuri și alte surse de iluminat:

Cu toții avem surse de iluminat acasă inclusiv becuri fie ele incandescente, LED sau fluorescente.
Puțini dintre noi însă știu că acestea fac parte și ele din deșeurile periculoase pe care ar trebui să le
selectăm de restul deșeurilor întrucât conțin substanțe și gaze toxice care amenință mediul și
sănătatea noastră, dintre care principalul este mercurul.

Mercurul este un element chimic toxic și dăunător și se conține în becurile fluorescente și

incandescente în proporție de 3-5 miligrame. E o concentrație mică, însă dacă un astfel de bec se
sparge în încăpere concentrația de mercur va fi de 20 de ori mai mare decât limita admisă. Pericolul
asupra sănătății astfel este foarte mare. Totodată dacă aruncăm becurile la gunoi împreună cu
celelalte deșeuri este riscul ca odată ajunse acolo substanțele toxice din ele să se scurgă poluând apa
și mediul.

Prin reciclarea becurilor am putea contribui la protecția mediului și a propriei sănătăți. Odată
reciclate materialele din sursele de iluminat pot fi utilizate în diverse aplicații: 88% sticlă ce poate fi
folosită în industria surselor de iluminat, a sticlei, cărămizi de sticlă/beton, 4% plastic în industria
plasticului, 5% metal în industria metalurgică, 3% praf se elimină controlat și 0.005% mercur s-ar
utiliza în industria surselor de lumină și industria mercurului.
 Medicamentele vechi/expirate:

Pentru a proteja familia de incidentele nedorite cu medicamente expirate, în special, pentru a

proteja copii de înghițirea lor accidentală, majoritatea dintre noi le aruncă la gunoi sau la canal. Prea
puțini conștientizează, însă, pericolul pe care le au medicamentele asupra mediului înconjurător. Cu
părere de rău, în Republica Moldova stațiile de tratare a apei sunt lipsite de tehnologia
corespunzătoare pentru a filtra substanțele medicamentoase din apele reziduale. Prin urmare, ele
ajung în stratul freatic și în râuri, ulterior în casele noastre. Produsele farmaceutice, concepute
pentru a fi biologic active, pot provoca efecte negative asupra mediului, chiar și în concentrații
foarte mici.

Cum afectează medicamentele mediul înconjurător?

Cu toții ne-am confruntat cel puțin o dată cu situația în care am stricat un termometru medical cu
mercur. Am reacționat foarte prompt pentru a elimina mercurul din locuința noastră, ținând cont de
efectele foarte periculoase ale vaporilor de mercur (afecțiuni ale sistemului nervos, afecțiuni renale,
etc.) Dar ce am făcut cu termometrul stricat? De obicei, și el ajunge la tomberon, cu toate că știm că
efectele mercurului asupra mediului sunt foarte nocive.

Problema medicamentelor expirate și-a găsit soluția în peste 20 țări din Europa. La fel, problema
termometrelor cu mercur a fost soluționată prin interzicerea producerii și comercializării
termometrelor cu mercur, acestea fiind înlocuite cu termometrele electronice. Țările europene,
pentru care sănătatea publică și ecologia sunt priorități, au creat legi și structuri prin care impun atât
organizațiile și instituțiile medicale să se preocupe de distrugerea corectă a medicamentelor vechi
sau expirate, dar și toți cetățenii țării. În acest sens putem aduce un exemplu de mecanism
funcțional-reîntoarcerea medicamentelor expirate/neutilizate în farmacii.

Astfel, spre exemplu, în societatea franceză, farmaciile colectează medicamentele neutilizate și

cele expirate de la oamenii de rând. Francezii au grijă de medicamentele neutilizate/expirate, dar și
de ambalajele lor. Ambalajele de carton și prospectele sunt puse la tomberonul de colectare a
hârtiei, iar medicamentele sunt duse la farmacist. Ulterior, medicamentele colectate sunt preluate de
către organizații corespunzătoare pentru neutralizarea și distrugerea lor (ex. Cyclamed). Un lucru
important este faptul că statul a recunoscut problema și a intervenit prin elaborarea legislației
corespunzătoare, stabilind actorii principali și responabiltățile lor.

Cu părere de rău, în Republica Moldova, lucrurile stau foarte prost la acest capitol. Nu avem
create structuri, nu avem legislație, suntem constrânși să ne debarasăm demedicamentele expirate
prin aruncarea lor la gunoi. Asta și-o dorește statul! medicamentele expirate prin aruncarea lor la

gunoi. Asta și-o dorește statul!

Ce să facem cu aceste deșeuri periculoase?

Bateriile și acumulatorii uzați trebuie depozitate în containere speciale de colectare,

după care sunt valorificate și descompuse în metalele ce le compun. Ulterior metalele
reciclabile (Zn, Mn,Fe, Ni) sutn returnate în industria prelucrătoare de metale.

În domeniul reciclării deșeurilor periculoase, în municipiul Chișinău se realizează acțiuni

considerabile cu rezultate de succes. Astfel, avem mai multe companii ce se ocupă de
colectarea și reciclarea bateriilor și acumulatorilor, care oferă puncte de colectare în
diverse locuri din oraș. Fiecare cetățean de bună credință are acces la aceste tomberoane
și poate contribui la protejarea mediului prin depozitarea bateriilor la locurile special
amenajate.

Riscul deşeurilor periculoase asupra sănătăţii umane precum şi asupra mediului

înconjurător nu poate fi evaluat numai prin prisma caracterului periculos al deşeului.Riscul
poate fi caracterizat şi evaluat prin următoarele trei componente:

1.Gradul de periculozitate al deşeului (cuprinzând: volum, concentraţie, întindere şi aşa

mai departe).

2. Calea de expunere prin care substanţa periculoasă trece de la sursă la receptor

(cuprinzând aşezarea geografică şi hidrogeologică , etc.).

3. Starea receptorului. Astfel, este important de a cunoaşte aceste date şi informaţii pentru
evaluarea riscului dat prin producerea, stocarea şi depozitarea de deşeuri periculoase.

“Prevenirea este mai eficientă decât tratarea.”

Aceasta reprezintă o lecţie din experienţa japoneză din gestiunea mediului urban.
Aceasta se aplică mai ales pentru gestiunea deşeurilor periculoase. De asemenea,
aceasta reprezintă un principiu de bază în politica de control al poluării mediului
înconjurător aplicată în Japonia şi în multe alte ţări. Echipa de Studiu JICA propune
următoarele principii pentru îmbunătăţirea gestiunii deşeurilor periculoase (GDP) din
România.

Soluţii:

1. Responsabilitatea pentru gestiunea deşeurilor periculoase

Producătorii de deşeuri periculoase sunt răspunzători pentru gestiunea deşeurilor

periculoase generate. Guvernul Român va prelua responsabilitatea gestiunii acelor
deşeurilor istorice pentru care producătorii nu mai există sau nu pot fi identificaţi. Având
aceasta în vedere, totuşi, guvernul trebuie să ia măsurile necesare pentru evitarea
situaţiilor în care generatorii de deşeuri istorice încearcă să evite responsabilitatea de
gestiune prin lichidare voită, depozitare ilegală sau alte scenarii răuvoitoare.

2.Responsabilitatea producătorilor de deşeuri periculoase

Producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestiunii deşeurilor periculoase
precum şi cea pentru prevenire şi reciclare, suplimentar faţă de manipulare, stocare,
colectare, transport, tratare, eliminare a deşeurilor produse.

3.Rolul şi responsabilitatea statului Român

Rolul şi responsabilităţile statului în legătură cu deşeurile periculoase sunt după cum

urmează:

1) Crearea şi aplicarea unei legislaţii relevante în conformitate cu transpunerea

programelor directivelor UE şi aquis-ului de mediu.

2) Crearea unui sistem naţional de raportare şi de date pentru deşeurile periculoase

3) Creşterea conştientizării din partea producătorilor de deşeuri periculoase.

4) Creşterea conştientizării pentru public în general cu privire la impactul deşeurilor

periculoase asupra sănătăţii şi mediului.

5) Asigurarea de stimulente economice şi financiare pentru dezvoltarea unei gestiuni

adecvate a deşeurilor periculoase precum şi pentru crearea unei pieţe pentru serviciile din
domeniul gestiunii deşeurilor periculoase.

6) Gestionarea acelor deşeuri periculoase pentru care producătorii sau deţinătorii nu

există sau nu pot fi identificaţi, cum ar fi de exemplu deşeurile istorice.

7) Încurajarea întreprinderilor de a achiziţiona Sistemul de Gestiune de Mediu (ISO 14001)

4.Exemplu de abordare pas-cu-pas pentru gestiunea deşeurilor periculoase

 Bibliografie

1.https://diez.md/2018/01/02/infografic-ce-sunt-deseurile-periculoase-si-de-
ce-este-important-sa-le-reciclam/

2.https://www.green-report.ro/deseurile-periculoase-cat-se-elimina-cat-se-
recicleaza-si-cat-se-ignora/

3.http://www-old.anpm.ro/files2/RaportStareaMediului_Cap06_Deseuri_200710295739891.pdf