Crizele de furie (tantrumurile) la copii

”Informatiile din documentul de mai jos sunt concluzii personale, extrase din programul All About
Parenting creat de Urania Cremene si din cartile mentionate in bibliografie ”

Definitie: Tantrum (in engleza) se traduce prin crize de furie.

Atentie! Este o diferenta mare intre tantrum si lupta de putere.
✓ Tantrumul este acela in care copilul nu se poate controla (creierul, mai exact
cortexul prefrontal responsabil cu autoreglarea nu este suficient dezvoltat pentru
a permite reglarea copilului).
✓ In lupta de putere copilul se opreste imediat ce primeste ce si-a dorit, adica se
poate controla. Este un comportament invatat (el a invatat ca daca se tavaleste pe
jos primeste ce si-a dorit).

Exemplu: esti cu copilul in magazin si cere o jucarie. Raspunsul tau e nu. El plange, tu ii spui
in continuare nu. El urla si se tavaleste pe jos. Tu cedezi si ii iei jucaria.

Tocmai ai creat un “buton” pe care copilul tau va apasa de fiecare data cand va dori ceva.
Ce a invatat copilul? Ca daca urla suficient de tare si se tavaleste suficient de mult pe jos va
obtine in final ceea ce isi doreste.
Nu vrei asta, crede-ma! Asa ca analizeaza bine de la inceput! Daca ai spus NU, apoi NU sa
ramana! Altfel spune DA de la inceput. Detaliile le vei gasi in continuare.

I. Sunt ele benefice?

Crizele de furie reprezinta un mecanism sanatos de eliberare a stresului,
tensiunilor, fricilor, frustrarilor si nu ar trebui catalogate drept comportamente
nepotrivite sau văzute ca o "manipulare".
Desi sunt zgomotoase si dezagreabile, miscarile (datul din maini si din picioare, tavalitul pe
jos), plansetele si urletele sunt necesare pentru descarcarea energiei rezultate in urma
raspunsului la stres.
Ele sunt un prilej de vindecare, acceptare şi ascultare. Copilul va şti că este iubit şi acceptat
aşa cum este, cu toate emoţiile, fricile şi durerile lui.

II. Cauta si elimina sursele stresului!

Daca un copil are crize de furie frecvente, cautati sursele de stres si frustrare din viata lui!
- Este vorba despre o rutina zilnica stresanta?

1
 - Zilele lui sunt mereu pe fuga si este suprastimulat?
- Ati trecut printr-o schimbare recenta?
- Exista tensiuni in familie?
- Exista o rivalitate intre frati?
- S-a petrecut ceva inspaimantator?
- Se uita prea mult la Tv si la desene violente?
- Se poarta cineva autoritar cu el sau il pedepseste?
- Mananca prea multe dulciuri ce contin zahar?

Aveti in vedere ca unii copii sunt coplesiti usor de experientele noi si sunt
afectati profund de micile suparari de zi cu zi.
De asemenea, inainte de dobandirea unor abilitati noi, copiii plang mai mult,
de obicei. Crizele de furie sunt necesare pentru a depasi efectele unor astfel
de experiente.

III. Ce le declanseaza?

Oho…pot fi nenumarate motive:

✓ Un refuz din partea părintelui la o rugăminte de-a copilului: „Mai vreau încă un film!
Te rooooog! Inca o bomboana!” sau: „Vreau jucaria aia, ACUM!”
✓ Frustrarea: nu îi iese ceva, nu reușește să construiască ceva așa cum își dorește. Nu isi
poate lega sireturile.
Evenimente complet nesemnificative pot declansa o criza de furie de proportii: cand
ungeti cu unt partea “gresita” a feliei de paine, cand ii dati tipul gresit de cereale sau ii
oferiti un biscuit farmitat.

Criza de furie de multe ori nu are nici o legatura cu evenimentul in sine, copii
folosesc aceste situatii drept pretexte pentru eliberarea stresului acumulat.

Unora dintre parinti le este dificil sa accepte aceste crize de furie, considerand copilul
rasfatat. O criza de furie poate parea o metoda de manipulare, insa nu este asa. Daca ii curg
lacrimile, atunci este vorba de o eliberare autentica de emotii adunate, intrucat este imposibil
sa simulezi lacrimile.

IV. Cum prevenim? 13 pasi norocosi de urmat

1. Asigura-te ca nevoile imediate sunt împlinite

Exemplu: foame, schimbat de scutec, durere cauzata de o problema medicala, somn etc.

2
2. Programeaza zilnic momente de relaxare pentru copil ca sa tii nivelul de stres cat mai jos! Asa cum
ziua ta este stresanta, la fel este si a copilului.

Exemplu: Dimineata este alarma de incediu, stres si agitatie pentru a iesi cat mai repede pe
usa, la gradinita poate invatatoarea tipa la el, il pedepseste, altii copii ii iau jucariile, poate
il imping sau mai rau trebuie sa astepte masa desi ii e foame

Tu stii cel mai bine ce il relaxeaza pe al tau copil (sa faca un Lego, o plimbare cu bicicleta,
inot, dans, yoga, sa asculte muzica, sa citeasca, sa cante).

Miscarea fizica in aer liber zilnic este cea mai buna metoda de eliberarea a stresului atat
pentru adulti cat si pentru copii.

3. Invata-l cum sa-si descarce nervii intr-un mod constructiv

Exemplu: sa cante tare fredonand o melodie, sa bata din picior, sa loveasca o perna, sa loveasca
un sac de box, sa bata la tobe)! Batutul in tobe s-a dovedit a fi o metoda foarte eficienta de
eliberare a furiei..

4. Nu folosi FORTA sau folosete-o doar in caz de urgenta! Apeleaza la JOC si JOACA. Functioneaza de
fiecare data

Exemplu: copilul nu vrea sa se imbrace. In loc sa il imbraci cu forta, inventeaza un joc!

✓ Ia un ursulet de plus, pune-i un scutec si apoi (tu fiind vocea ursuletului) il intrebi pe
copil daca vrea si el un scutec ca ursuletul. La noi a functionat o perioada buna.
✓ Cand ii pun pantalonii, il tin in fund in bratele mele si ii spun ca merge pe bicicleta si
ii misc piciorusele imitand mersul pe bicicleta.
✓ Cand ii pui bluza, tinei-o ca un toreador si il pui sa alerge sa nimereasca manecile!

5. Conecteaza-te si petrece timp de calitate cu copilul ZILNIC! Asta inseamna sa fii prezent pentru el
100% si sa va jucati impreuna, sa alergati, sa il gadili si sa il faci sa rada cat mai mult (prin ras
elibereaza stres)!

Iubeste-l neconditionat! Spune-i ca il iubesti in orice situatie, chiar si atunci

cand greseste. Explica-i ca pe el copilul il iubesti, cu comportamentul lui nu esti
de acord.
Daca ii conditionezi iubirea, in copil se aseaza neincredere si frica de abandon care pot genera
crize de furie.

3
6. Satisface-i nevoia de competenta, de invatare zilnic: lasa-l sa exploreze liber, sa descopere, sa
cunoasca, sa isi demonstreze ca poate! Transforma casa intr-un mediu sigur (indeparteaza obiectele
periculoase sau muta-le astfel incat sa fie in siguranta)! Daca un copil aude numai: nu acolo, nu atinge
aia, nu ai voie acolo, etc…normal ca se frustreaza.

Ia-ti timp si explica copilului pas cu pas notiunile teoretice apoi lasa-l sa le exerseaze
pana invata!

7. Copiii au nevoie de autonomie: lasa-l sa ia decizii, sa faca alegeri zilnic! Ofera 2-3 variante maxim!

Exemple: Vrei sa te imbraci in tricoul acesta sau acesta? Vrei sa mananci supa sau mancare de
cartofi?

8. Copiii au nevoie de reguli si limite clare in cadrul carora pot sa ia decizii. Daca un copil e suficient de
mare, dicuta-le cu el!
Ofera variante in limita!
- Intai anunti limita, credinta, valoarea, principiul sau comportortamentul
- Oferi max 3 variante
- Inchei cu : Tu alegi, tu decizi

Exemplu: Pana te culci dintii tai ar trebui sa fie curati. Cand alegi sa te speli, inainte sau dupa
poveste? E alegerea ta.
Cu ce periuta/ pasta vrei sa te speli? Tu decizi

9. Foloseste-l cat mai putin pe “NU”.

Spune-i copilului ce sa faca, nu ce sa nu faca (in loc de :”nu te urca pe masa!”, “
ramai pe scaun te rog”). Copiii aud de 100 de ori pe zi: Nu, nu e voie, nu e frumos,
nu se cade.

4
10. Planifica in avans si anticipeaza! Preventia este cea mai sanatoasa!
Asigura-te ca are la indemana tot ceea ce are nevoie (este foarte greu sa comunici cu un
copil caruia ii este sete, foame, e obosit, a mers mult pe jos sau este plictisit). Un copil obosit,
infometat sau prea stimulat este mai predispus la tantrum-uri.

Exemple:
✓ Daca urmeaza sa mergi la supermarket cu copilul, asigura-te ca l-ai hranit inainte si ca
nu este obosit! Fa o lista de cumparaturi impreuna cu copilul si urmeaz-o strict! Daca
cere jucarii sau dulciuri ii explici ca nu sunt pe lista si nu ai buget pentru ele.
✓ Daca il iei de la gradinita si trebuie sa mergi cu el sa rezolvi mai multe treburi in oras,
asigura-te ca ai mancare si apa la tine! De preferat sa il lasi sa alerge in parc 30 min-1h
inainte pentru a se deconecta de la activitatea precenta (gradinita)
✓ Urmeaza sa mergi la restaurant impreuna cu o prietena, anticipeaza faptul ca se va
plictisi! Spune-i ca timp de 2h nu te vei putea juca cu el si ia-i cateva lucruri cu care sa se
joace (creioane si carte de colorat, jucarii).
✓ Cand iti cere sa se uite la TV, spune-i cat se poate uita (30 min) si respecta asta! Anunta-
l inainte ca au mai ramas 5 min, apoi 2 min, apoi ca timpul s-a terminat si Tv trebuie
inchis.
- Dar mai vreau te rog.
- Stiu ca mai vrei, e distractiv, asa-i?! Te vei putea uita din nou diseara sau maine. Poti
alege un lego sau putem desena impreuna. Inchizi tu TV sau eu? Tu alegi!
Daca esti ferm si cald lucrurile se intampla
✓ Daca un copil vrea la locul de joaca in parc si ai la dispozitie doar 30 min, anunta-l asta
de la inceput. Cand au mai ramas 10 min comunica-I asta, apoi 5 min, apoi trebuie sa
plecam. Te iau de mana sau vrei in brate?

11. Comunica-i copilului ce urmeaza sa se intample!

Tu stii mereu ce urmeaza sa se intample, copilul nu (tu cum te-ai simti daca cineva te-ar
pune intr-o masina si te-ar plimba prin oras 2h fara sa stii ce urmeaza sa se intample?!).

Exemplu: Cand il iei de la grandinita spune-i care este planul tau (mergem in parc 1h, apoi la
cumparaturi, apoi la bunica, etc)

Orice experienta noua trebuie sa vina cu explicatii cat mai detaliate si o poveste
inainte (prima calatorie cu avionul, cu trenul, la o nunta, la o petrecere).

Comunica-i care sunt asteptarile tale (ce are voie sa faca si ce nu)!
Stabileste limite clare si asteptari pe masura varstei copilului.
E valabil pt orice fel de decizie pe care stii ca al tau copil o va lua greu.

5
 Exemple:
✓ Intrebi omleta sau ochiuri, alege omleta. Cand o servesti tipa ca vroia ochiuri. Copiii mici
reactioneaza des asa. Cand au facut o alegere simt ca nu mai au alte optiuni si asta ii
baga cumva intr-o stare de panica pentru ca trebuie sa isi asume alegerea.
Spune-i ce urmeaza sa se intample!
- Esti sigur ca vrei omleta? Eu sunt dispusa sa gatesc pentru tine o singura data si ma
astept sa o mananci, ok?
Copilul va trebui sa spuna da. Este despre asumarea deciziei: copilul intelege ca nu esti
dispusa sa faci ba omleta, ba ochiuri si ca va fi pus in fata faptului implinit (are omleta si
o va manca)
✓ Esti in magazin sa isi cumpere bascheti, ajuta-l cu informatii, ce ingrijorari are, ii stau
bine. Cand a ales, intareste-i decizia: cred ca a fost o decizie buna, ti se potrivesc acestia.
Fa-l sa se simta bine cu alegerea pe care a facut-o! Spune-i si: o sa iti cumpar o singura
pereche. Esti sigur ca acestia sunt cei pe care ii doresti? De indata ce ajungem cu ei acasa
inseamna ca esti pregatit sa ii porti!
Am doar aceasta suma de bani de cheltuit, doar timpul acesta.
Ii transmiti: ai luat aceasta decizie, asuma-ti-o!

12. Regula ta de aur: EMPATIA. OBTINE CONTACT VIZUAL de fiecare data.

Foloseste empatia:
- de fiecare data cand copilul iti cere ceva ce tu nu poti/vrei sa ii oferi (inteleg de ce iti
doresti aceasta jucarie, pare foarte interesanta)
- Cand tu ii ceri ceva si el refuza cooperarea (te rog sa te speli pe dinti, nu vreau) inteleg
de ce nu ai intotdeauna chef sa te speli pe dinti.
- Cand copilul manifesta sentimente sau emotii (cand cade, in loc de hai ma ca nu ai
nimic, spune-i te-a durut...stiu)
Nu incepe cu NU la o cerinta a copilului (asta nu inseamna ca accepti). Primul lucru care il
faci este sa empatizezi cu el. Copilului ii este mai usor sa asculte explicatiile care urmeaza daca se
simte inteles.

Exemplu: “Mami vreau ciocolata! Inteleg ca iti doresti ciocolata, e delicioasa dar nu e sanatoasa,
de aceea o mananci mai rar. Iti pot da biscuite cu cocos sau placinta cu mere.”
Copilul simte frustrare dar noi empatizam cu frustrarea lui si oferim alternative.

6
13. Incurajeaza si lauda efortul, nu doar reusita. Nereusitele vin cu frustrari.
Atentie, toate aceste tehnici trebuie aplicate ZILNIC si CONSTANT! Nu este suficient sa le aplici
cateva zile. Este la fel ca atunci cand vrei sa slabesti, daca ai tinut 3 luni cura si apoi revii la
obiceiurile vechi, kilogramele se aduna iar.
Trebuie sa devina un mod de viata ca lucrurile sa se intample.

V. Ce facem?

1. Pastreaza-ti calmul! Respira adânc! Fii conștient(a) de iubirea ce i-o porti! Daca te
enervezi si tu, vei agrava situatia pentru toti cei implicati. Vorbeste-i cat poti de bland!

2. Stai alaturi de copil si acorda-i atentie, chiar daca iti este dificil! Tineti-l in brate, daca
va lasa, dar nu insistati! Mangaiati-l pe manuta! Empatizati cu el si oglinditi-i emotiile:
“inteleg ca esti furios!”. Aratati-i ca este in regula sa dea frau liber furiei si ca il iubiti
la fel de mult si cand este furios.
“Stiu, sunt aici, inteleg ca te-ai enervat, inteleg ca esti furios, stiu ca iti doresti foarte
mult aceasta jucarie”.

3. Ia copilul si parasiti incinta, daca o criza de nervi se produce intr-un spatiu inchis
(supermarket) si ofera-i variante :” Unde vrei sa mergem sa te calmezi pe banca sau
in masina?”

4. NU lăsati copilul să va lovească, și nici să se lovească pe el. Acest lucru nu îl ajută, nu

e eliberator. Coboara la nivelul lui, ia-l de mânuțe, empatizeaza cu el: “Stiu ca te-ai
enervat sau simti furie/ frustrare dar nu te pot lasa sa-ti/mi faci rau. Atunci cand
oamenii simt sentimentele astea, folosesc cuvinte.”

5. Toata lumea se uita la tine? Ignora-i! Fiti calmi si aratati-le si altora cum trebuie
sprijinit un copil, ajutandu-l sa se simta acceptat si iubit.

Acceptarea are multe beneficii:

- ii va permite copilului sa isi elibereze frustrarile si furia, scazand probabilitatea de a
adopta un comportament daunator fata de altii;
- il va face mai sanatos si va micsora sansele de a dezvolta depresie mai tarziu;
- veti crea o atmosfera de siguranta emotionala si acceptare in care copilul se va simti
confortabil sa isi impartasesasca emotiile pe masura ce creste;
- stima de sine a copilului va creste pentru ca se va simti iubit neconditionat.

7
VI. Ce sa nu facem?
1. Nu ii spune: “potoleste-te, nu mai plange, nu te mai tavali pe jos!”! El nu poate face asta
deoarece si-a pierdut controlul (cortexul prefrontal responsabil cu autocontrolul nu este
suficient dezvoltat la copii mici).
2. Renunta la explicatiile logice, la argumente! Copilul nu te aude (nu iti iau jucaria pentru
ca ai foarte multe acasa, e foarte scumpa).
3. Nu pedepsi! Time-out este des folosit (nu il trimiteti in camera lui sa sa se calmeze!) si nu
il privati de afectiune si sprijin, ii puteti declansa teama de abandon. Copilul ar putea
invata sa isi reprime furia cu scopul de a va castiga dragostea si de a se simti acceptat,
ceea ce nu ar fi deloc sanatos pentru el.
Evita “nu te mai iubesc!” sau “te las aici daca mai plangi”. Are nevoie de asigurare
continua ca, indiferent ce ar face, nu il veti respinge in nici un fel. Are nevoie de dragoste
si de acceptare mai mult decat oricand atunci cand plange sau tipa.
4. Nu ceda, modificand limitele si regulile pe care le-ati trasat, Nu-i oferi ceea ce a cerut
(creezi un precedent). Copilul trebuie sa isi elibereze frustrarea de a nu avea ce isi doreste.
Daca ii dati voie sa planga si sa tipe atat cat are nevoie, va depasi momentul calm si
multumit, fara nici o urma de furie.
5. Nu il ignora, lipsa de conectare este un factor de stres
6. Nu il lua in deradere sau ironize! Nu nega sau minimaliza durerea copilului! “ Hai ma pe
bune, plangi?! Asta e motiv de plans?! Nu fi fraier/ slab / fetita plangacioasa (in cazul
baietilor)!”
7. Nu il face sa se simta rusinat, nu il critica, nu il umili!
8. Nu ameninta (daca nu incetezi, iti dau eu motive sa plangi!)
9. Nu folosi recompense si nu il lauda ca s-a oprit din plans (invata sa isi reprime plansul si
nu e sanatos)
10. Distragerea atentiei cu o jucarie, cu mancare (invata sa manance cand e stresat ca adult)
sau suzeta. Functioneaza doar cand e foarte mic.
Copilul nu invata autoreglarea (ii modifici starea fara ca el sa si-o inteleaga, sa o numeasca,
sa invete sa si-gestioneze diferit). In plus, distrăgându-l, nu facem decat sa lasam furia sa
se acumuleze.

Copilul învață astfel sa își reprime plânsul sau furia, de frica sa nu fie pedepsit sau luat în
ras, ceea ce poate duce la probleme emoționale și de comportament. De obicei, reprimam
plânsul copiilor exact asa cum ne-a fost și noua reprimat atunci când eram copii.

VII. Ce se intampla dupa?

După tantrum, deci după ce are loc descătușarea de frici, tristeți, dureri vechi sau noi,
copilul este liniștit, este cooperant, plin de empatie față de cei din jur.
Atunci este momentul sa discutati despre ce s-a intamplat, sa invatati ceva din
asta: uite ce m-a deranjat pe mine in comportamentul tau, spune-mi te rog ce te-a

8
 deranjat pe tine in comportamentul meu. Poti sa iti asumi partea ta de vina si sa itj ceri
iertare.

VIII. De ce ne este greu noua parintilor sa le acceptam?

Fiindcă atunci când copiii noștri au o criză, în noi se activează revolta că
noi nu am putut să facem astfel de crize când eram mici. Sau se activează frica
veche pe care o aveam când eram pedepsiți pentru astfel de tantrumuri. Și de
aceea ne e greu să fim prezenți.
Din experiența proprie, am văzut că, cu cât ma vindec eu și plâng și eu în
procesul meu terapeutic, cu atât îmi e mai ușor în momentele de criză ale copiilor mei.

IX. De retinut…
Nu te invinovati! Accepta ca nu poti controla sentimentele si comportamentul copilului
in mod direct. Il poti doar mentine in siguranta si sa faci tot ce iti sta in putinta pentru ca
frecventa tantrum-ului sa se reduca in viitor.

Plânsul copilului este exasperant. Ne streseaza. Adu-ti aminte de fiecare data ca:
- este eliberator si vindecator pentru copil
- ca nu este despre tine parintele, ci despre copil.
- toti copiii au parte de stres, indiferent cât de iubitori si perfecti sunt părinții.

Parintii incearcă sa reprime plânsul copiilor, pentru ca plânsul nu e corect înțeles.

Lacrimile și crizele de furie reprezinta un mecanism care ajuta la reducerea
efectelor secundare negative ale răspunsului la stres. V-ați întrebat de ce după un plâns
zdravăn va simțiți mai relaxat? Pentru ca plânsul reduce acumularea de hormoni rezultați
în urma stresului.

Acceptarea plansului contribuie la crearea unui atașament sănătos între părinte și copil.

Atunci când suntem stresați, în organismul nostru se eliberează hormoni de stres.

Aceștia stimulează sistemul nervos pentru a reacționa la stres prin mecanismul "lupta,
ingheata sau fugi". O stimulare continua a sistemului nervos în acest fel, fără o eliberare
de stres, poate duce la probleme majore de sanatate (hipertensiune arteriala,
ateroscleroza, incapacitate de concentrare, ulcer, etc.)

X. In inchiere

Nu-ti face mustrari de constiinta in legatura cu abilitatile tale de parinte dupa numarul de
tantrum-uri pe care le face copilul tau! Aminteste-ti ca toti copiii au accese de furie. In

9
schimb, concentraza-te pe modul in care reactionezi. Chiar si atunci, acorda-ti suficienta
toleranta pentru faptul ca esti om si poti face greseli.
Concentreaza-te pe ce poti schimba tu!

Bibliografie:
- Programul All about parenting creat de Urania Cremene pe care il recomand din toata
inima. Eu am gasit informatii extrem de valoroase care ma ajuta pe mine ca parinte sa
ma dezvolt in fiecare zi si sa invat sa cooperez cu al meu copil, nu sa ii obtin obedienta.
- Bebelusul meu intelege tot – Aletha Solter
- Lacrimi si crize de furie – Aletha Solter
- Parinti linistiti , copii fericiti - Dr. Laura Markham
- Creierul copilului tau – Dr. Daniel Siegel, Dr. Tina Payne Bryson
- Parenting neconditionat- Alfie Kohn

10