Sunteți pe pagina 1din 3

CLASICISMUL ROMANTISMUL REALISMUL

(francez)
1. Manifestare / aparitie -curent literar si artistic din -orientare ideologica artistica si -curent literar-artistic manifestat, pe
secolul al XVII-lea si inceputul literara i 555i83f n prima jumatate a plan european, la mijlocul secolului
celui de-al XVIII-lea (aparut in secolului al XIX-lea (aprox. 1790- al XIX-lea (aprox. 1830-1880)
Franta) 1850), aparuta in spatiul european
-revolutia industriala; consolidarea
-monarhia absoluta (domnia -revolutiile burghezo- burgheziei; dezvoltarea presei
context istoric lui Ludovic al XIV-lea)
democratice, lupta pentru -pozitivismul (A.Comte); dezvoltarea
context filozofic -rationalismul lui Descrates independenta si libertate nationala stiintelor naturii (Ch.Darwin)

manifest literar -Nicolas Boileau, Arta -filozofia idealista germana -Balzac, Prefata la Comedia
poetica (1647): arta (Schelling, Fichte, Hegel, umana(1842): ,,literatura este o
esteexpresia ratiunii, iar Schopenhauer) oglinda completa a moravurilor
scopul artei este sa placa si sociale”;Champfleury,
sa moralizeze -Victor Hugo, Prefata la drama Realismul(1857)
Cromwell (1827): ,,Nu exista reguli,
nici modele. [...] Conceptul atrei de
frumos inclue si uratul si grotescul”
2.Trasaturi / principii -curent rationalist -imaginatia – principiul fundamental -reflectarea veridica, obiectiva a
estetice de creatie; primatul sentimentului si realitatii/ a societatii contemporane
-obiectivitatea al fanteziei creatoare
-impersonalitatea
-respectarea normelor de -subiectivitatea; expansiunea eului
compozitie/ a regulilor (celor individual -respinge imaginea artificiala a
trei unitati: de loc, de timp, romantismului in folosul observatiei
de actiune) -respingerea regulilor impuse de directe
clasicism; libertatea de creatie
-interesul pentru natura -fascinatia misterului si a -determinarea sociala, valoarea
umana (tipuri eterne) exceptionalului; antiteza; culoarea documentara; analiza psihologica
locala; interesul pentru mituri,
-idealul imbinarii frumosului folclor, simboluri, trecutul istoric, -lipsa de idealizare; mimesis
cu binele si adevarul, a natura si spatii exotice
utilului cu placutul -sobrietate, obiectivitate
-cultivarea emotiei si a
-ordine, echilibru, armonie, sentimentului; intensitatea trairilor -reflectarea critica a societatii epocii
rigoare (pasiunea); antiteza

-puritatea genurilor, -afirmarea individualitatii, a


sobrietatea stilului originalitatii, a spontaneitatii

-scopul: didacutic, -amestecul genurilor si al stilurilor


moralizator
3. Surse de inspiratie / -antichitatea greco-romana, -folclorul local, miturile, fantasticul, -lupta intre grupuri, clase sociale
teme mitologia antica fabulosul (banul, mostenirea, zestrea,
parvenirea)
-istoria medievala -trecutul istoric (evul meidu)

(idealul cavaleresc) -natura locala sau spatiile exotice

-exceptionalul (situatii, personaje)


4. Raportul cu timpul -atemporalitatea, -evadarea din realitate in fantezie, -aspecte ale socitetii cotemporane
perenitatea, valorile general- vis, trecut istoric, spatiu natal sau
umane spatii exotice -veridicitate,

-antiteza trecut-prezent verosimilitate


5. Personajul literal -,,caracterele” (personaje cu -personaje exceptionale in -personaje tipice (pentru o categorie
o singura trasatura imprejurari exceptionale sociala) in situatii tipice
psihologica sau
comportamentala, de ex.: -antiteza (inger – demon); titanul -analiza psihologica
avarul, ipocritul, orgolismul
etc.); interes pentru tipurile -personaje din toate mediile sociale -,,specii sociale”
eterne
-victoria pasiunii -complexitatea umana
-consecventa caracterului cu
sine -drama omului -personaj exponential (invinsi sau
invingatori);exponent al generalului
-in tragedie: idealul canonic -particularul/ exceptionalul (tipicul)
(model social conform
normelor bunului gust si
bunului simt; personajul
provine din aristocratie)
-victoria ratiunii asupra
pasiunii

-omul abstract, exemplar;


apoteoza omului

-universalul
6. Stilul -stilul inalt -stilul metaforic -stil impersonal, obiectiv

-puritatea: refuzul -fuziunea genurilor si a speciilor -precizie, sobrietate


amestecului de stiluri, genuri
sau specii -largirea si imbogatirea limbii -limbajul – mijloc de individualizare a
literare: limbaj popular, arhaic etc. personajelor
-claritate, precizie, concizie (valoarea stilistica)
-notarea amanuntului semnificativ;
-sobrietate, armonie, tehnica detaliului; descrieri
echilibru minutioase
7. Specii cultivate / -specii dramatice: tragedia -specii dramatice: drama istorica (V. -specii dramatice: drama (sociala,
Reprezentanti in (P. Corneille, J. Racine), Hugo, Puskin), filozofica, lirica psihologica, de idei) (Cehov, Tolstoi,
literatura universala comedia (Molière) (Shelley) Ibsen); comedia (Gogol)

Reprezentanti in -specii lirice: oda, idila, -specii lirice: meditatia, elegia, -specii epice: schita (Cehov), nuvela
literatura romana epigrama, poezii cu forma romanta (Lamartine, V. Hugo) psihologica, romanul (Balzac,
fixa Stedhal, Flaubert, Tolstoi,
-specii epice: legenda, balada (H. Dostoievski, Gogol, Dickens)
Specii epice: fabula Heine), poemul (Heine, Byron, Keats,
A. de Vigny, Puskin, Lermontov, -N. Filimon, I.L.Caragiale, I. Slavici, L.
(La Fontaine), satira, Eminescu), nuvela (istorica, Rebreanu,
scrisoarea, epopeea fantastica – E.A.Poe), romanul
(istoric, de aventuri, fresca) (Novalis, G. Calinescu
-poetii Vacaresti, Gh. Asachi, W. Scott, V. Hugo, E.A.Poe)
C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu
-C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, Mihai
Eminescu