CAPITOLUL IV

SISTEMATIZAREA VERTICALA

108
 4.1. SISTEMATIZAREA VERTICALA

Sistematizarea pe verticala unei localitati consta in repartizarea pe verticala

a reliefului pentru:
- a asigura transportul auto, conform pantelor transversale si longitudinale admise
pentru treceri, tinand seama de relieful terenului;
- a permite scurgerea apelor meteorice din interiorul cvartalclor spre strazi si de la
acestea spre cea mai apropiata apa naturala sau rigola.
Principiile de baza dupa care se rezolva problema sistematizarii verticale sunt:
- de la general la particular, adica rczolvarea in ansamblu a sistematizarii verticale
pentru intreg teritoriul urban, apoi pe baza materialului rezultat, proiectarea sistematizarii
verticale de ansamblu;
- simultaneitatea si concordanta cu executarea sistematizarii orizontalc;
- realizarea sistematizarii printr-un volum minim dc terasamentc (de sapatura si
umplutura) si maximul de economic la transportul pamantului.
Din punct de vedere topografic, sistematizarea verticala comporta:
- procurarea planurilor topografice continand curbele de nivel cu echidistanta
corespunzatoare ;
- lucrari necesare intocmirii proicectului, si anume:
a) calculul cotelor punctelor de intersectie a axelor strazilor, precum si a
colturilor cvartalelor proiectatc;
b) trasarea pe planuri a curbelor de nivel proiectate (intocmirea planului de
sistematizare verticala);
c) calculul si intocmirea graficelor longitudinale ale axelor strazilor;
d) profil transversal tip;
c) calculul volumelor de terasamente pe suprafetele teritoriului;
f) intocmirea tabelelor de coordonate si cote ale liniilor rosii.
- Aplicarca pe teren a proiectului de sistematizare verticala.
Pentru sistematizarea de ansamblu se utilireaza planuri la scara 1:5000, pe care
sunt trasate curbele de nivel.
Pentru proiectarea sistematizarii verticale de ansamblu se utilizeaza planul la scari
mari 1 :500. Cotele proiectate din punctele de frangere a profilului se obtin in functie de
panta proiectata. Cotele terenului in punctele de intersectie ale axelor drumului se obtin
prin interpolarea curbelor de nivel.

109
 SISTEMATIZAREA VERTICALA A REIELEI STRADALE

Inainte de a trece la intocmirea proiectului sistematizarii verticale de detaliu a

strazilor este necesara se stabili panta necesara longitudinala a viitoarei strazi in functie
de cota medie a terenului existent si urmarind sa se faca putine lucrari de terasament.
Pantele maxime admise in sistematizarea verticala sunt urmatoarele:
- 4% pentru arterele principale ale oraselor;
- 6% pentru arterele secundare ale oraselor;
- 8% pentru strazile locuite;
- 3% pentru plete si intersectii;
- 5% pentru zonele din apropierea pietelor si viaductelor.
Panta maxima pe axele strazilor pentru asigurarea scurgerii apelor pentru santuri
sau rigole se admite a fi 0,5%. Daca panta este mai mica se amenajeaza retele de
evacuare a apei.
Panta longitudinala se obtine dupa cotele rosii ale intersectiilor axelor strazilor si
ale punctelor de schimbare a pantelor indicate pe schema de ansamblu a sistematizarii
verticale.
Aceeasi panta longitudinala cu cea a axului strazii o vom avea si de-a lungul
liniei rigolei si a fatadelor.
In practica sunt utilizate doua procedee de baza pentru alcatuirea proiectului de
sistematizare verticala si anume:
- procedeul curbelor de nivel proiectate;
- procedeul graticelor.
S-a ales pentru sistematizarea verticala a retelei cel de-al doilea procedeu, deci cel
al graficelor.
Se vor sistematiza un numar de patru artere rutiere ce intersecteaza un cvartal.
Pentru aceasta s-au calculat prin interpolarea curbelor de nivel cotele terenului in
punctele de intersectie a axelor stradale: A; B; C; D. Dupa aceasta se trece la
determinarea elementelor pentru trasarea in plan a curbelor de nivel proiectate pe partile
carosabile si pe trotuare. Aceasta s-a realizat prin metoda graiica. S-a stabilit mai intai
profilul longitudinal tip al arterelor stradale.
Ne propunem sa trasam curbele de nivel proiectate, cu echidistanta de 0,5 m.
Pentru aceasta se raporteaza pe o hartie milimetrica la scara 1 :500 artera stradala
cu dimensiunile stabilite in profilul transversal. Paralel cu artera stradala se alege in
partea superioara un portativ de cote la o scara convenabila si cu echidistanta propusa.
Pe axul strazii se plaseaza punctele de intersectie a arterei stradale, cu punctele
schimbatoare de panta, la distanta respectiva. Aceasta se proiecteaza apoi pe portativul de
cote. Se unesc prin linii aceste puncte proiectate, obtinandu-se proiectia axului strazii.
Acesta va intersecta portativul echidistant in mai multe puncte, care se vor proiecta pe
axul strazii si vor reprezenta punctele de intersectii a curbelor de nivel proiectate cu axul
arterelor stradale.

110
 Cunoscand latimea partii carosabile putem detemina in functie de panta partii
carosabile, cu cat scade in proiectie cota rigolei fata de cota axului:
3,50 * 0,025 =- 0,08 m.
Aceste cote sc vcr scade din cotele punctelor de intersectii a axelor arterelor
stradale. Se va figura astfel linia rigolei care va intersecta portativul echidistant in
punctele ce se vor proiecta in plan si vor reprezenta punctele de intersectie ale curbelor de
nivel proiectate cu linia rigolelor.
Avand cunoscuta inaltimea proiectata a trotuarului, putem calcula cu cat creste cota
acestuia fata de cota rigolei, determinandu-se cota
Cota trotuar = cota rigola + 0,5 m.
In final cunoscand latimea si panta trotuarului impuse de profilul transversal al
arterei stradale putem calcula cu cat creste cota fatadei fata dc cota trotuarului la bordura.
2,0 * 0,02 = 0,04 m
Acesti 4 centimetri se vor adauga cotelor bordurilor si se vor reprezenta astfel
linia fatadei care va intersecta portativul echidistant in punctc care, proiectate in plan vor
reprezenta punctele de intersectic ale curbelor de nivel proiectate cu linia fatadelor.
In acest mod s-a realizat trasarea in plan a curbelor dc nivel proiectate pe partile
carosabile.

111
 4.2. CALCULUL ELEMENTELOR DE TRASARE A CURBELOR DE NIVEL
PROIECTATE

Vom sistematiza pe verticala prin metoda curbelor de nivel proiecate cvartalul

cuprins intre punctele 6, 7, 11,8.
Avem cunoscute cotele, parntele 51 distantelc intre puncte.
Se vor calcula mai intai elcmentele pentru executia a doua profile transversale tip
a strazilor deoarece pantele si latimea strazilor este diferita.
E= 10cm
10
,d 1 =  1.26cm
1.58
b 2 5
h r ,1 =1*  *  5cm
2 100 2
hr 5
a1-   0.63
i * n 1.58
2 4
*  0.91cm
h r1 = 100 0.87
100.500

Pentru scara 1:200 elementele de trasare a profilului sum :

E= 10cm
d 1 = 3,16cm
h r1 = 5cm
a 1 = 1,58cm
d 2 = 5,75cm
h r 2 = 4cm
a=2,30cm
Cu aceste elemente calculate se procedeaza la trasarea curbelor de nivel
proiectate in plan.

112