112 METODA LUI MARX
mului platonizant allui Hegel. teoria acestuia di statuI ~i naliunea
sint mai •.reale" decit individul. care Ie datoreaza totul. I-a condus
pe Marx la punctul de vedere expus in acest capitol. (A vern aici
un exemplu din care se vede ca uneori poli extrage 0 sugestie
valoroasa chiar ~i dintr-o teorie filozofica absurda.) Istorice~te.
a~adar. Marx a dezvoltat anumite idei hegeliene privind superio-
ritatea socieHiIii asupra individului. folosindu-Ie ca argumente
impotriva altor idei ale lui Hegel. Cum insa eu II consider pe Mill
un oponent mai valoros decit Hegel. n-am facut aici un istoric al
ideilor lui Marx. ci am incercat sa Ie exprim sub forma unci
polemici cu Mill.
Capitolul 15
IstoricismuJ econolnic
Prezentarea lui Marx in felul in care am facut-o, ca fiind un
oponent al oridirci teorii psihologiste a societalii. s-ar putea sa
surprinda pe unii marxi~ti. ca ~i pe unii antimarxi~ti. Caci pare-se
ca exista multi care vad lucrurile foarte diferit. Marx. considcra ei.
a suslinut influcnia atotprezenta a mobilului economic in viaia
oamcnilor; eI a izbutit sa explice foria covir~itoare a accstui mobil
relevind ..ncvoia dominanta a omului de a-~i dobindi mijloacele de
trai"l; el a dcmonstrat astfel importania fundamcntala a unor eate-
gorii cum sint mobilul profitului sau mobilul intercsului de c1asa
pentru aeliunilc nu numai ale indivizilor. ci ~i ale grupurilor socialc;
~i a aratat cum t~ebuie folosite aecste eatcgorii pentru cxplicarca
eursului istorici. Intr-adcvar. ci crcd di ins~i esenia marxismului
rezida in doctrina ca mobiillriie economice ~i in special inlereslli
de dasli sint foricle motrice ale istoriei ~i di tocmai la accasta
doctrina fae aluzie denumirile de ..iJ1terpretare matcriaiistli a
istoriei" sau de ..materialism istoric". prin care Marx ~i Engels au
incercat sa caracterizezc esenia teoriei lor.
Astfel de opinii sint foarte raspindite; totu~i. n-am nici 0 indoial5
di ele dau lui Marx 0 interpretare gre~ita. Pe cei ce 11 admira pentru
faptul de a fi sustinut atare idei ~ putea sa-i numesc marxi~ti vUlgari
(facind aluzie la numele de ..economi~ti vulgari" dat dc Marx unora
din advcrsarii sail). Marxistul vulgar mediu crede di marxismul da
in vileag secretele tencbroase ale vielii sociale dezvi1luind mobilurile
tenebroase ale lacomiei ~i poftei de ci~tig material. care anima puterile
ascunse in culisele istoriei; puteri ce genereaza in mod vi clean ~i
eon~tient razboaie. recesiune. ~omaj. foamete in mijlocul abundenici
~i toate celelalte forme de suferinia sociala. eu seopul de a-~i
satisface josnicia lor sete de profit. (~i marxismul vulgar este
citcodata serios preoeupat sa impace tczele lui Marx eu cele ale lui
Freud ~i Adler; iar dadi nu alege pe una sau alta din ele. poate
114 METODA LUI MARX
eventual hotari ca foamea, erosul ~i apetitul de putere 3 sint cele Trei
Marl Mobiluri Secrete ale Naturii Umane date in vileag de Marx.
Freud ~i Adler, cei Trei Mari Creatori ai filozofiei omului modern ... )
Fie ca astfel de vederi sint sau nu demne de relinut ~i atragatoare.
ele in mod sigur par sa aiba prea putin de-a face cu doctrina
denumita de Marx "materialism istoric". Trebuie admis ca el
vorbe~te uneori de asemenea fenomene sociale cum sint lacomia ~i
mobilul profitului etc., dar niciodata pentru a explica prin ele istoria.
Elle interpreta, dimpotriva, ca simptome ale infJuentei eorupl\toarc
a sistemllllli social, adica a unui sistem de institutii dezvoltate In
decursul istoriei; .:a efecte. ~i nu cauze ale putrefac\iei; ca repercu-
siuni, ~i nu ca forte motrice ale istoriei. Corect sau grqit, el vedc<l
In fenomene cum slnl razboiul, criza economica. ~omajul ~i
foametea In mijlocul abundentei, nu rezultalul unei conspiratii
viclene a "marelui business" sau a .,instigatorilor la razboi impc
riali~li", ci consecintele sociale neinlenlionate ale unor aCliun I
Indreptate spre aile scopuri de catre agentii prin~i In reteaua sigle
mului social. EI privea pe actorii umani de pc scena istoriei. inclusiv
pe cei "maTi", ca pe ni~le simple marionete acliondle irezistibil prill
fire economice, (:e catre forte istorice pe care nu pot sa Ie controleze
Scena istoriei sustine el. este plasata Intr-un sistem social care ne
leaga pe toti: (ste plasata In ,,imperiul necesitatii". (Dar i~tr-o b~llrl
zi marionetel~ vor nimici sistemul ~i vor realiza "impcriul hbertallJ".1
Aceasta doctrina a lui Marx a fost abandonattl de majoritatc<l
discipolilor sai - poate din motive propagandistice. poate pentru
ca n-au Inteles-o - astfel di aceasta ingenioasa ~i foarte original;l
doctrina a fost In buna parte Inlocuita printr-o tcorie conspirationalr1
vulgar-marxista. Este trista sub aspect intelectual aceasta cadere dl'
la nivelul Capitalllllli la cel al Mitullli secolllllli 20.
J \.~a se InIati~a, totu~i. filozofia istoriei a lui Marx. numita de
obic!i "materialism istoric". Ea va constitui tema principala. a
aces tor capitole. In capitolul de fala, voi explica In Iinii man
accentul ei "materialist" sau economic; dupa aceea voi discuta mai
In detaliu rolul luptei de c1asa ~i al interesului de c1asa, In fine
conceplia marxista despre "sistemul social".
Este convenabil sa punem In legatura expunerea istoricismului
economic~ allui Marx cu comparatia pe care am Hicut-o intre Marx
CAPITOLUL IS: ISTORICISMUL ECONOMIC 115
Ii Mill. Amlndoi Imparta~esc convingerea eli fenomenele sociale
trebuie explicate istoric ~i ca orice perioada istorid trebuie inleleasa
ca un produs istoric al evolutiilor anterioare. Marx se desparte de
Mill, dupa cum am vazut, dnd este yorba de psihologismul acestuia
(care corespunde idealismului hegelian). In doctrina lui Marx psiho-
logismul este Inlocuit prin ceea ce el nume~te materialism.
Despre materialismullui Marx s-au spus multe lucruri ce nu stau
in picioare. Afirmatia adesea repetata ca Marx nu recunoa~te nimic
dincolo de aspectele "inferioare" sau "materiale" ale vietii umane
este 0 deformare deosebit de ridicola. (Este Inca 0 repetare a celei
mai vechi dintre toate defaimarile reactionare ale aparatorilor
libertalii, a sloganului hcraclitean ca .,ei se ghiftuiesc Intocmai ca
vitele~;~.) Dar Marx nu poate fi nicidecum numit materialist in
aceasH'i accepliune a cuvlntului, de~i a fost puternic inJluentat de
materiali~tii francczi din secolul al XVIII-lea ~i de~i obi~nuia sa se
numeasdi pe sine materialist, denumire ce se potrive~tc binc multora
din doctrinele salc. Oki exista unele pasaje importante carc cu greu
ar putea fi interpretate ca materialiste. Adevarul e, crcd. ca el nu a
fost prea mult preocupat de probleme pur filozoficc - mai putin,
bunaoara, dedt Engels sau Lenin - ~i ca era intercsat In principal
de latura sociologica ~i de cea metodologica a problcmci.
Exista In CapitalllJ6 un pasaj bine cunoscut, In e~lre Marx spune
d In serierile lui Hegel ,.dialectica este a~ezata pe cap. Ea trebuie
a~zata pe picioare ... " Tendinta exprimata. aiei estc limpedc. Marx
vroia sa arate ca nu "capul", adica glndirea umana, este baza vietii
umane, el fiind, dimpotriva. un fel de supraslructura inaltata pe un
fundament fizic. 0 tendinta similara este exprimata in pasajul:
.l..umea ideilor nu este nimic altceva dedt lumea materiala
transpusa ~i tradusa In capul omului." Dar poate ca nu s-a recu-
nos cut Indeajuns ca aceste pasaje nu exprima 0 forma radicala a
materialismului. ci indica 0 anume Inclinatie sprc un dualism al
corpului ~i spirilului. Un dualism, pentru a spune a~a, praetic. Dc~i
leoretic spiritul nu era. pesemne, pentru Marx deeit 0 alta [OITlla
(sau un alt aspect, sau poate un epifenomen) al matcriei, In practica
el este diferit de malerie, deoarece este 0 alta forma a ei. Pasajele
c:ilate vor sa spuna ca de~i trebuie sa stam cu picioarclc pe tcrenul
solid al lumii materiale, capetele noastre - iar Marx dadea 0 Inalta
preluire capetelor umane - slnt preocupate de glnduri sau idei.
Dupa opinia mea, nu se poate da 0 apreciere corecta a marxismului
,i a influenlei sale dad nu este recunoscut acest dualism.

116 METODA LUI MARX
Marx iubea libertatea, libertatea real~ (nu "libertatea ream" a lui
Hegel). ~i, din cite imi pot da seama, aeeepta faimoasa eehivalare
hegelian~ a Iibert~tii eu spiritul, eonsiderind e~ putem fi Iiberi numai
ea fiinte spirituale. In aeela~i timp el reeuno~tea in practica (fiind
un dualist practic) c~ noi slntem spirit $i trup ~i - lnde~juns de
realist - c~ dintre cele dou~ trupul e fundamental. lata de ce s-a
intors impotriva lui Hegel, spunind ca acesta a~eaza lucrurile cu
capul in jos. Dar de~i recuno~tea ca lumea materiaHi ~i necesiHilile
ei sint fundamentale, Marx nu simtea nici 0 atraelie pentru "imperiul
necesit~tii", cum numea el 0 societate aservita nevoilor materiale.
lubea lumea spiritLlala, "imperiul Iibertatii" ~i latura spiritual a a
"naturii umane", la fel de mult ca orice dualist crqtin: iar in
scrierile sale exista chiar semne de ura ~i dispret pentru elementul
material. Cele ce urmeaza slnt in masura s~ arate eli aceasta intcr-
pretare a ideilor lui Marx poate fi sustinuta cu propriile lui texte.
Ir.tr-un pasaj din volumul al treilea al Capitalului7jvtarx dcscric
cit se poate de pertinent latura material a a vietii sociale ~i tndeoscbi
latura ei economica, cea a productiei ~i consumului, ca pe 0 prclun-
gire a metabolism Jlui uman, adica a schimbului de substanle dintrc
om ~i natura. fl afirma clar di libertatea noastra estc totdcauna
inevitabillimitu ..l de necesitatile acestui metabolism. Tot cc sc poatc
realiza in dirc:tia largirii libertatii, spune el, "este 0 reglcmenlarc
rationala a acestui schimb de substante ... , eheltuind minimum dc
energie in conditiile cele mai demne ~i mai adecvate nalurii umanc.
Dar aceasl~ aclivitate continua sa fie un imperiu al necesitatii. Dincolo
de limitele lui incepe dczvoltarea fortelor omene~li, considerala ca
scop in sine, incepe adevaratul imperiu al libertatii. care tnsa nu se
poate dezvolta dedt pe acest imperiu al necesitatii, care ramlne baza
lui...' Cu numai citeva rind uri mai inainte, Marx scrie: "Imperiul
liberti,tii incepe de fapt abia acolo unde inceteaza munca impusa
de nevoie ~i de oportunitate exterioara; prin firea lucrurilor, acesl
imperiu se situeaza deci in afara sferei produqiei matcriale propriu-
zise." ~i incheie Intregul pasaj tragind 0 concluzie practidi ce arata
c1ar eli unicul sau scop este sa croiasca drumul spre acest imperiu
nematerialist allibertatii pentru toti oamenii deopotriva: "Condilia
esentiala este reducerea zilei de munca."
Dupa parerea mea, acest pasaj nu lasa nici 0 indoiala eu privirc
la ceea ce eu am numit dualismul viziunii practice a lui Marx asupra
vietii, Impreuna cu Hegel, el considera libertatea ca fiind tinta
CAPITOLUL 15: ISTORICISMUL ECONOMIC 117
dezvolt~rii istorice. impreuna cu Hegel, el identifica imperiul liber-
talii cu eel al vielii spirituale a omului. EI reeunoa~te ins~ c~ nu
sintem fapturi pur spirituale; ca nu sin tern pe dplin liberi ~i niei
capabili s~ doblndim vreodata libertatea deplin~, dat fiind c~ niciodat~
nu ne yom putea emancipa cu totul de necesit~lile metabolismului
nostru ~i deci de servitutea muncii productive. Tot ce putem face
este s~ amelioram condiliile de munc~ epuizante ~i degradante, s~ Ie
facem mai demne de om, s~ Ie egalizam ~i s~ reducem in a~a masudi
munca abrutizant~, inci! tOli sa lim liberi intr-o porJiune a \'ieJii
noastre. Aceasta este, cred, ideea centrala a "viziunii despre viatii" a
lui Marx; central~ ~i in masura in care mi se pare a fi cea mai
influenta dintre doctrinele lui.
Trebuie sa combinam acum aceasta viziune cu determinismul
metodologic despre care am discutat mai sus (in capitolul 13).
Conform acestei doctrine, studiul ~tiinlific al socieHilii ~i prediclia
istorica ~tiinlifica sint posibile numai in masura in care societatea
este determinata de trecutul ei. Aceasta i!TIplica 'insa ca ~tiinla se
poate ocupa numai de imperiul necesitatii. Daeli ar exista posibili-
tatea ea oamenii sa devina vreodata pe deplin liberi, atunci profetia
istorica ~i 0 dat~ cu ea ~tiinla sociala ar lua sfir~it. Activitatea
spirituala "libera", ca atare, daeli ar exista, s-ar situa dincolo de sfera
de aeces a ~tiintei, care totdeauna trebuie sa caute cauze, factori
determinanti. ~tiinta se poate ocupa deci de viata noastra spirituala
numai in masura in care glndurile ~i ideile noastre slnt cauzate sau
determinate sau generate de "imperiul necesitatii", de condiliile
materiale ~i Indeosebi de cele economice, ale viepi noastre, de meta-
bolismul nostru. Gindurile ~i ideile pot fi abordate ~tiintific numai
examinind, pe de 0 parte, condiliile materiale in care se ivesc, deci
conditiile economice ale vietii oamenilor care Ie dau na~tere, iar pe
de a1t~ parte, conditiile materiale in care are loc asimilarea lor, deci
eonditiile materiale ale oamenilor care Ie adopta. Urmeaza eli - din
punct de vedere ~tiinlific sau cauzal - gindurile ~i idcile trebuie
tratate ca "suprastructuri ideologice aVlnd la baza condiliile eco-
nomice". In opozitie ca Hegel, Marx sustinea ca cheia istoriei, chiar
~i a istoriei ideilor, trebuie cautata in dezvoltarea relaliilor dintre om
~i mediul sau natural, lumea materiala; adica in viata lui economica,
~i nu In cea spirituala. lata de ce tipul de istoricism al lui Marx
poate fi descris drept economism, ca opus idealismului lui Hegel sau
psihologismului lui Mill. Ar fi insa 0 eroare crasa sa identifielim
118 METODA LUI MARX
economismul lui Marx cu acel gen de materialism care implica 0
atitudine dispretuitoare fata de viata spirituala a omului. Viziunea
lui Marx despre "imperiul liberHitii", adica des pre 0 elibcrare
partiala dar echitabiIa a oamenilor de sub jugul naturii lor materiaIc"
ar putea fi descrisa, mai curind, drept idealista.
Privita in acest felt viziunea lui Marx asupra vietii ne apart"
indeajuns de coerenta; ~i cred ca astfel dispar acele aparenk
contradictii ~i dificuWiti ce au fost semnalate in viziunea sa partial
determinista ~i partiallibertara asupra activitatilor umane.
II
Implicatiile a ceea ce am numit dualismullui Marx ~i determi
nismul sau ~tiintific pentru viziunea sa asupra istoriei slnl u~or de
deslu~it. Istoria ~tiintifica. identica pentru el cu ~tiinta sociaJa III
ansamblu. trebuie sa exploreze legile ce guverneaza schimbul de
substante dintre om ~i natura. Obiectivul ei central trcbuic sa fie
explicarea evolutiei conditiilor de productie. Relatiile sociale au
semnificatie istorica ~i ~tiinlificii numai In miisura In care slnt legale
cu procesul productiv - afectlndu-I sau fiind afcctate de el. ..Ap
cum omul primitiv trebuie sa lupte cu natura pentru salisfacerea
nevoilor lui. pentru conservarea ~i reproducerea vietii lui. tot a~a
trebuie sa lupte omul civilizat. in to ate formele sociale. in loale
modurile de productie posibile. Pe masura ce omul evolueaza, acesl
imperiu al necesWitii naturale se Jarge~te, deoarece cresc trebuinlelc
lui; in acela~i timp se dezvolta ~i fortele de produqie care salisfac
aceste trebuinte."8 Aceasta este, pe scurt, viziunea lui Marx desprc
istoria omului.
Vederi similare sint exprimate de Engels. Dezvoltarca fortclor
de productie moderne, scrie el. a creat pentru prima oara " ... posi-
bilitatea de a asigura tuturor membrilor societatii.". condilii matc-
riale de existenla nu numai pe dcplin indestulatoare ~i pe zi ce trece
mai imbel~ugate, dar care sa Ie garanteze ~i 0 dezvoltare ~i mani-
festare deplina ~i libera a aptitudinilor lor fizice ~i spirituale'l'9. 0
data cu aceasta devine posibila libertatea. adica emanciparea de tira-
nia trupului. " ... prin aceasta omul se desparte ... definitiv de regnul
animal ~i trece de la conditii de existenta animal ice la condilii cu
adevarat omene~ti." Omul este in lanturi atit timp cit este dominat
CAPITOLUL IS: ISTORICISMUL ECONOMIC 119
• economie; dnd "este inHiturata... dominatia ~rodusului asupr~
JlDduclUorului, .... [?amen~~] devin pe~t~u pnma ,?ara stapI~1l
IOftltienti • adevaratl al natum pentru c~. ~~ m masura m care. devI~
lIIpinii propriei lor vieti sociale ... Abla ~m ac~st ~oment oamenll
'" vor tauri. pe deplin con~tie~t~. ~roprI~ lor. IStO~I~::: Este saltul
omenirii din imperiul necesltatll m ImperIul hbertatll.
Dad yom com para acum versiunea istoricismul~i repre~entata
). de Marx cu cea a lui Mill. yom constata ca economlsmul lUI Marx
poate sa rezolve cu .u~urin~li d.ific~ltatea d;spre care am ~ratat cii
tile fatala psihologlsmulUl lUi Mill. Am m .ved~~e doctnna de-~
dreptul monstruoasa a unui inceput al .socletatn ce ar pute? fl
explicat in termeni psihologici - doctrI?li p~ care am d~scns-o
drept versiunea psihologista a contractul~1 SOCI?1. .Ac~ast~ Idee ?~
are 0 paralela in teoria lui Marx. inlocUirea p~l?ntatll pSlhologlel
prin prioritatea economiei nu cree~za 0 dlfIculta.'e analoag a •
deoarece ..economia" acopera metabohsmul uman, schlmb.ul de sub-
.tante dintre om ~i naturli. Prob.lema d?ca ~:est meta~ohsm a fost
dintotdeauna socialmente orgamzat. chlar ~I m vremun pre-umane,
IaU a fost odata dependent numai de individ. poate fi lasa~a
deschisa. Nu se presupune mai mult dedt ca ~tiinta ~ocietatii t~ebu~~
II coincida cu istoria dezvoltiirii conditiilor economlce ale SOCletatll,
numite de obicei de catre Marx "conditiile de productie".
De notat. in paranteza. ca termenul marxist de ..producye': er~
cu sigurantii menit a fi utiIizat intr-un sens larg. astfel mClt sa
acopere intreg procesul economic. inclusiv repartitia ~i consumu.l.
Acestea din urma insli n-au beneficiat niciodata de 0 mare at~ntJe
din partea lui Marx ~i a marxi~tilor. Ei i~i concent~au at~ntla cu
preciidere asupra productiei in ~ens~1 re~trins al ~uvmt~lul. ~Avem
aici inca un exemplu de atitudme Istonco-genelica nalva. mca 0
i1ustrare a credintei cli ~tiinta nu trebuie sa se ocupe decit de cauze.
aslfel ca. pin! ~i in sfera creatiiIor omene~ti. ea trebuie sli se. inlrebc
..Cine a tacut cutare lucru?' ~i "Din ce I-a tacut?". nu .. Clne-I va
folosi?' ~i .,Pentru ce este tacut?"
III
Trednd acum la critica ~i evaluarea ..materialismului istoric" al
lui Marx. mai precis a paTiii din el care a fost pre~ent~t~ pinli aici,
putem distinge doua aspecte diferite. Primul este Istoncismul. teza
120 METODA LUI MARX
di domeniul ~tiintelor sociale coincide cu cel al metodei istorice sau
evolutioniste ~i Indeosebi cu profetia istorica. Aceasta teza trebuie.
cred, sii fie respinsa. Cel de-al doilea este economismul (sau "matc-
rialismul"), adidi. teza cii organizarea economica a societatii, orga-
nizarea schimbului nostru de substante cu natura, este fundamentaJa
pentru toate institutiile sociale ~i in mod deosebit pentru dezvoltarca
lor istoricii. Aceastii asertiune este, cred, perfect valabila, cit timp
luiim termenul "fundamental" In sensul lui curen!, vag, ncflicind
mare caz de el. Cu alte cuvinte, nu incape indoiala di practic toale
studiile sociale, fie institutionale sau istorice, pot avca de ci~tigat
daca dau atentie "conditiilor economice" ale societalii. Nici mikar
!storia unei ~tiinte abstracte cum este matematica nu face exceptie. II'
In acest sens se poate spune di economismullui Marx reprezinta un
extrem de valoros pas inainte in metodele ~tiintei sociale.
Dar. cum spuneam adineauri. termenul de ,.fundamental" nu
trebuie luat prea tn serios. Hira indoialli ca ~i Marx glndea ~a. Dato-
rWi formatiei sale hegeliene, el a fost influenlat de vcchea distinqic
dintre "realitate" ~i ,.aparenIa" ~i de distinclia corespunzatoare dintre
ceea ce e "esential" ~i ceea ce e "accidental". EI tnclina sa vada
propriul sau amendament adu~ lui Hegel (~i Kant) In identificarcii
"realitatii" cu lumea materiala l1 (incluztnd in aceasta mctabolismul
uman), iar a ,.aparentei" cu lumea gindurilor sau a ideilor. Astfcl.
toate gindurile ~i ideile ar urma sa fie explicate reducindu-Ie la rcali-
tatea esentiala subiacenta, adicli la conditiile economice. eu sigu-
ranta cA aceasta viziune filozofica nu este cu mult mai buna l2 dccil
orice alta forma a esentialismului. Iar repercusiunile ei pe planul
metodei trebtlie sa se soldeze cu 0 supralicitare a economicului.
Caci, de~i imponanfa generala a economismului lui Mar;r; nu poate
fi supraestimata, este foane u~or sa fie supraestim.1t5 importanfa
condifiilor economice in oricare caz particular. 0 oarecare cunoa~­
tere a conditiilor economice poate sa contribuie considerabil. de
exemplu, la 0 istorie a problemelor matematicii, dar 0 cunoa~tere a
inse~i problemelor matematicii este in acest scop cu mull mai
importanta; exista chiar posibilitatea de a scrie 0 foarte buna istorie
a problemelor matematice flira nici 0 referire la "fundalul lor
economic". (Dupa opinia mea, "conditiile economice" sau ,.relatii1c
sociale" ale ~tiintei sint teme in care se pot face u~or exagerari ~i
care pot sa degenereze In platitudini.)
Acesta este "insa doar un exemplu minor al primejdici pe care 0
comporta supralicitarea economicului. EI este adesea interpretat in
CAPITOLUL IS: ISTORICISMUL ECONOMIC 121
manierii globalii drept doctrina potrivit cAreia intreaga dezvoltare so-
cial! depinde de dezvoltarea conditiilor economice ~i indeosebi de
dezvoltarea mijloacelor fizice de produclie. Dar 0 atare doctrina este
vizibil falsA. Exista 0 interactiune intre conditiile economice ~i idei,
nu doar 0 dependenta unilaterala a acestora din urmA fala de cele
dintii. Am putea sustine chiar di anumite ,Jdei", cele ce formeaza
cunoa~terea noastrA, sint mai fundamentale decit mijloacele mate-
riale de productie mai complexe, dupa cum se poate vedea din urma-
torul considerent. SA ne imaginam cA sistemul nostru economic,
inclusiv toate ma~inile ~i utilajeJe ~i intreaga organizare sociala, ar
fi intr-o buna zi nimicite, dar cA s-ar pastra cuno~tintele tehnice ~i
~tiintifice. Intr-un asemenea caz este posibil, in principiu vorbind.
ca nu peste multa vreme eI sa fie recladit (pe 0 scara mai midi ~i
dupa ce multi vor fi murit de foame). Sa ne imaginam insa ca ar
disparea toate cuno~tinfele despre aceste lucruri in timp ce lucrurile
materiale s-ar pastra. Situatia descrisa ar fi echivaIenta cu ccea ce
s-ar intimpla daca un trib de salbatici ar ocupa 0 tara putcrnic indus-
trializata, dar parasita de locuitorii ei. Aceasta ar ducc curind la
disparitia completa a tuturor rclicvelor materiale ale civilizatiei.
Printr-un fel de ironie, marxismullnsu~i ofera un exemplu care in
mod clar infirma economismul exagerat. Ideea lui Marx ..Prolctari
din toate tarile, uniti-va!" a fost de cea mai mare Insemnatate plna In
ajunul Revolutiei ruse ~i a exercitat influenta asupra condiliilor
economice. 0 data cu revolutia tnsa situatia a devenit foarte dificiHi.
pentru simplul fapt eli, dupa cum a recunoscut Insu~i Lenin, nu
existau nici un fel de alte idci constructive. (Vezi capitolul 13.)
Atunci Lenin a avansat anumite idei noi ce ar putea fi rezumate In
lozinca: "Comunismul este puterea Sovietelor plus e1ectrificarca
intregii tari ." Tocmai aceasta noua idee a devenit baza unei dczvol-
tliri care a schimbat Intreg fundalul economic ~i material pe 0 ~esime
din suprafata planetei. In lupta cu imprejudiri extrem de vitrege. au
fost biruite nenumarate greutati materiale, s-au facut nenumarate
sacrificii materiale, pentru a schimba sau, mai curind, pentru a cdifica
din nimic conditiile productiei. Iar forta motrice a acestei dezvoltari
a fost entuziasmul pentru 0 idee. Acest exemplu arata di in anumite
Imprejurari ideile pot sA revolutioneze conditiile economice dintr-o
tara. in loc de a fi ele modelate de aceste conditii. Folosind termino-
logia lui Marx, am putea spune di cI a subestimat puterea imperiului
libertatii ~i ~ansele acestuia de a cuceri imperiul necesitatii.
 122 METODA LUI MARX CAPITOLUL IS: ISTORICISMUL ECONOMIC 123
Contrastul izbitor dintre desra~urarea Revolutiei ruse ~i teoria relatia dintre Lenin ~i Marx.) Vedem ca, in terminologia lui Marx.
~etafiz~ca a lui Marx despre 0 realitate economidi ~i aparenta ei Heine era un idealist ~i ca aplica interpretarea sa idealista a istoriei
Ideologlca se poate vedea cel mai bine din urmatoarele fragmente: la Revolulia franceza, care era unul din exemplele cele mai impor-
"Atunci dnd cercetam asemenea revolutionari - scrie Marx _ tante invocate de Marx in sprijinul economismului sau ~i care.
trebuie sa facem intotdeauna 0 deosebire intre revolutionarea mate- intr-adevar, pare a nu se potrivi tocmai rau cu aceasta doctrina. mai
rial a a conditiilor economice de produclie, care poate fi constatata cu seam a daca 0 comparam acum cu Revolulia rusa. In ciuda ereziei
cu precizie ~tiintifica, ~i formele juridice, politice. religioase. sale insa Heine a ramas prietenul lui Marx:J 6 ; pentru ca, in acele
artistice sau filozofice, intr-un cuvint form~le ideologice, in care vremuri fericite. excomunicarea pentru erezie era inca lucru rar
oamenii devin con~tienti de acest conflict.. /'13 In viziunea lui Marx. printre cei ce militau pentru societatea deschisa, iar toleranla era
ar fi zadarnica speranta ca s-ar putea realiza vreo schimbare inca tolerata.
importanta prin folosirea mijloacelor juridice sau politice; 0 Critica mea la adresa ..materialismului istoric" al lui Marx nu
rcvo/ulie po/iricif nu poate duce dedt la inlocuirea unei garnituri de trebuie, desigur, interpretata ca exprimind vreo preferinta pentru
conduditori prin alta - la 0 simpla inlocuire a persoanelor ce se ..idealismul" hegelian fala de "materialismul" lui Marx: sper ca am
afla la drma. Numai evolutia esentei subiacente, a realitatii eco- dat limpede de inleles di in acest contlict dintre idealism ~i mate-
no~ic~, poate ~enera.o ~chimbare esentiaUi sau reala - 0 re\'o/u/ie rialism simpatiile mele sint de partea lui Marx. Ceea ce vreau sa arat
socwia. Numm atuncl clOd 0 asemenea revolutie sociala a devenit este di "interpretarea materialista a istoriei" oferita de Marx, oridt
rea~i~ate, numai ~tun~i poate avea 0 oarecare insemnatate revolut ia ar fi de valoroasa, nu trebuie luata prea in serios; trebuie sa 0 privim
pohtlca. Dar chlar ~l in acest caz revolutia politidi este doar 0 ca nefiind mai mult dedt 0 foarte valoroasa sugestie ca lucrurile sa
expr~sie ~exterioara a schimbarii esentiale sau reale petrecute fie examinate in relatia pe care 0 au cu fundalullor economic.
antenor. In concordanta cu aceasta teorie. Marx afirma ca orice
revolut ie sociala are loc in felul urmator. Conditiile materiale de
productie se dezvolta ~i se maturizeaza pina dnd ajung in contlict
cu relatiile sociale ~i juridice, in care nu mai incap ~i care atunci
pleznesc ca ni~te haine prea strimte. "Atunci in cepe 0 epodi de
revolut ie sociala", scrie el. ,,0 data cu schimbarea bazei economice
are loc, mai incet sau mai repede. 0 revolutionare a intregii uria~e
suprastructuri... Noi relatii de productie, superioare" (In cadrul
suprastructurii) ..nu apar niciodata inainte ca in sinul vechii societati
sa se fi copt conditiile materiale ale existentei lor." Tinind cont de
aceasta asertiune. este. credo imposibil ca Revolutia rusa sa fie iden-
tificata cu revolulia social a profeHzata de Marx; intre cele doua nu
exista. in fapt, nici 0 asemanardJ~
Am putea remarca. in aceasta ordine de idei, ca prietenul lui
Marx, poetul H. Heine, gindea cu totul altfel in aceste chestiuni.
"Luali aminte, voi mindri oameni de actiune", scrie el; .. voi nu
sinteli dedt instrumente incon~tiente ale oamenilor gindirii care.
adesea intr-o umila izolare, v-au prescris sarcina voastra inevitabila.
Maximilian Robespierre nu a fost dedt bralul lui Jean-Jacques
Rousseau ... (Ceva asemanator s-ar putea spune, pesemne, despre
III
I,
Capitolul 16
Clasele
Intre variatele formulari ale "materialismului istoric" allui Marx
un loc important ocupa formularea sa (~i a lui Engels) dupa care
"istoria tuturor societatilor de pina azi este istoria luptclor de
clasa"l. Tendinta acestei asertiuni este clara. Ea implica ideea ca
istoria este pusa in mi~care ~i soarta oamenilor este hotarita de
razboiul dintre cJase ~i nu de razboiul dintre natiuni (idee opusii
vederilor lui Hegel ~i ale majoritatii istoricilor). In explicarea
"I
cauzala a evolutiilor istorice, incIusiv a razbo~ielor nationale, inte-
resul de cIasa trebuie sa ia locul pretinsului intcres national care. in
realitate. nu este dedt interesul c1asei dominante a unci natiuni.
Dincolo ~i mai pres us de acestea insa lupta de cIasa ~i interesul de
cIasa sint in masura sa explice fenomene pe care istoria traditional5
poate 'in genere sa nici nu Incerce sa Ie explice. Un exemplu de
asemenea fenomen, de mare insemnatate pentru teoria marxista.
este tendinta istorica de cre~tere a productivitatii muncii. Chiar dadi
se intimpla sa inregistreze 0 atare tendinta. istoria traditionala. ce-~i
ia drept categorie fundamentala puterea militara. este total inca-
pabila sa explice acest fenomen. Pe cind interesul ~i riizboiul de
c1asa pot, dupa Marx, sa-I explice pe deplin; intr-adevar. 0 parte
considerabila a Capitalului este consacrata analizei mecanismului
prin care. in perioada denumita de Marx "capitalism", aceste forte
genereaza 0 cre~tere a productivitatii.
Cum se leaga doctrina razboiului de cIasa cu doctrina institu-
tionalista a autonomiei sociologiei. discutata in cele de mai sus 2? La
prima vedere ar putea sa para ca aceste doua doctrine se atla In
conflict rati~, pentru ca in doctrina razboiului de clasa joadi un rol
fundamental interesul de cIasa, care este, aparent. un gen de motiv.
Eu insa nu cred di exista vreo inconsecventa serioasa in aceasta
parte a teoriei lui Marx. A~ spune chiar cii nimeni nu I-a inteles pe
CAPITOLUL 16: CLASELE 125
Marx ~i indeosebi acea cucerire a sa majora, antipsihologismuI. daca
nu §i-a dat seama cum se impaca acesta din urma cu teoria luptei
de clasa. Nu trebuie sa presupunem, cum fac mar~i~tii vlllgari, di
interesul de c\asa se cuvine interpretat in maniera psihologica. Poate
cA exTsta-CJliar In KcnerileTliiMaiiun numar de pasaje care aduc
tnlrucitva a marxism vulgar, dar ori de cite ori apeleaza in mod
serios la ceva in genul interesului de clasa. Marx are in vedere ceva
din domeniul sociologiei autonome ~i nu 0 categorie psihologidi.
Are in vedere un lucru. 0 situatie ~i nu 0 stare de spirit, gindul sau
sentimentul de a fi interesat de un lucru. Este yorba pur ~i simplu
de lucrul, sau de institutia social a, sau de situatia avantajoasa a unei
clase. Interesul unei clase este. pur ~i simplu. tot ceea ce favorizeaza
puterea sau prosperitatea ei.
Dupa Marx, interesul de clasa in acest sens institutional sau.
daca putem spune a~a. "obiectiv", exerciHi 0 inlluenta hotaritoare
asupra spiritelor umane. Folosind jargonul hegelian. am spune ca
interesul obiectiv al unei cIase devine con~ticnt in spiritele
subiective ale membrilor ei: el ii face interesati ~i con~ticnti de apm-
tenenta lor de cIasa. determinindu-i sa aqionezc in consecinta.
Intcresul de clasa ca situatie sociala institutionala sau obiectiva ~i
inlluenta sa asupra spiritelor umane sint descrise de M:'lrx in
maxima citata de mine mai inainte (la 'inceputul capitolului 14):
,,Nu con~tiinta oamenilor Ie determina existenta. ci. dimpotriva.
existenta lor sociala Ie determina con~tiinta." Acestei maxime
trebuie sa-i adaugam doar observatia ca locul pe care omul 'il ocupa
in societate. situatia sa de cIasa s'int. mai precis. cele ce, 'in viziunea
marxista, determina con~tiinta sa.
Marx ofera oarecare indicatii privind modul in care se desra~oara
acest proces de determinare. Dupa cum am allat de la cl in capitolul
precedent, putem fi liberi numai in masura 'in care ne emancipam
de procesul productiv. Acum vomatla insa di In nici una din socie-
tatile de p'ina acum n-am avut parte nici macar de atlta libertate.
Cad - Intreaba el - cum am putea sa ne emancipi'lm de procesul
productiv? Numai pun'ind pc altii sa faca pentru noi mundle deza-
greabile. S'intem astfel siliti sa-i folosim pe alti oameni ca mijloace
pentru scopurile noastre; sa-i 'injosim. Putem cum para un grad mai
inalt de libertate numai cu pretul inrobirii altor oameni. al scindarii
omenirii in cJase; cIasa dominanta dobindqte libertate pe seama
clasei dominate, a sclavilor. 0 urmare a acestui fapt este insa ca
 126 METODA LUI MARX
membrii c1asei dominante trebuie sa-~i plateasca libertatea cu pretul
unui nou gen de aservire. Ei slnt siJj[i sa oprime pe cei pe care-i
domina ~i sa lupte Impotriva lor, daca vor sa-~i pastreze propria
libertate ~i propriul statut; sint siliti la aceasta, deoarece cine nu
face a~a Inceteaza sa apartina cJasei dominante. Astfe!. cirmuitorii
slnt determinati de situatia lor de cJasa; ei nu se pot smulgc din
relalia lor sociaUi cu cei cirmuiti; ei sint legati de ace~tia pe;tru d\
slnt legati de metabolismul social. In felul acesta, toti - cirmuitori
~i supu~i - slnt prin~i Intr-o retea ~i siliti sa lupte unii Impotriva
altora. Dupa Marx, tocmai aceasta dependenta, aceastii determinare.
plaseaza lupta de cJasa in sfera de competenta a metodci ~tiinlifice
~i a profetiei istorice ~tiintifice: ea permite tratarea ~tiinlifica a
istoriei societatii ca istorie a luptei de cJasa. Aceasta relea sociala
in care c1asele slnt prinse ~i silite sa lupte una impotriva altcia for-
meaza ceea ce marxismul nume~te structura economic5 a socictatii.
sau sistemul social.
Potrivit acestei teoriL sistemele sociale sau sistemclc de c1asa
se schimba 0 data cu conditiile de produclie. fiinddi de aceste
conditii depinde modul in care drmuitorii pot sa-i exploateze pe
cirmuiti ~i sa-i tina in frlu. Fiec5rei perioade a dczvoltarii ccono-
mice ii corespunde un anum it sistem social. iar 0 pcrioada istorica
este caracterizata cel mai bine de sistemul ei social de c1asc: din
acest motiv vorbim de ..feudalism", ,.capitalism" etc. ,.Moara aClio-
nata manual - scrie Marx 3 - va dii 0 societate cu staPln feudal:
cea actionata cu aburi va da 0 societate cu capitali~ti industrial i."
1"1
Relatiile de c1asa ce caracterizeaza sistemul social slnt indcpcndcnte
I
de vointa indivizilor. Astfel, sistemul social seamana cu un urias,
angrenaj in care indivizii slnt prin~i ~i striviti. jn produclia sociala
a vietii lor - scrie Marx~ - oamenii intra in relalii determinate.
necesare, independente de vointa lor - relatii de produqie - , care
corespund unei trepte de dezvoltare determinate a foqelor lor dc
produqie materiale. Totalitatea aces tor relatii de produqie consti-
tuie structura economica a societatii", adica sistemul social.
De~i poseda un gen de logica a sa, acest sistem social functio-
neaza orbe~te, nu rational. Cei prin~i in angrenajul sau sint ~i ei, in
general, orbi - sau aproape orbi. Ei nu pot nici macar sa anticipeze
unele din repercusiunile cele mai importante ale aqiunilor lor. Un
om poate face imposibila pentru multi procurarea unui produs
altminteri disponibil in cantitali mari; el poate cumpara 0 cantitate
CAPITOLUL 16: CLASELE 127
nelnsemnata din acel produs, Impiedicind prin aceasta 0 u~oara
sdidere a pretului Intr-un moment critic. Altul, bun la sutlet. poate
sa-~i Imparta avutul, dar, contribuind astfella 0 slabire a luptei de
c1asa, poate provoca 0 Intirziere a e1iberarii celor asuprili. Oat fiind
ca e imposibil sa prevedem repercusiunile sociale mai Indepartate
ale acliunilor noastre, dat fiind ca slntem tOli deopotriva prin~i In
relea, nu putem Incerca in mod serios sa 0 dominam. Din afara.
evident ca nu 0 putem intluenla; dar, orbi cum sintem, nu putem nici
macar sa Intocmim vreun plan pentru a 0 ameliora dinlauntru. Ingi-
neria sociaJa este imposibila ~i, deci, tehnologia sociala cste inutila.
Nu putem impune sistemului social interesele noastre; dimpotriva.
sistemul ne impune ceea ce ajungem sa credem a fi interesele
noastre. 0 face silindu-ne sa aclionam in conformitate cu interesul
nostru de c1asa. Ar fi zadarnic sa blamezi individul, chi.u ~i pc
.,capitalistul" sau ,.burghezul" individual. pentru caracterul nedrept
~i imoral al relatiilor sociale. deoareee tocmai aeest sistem de
condilii 11 sile~te pe capitalist sa aqioneze in felul In care 0 face.
La fel de zadarnica este ~i speranla c5 imprejur[lrile ar putea fi
ameliorate racindu-i mai buni pe oameni: dimpotriva. oamenii vor
fi mai buni daca sistemul In care traiesc este mai bun . .,Numai In
masura in care este capitalul personificat - scrie Marx.5~- capita-
listul are 0 valoare istorica ... Dar tot in aceea~i masura mobilul
activitalii lui nu sint valoarea de intrebuinlare ~i consumul. ci
valoare:. ,Ie schimb ~i sporirea ei" (adevarata lui misiune istorica).
"Ca un fanatic al sporirii valorii, el constringe implacabil omenirea
la produclie pentru productie ... EI este dominat, ca ~i tezauriza-
torul, de pasiunea oarba de Imbogatire. Ceca ce insa la tezaurizator
apare ca 0 manie individuala este la capitalist efectul mecanismului
social, In care nu este decit 0 rotila ... Concurenta impune fiedirui
capitalist individuallegile imanente ale ~odului de produqie capi-
talist ca legi coercitive exterioare. Ea II sile~te sa-~i sporeasca incon-
tinuu capitalul pentru a-I conserva."
Aceasta este modalitatea in care, dupa Marx. sistemul social
determina actiunile individului; ale celui cc domina. ca ~i ale celui
dominat; ale capitalistului sau burghezului, ca ~i ale prolctarului. E
o ilustrare a ceea ce a fost numit mai Inainte •.Iogica unei situatii
A
sociale". In mare masura. toate actiunile unui capitalist nu sint
"dedt 0 functiune a capitalului, care gase~te In persoana lui vointa
~i con~tiinta", dupa cum se exprima Marx 6 in stilul sau hegelian.
 CAPITOLLL 16: CLASEU: 12')
128 METODA LUI MARX
Hell"\. De~i Ir;llh;l ,~rC<l litcralt, ar fi "c()n~licnt de ,il,e', ac(:~1 Ld, lilt
Dar aceasta inseamna ca sistemul social determina ~i modul lor de 1lK'.chiar ~i In uzul c:mcnt, mai degrah:l sensul de a Ii L'''n.~IJCIl{ ,Ie
gindire; pentru ca gindurile sau ideile sint in parte instrumente ale ,""fllia l'aJoarc ,:;1 Pll/c'fC, adie::, Intndru ~I pc dcplin SI12ur. <..Iliar
aCliunilor, iar in parte - ~i anume, daca sint proferate public - Sillt ",uIIUIllII dc sinc, A:;;adar tcralL'nul inseamn{i ill gcrm:m;-l nu lllimal
un gen important de aCliune sodala; pentru ca in acest caz e\c 11I,,\IICnl dc <\l1:.!ricllcnta ;,<\ la 0 du"{(', Li ~I ,.:;atlsl~ll'ul ,au mindru
urmeaza in chip imediat sa influenieze aCliunile altor membri ai
societalii. Determinind astfel gindurile omene~ti, sistemul social ~i
:i" Cl:h,\ ,a" S I l t lk ;41 nnn COll~lli!1la uncI soliU,trI1~\\Il1e':L,alc,
1.11,1 d, l'C ~'l:'rx :;' marXl;';1 il ap!IL':l "l'n'dl'c CXCiU'i\ la ll1illiUiI>li
indeosebi "interesul obiectiv" al unei c1ase devine con~tient In ,1 .qllllapc ilIeiouaUi b "huqO:ilC!.ic', Pruictarul eu C():l~lllll(,{' de ,;i.' .•
spiritele subiective ale membrilor sai (dupa cum am spus ceva mai ('~.\,' Iliulleitoru! <:arc IlU nUl1nl cil c c"ll~ticnt de sitIU\i;\ sa de "'~~'<\.
sus, in jargonul hegelian 7 ). Lupta de c1asa, ca ~i cOllcurenta dintre tI.1I C I 1T1I~HjJ'U {L~ c;as~\ ~Ja pc tk.:niI11 {J:tirun" de Pil:',Hlllc;.t l:-d~J! !C~!
membrii aceleia~i c1ase, reprezinta mijloace\e prin care se realizeazil ,lc'Lt":1 s:de ':01'1'. ins ,:;-, iupt.:; el dir:r;1 va ducl: b li',unrl::' Ulll'l 'UlBi
acest lucru. 111:11 hum:
Am vazut de ce sint imposibile, in conceptia lui Marx, ingineri<l j)(" undc ,-tIC' Crt a;:~ ~. ~" va intinlTiia'.) C) \l.:\~ p,.,;Liru l'~l a\'ind
sociaHi ~i, drept urmare, 0 tehnologie sociaIa: slnt imposibilc \:OIl~tllnt:1 d(' cl~ls{\. {:! ) ,",! poatc II lh.,":ir lllarXI:--L fc()na I!J;;f:·:l:,la
deoarece lanlul dependenlei cauzale ne leaga de sistemul social, ~i 111'<1\1 :;1 1)[(,J<';~',i LI "I.Inn/!·';l PlIVlllcl iflllllllui ,()Ci;lIi'll:ului Lie'
nu \'ice\'ersa. Dar, cu toate ca nu putem modifica dupa bunul nostru p;tlt~ 1I~!c.'~:r . . ~nL:l ttll ~;~')I..:('\~td l:--oh)r!C J!! til C~lr~' ~dhlJtla de LLI>~a .,,\C
plac sistemul socials, capitali~tii ~i deopotriva muncitorii contribuic ndlC;" 'IIi IU!l1Wi" ",,?IJllIll."·, llXll1du 'c III lillllk.\ inulll'!lo,'!l,·r.
vnnd-nevrlnd la transformarea lui ~i la eliberarea noastra definitiv[1
I
I
I' de catu~ele lui. Constringind "oqlenirea la produqie pentru pro-
!

!, duqie'''\ capitalistul Impinge "Ia dezvoltarea fortelor de Produclic II

sociale ~i la crearea acelor condilii matcrialc dc produqie care
constituie. numai ele. baza reala a unei forme superioare a societalii,
al carei principiu fundamental sa fie dezvoltarea deplina ~i libera a
fiedirui individ". In acest fel, chiar ~i membrii c1asci capitaliste Slnl
silili sa-~i joace rolul lor pe scena istoriei ~i sa Inlesneasca instau-
rarea In cele din urma a socialismului.
AVlnd in vedere chestiunile pe care urmeaza sa Ie discutfun 'in
continuare. e cazul sa facem aid 0 observalie de ordin lingvistic
referitor la tcrmcnii marxi~ti tradu~i in mod curent prin sintagmcle
"con~tiinla de c1asa" ~i "a avea con~tiinla de c1asa". Termenii
ace~tia indica, Inainte de toate, rezultatul procesului analizat mai
sus, prin care situalia de c1asa obiectiva (interesul de c1asa ~i de
asemenea lupta de c1asa) doblnde~te con~tiinla In mintca membriloT
ei sau, pentru a exprima aceea~i idee intr-un Iimbaj mai pUlin
dependent de Hegel. al procesului prin care membrii unci c1ase
devin con~tienli de situalia lor de c1asa. Prin aceasta ei ajung sa
cunoasca nu numai locul lor, ci ~i adevaratul lor interes de c1asa,
Dincolo de aceasta Insa. cuvintul german folosit de Marx sugereaza
ceva ce de obicei se pierde in traducere. Termenul este derivat din,
~i trimite la un cuvlnt german care a fost preluat in jargonul lUI
Critic: ,nr:;\ L' ~dlc\a ;eorici clasclor ;\ lui 1\tlTx. inlrudt privqlc
factolra ci 1>,tc)ri,'lSI;'L merge [lC' aceea~1 linie ca ill c:ljlllolu! (.!'('cc·
den;, rnrrnub "illlre<le:l i:\()~ie cslc 0 'isloric it hlplC'i <.k clas;\" cslc
fO;lrlt: \"d,f'(\;\s,l C;l \1'I-eC'sllc de a <.;e da atcl1\ic rolulul import:ml :<1
11Iplci de ',!;1S:1 ill ,;fcn'plIkrii poliliC(: c':' ~j ';') :d!c p!'lll .:sc)i ':''',:Ili·
Illenk: qJ'.:C>,11.1 " c'l' a"I, llni hiflcv"nilJ ell cit ,tr:t!ucita ;\li:\ii.',',
fl'icuti'i (k' 6laipr: f\tlului jucal .J':-lu~H;.t de (.Jas:~" in i:;toria (>r~l~(it)r-:-.tl(c
I!reeesti :, i:',( n\wl,.i rarcllri ,,:t!onfil'ali,\ In "Tc'murik ce :l\I linn:\!,
Din n~lll i,:;;'\ t:t1\(1I11l1 ..In'''C<11'3'' ',1m formul;'rca :ui Ma:'x IlU Irch\li~:
lual pre:1 !II ;) "'i,·, l\ij'.:i ll1;\~;\r '"ioria ,lilil!it1()~ (k ,,1:1<\ r1\: :1,fOSI
InlotJea!l[:;; )11 :;, "i"':. 1!:r:I:\ (k (,I,t;;;, :'1 s('n",I: It,; \':lrY ll:il'il lh?
I!lndim h I',:htl :;n~H):':,I!;: 'pc C~lV i·au jUl'a! dl:',l'ilSiullilc din:illntru]
~" " " " I
t:lasclol 1I"lr-:\ \ ,;.i'
i!i:- d~\ ·-'l)·.~jdcle (L~ IH~Cf'2SC a~lt H1 SUitt
clasclor domin;\i1k.it ~:l if I illlU! "d'll' d()!ll!Il~ltc !Ilcrg 1'111;1 :Ill,11'
'indt teO! ia da,clor :1 lui "...tHY {rebel;" considcr:ltii drept () sil:lpli-
ficarc primcjdioas.I. chi:,r da"ti adlllikill di ()p()zi\i~1 dintrc hogali ~i
s[u-<lci cSic Intdcallna de imporl:l1lp fundamenlalrl. Una din marilc
Ierne ale isloriei medievalc, Ilipta dintre papi ~i Imparali, e un

;!
I
, ,
130 METODA LUI MARX
exemplu de dezbinare inauntrul clasei dominante. Ar fi evident fah
ca aceasta disputa sa fie interpretata ca fiind una dintre exploatatori
~i exploatali. (Fire~te, conceptul de "ciasa" al lui Marx ar putea fi
iargit astfel incit sa acopere acest caz ~i altele similare. iar conceptul
de .,istorie" ar putea fi ingustat in a~a fel incH doctrina lui Marx s[\
devina banal adevarata, 0 simpla tautologie; dar aceasta ar Jipsi-o
de orice insemnatate.)
Unul din pericolele pe care Ie ascunde formularea lui Marx estc
ca. atunci cind e luata prea in serios. ea ii impinge pe marxi~ti pc
calea gre~ita de a interpreta toate conflictele politice drept Iupk
intre exploatatori ~i exploatati (sau drept Incercari de a masc;1
,.problema reala". conflictul de ciasa subiacent). Drept unnare. aLi
existat marxi~ti. Indeoscbi in Germania, care au intcrprctat un razhp:
cum a fost prima contlagratie mondiaIa ca fiind purtat intre Puterill
Centrale rcvolutionare sau ,.proletare" ~i 0 alianla de pri conscr·
vatoare sau ,.bogate" - gen de interpret arc ce ar putca fi utilizal
pentru a scuza orice agresiune. Aceasta e numai un cxcmplu privind
pericolul ce-I comporta generalizarea istoricista pripita a lui Man
Pe de aita parte. incercarea sa de a folosi ..logica situaliei de
clasa" pentru explicarea modului de funqionare a instituliilor sistc
mului industrial mi se pare admirabila. In pofida anumitor exagcrtul
~i a neglijarii unor aspecte importante ale situaliei: admirabila. cc!
putin, ca analiza sociologidi a acelei faze a sistemului industrial pc
care Marx 0 are in principal in vedere: sistemul ..capitalismului
neingriidit" (cum am sa-Inumesc 10 ) de acum 0 suta dc ani.
t.
.,
Capitolul 17
Sistelnul juridic !ji sistelnul social
Sintem acum gata sa abordam ceea ce prohabil constituie
punctul crucial al analizei noastre. ca ~i al criticii noastre la adresa
marxismului. Este yorba de teoria marxista a statului ~i - oricit de
paradoxal ar putca sa Ie sune unora - .. al ncputintci politieului.
Tcoria statului a lui Marx poate fi inrali~ata combinind rczul-
tatclc ultimclor doua capitole. Sistemul jundic sau juridi.::o-politic
- sistemul instituliilor de drept impuse de catre stat - trebuic
inlcles, dupa Marx. ea una din suprastructurilc edificate pc funda-
mentuJ foqelor de produclie rcale ale sistemului economic. ca 0
expresic a acestora; Marx vorbc~tel in acest scns de ,.suprastruc-
turile juridica ~i politidi·'. Aeeasta nu este, fire~tc, singurul mod
in carc realitatea eeonomica sau materiala ~i rclatiile dintre cJascIe
ce-i eorespund se manifesta in sfera ideologiilor ~i idcilor. Un alt
exemplu de astfel de suprastructura ar fi, potrivit vederilor
marxiste, sistemul moral existent. Acesta, spre deosebire de
sistemul juridic, nu este impus de puterea de stat, ci sanqionat de
o ideologie creata ~i controlata de catre c1asa dominanta. Diferenla
este, in linii mari, aeeea dintre persuasiune ~i foqa (cum ar fi spus
Platon 2); iar foTta este folosita de catre stat, de dtre sistemul
juridic sau politic. Acesta este, dupa cum se exprima Engels 3 , .,0
forta de represiulle speciala" pentru constringerea supu~ilor de
catre c1rmuitori. "Puterea politica - spune Mani[escuj-' - este
puterea organizata a unei c\ase pentru asuprirea alteia." Lenin da
~i el 5 0 caracterizare similara: ,.Dupa Marx, statui cste un organ
de domin;l[ic de c\asa, un organ de asuprire a unei c\ase de c5trc
o alta clasa; el inseamna crearea unei «ordini» care legalizeaza ~i
 132 :-"1ETODA LUI MARX
statornicqle aceasta asuprire .. :' Pe scurl. statui este in fapt
par~c a mccanismului prin care c1asa dorninanta 'i~i ducc IUPI"
Inaintc de a proceda la cv identierca consccin\elflr ac..::,ll'i '.'1/ I·.'
despre stat. ar fi de semnalat c:t ea estc in parte 0 teone institll\I(>li,
~i In parte ulla esentiali,t;! Estc institu\ionala In m?isura in ~;.
Marx Incearc{l s;l determine ce funqii practiee indepl!l1esc III
tu\iJle Juridic..: In via\a SOc iaEl. Dar este ,,'cnliali,ta I;) m;\sw;·
C~ire Marx IlU Invcslighealf\ ',di:\h;!e scopun carom ;tccsk illslil: .
Ie pOI sen, (sau ar pulea Ii pu,,-, s;llc serveasca), niei nl! .'·U!'C1c·,.
ce rdofme lI,stltu\ionak af fl flelTsare sprl' a 1;'IC'~ l'a ··I<1lul sCI ,,,
veasc;1 scc-pctrlior pc Glre el. Marx, Ie'ar putea cOIl,idera dcz,:
bile. In Joe sa fl,nnll\cze ccrill\,: ~i propuiI;:ri privl10r la lUIlC\!'
care ar Jill! sa fie lndeplilllte de c~ltre stat. de '~:'.t:e IllSlilU\l
juridice sau de ct,tre gU\ ..::m. cl intreab~t: "Ct: C".iC stdlUi")": all:.
I! inccardl ~;\ J,:~cupcr,' i"ullLl,i" cS"IIJiilhl ;, In~lilUtillor lundlcc.
I .Iratallll cell' de lilai ~U\" C:lla 0 asclllenea intrehan.: tlfilL '.;<Il\I:d.
IlU sc poak r.-I~pullde ill mod sati~J:\<"'~lur: lll.illdoleinic 111\;1 ~;;
estc In C\'llc'Ada:,\-l Cll abordar.:a ,·,efl\I:tllsla :;i Illl 1;11 iIlC:. ;,
Ii I'vLlrx, care IIltcrprcteaza stcl"1 idellOl ~i '1Ofmclor tirep! aparc:
unci rcalit~l\i el'ollllillicc.
Care ~"Ilit cOllsecinlclc acestcl teorii a ,talului'.' Cc:\ mai im!,",
tanta eonsecinp esle dl ni,j 0 polilic;l, niei un ki de instill."
juridiL'e ~i polilice ~i niLl luptcle politice JIU pOI fi vrcodala.
importClIlFI primordi;d:L P,)Iiliea c,'.[c ncpulincioa ... ;/. ;\c:tlunile PUIII
nu pot lTIoJifica .,iciodala III chip deci~'1v realitatca CC()IIOIt. ,.
Princip:,tla, dad flU unica. s,lr,in~i d micrlrei aClivil~l\i pol iIi,:,· ]I,'.
li): •.::nte este de a veghca ea ~d!lmb:lflle inveli~ului juri<ilco-poll:'
sa tina pasul eu schilllbClri\C LC se produc III realitatea social::'!. ad"
in mijloaccle de produqie ~l III raporturilc dintrc cla~e: in k:"
aees!a se pol evita dilicult[l\ile ce apar lIlevitabiI dad polillc'"
ramlne In urma acestor cvolu\ii. ClI alte cuvintc, e\olutiilc polilh_.
ori sint ',l,pcrficIalc, cind nu sint conditionalc de rcal itatca Ill,"
pL)funda a sistcmului s(lcia\' in care caz sin! condam n~\te Ia Ill> 1.>2
nilian!a, neputlnu fi YfeoLiata de Ull real f\lll)S eel,.)! asul'ri\i ,.
cxploalati; uri dau cxpreslC unei schimbari din fund;dul (COnOl!,!>
~i din situ;,!ia de cbsil, In care caz au car.lctcml unor cruPI"
vulcanice, al Uflor revolu\ii complete care pot fi eventual previizut,
fiind generate de sistemul social. iar ferocilatea lor poaie fi alenU;II"
prin non-rezistellt{l fata de foqc\c efuptive, dar nu pol fj nici cauzale:
nici suprimatc prin aqiunea politica.
CAPITOi.UL 17: SISTEMUL JURIDIC ~[ SISTEMUL SOCIAL 133
Aceste conseein\e matii ~i c\e unitatea sislemlllui de i!lndire
iSlorieist ai lui Marx. Daca ne gindim Insa ca pUline ll1i~dlri au
contribllit a!l~ de mull ca marxismuJ la stimularea interesului
pentru aqiUJh'a !,()Iltic~'. teolla neputlllt''':i fun,:larc a politiclIlui IlC
apare imfUI.'Ila paraJ()x~lli.t. (La acc:,slCl i<marC;t lliMA!]'!1 it!
putca. fir"~l<: sa rc!)lice pnn duu;, ar,'lumentc_ Unul e I'~-: ir: l,~()na
cxpusa acllUnc: pCiilIC[\ • :irc lunc\la ~a; cac! chur lIacii partldul
Illuncilore,c lll' poatc lJnbllnat~'i\l. prin ac\Iunilc s;\ic, sitUCl\l:1
Illasclor cxph>"talc. lupta lUI Ie trezqk clm~tiJl)ta de das;I ~: astlel
Ie pregftlqL ~xnlJ d rcvolu\le. ,j,.ce~::t ar fi ar,l!Ufll,·r.tU! anpil
radicak Cchd,;)t argument. f()lo~lt de ;'ripa 1ll00kra l.-,_ ',run:: c;1
pol sr, e,\], k ;·.~n()a<ic Istork'C, III cal l~ aCliullea rolll:; [t po;.!\\: r
dilcct cflucnl;•. ~i ClnUlne pCrloadel r: in lare fnr\':k c'1:ior <i(lU[1
clase 0rJU'C st;,l ::pro.\IllIativ il' \. :hi\1hru. HI aSClliC,IC;' i',:ri<>;"k
efortul S' enerpw POlllICC pol fi (icL'iY,\IC m ohlillcrc;' (k ;JllIdIO'
rflri semnd~K,':i\Jr- peliliel nlUfll·it,lli. --- E , .. I;' ·•.·{I aLes:' al :lode:,
argumel,1 sau': ie';! uncle lli n po/it;: k ll!fli.i.lill',~n\;d,· ak 1('1)11'21. da"
f[lJ'[1 a-~i <1;, SC;JllU dc dCei\\!a ~! de~'i 1';"1\':, a merge pin;'\ la 1'::11'1('111.\
lucruril.
• Mcn l ;'; ,),>Sc"V,t! d .. !,,'Invil Icorlei nurxisle, p,(f'tidui 1Il1l!ll'iIO-
rilor Ill! pre~l cum S~-\ ,:,.".:\ gre~el: poiitice Ilnpor 1:(II\c_ CII:l \'feille
conlin\l[1 ~a !O;lec r,)IUI l'C I S-<j alribul! ~I sa Slls\lnj -Ill mod enc!'l!ic
revendidlrllc rnuilClt()r!ior. Penlru C:I t'rqclik polltice Ill' P(): aktl;,
mateflal situ:lllil de ci~ba o,istcnU ~I ell atil mat rUtin f'calltalea
economid de ,."1re, In ulllln[1 lIlstan\iI. deplfldc totlri
o alt:\ Cl)n"~Clllp important:, a tcorici estc ca. in princ:lpiu.
oricc guvenwrc, lIe ea ~l democratica, este 0 djctatllr~i a clase!
domillante aSlIpra celei dominate. "Puterea de stal m()<lcrna, 5C
spune In AlaflJJcs{7, tlU este dedI un comitet care adlllinistreaza
treburile ob~!e~ti ale lntregii clase burgheze:' Polfivit acestei
I
teorii, ceca ce noi numim democratie nu e altccva decit () diclatllra
de clasa care IlltlmpHilnr eslc mai convenabila Illlr-o anumila
situatie lstoridl. (Aeeasta doctrina nu se impad prea bine cu
teoria eehilibrului intre clase a aripii moderate, llIentionatfl llIai
inainte.) ~i intocmai CUIll In capitalism statui este 0 dictalur{l a
burgheziei. dupa revolu\ie eI va fi, la i'ncepuL 0 dictatura a prole-
tariatului. Dar aeest stat proletar i~j pierde cu neeesitate funqia de
indata ce a fost In frlntCI rezistenta vechii burghezii. Pentru ca
rcvolutia proletara duce la 0 societate cu 0 singura clasa ~i deci la
 i,
II• . .,
134 METODA LUI MARX
o societate fara clase. In care nu poate exist a nici un fel de
dictatura de clasa. Astfel. lipsit de orice functie, statui trebuie sa
Inceteze de a mai exista. ,,£1 dispare treptar", cum a spus Engcls s.
11
Departe de mine glndul de a apara teoria statului a lui Marx. in
particular. teo ria sa privind neputinta oridirei politici ~i vederik
sale des pre democratic mi se par a fi nu numai erori. ci erori fatale
Trebuie recunoscut Insa ca in spatele acestor teorii deopotrivrl
sumbre ~i ingenioase statea 0 expericnta sumbra ~i deprimanta. ~I
cu toate ca Marx. dupa opinia mea. n-a izbutit sa intcleaga viitorui
pe care dorise cu atita ardoare siI-I prevada, mi se pare ca pina ~;
teoriile sale eronate sint 0 dovada a ascutitei sale patrunderi socio·
logice in conditiile epocii sale. a invincibilului sau umanitarism ~'
sunl al dreptalii.
Teoria statului a lui Marx. in ciuda caracterului S[IU abstract ~;
filozofic. ofer~\ nelndoiclnic () interpretare edi ficaloare a propriu
sale perioade istorice. Nu e cu totul f[\fa temei ideea sa Crl a~a-numit;1
.,revolutie industrialrl" s-a desfrt~urat la inceput in principal ca p
revolutie a .. mijloacelor materiale de produqie. adica a ma~ini,·
mului: ca ea a dus, apoi. la 0 transformare a structurii de c1asa ~I
societatii ~i astfel la un nou sistem social: ~i di revolutiile politic,
~i alte transformari ale sistemului juridic au venit ca un al treilc~,
pas. De~i aceasta interpretarc marxislri a .,aparitiei capitalismului'
a fost contestata de istorici care au izbutit sa scoata in evident;!
anumite radacini ideologice profunde ale lui (in privinta Cr\f()f~i
pare-se ca nici Marx 9 nu era cu totul ncavizat. de~i ii puteau submin~1
teoria), nu Incap multe indoicli cu privire la valoarea interpretflfll
marxiste, luata ca 0 prima aproximatie, ~i cu privire la serviciui
adus in acest domeniu succesoriior sai. ~i chiar daca uncle dil'
procesele studiate de Marx au fosl In mod dcliberat stimulate prill
masuri legislative, ba chiar au fost posibile numai gratie legislatic1
(dupa cum 0 spune Insu~i Marx lO ), el a [osl primul carc a disculal
despre influenta proceselor cconomice ~i a intereselor economicc
asupra legislatiei ~i desprc funqia masurilor legislative ca arme in
lupta dintre clase ~i indeoscbi ca mijloacc pentru crearea UI1CI
"suprapopulatii" ~i, 0 data cu ea, a prolctariatului industrial.
CAPITOLUL 17: SISTEMUL JURIDIC ~I SISTEMUL SOCIAL 135
Multe pasaje din Marx arata cIar ca aceste observalii i-au Intarit
convingerea di sistemul juridico-politic e 0 simpla ..suprastructura"1 I
a sistemului social, adica economic; teorie care, de~i experienla de
mai tlrziu a infirmat-0 12 , nu numai ca ramine interesanta dar, a~
spune, contine ~i un graunte de adevar.
Insa nu numai conceplia general a a lui Marx despre raporturile
dintre sistemul politic ~i eel economic a fost astfel influenlata de
experienta sa istorica; In mod deosebit viziunea sa despre liberalism
~i democralie. pe care Ie considera a nu fi dedt val uri puse peste
dictatura burgheziei. a oferit 0 interpretare a situatiei din vremca sa
ce parea cit se poate de Indreptatita. fiind coroborata de 0 expcrientrl
trista. Caci Marx. mai ales in anii tinerctii sale, a trait intr-o perioadrl
de exploatare cum nu se poate mai nemiloasa ~i neru~jnata. ~i
aceasta expioatare neru~inata era aparata cu cinism de apologeti
fatarnici ce invocau principiul Iibertatii umane. drcptul omului de
a-~i hotarl singur soarta ~i de a Inchcia liber orice contract pe care-I
considera avantajos pentru interesele sale.
Uzind de sloganul .,compctitiei libere ~i egale pentru toti", capi-
talismul neingradit din acea perioada s-a Impotrivit cu succes pin~i
In anul 1833 adoptarii oricfuei Iegislatii a muncii ~i apoi, incii multi
ani, aplicarii ei practice. l3 Unn[lrile au [ost 0 viata de dczn[ldejdc ~i
de mizerie cum azi ne e greu sa ne inchipuim. Exploatarea femeilor
~i a copiilor genera In mod deosebit suferinle incredibile. lata citcva
exemple citate In Capita1u1lui Marx: "Wilhelm Wood, de 9 ani.
«avea 7 ani ~i 10 luni clnd a inceput sa munceasca» ... In fiecare zi
a saptamlnii vine la 6 dimineata ~i term ina pe la 9 scara ... " .. Prill
urmare, munca de cinsprezece ore pcntru un copil de 7 ani!" exclama
un raport oficia\l~ Intocmit de Children's Employment Comission
in 1863. All! copii erau siliti sa Inceapii lucrulla ora 4 dimineata sau
sa lucreze toata noaptea plna la 6 dimineala, ~i nu putine erau
cazurile de copii In vlrsta de numai 6 ani siliti la 0 munca zilnicii
istovitoare de IS ore. - "Mary Anne Walkley lucrase 26 1/2 ore
fara Intrerupere Impreuna cu alte 60 de fete, dte 30 Il1tr-o
Incapere ... Dl Keys. medicul. chemat prea tirziu la patul muri-
bundei, a Jacut in fala «Coroner's Jury»-ului 0 depozitie lapidara:
«Mary Anne Walkley a murit din cauza orelor Indelungate de munca
Intr-un atelier supraaglomerat ... ». Pentru a-i servi medicului 0 Iectie
de buna-cuviinta. «Coroner's Jury» dimpotriva, a stabilit ca «Ea a
murit de apoplexie, dar exista motive de a ne teme ca moartea ci ar
 O\PITOll'l 17' SISTEML!\' JURIDIC ~I SISTE:\1CL SOCl.\L 13:
13f.
leert eea a sclavtior!7 Pentru dt dadl 'int , 'I,ci, ei IllI pOI (!<~('It srI
fi fost gr[lbila de IllUllca eXCCSI\'~'
'in'r-un atelier supraaillo'll,
t\ceasta era cond;\Ia cla~ci mUllcHoare chi<lr ~l 111 ! '\63 C,IW If v'inda DC ~i ill<;!)! pc s()\iiie ~i (;0;:1I!1 lor ilc pi,,~a nluncli" p(~lItru
scria Carnal!)): proie~!lII ~rlllllll'irlCrlrat illljX1trlv,; aec-;ll>r c:, iii',
.,1 cit este nl'l'csar reproducerii fonci lor de- rnundL Adier" pe-ntru
Intrcaga lor Inn:'! de mUllc5, C\ nu vor ,::\p:'da nl;l; mull dcc"I'
<:r;,,; tOlerate ],If lli'enn cIna:' ap?\,al~, 11\, IlUI!l:1l de eeo:llli!
mlllo;tcek de SU'\/Istcnt,'\ slqCI Ileccsarc, Uc llnd~ sc \ cdc c:!
rxpiuai:trc:;\ I'iU e <1;' , l. For, ['I, :Ilt ','i\:~~':' .'illn1l1ali\ do,\[ pn"
cl IOCra,,)f' ;HnClil i
ItllliO;lCe JV "llo,e, (iar SI()('anui lUI Pr(luliil,
!~\',!1,J I. vc,lc'\~ ~~~··t!c: o~...: ;.::xpcnC'ntc~ no c cazul <I DC I'~l;
lurt" c~tc lllul; prca superficial Ih,:
Iv'l:i)")" ;:~u ;1'dflC,.~ PI·C,1 fn~lF" pn:--. I
~~t: ~'hcr.JJl';n) i . .~ in d~'!nl)<' ~~'.;"
LJrcpl urm,lfe, i\lan a aiuns 1:\ cOllciuzia C~i In'lIlclloni nU-)1 I'll;
Hh:nLI~ ~~ nn \'C(~('~· ;ltl::"'2 \.~: ,k··_;~ li('t;tll:r~, \';'),Ji:u~~ a
(l \
r Ulle Illar! spcranll' ill alllclJorarCi' unUi '''lGIll Iundl'; care dUll,"
;.,:'-t J-~l ,~u~or :.~\ Jlll~~r~,r('t("/C' accsl,"' !:.Hl:,-'" ~ \/c,"~lH! 1;1 ~d:
(11111 cun()a~IC IDal,:, l.lIll1ea, (EI a(CC;I~1 Ilb'!I,lte celur i)()i!a\1 ~I ,:CI'."
an,;iilC; nku/c: de- c! n\pol'tlllu: o!nllC ,<,I,;lCifltl lundl" '" ", ';'Iraci de a dortfll nl' hilnc;nc dill parClIrI ~H dlllerdni;\ Iii 1!1 ela\: il
SOCl:j( Cont\)r~ll ,,'( lUi dintlf ('t!;d!t~th-'<' 1.;1 hn('ri;'('~';1 cr~Hi 'd;,
ell pedeapsa da,'c' "Iccardl s{, Iri'n,,:c:;\ "t:lra !lIljl'ace ','i ',blle \J<::
rn[H';lr ..~u :lpn'Xnrlfll1t..' [Jar c'l. 'IIt>,enlILI. :i",-"': iti':r~~ In ,C';I;
~lIh/lstcIlICI' lJ c: "lcast;) calc I\wrx ,', aJlllls 1,,1 C''''.:) 1 cc S-;,lr pUlC~,l
inrr-:~{:cv~n', flU ItC'!I\liC :':;'-1-' f~K'Cll\ 0 ' in;\ "1I ,\in!."( ~)cnlltj LI:1tu' t1UIIiI (in IImh;!1 111":\.:\,1,,,11) IW,III1C\I" dlilln; 1!II(:n;IIC: },'nn/i,! :'i ill)""'-
I"tl'a I11ait'n.Ii;, Li! ... ell ... dL~l jlHrnal~~ .s~lU jUl!{\il'~';< d:"~~1 !\1~\1"\ ilL. ,
II Hlrhi;' Pl':ltl"" f (' 'In)t-,14~~ <;';HIH;,",hinl"ld~,- "ina:--,( ,,', Pi'ill '1', ;t·" d~:-'l'()nSldcrti 1\1'.._1 pc t';!. ~(' lh)\'~li":0h.· jn~u; h,:l(:Ill{., p":fdl L d l!',
I
'
·1
I
r,';·ill~d!.· ~,) u; lIi':!\,!;ll~-nl ;t' d,'I;"1ql:I'1I~! dr' ! I 1 "~Igura a'. . : .... ~·, ! ·)~:ia;,~ P': . . ~\rc Ci u :'\lk'ni":~\'" ;:'11. pilLt ll~'>l\t()qi·d·l:
1!\IOrlL'J,.' ..1 OlH~2'Idl L.:a {.."tl"': (OllU,:.J./d (:~tl' ;(!")Cnal~_" .. l )C-a(,,-~,
1'II l,.. dL}I ... ',,1

pn:lf;:' !~, ~'!~lr t'l i)1l nt\I'fr,,~ If'(f~>{"';l, ,"~H. lil;tl'~! i~n., L-'~~ tl,)b'ind1t:. llUlna~ pnull-;'~
i
I, t ;1!)f/:JiU ;1' lin", ;1;, (\.-'UIII,Hllt:... " DUi..I I ;: 1
'dt<- i L nc" vurn (lI,.ll!"'L' Hl;ll ~H" l,Jn~ 'ir~ ~';ln!1 )~,d ':n ,,1;1, ClnaIlLlp"tlL' I,.::"~~t;~~ ~k: lHt;ill....·.t IInpu~ .. ~ \},~ fI'~~\~)L Al(.\st~1 Cln~UL :pa:

,
d"'~'/;'" !'t ;In:lir;:l SI'\Cnll!!11i r'( Hlnl!!;, <:!;)\l.d:q II !I,/tnt; !~' "arc orep! PI<'llil"a llilidalli(fit;d~! r:duccr-:" l.ilCi ~k Illlllk,"
I'. "nlpllll\:I!nar:~ ·~i ifk'ail/':Hp:"i ,,;\ ~l~'c-n~'~Jl fUnOh' (,'((' PC!t(""
t():d,~ ",nec,tel:", ~t' 01".-",'UpU;h~ c--j !'ht.Tt:l!C \ \-'~!:lhl;H\";"! tn l:q;!
",!I:I ,)ust;t1:< s"lnt ~"'r;tr~p-!f:lf(' ~Ic'nitll 1',)dt;\ hH:I~'-~1 ''''';1.; ~\l\;

'I'!I
st'~ra :XOIl(lllllt:ii no cx],lil mel un ('I (k ,Jur'''' rn',~'llp"JlC ,':'1 pc Cc ar tr,:;,ui s:; 'plIIlcrn dc-pre <Inali/a il,; r"Lu):.' S:I a(',
.I:!'I'
I'!, fic'cue marEI sc f~nltqte ,,!)fcW; corel'l", lf1L'1l1~i\' penlru jor(~. 1I,lre idee'l ,,:i politic;! S~IU c..toru' instl'lI\iibr Juridicc ~iilt in mud
I'I!I munc:i oc care proictarul 0 \'1I1<1C capilall\tului pc piafa mu intrillscc ncputinC:ill;tsc ,,[I Illdrcptc (l as 'IlKllC.1 situa\ic ~j Crt /lum~"
, ' \ I" '
Ir
I'

11 , Pre\lli ]a toatc ace,le mih furl este "corCC!" III scnsu] C:I !tJak o rcvolu\ic: ",)c'ia];; clllllplc!a, " ;;chlllllare Iota a a ",lstenlU'UI
1'1
11
vind ~i sc cumpar?\ la nivclu; cantiUi\,i medii de- rllllnd ncc(', social" POdtC fl II..: aju\o(' Sall stl-i crcdcm pc ~llslin:Jo;'ii ullui
pentru rcproducerea lor (sau, tolosilld tenninolouia ill; Man, sistctll "capitalist' nelngr[tdi:, cLlre ~ubliniadt (pc hUll;! df'~platc.
I' Sill! Villdutc ~i cumparatel:1 "valoarca" lor rcal;)i6; De hun[1 sea, aeo) imcn~clc aV~H1tajc ~'e dcriva dill mecanismul piqclor libcrc ~i
Marx ~tic ca aceasta e 0 suprasimplif!care, pC!llru di III Opilll:\ tfag de aiei concluzia ca 0 piap a mUlleti eu adcvarat lihcr[1 ar fi tie
mUlleitorii nu slnl mai nieiodata trata\l aUt de coree!: eu ,.e ma'xim fol(is pcntru to\i cei interesa\i')
cuvintc, ci slnt de obicei padlliti, D,u raiionlnd pc baza acc:;, Eu cred e;I ncdrcpt;ltca ~i carac!crul inuman al "sistcmului capi-
premise idcalizatc, el Illcearca sa mate eli pilla ~i Illtr-ull SISl talist" ndngradit deseris de Marx sint de nceontest'lt: dar accasta
juridic atil de IlllpccabiL sistemul economic ar funqiolla III a~;1 i situa\ie poate fi interprctata prin prisma a eeca ce 'intr-unul din eapi-
'oleic anterioare" 1J am numit paradoslI] lihcrt:1{ii, Libertatca. dup[1
'incit muncitorii n-ar putca Sri sc bueurc dc libertatca lor. Cu 10:.:
I cum am v{lzuL se autoanuleaza dadi este nelimitat;i, Libcrtatca neli-
1 aceasta ,Justitie", ei nu s-ar ana Intr-o situatic eu mull mai bUI!

\
~I,
 138 METODA LUI MARX
mitala inseamna ca un ins putcrnic este liber sa brutalizeze pc unul
care e slab ~i sa-I lipseasca pe acesta de libertatea lui. lata motivul
pentru care cerem ca statuI sa limiteze intr-o anumita masura liber-
tatea, astfel ea libertatea fieciiruia sa fie ocrotita de lege. Nimeni nu
trebuie sa fie la cheremul altora, dar toti trebuie sa aiba dreptul de
a fi ocrotiti de stat.
Cred ca aceste consideratii, gindite initial cu aplicare la
domcniul foqci brute, al inlimidarii fizice, trebuie aplicale ~i dome-
~.i~lui economic. Chiar daca slatul apiira pe cetatenii sai de violenta
tlZlea (a~a cum face, In principiu. In sistemul capitalismului
neingradit), el poate zadiirnici atingerea scopurilor noaslre daca nu
Ie apara de abuzul puterii economice. Intr-un asemenea stat. cine va
care e puternic din punct de vedere economic este inca liber sa
impileze pc cel economice~te slab ~i sa-I lipseasca de libertate. In
aceste imprejurari libertatea economica nelimitata se poate
aUloanula inlocmai ca ~i liberlatea fizica nelimitattl. iar pulerea
e.c~n~)mica pO~le fi. aproape la fel de primejdioasii ca ~i violenla
flzlca: pentru ca acela care poseda un plus de hrana pot sa-i sileasca
pe :ei infometay la 0 rohie ..Iiber" acceptata. rara a folosi violenla.
[nclI. presupunmd ea statuI i~i limiteaza activitatilc la suprimarca
violenlei (~i la ocrotirca proprietalii). 0 minoritate pUlernicii din
punct de vedere economic poate in acest fel sa exploateze majori-
tatea celor economicqte slahi.
Daca aceasta analiza este corectii 21 • e clar de ce natura este
remediul. EI trebuie sa fie politic. similar celui pc care-I folosim
!mpotriva violenlei fizice. Trebuie sa construim institulii sociale.
Impuse de puterea de stat, pentru ocrotirea celor economiceste slabi
fata de cei economice~te puternici. StatuI trebuie sa VeglleZe ca
nim~ni. sa nu in~heie un contract inechitabil de teama ina~iliei sau
a rumel economlce.
. Acea~ta. firqte. inseamna cii principiul non-intervenliei. alunui
slstem economic ncingradit. trebuie abandonat: dacii dorim salv-
gardarea libertalii, trebuie sa cerem ca politica libertiitii economice
nelimitate sa fie inlocuita prin intervenlia economicii' planificata a
statului. Trebuie sa cerem ca locul capitalismlJllJi neingradit sa fie
I~at de un inte/yen{ionism economic 22 . Or, tocmai a~ta s-a~~i intlmplat.
Slstemul economic descris ~i criticat de Marx a incetat pretutindeni
sa mai existe. El a fost inlocuit, nu de un sistem in care statuI in cepe
sa-~i piarda funqiile ~i drept urmare "sa dea semne dc disparilie
CAPITOLUL 17: SISTEMUL JURIDIC ~I SISTEMUL SOCIAL 139
trcptata", ci de variate sisteme interventlOniste, in care funqiile
.Iatului in domeniul economic se extind cu mult dincolo de ocro-
lirca proprietalii ~i a "contractclor libere". (Despre aceasta evolulie
yom discuta in capitolcle urmatoare.)
IV
Punctulla care am ajuns I-a~ caracteriza drept punctul central al
analizei noastre. Abia aici incepem sa ne dam seama de scmnificalia
opozitiei dintre istoricism ~i ingineria sociala ~i de efectclc ei asupra
conduitei politicc a prietenilor societalii deschise.
Marxismul pretinde a fi mai mult decit 0 ~tiinla. EI nu se rezuma
la a face 0 profelie istoridi: ci pretinde sa fie baza aqiunii poli~ice
practice. El critica societatea existent[l ~i sus line c.a se poate slt.U<~
in fruntea mi~carii spre 0 lume mai buna. Dar potfIvlt chlar teonel
lui Marx. noi nu putem modifica dupa bunul nostru plac realilatea
economica, bunaoara prin reforme juridice. Politica nu poale face
mai mult dedt ..sa scurteze ~i sa u~ureze durerile facerii·'.23 Cred ca
acesta este un program politic extrem de s~irac, s[lracia lui fiind 0
consecinla a locului neimportanl pc care il atribuie putcrii politicc
in ierarhia puterilor. Pentru d. dupa Marx. puterea reala rezidii in
evolulia mijloacelor de produ,~tie; al doilea ea importan~a este
sistemul rclatiilor de clasa econc·mice; iar intluenla cel mal pullll
importanta este cea a politicii. . . ._
Pozilia la care am ajuns noi in analiza de mal sus Imphca un
punct de vedere diametral opus. Ea c01sidera fundame.n~a~a putere~l
politica. Conform acestui punct de vedere. puterea pohtl~a p.oate s~
conlroleze puterea economicii. Aceasta inseamna 0 liirglre Imensa
a dmpului activitalilor politice. Ne putem intreba ce anume vrem
sa realizam ~i pe ce calc. Putem. de pilda, sa elaboram un program
politic ralional pentru ocrotirea celor economice~te. sl.ahi ..Putem
elabora legi care sa limiteze exploatarea. Putem hmlta zlua de
munca. Pu~em face insa mult mai mult. Folosind instrumentullcgii.
putem crea pentru muncitori (sau. ~i mai bine, pentru, toti cetalenii)
asigurari pentru invaliditate, ~omaj ~i de biitrinete. In felu: acesla
putem sa impiediciim asemenea forme de exploa~are cu~ SlIlt ~el=
bazate pc situalia economicii neajut.orata a muncIlor~IUI. nevol~ ~a
consimta la orice pentru a nu mun de foame. lar cmd yom fI III
 CAPITOLUL 17: SISTEMCL JURIDIC ~l SISTE\1lL SOCIAL
141

140 METODA LUI MARX

v
masura sa garantam prin lege necesarul existen\ial pelltn'
persoana dlsplIsa sa munccasd\ -'-- ~i IlU vad !1Ici un moliv (';(b'
impiedice s;'\ () facem -- at unci ocrolirea lihcrttttii cct[l\eanu;'
de tcarna ~i ml:!TIHlarca Cl'ClIItlmicii va II aproape complel~L UJ'
nunc! (jc vc,k'(, putered P": J!IC~' csIC chew oerotir!1 CI{'"
Pt;i\~r:.'a poiiL .':i ~! ,,-'\~IHJ~)lul ci !n:~c:unn~! h)luL l\Iu trcnutl..,. f
P,I;Cfi C,-(l:,'IIOIICC ~;1 (l d"l11llK pc ,:ea Plliltica: daci, ,e do,;
n:cc-:ai. c:, lr,~hlll(: (:,;}mh:'litli;', ~l atJlFa sub control pnn pUlcre<J ---',
Dm punctu! de vC{Jere h' c"re all' ajUIIS, plIlelll spune C-l :
d)(L"':~\ ~ iJi l\ lar ~ (~C' dc~,:'()nSftk~l ~lr(" a rutcn I roll lice insca~~
r1mnai llP~{\ ,k prc,lClIPare. dill l)arlea lUi, pcnlru ebt)\",rar~",
j :~'. )r1} : t

sDark! CclOl CCOIlOI1lIC::sk ,lalli, CI SI "cl!iilarC:1 ,:elul m,,; "

~en('ol nolcnfta! la 'Htn~~a Ilherl{I\11 umanc, Crcdlfl\;t ,~l II;;'"
lIlli-,' societalc f7tr::
('I:I,";C pulerc:, I;l' ,1:1l 1'" va fllerdc IUlId,;> "
.. d<...;parc~~ ~rc!'t:i!" an.lt~i l~)arh\ cJar '::{i ('j n-a SC~'/at fllCI'hiat;'i p,),
doxul lihcrt:-Ipl ~l tJ-a j'nlci,> m, Il){lalii tuncl:a pc care pulerc:
S(:I! :11' nuk" ,I (If (rehlll S-(\ indc;,illll:a',ciL ill sillJi);t Ilhe-rU::,
OlnCnlrll (",;.'c:lslft vinune,'1 lUi 1\1:11'), sl£1 tOIU~1 rn;\,tlInc lap!'I":
("j n f(",,:~ in [I'nIH"': IIlst;!!!\:, liP iPi!l\}(it/;l/lq 'in cllld,l ap,'iuIIII
,;OkCIll'lst la ; ',)f],tllllla dl' lia';" i in :Icesf leI. nundul de vrd,,'r,
Ill! Marx esle anahg ("rcdll1lel Id-""r:dr c;i smf:urlIi lucru ck cart' il\',:
ncvdic (,S(C "l'l'a,i1atc:\ ~allsel() ,-- Dc ilCcasla cgalitilte avem, dcs!?l:
rIC·VOW. D;n c:\ nu cslc sutlClenfJ, b,\ nu ()crole~tc pc eel ee sinl rn

pUlin dotati sal! nWi [JUlin hrut:di sau mai rutin noroc()?i, ca S~l :
<kvll1" object de cXph,al<lIC pentru eel rnai dota\1 sal! nWI hruLl',
sau lIlat Iloroco~i
Mai mult cillar. Din punctul de vedere In care am ajulls. ceca c
marxi~tii descriu peioraliv drept ,Jihertate doar forrnal:l" devin',
ha/a pen!ru tot restul Aceasta ..Iibertalc doar formal~", adi\';
democratia. dreptul poporuilli de a-i judeea ~i dcmite pc gllvernan\1
eSle singurui rnijloe CUIlOSClit prin care putem lncerca s;1 ne apariin'
de "bu/lll puterii polilice 2-1: estc cOlltrolul cxereital de eei cirmuil,
asupra clrmuitorilor. ';>i cum puterea polirica poate sa 0 confrolczc
pc cea economica. democratia politica cste de asemenea ;;ingurul
mijloc de control al cclor clrmllili aSlIpra plIterii economice, In lipsa
controJului democratic. Illl vad nici un motiv ca vreun guvern sa nll
u/eze de puterea sa polilica ~i economid in scopuri ce n-au nimie
dc-a face ell ocrotirea ~i libcrtatea cClatenilor sai.
 1 1 - ' _...
142 METODA LUI MAl{,'(
.,Puterea economidi in cadrul statului - scrie el 26 - . dqi deriva
In eele din urma din lege ~i dir: opinia publica, cJ~tiga lesne 0
anumita independenla. Ea poate inlluenla legea prin coruplie. iar
prin propaganda poate inlluenla opinia publica. Ea po ate impune
politicienilor obligatii care sa Ie stinjeneasca libertatea. Poate
ameninta sa provoace 0 • fiza financiara. Posibilit5!iJc ei au totll}i
limite [oane precise. Cezar. pentru a ajunge la putere. a fost ajutat
de creditori. care n-aveau nici 0 speranta de a-~i recupera banii. dedt
prin izbinda lui; dar 0 data ce a izbindit. el s-a simtit destul de
puternic pentru a 11lI-i mai baga In seama. Carol al V-lea a impru-
mutat de la Fugger-i hanii de care avea nevoie ca sri cumpere titlul
de Imparal. dar 0 data ajuns Imparat. ~i-a r1S de ei ~i Fugger-ii au
pierdut hanii dati cu Imprurnut:'
.8ogma ca puterea economica sta la originea tuturor rclclor
trebUle parasita. Locul ei trebuie sa-I ia Intel:: . rca pericolclor pe
Cale Ie comporta oricc form[1 de put ere neconlr,,:.ltCI. Banii ca alare
nu reprezinta un peri col deosehil. Ei devin pericul()~i numai daca
pot sa cum peTe puterea, fie direct. fie prill Inrobirea celoT
economice~te slabi. siliti sa se vinda pcntru a putea trai.
In aceste chestiuni ar trehui. intr-ull fel. sa gindim mai mate-
rialist chiar declt a facut-o Marx. Trehuie sa i'n\elcgem di prohlema
politica centrala 0 cOllstituie controlul asupra puterii fizice ~i a
exploatiirii fizice. Pentru a institui acest control. trebuie sa asigur{lIn
,Jibertatea pur fonnaJa". 0 data realizat acest lucru ~i 0 dat[1 ce yom
fi invatat sa folosim aceasta libertate pentru a line sub control
puterea politicl'l. totul va depinde de noi. Alunci nu vom mai avea
de ce sa dam vina pe altcineva nici sa c1amam impotriva sini~trilor
demoni economici din culise. Pentru ca in condi\ii de democratic
noi detinem cheile controlului asupra demonilor. putind sa-i Imblin-
zim. Trebuie sa Intelegem bine acest lucru ~i sa folosim cheile:
trebuie sa edificam institutii pentru controlul democratic al puterii
economice ~i pentru a ne apara de exploatarea economica.
Marxi~tii au tacut mult caz de posibilitatea cumptlr[lrii voturilor.
fie direct, fie prin subvenlionarea propagamlei. Privind 'insa lucru-
rile mai de aproape, se va vedea di avem de-a face aici cu un
bun exemplu al situatiei de putere politica pe care am analizat-o
mai sus. 0 data ce am doblndit libertatea fonnala, put em contracara
practica cumpararii voturilor sub orice forma a ei. Exista legi ce
limiteaza cheltuielile pentru propaganda electoral a ~i nu depinde
CAPITOLUL 17: SISTEMUL JURIDIC ~I SISTEMUL SOCIAL 143
dedt de noi sa adoptam legi mai severe de acest felP Sistemul
juridic ~oate sa devina un instrument putemic menit sa ne ocro-
teasca. In plus, putem inlluenta opinia publica ~i put em insista
pentru impunerea unui cod moral mult mai exigent In viata politica.
Putem face toate acestea; dar mai intli trebuie sa realizam ca acest
gen de inginerie sociala reprezinta obiectivul nostru. ca sta In
puterea noastra ~i ca nu trebuie sa a~teptam ea seismele economice
sa produca pentru noi In mod miraculos 0 noua lume economica,
socotind ca noua nu ne ramlne de cit sa dezvaluim aceasta lume
noua. sa dam jos vechiul acoperamlnt politic.
VI
Firqte ca in practica marxl~tll nu s-au bizuit niciodata In
intregime pe doctrina neputintei puterii politice. In masura In care
Ii se ivea 0 posibilitate de a aqiona sau de a planui 0 aqiune. ei
porneau. ]a fel ca toat{1 lumea. de la premisa ca puterea politica
poate fi folosita pentru a controla puterea economica. Insa planurilc
~i aqiunile lor nu s-au bazat niciodata pc 0 clara rccollsiderare a
teoriei lor originare ~i nici pe 0 viziune bine elaborat£'1 asupra accstei
probleme fundamentale a oricarei politici: cum sa fie control at
eontrolorul. cum sa fie prelntimpinata primejdioasa acumulare a
puterii intruchipate in stat. Ei n-au inteles niciodata Intreaga
Insemnatate a demoeratiei ea singurul mijloe de doblndire a acestui
control.
Ca urmare, ei n-au inteles niciodata pericolul pe care-I comporta
politiea de amplificare a puterii slatului. Cu toate ca au abandonat
mai mult su mai putin con~tient doctrina neputintei politicului. ei au
pastrat ideea cii puterea de stat nu constituie 0 problema import.mta
~i ca ea este nociva numai daea se alla in miinile burgheziei. N-au
i'nteles cii orice putere este perieuloasa, cea politica ~u mai putin
de cit cea economica. A~a se face cii au pastrat formula dictaturii
proletariatului. N-au inteles principiul (vezi cap. R) ca marea politica
trebuie sa fie institutionalii ~i nu personala; iar c1nd au preeonizat
liirgirea puterilor statului (in contrast eu viziunea lui Marx despre
stat), nu s-au gindit niciodata ca aceste puteri extinse ar putea
incapea intr-o buna zi pe miinile unor persoane nepotrivite. Aeeasta
explicl'i in parte faptul ca, in miisura in care au luat ulterior in consi-
144 METUDA LL 1 .V \i<X
dcrare problema 1I1Ier,'oll;"; Sid t,' ii, el ~-au glndit si'i investc~hc.
otalul cu puteri praelic neiinlitatc pc ([uim eCOnOIllIc. Ei au p':bll"
cred;nia holista ~i utoP]":] a lUI l\larx d\ Bumai un "sislcm soeLI,
ell toluiliou poatc <lllldiord'ituapa.
Am c:rll.lGlt il] un im '~ap!tlll;;ie prc,:edcnte icap. 9) acca~,
aIHu.,iil'C ut()Pk~1 :;>1 rd'h<.nllc'\ bid de lli.!!Ulcrl:.t ,;uuaiii. AICI ;ii
V,Cdll :;~, dlbug ,,:1 ililcn'Cn\", cC\)l)olliic;J, ci'l"l ~1l!ldoJck .'!faLlU,',
prccollil:;IIC "Ic:!, vor Ulicle ,~\ ,p()rl'~I:;c[t plltcrca Sidlului. Dc au.•,
llHC:f\'Cll(IOllisilIUi ': un lucrt' c .• lrcm (Ie; primeJdll's. Ael:sla nll l: l
argullh!lr tic .. :, ;I,)pl,triv« lUI: putu." IlL ,lat va r:tmillc in!t'
J(·:"tun~~ iPC\ !i~~hd nIl i~-l!J p;lnh:JthY'~ dC:;l jh.L'(:~,al
fie 1J1t ~l\''':i";L'I,;p'.:i't \, :'1 d t', ('l vl,~jkill.t I!~ )... \tr~l .')~<JdC
11)\(2),tln1 ~,iarld '... 1.1 fni..ti fil!!1{5 i"'H.:r\.' prlIl ,.pLUld \,
\..'failLl'. S·_,_U rnllCa ...;{\ n~. plc-rti-.:nl ld,\,!t~ih.:,-l.
IlbCJlZI\lI, t(;\ rc,(ul " !'l<.r'lul. 111 ..'ILl~<I\ '''fd~'I,ii kclrcJ , (;..... 1 dc'
n!~u :-,ull."ili~.i \..Ilh va 1.1.\ ill~dPlt:~h.;.i ~)j~u".trJ]ur tL'\!:Jj~dl hllnd' [~,'
PI'POlUilil Jad, i',)p\'nd Ihlre p"iCl,.d Lie .1 k ill'f,.llh:·.' Num:lI Illx
tatca l!OdtC asigura 'I~'lran\,l.
VCdCHl astkl ca CXI,\ii IlU IlUll1ill Ull p:liat!ox ai IIl>cn:l\'L Cl
llllUi al pi.lllifl':;'lni de stat. PI .. nilIL"Ic:.1 .:xc,~,i\~I. invc,tlT'l':t stalui
eu prea :nulta pUlcre clucc b plcrilC:lca !dl<.ftCI\iI, ,.xc;! ce Il;,calll
~i sflr~itlli plalliiic;:irii.
A,tlCl dc cunsideratil IIC Il'aJlI\ la pkd,)MICI I'e. C,l;-C .Ii
dezvo\ta!-o lI1al inainte in LI'vL)arC;t Hil [(II,ki,,, gra,iuai: Jc lll\!ill,.T
~,,,clal:l ~l impu:ri'va melulk-ll', u!op:", "el [,oil,,\-". :?I ilL' r,'.lcitk, ',;
a:,'CI1lCHca. b ccnnp, tOflllUldiZI aCl)ju, dc a ~lill;l P).l.'UI' lllil'.
cOInhatcrea unor rele concrete, ~i Illl lll;!;'uri (\(' ',!;ltunll~F,: ~I 1111 '
!linc ideal. IntefVell\ia statului IrciJui.: lillljl,d'~1 L.I eCCIl'L' ,:; r,'diIlll T'
nccesar pcntru ap,\rarc;, libert:l\ii.
Nu c.,lc [!lsi! suficicnl sa se ,pun:i C;J solu\ia n:u;trt \,chu:.:' ,
riC una rnmllnala: di huic sri fie' pn-cCluLi: c[\ t.u lrci)'llc so'\ I;
vestim :italUlcll m~,i multa putcrc clccit ,,,II.: nc:ce~,!r p,:niI'U ap:II"!';"
Ilbcr!{ltii. Acestc remarci pOI sri ridiee pro h iuI1C" dar IlU ar:,Ij (illllll<
sprc 0 '("u\ic. Sc pre'a puatc, de altle!, s;\ niC:111li eXIsIC \I'Ll> >olu\i
iar d()b~qd;r('<: de Hoi puteri cconomic',- " cZltre stat -- pUleri "
III COlliparatie eu cele ale cCi,[lie11l1or, SllJt totueauna primcjdius LI.
mari -- sa-J fadi irczislibil. Deuc:llndata noi ll-arn ar[ltat nici :'::;1
libertatea poate fi pastrala. ~i nici III cc fel.
CAPITOLUL 17: SISTEMUL JURIDIC ~I SISTEMUL SOCIAL 145
In aceasta situalie ar putea fi util sa ne amintim de considcraliile
fl\cute In capitolul 7 privitor la problema controlului puterii politice
~i la paradoxul Iibertalii.
VII
Am trasat acolo distinqia importanta dintre persoanc ~i instilutii.
~i am relcvat di in limp cc 0 problema polilica curenta poatc sa
rcdame 0 sclulie personala, orice politica pe termen lung - ~i in
special oriee politica democratica pc tcrmcn lung - trcbuic glndit[\
iJdi" tr~bll!"': in termcni de institutii impersonale, In particular. am releval ca
iJ dac;~!. jK' .U~-I.'ll' problema cOHtrolului asupra guvernantilor ~i a 'ingradirii puterilor
lor este in principal 0 problema institlllionaia - pe scurt este
problema cOl1ceperij unor institulii capabilc sa Impicdice pina ~i
, d~q:t Cd ph.:rdc; ni~te rai guvernanli sa aduca prea multc prejudicii.
c:c , , COllsideratii similare se pot face in problema controlului asupra
puterii economice a slalului. Lucrul de care trebuie sa ne ferim este
crqterea puterii guvernantilor. Trcbuie sa ne punem la adapost dc
arbitrariul pcrsoanelor. Anume tipuri de institulii pol sa confere unci
persoallC puteri arbitrare; alte tipuri Insa vor refuza acelei pcrsoane
asemenea puteri.
Dad privim din acest punct de vedere legislatia aCluala a
muncii, yom gasi In ea ambele lipuri de inslitulii. Multe din preve-
derile ei adauga foarte pUlina putere organelor executive ale stalului.
Este, desigur, in principiu posibil ca legile impotriva muncii
copiilor, de exemplu, sa fie abuziv folosite de un funqionar public
pentru a inlimida ~i domina pe un cetalcan nevinovat. Dar asemenea
pericole nu par deloc grave In comparatie cu cele inerente unei
legislalii ce cOllfera guvernantilor pUleri discrelionare, cum estc. de
pilda, aceea de a dirija forla de munca. 28 Tot a~a. 0 lege ce prevede
ca, daca un celalean nu-~i folose~le in mod adecvat proprietatea.
aceasta sa-i fie confiscata este incomparabil mai putin periculoasa
dedi 0 lege ce da guvernantilor sau slujba~ilor statului puteri
discretionare de a rechizitiona proprietalile cetalenilor.
Ajungem astfel sa facem distinqie Intre doua metode lotal
diferite 29 de reaIizare a intervenliei statului. Prima consta In clabo-
rarea unui "cadru juridic" de inslitulii protectoarc (legi ce Iimiteaza
puterile proprietarului unui animal sau ale unui proprietar de paminl,
spre exemplu). Cea de a doua consta In a impulernici organcle
I
 146 METODA LUI MARX
statului sa actioneze - intre anumite limite - a~a cum gas esc ele
de cuviinta in vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru moment
de ditre eei ee guverneaza. Am putea descrie prima procedura drept
interventie "institutionala" sau "indirecta", iar pe cea de a doua
drept interventie "personala" sau "directa". (Exista, bineinteles, ~i
cazuri intermediare.)
Nu incape nici 0 indoiala. din punctul de vedere al controlului
democratic, care din cele doua metode este preferabila. Politica ce
se recomanda de la sine pentru orice interventie democratica este de
a se folosi ori de cite ori este posibil de prima metoda. restrlngind
folosirea celei de a doua la cazurile pentru care prima este
inadecvata. (Asemepea cazuri exista. Exemplul c1asic e:>te in Anglia
bugetul- expresie a dorintei ministrului de finante ~i a simlului sau
de echitate ~i dreptate. ~i este in principiu posibil, dqi extrem de
indel.irabil. sa se dovedeasca necesar ca ~i 0 masurii de contracarare
a crizelor economice sa aiba un caracter similar.)
Din punetul de vedere al ingineriei sociale graduale. deoscbirea
dintre cele doua metode este de foarte mare insemnatate. Numai
prima metoda, ce:~ institutionala, face posibila efectuarea de ajustrlri
in lumina disCl\lei ~i a experientei. Numai ea face posibila apli-
carea metodei .ncercarilor ~i erorilor la aqiunile noastre politice.
Este 0 meto'ia aplicabila pe termen lung; totu~i cadrul juridic
permanent poate fi schimbat incetul cu incetul, linind seama de
eventualitatea unor consecinte neprevazute sau nedorite. de schim-
barile intervenite in alte parti ale lui etc. Numai aceasta metoda ne
permite sa allam, prin experienta ~i analiza, ce am realizat in fapt
atunci cind am intervenit avind in minte un anumit scop. Deciziile
discr~lionare ale guvernantilor sau ale functionarilor publici ies din
perill etrul aces tor metode rationale. Ele sint decizii pe termen scurt.
tranz torii, schimbatoare de la 0 zi la alta sau, in cel mai bun caz.
de la un an la aItul. De regula (bugetul fiind marea exceptie) ele nici
nu pot fi macar discutate public, atit pentru ca lipse~te informalia
necesara, cit ~i pentru ca principiile dupa care a fost IUata decizia
sint obscure. Daca asemenea principii In genere exista. ele de obicei
nu sint institutionalizate, ci fac parte dintr-o traditie dcpartamentala
interna.
Dar nu numai in acest sens poate fi numita ralionala prima
metoda. ~i irationala cea de a doua. Ele pot fi calificate a~a ~i intr-un
sens total diferit ~i extrem de important. Cadrul juridic poate fi
CAPITOLUL 17: SISTEMUL JURIDIC ~I SISTEMUL SOCIAL 147
cunoscut ~i inleles de catre cetateanul individual; ~i trebuie astfel
tormulat, incH sa fie inteligibil. Funqionarea sa este previzibiIa. El
Inlroduce un factor de certitudine ~i siguranla in viata sociala. Clnd
.urera modificari, se pot acorda, pe timpul unei perioade de tran-
li,ie. despagubiri ace lor indivizi care ~i-au facut planurile mizind pe
c:onstanta lui.
Dimpotriva, metoda intervenliei personale nu poate sa nu
inlroduca in viala sociala un element crescind de imprevizibilitate,
.lilllentind prin aceasta sentimentul ca viala sociala este irationala ~i
ncsigura. 0 data acceptata ca metoda, folosirea putcrilor discrelionare
c susceptibila de amplificare rapida, fiindca se vor dovedi necesare
I,justari, iar ajusti'trile la deciziile discrelionare pe termen scurt nu
preu pot fi realizate cu mijloace institutionale. Accasta tendinla va
lpori inevitabil iralionalitatea sistemului, crcind multora impresia ca
din culise aqioneaza forte ascunse ~i prcdispunindll-i astfel sa
Imbr[l\i~eze teoria conspiralionala a socict[llii, cu toate consecinlele
ci- prigoana ereticilor ~i ostilitatea nalionala. sociala ~i de c1asa.
in ciuda tuturor acestor considerente, politica fircasca de a
prcfcra oriunde e posibil metoda institulionala este departe de a fi
,cncral acceptata. Presupun ca exista doua motive ale neacceptarii
ci, Unul e ca este nevoie de 0 anum ita dcta~are pentru a aborda
obicctivul pe termen lung al reelaborarii "cadrului juridic". Guver-
nclc insa vieluiesc de azi pe miine, iar puterile discrclionare se
potrivesc cu acest stil de viala, nemaipunind la socotcala faptul ca
,uvcrnantilor Ie plac aceste puteri ~i pentru felul cum sint ele in
IInC. Cel mai important motiv este insa, neindoielnic. neinlelcgerca
lemnificatiei dcoscbirii dintre cele doua metodc. Calea spre inle-
legcrea ei este barata de discipolii lui Platon, Hegel ~i Marx. Ei nu
vor pricepe niciodata ca vechea intrebare "Cine trebuie sa fie
.uvcrnantii?" se cere inlocuita de Intrebarea mai rcalista "Cum pot
fi linuli guvernanlii sub control?"
VIII
Daca ne uitam retrospectiv la teoria lui Marx privind ncputinla
a
polilicului ~i puterea fortelor istorice, trcbuie sa recunoa~tem ca ea
.e prezinta ca un edificiu impunator. Ea este rezultatul direct al
mctodci lui sociologice: al istoricismului sau economic. al doctrinei
d dmoita". ,;";mulu; ttonomk, <au a metobo);,mulu; omulu;,
 148 METODA LUI MARX
determina dezvoltarea sociala ~i politici'i a acestuia. Experienta
epocii sale, indignarea lui umanitara ~i nevoia sa de a aduce celor
napastuiti consolarea unei profetii, speranta sau chi:lr ccrtitudinca
ca vor Invinge, toate aces tea slnt reunite Intr-un grandios sistem
filozofic, comparab11 eu sistemele holiste ale lui Plalon ~i Hegel.
sau chiar superior accstora. Numai intlmplarii ci'i Marx n··a fost un
reactionar i se datoreaza faptul dl istoria filozofiei ii acorda atit de
putina atentie ~i Jl considera In principal drept un propagandist. Un
recenzent al Capitalullli a scris: .,La prima vedere ... Marx este filo-
zoful eel mai ider iist, ~i anumc In sensul german. adidiln sensul rau
al cuvintului. [n hpt insa el estc infinit mai realist clcclt loti prede-
cesorii sai ... "30 Ac est recenzen! a pus punctul pc.,i" Marx a fosl
ultimul dintre constElctorii de mari sisteme holiste. Trebllie sa lasam
lucrurile a~a ~i sa nu oferim In locul sistemului sau lin alt Marc
Sis~em. Nu de holism avem nevoie; ci de ingineric socialrl gradualrL
Cu aceasta Inchei analiza critica a filozofiei lllclo(/ci preconiza\{1
de Marx pentru ~tiinta sociala, a determinismlllui stili economic eel
~i a istoricismului sau profetie. Testul final pentru 0 metoda trcbuic
1'1
sa-I reprezinte, . nsa, rezultatele ei practice. Voi proceda. de acee"
In continuare. la 0 examinare dClaliata a principalului rezultal al
metodei sale - profetia 'infrlptuirii imincntc a societrllii,fara c1asc
PROFETIA LUI MARX
Capitolul 18
Trecerea Ia socialisnl
Istoricismul economic este metoda aplicata de Marx In analiza
Ichimbarilor iminente din societatea noastra. In viziunea sa, fiecare
.islem social In parte se autodistruge In mod inevitabil, din simplul
Illotiv ca'in mod neeesar crceaza forlele care produc urmatoarea
perioada istorica. 0 analiza suficient de patrunzatoare a sistcmului
(eudal, intreprinsa cu putin 'inainte de revolutia industriaIa, ar fi
rutul conduce la descoperirea fortelor ce se pregateau sa distruga
reudalismul ~i la predictia cclor mai importante caracteristici ale
perioadei ce avea sa urmeze - capitalismul. In mod similar. analiza
dezvoltarii capilalismului ne-ar putea permite sa recuno~tcm forlcle
ce lucreaza la nimicirea lui ~i sa prezicem cele mai imporlante carat>
leristici ale noii perioade istorice ce ne sta 'in fata. Caci nu exista
vreun motiv de a crede ca, dintre toale sistemele socialc, capita-
Ii.mul va dainui ve~nic. Dimpotriva, conditiile materiale de pro-
duclie ~i, 0 data cu ele, modurile de viata ale oamenilor, n-au
Cunoscut niciodata schimbari atlt de rapide ca in conditiile capita-
IIlmului. Schimb'indu-~i astfcl propriile temelii, capitalismul nu
poule sa nu se transforme ellnsu~i ~i sa nu produca 0 noua perioada
In isloria omenirii.
Potrivit metodei lui Marx. despre ale clirei principii am discutat
111 cele de mai sus, fortele fundamentale sau esentialel care vor
nlmici sau transforma capitalismul trebuie cautate In evolutia
... Ijloacelor materiale de produqie. 0 data descoperite aceste fortc
lundamentale, se poate urmari influenta lor asupra relaliilor socialc
.,Inlre c1ase, ca ~i asupra sistemelor juridic ~i politic.
Analiza fortelor economice fundamentale ~i a tcndintelor istorice
• u\llosuprimare ale perioadei numita de el "capitalism" a fost