LUCRAREA CN-03 24

LUCRAREA CN-03
INIŢIERE ÎN PROGRAMAREA UNOR CORECŢII DE SCULĂ
LA CONTURAREA PRIN STRUNJIRE ŞI FREZARE

1. SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea are drept scop aprofundarea cunoştinţelor privind utilizarea corecţiilor
de sculă în programele de prelucrare a conturului pieselor prin strunjire sau frezare.

2. FUNDAMENTARE TEORETICĂ
a) Corecţii de traiectorii (de rază)
Corecţiile de traiectorie a sculei se programează cu funcţiile pregătitoare G41 şi
G42, anulându-se prin programarea funcţiei G40.
La întâlnirea funcţiilor G41 sau G42, ECN comandă deplasarea echidistantă a
sculei la stânga, respectiv la dreapta conturului piesei specificat de către programator,
în sensul de parcurgere a conturului, deplasarea fiind egală cu valoarea razei sculei
(Rs). Raza poate fi introdusă de la panoul de comandă a MUCN, de către operator, sau
poate fi programată în subprogramul de corecţii.
Dacă conturul nu rezultă din succesiunea adreselor de poziţionare a sculei, atunci
trebuie specificat în mod explicit punctul iniţial al conturului, de unde se preia corecţia
de rază. După introducerea programului în maşină, calculatorul recunoaşte şi
memorează profilul piesei, în raport cu care calculează traiectoria sculei.
În cazurile uzuale, când cuţitele de strung au rază la vârf neglijabilă, R ≤ 0,3 mm
(ex. strunjire de finisare), nu se mai programează corecţia de rază, urmând ca,
ulterior, piesa să fie finisată, dacă este necesar, prin procedee mai precise
(rectificare etc.).
În cazul cuţitelor de strung cu o rază la vârf mai mare, se introduce corecţie de
rază (sub eticheta D), deoarece traiectoria punctului de intersecţie a muchiilor cuţitului
(B - figura 3.1) diferă de înfăşurătoarea poziţiilor succesive ale muchiei rotunjite (A -
figura 3.1). Poziţia punctului B se poate măsura sau poate fi deja cunoscută, în cazul
cuţitelor cu plăcuţe amovibile (v. figura 3.2).
St

SL

B
Fig. 3.1 Fig. 3.2

Dacă scula este codificată cu 6 sau 4 cifre (ex. TO202), ultimele două cifre definesc
numărul etichetei pentru constantele sculei (TO2).
La unele MUCN, se rezervă etichete D diferite pentru corecţiile de lungime şi
de rază. De exemplu, DO1….DO9 se referă la corecţii de lungime, iar D10…..D25
indică corecţii de rază.
LUCRAREA CN-03 25

Fie, de exemplu, cazul conturării prin strunjire a arborelui din figura 3.3.
Prelucrarea conturului se realizează în urma executării următoarei secvenţe din
programul-piesă.

X …
N10 G00 X(P1) Z(P1)
P6
N11 G01 G42 D01 X(P2) Z(P2)
N12 Z(P3)
P1
P5
P4
N13 X(P4) Z(P4)
P3 P2 N41 Z(P5)
N16 G00 G40 X(P6)
Z D01/Rs//
Fig. 3.3 T01/ Xs/Zs//
!

La cuţitele de strung, sub eticheta T

sunt introduse constantele sculei
(măsurate). În exemplul anterior,
0s
T01/Xs/Zs// indică faptul că, în sistemul
Z
de referinţă al dispozitivului port-sculă
(v. figura 3.4) cu originea Os fixată,
Xs

vârful cuţitului este definit de cotele Xs şi

Zs Zs. Poziţia OS este stabilită univoc în
raport cu originea capului-revolver OCR,
X
care, la rândul ei, este poziţionată
Fig. 3.4 univoc faţă de originea maşinii, OMU.
b) Corecţii de deplasare
Funcţiile G43 şi G44 operează o deplasare a sculei în sensul pozitiv (+),
respectiv negativ (-) al axelor de coordonate. Valoarea deplasării (corecţiei) poate fi
introdusă manual, de la consolă, sau într-un subprogram de corecţii, sub eticheta
corecţiei de sculă. Funcţiile G43 şi G44 se referă, în general, la corecţii de lungime
şi, uneori, la corecţii de rază. Ele sunt anulate prin funcţia G40.
Pentru introducerea corecţiilor de lungime, la centrele de prelucrare / maşini de
frezat etc. cu posibilitate de “zero flotant “, se procedează astfel:
- se aduce vârful sculei în contact cu o suprafaţă de referinţă a piesei;
- se introduce în memoria maşinii poziţia capului port-sculă;
- la prelucrarea suprafeţei de referinţă cu o altă sculă, de lungime diferită
de cea a sculei pentru care s-a făcut reglarea, se apelează funcţiile G43
sau G44, pentru compensarea diferenţei de lungime.
Cu ajutorul funcţiilor G43 sau G44 se pot realiza şi conturări prin frezare, caz în
care aceste funcţii operează corecţii de rază. La aceste conturări este necesar ca
traiectoria sculei să fie paralelă cu axele de coordonate, altfel este mai indicată
utilizarea funcţiilor G41 sau G42.
În cazul unor strunguri cu CN, funcţiile G43 sau G44 se pot utiliza şi pentru a
introduce adâncimi de aşchiere sub eticheta corecţiei de lungime. Astfel, la filetarea
în două treceri, cu cuţitul, a unui filet cilindric exterior M80, scula se poziţionează pe
diametrul exterior, pentru fiecare trecere introducându-se câte o corecţie negativă la
LUCRAREA CN-03 26

lungime (G44 D01 X80 şi, apoi, G44 D02 X80, unde D01 reprezintă adâncimea de
aşchiere pentru degroşare, iar D02 este adâncimea totală de aşchiere).
Fie, de exemplu, cazul conturării prin frezare a piesei din figura 3.5. Programul-
piesă, utilizat în acest caz, se prezintă după cum urmează.

Z
R5=7 5

%10 (PROGRAM-PIESĂ, FIG. 3.5)

0
1
35
N10 G32 XYZ S250 T01 M03 M06
N11 G00 X10 Y82 Z50
N12 Z35
X N13 G01 G41 D01 X20 Y75 F15
Y N14 X110
82 N15 Y35
75 3
N16 X70
N17 G00 Y25
N18 X50
35 N19 G01 X10
25
N20 G00 G40 Z50
15 N21 G32 XYZ M02
D01/7//
10 20 40 70 80 110 X !
Fig. 3.5
În cazul piesei din figura 3.6, prelucrarea conturului prin frezare se realizează
în urma executării următoarei secvenţe de program.
Y
…
P4
N10 G01 G44 D10 X(P1) G44 D10
Y(P1)
N11 G43 Y(P2)
P2 P3
N12 X(P3)
P1 N13 Y(P4)
N14 G00 G40 X0 Y0
X
D10/Rs//
Fig. 3.6 !
LUCRAREA CN-03 27

3. APLICAŢII
Să se elaboreze programele-piesă pentru conturarea reperelor prezentate în figurile
3.7, 3.8 şi 3.9.
X

Ø110 RS =3
Ø90
Ø80

40 60 75 100 150 Z

Fig. 3.7

Z
Rs 2=8
Rs1=25 Z
10
7 A-A
X
5
13
(20)
15

P0 (-70,68,25)
(Ø25) Y
Y
P0
67
Pf

60
Pf (-73,55,15)
40
30

60
(80)

X X
-70
A 40 60 67
50

90

(110)

Fig. 3.8 Fig. 3.9

LUCRAREA CN-03 27

4. REZOLVĂRI
Programele-piesă pentru conturarea reperelor din figurile 3.7, 3.8 şi 3.9 sunt expuse
în cele ce urmează.
%20 (PROGRAM-PIESĂ, FIG. 3.7) D11/8//
N10 G36 XZ S1600 T0101 M03 M06 !
N11 G00 G27 G96 X110 Z153 S75
N12 G01 G41 D01 Z150 F0.3 %40 (PROGRAM-PIESĂ, FIG. 3.9)
N13 X80 Z100 N01 G32 XYZ S800 T01 M03 M06
N14 Z37 N02 G00 X0 Y0 G43 D01 Z2
N15 G00 G40 X0 N03 G01 Z-5 F125
N16 Z153 N04 G42 D10 Y60
N17 G36 XZ M02 N05 X40
S1800 N06 G02 X60 Y40 I40 J40
D01/3// N07 G01 Y-40
T01/40/40// N08 G02 X40 Y-60 I40 J-40
! N09 G01 X-40
N10 G02 X-60 Y-40 I-40 J-40
%30 (PROGRAM-PIESĂ, FIG. 3.8) N11 G01 Y40
N10 G32 XYZ S500 T01 M03 M06 N12 G02 X-40 Y60 I-40 J40
N11 G00 X-70 Y68 Z25 N13 G01 X1
N12 G43 D01 Z15 N14 G00 G40 Z0 Y0
N13 G01 G42 D10 Y-30 F500 N15 Z5
N14 X45 N16 X87
N15 Y30 N17 G44 D01 Z-15
N16 X-73 N18 G01 G41 D10 X67 F125
N16 G00 G40 Z25 N19 Y-40
N17 G32 XYZ S1600 T02 M03 M06 N20 G02 X40 Y-67 I40 J-40
N18 G00 X0 Y0 Z25 N21 G01 X-40
N19 Z15 N22 G02 X-67 Y-40 I-40 J-40
N20 G01 G43 D11 X-25 N23 G01 Y40
N21 G43 D11 Y-15 F100 N24 G02 X-40 Y67 I-40 J40
N22 G44 D11 X25 N25 G01 X40
N23 G44 D11 Y15 N26 G02 X67 Y40 I40 J40
N24 G43 D11 X-25 N27 G01 Y-1
N25 G43 D11 Y-15 N28 G00 G40 X87
N26 G00 G40 X0 Y0 N29 Z5
N27 Z25 N30 G32 XYZ M02
N28 G32 XYZ M02 D01/2//
D01/1// D10/15//
D10/25// !
LUCRAREA CN-03 28

5. TEME DE REZOLVAT
Să se elaboreze programele de prelucrare pe contur pentru piesele prezentate
în figurile 3.10, 3.11, 3.12 şi 3.13.
Z
A-A

10
X

A A
90
20

X
30
60
90
115

Fig. 3.10

Z
A-A
10

R2
5

0
R3
80
210

A A
150
40
5
R2

20 X
35
110
130
Fig. 3.11
LUCRAREA CN-03 29

Z A-A

15
Y X
105

0
R3

0
R2
A A
160

R5
0
50
20

X
30
70
120
150
Fig. 3.12

Z A-A
20

Y
50

40

A X A

200 20

Fig. 3.13
LUCRAREA CN-03 30
LUCRAREA CN-03 31