CONFLICTUL INTERNATIONAL 275

fiind adesea ascunse sau protejate de acestea. Scopul nu este acela de a infrunta in mod
direct 0 armatli inamicli, ci mai degraba de a 0 hllf\Ui §i de a-i provoca pierderi, astfel
încât aqiunile sale sa devinll. treptat limitate, eliberând astfel teritoriul de sub controlul
sau. Fortele paramilitare irakiene au folosit asemenea metode in timpul rll.zboiului
din Irak, în perioada 2003-2005. Fortele americane din sudul Vietnamului au devenit
tot mai frustrate in urma luptelor impotriva gherilelor Viet Cong in anii '60 li '70,
cu 0 frustare in cre§tere. Eforturile de a combate 0 astfel de armata de gherila -
contrainsurgenta - includ adesea programe "pentru câltigarea inimilor §i a mintilor"
populatiilor rurale, astfel încât sa renunte la adàpostirea gherilelor. În razboiul de
gherila, fàra 0 lirtie de front stabilita, exista 0 mare suprafatll de teritoriu necontrolatli
de nici una dintre parti; ambele exercitli presiune militara asupra acelorali locuri, în
acela§i timp. Astfel, rll.zboaiele de gherila sunt extrem de dureroase pentru civili.
Situatia este de doua ori mai dureroasa deoarece, adesea, armatele conventionale
care luptli împotriva insurgentilor nu ii pot distinge astfel de civili li au de suferit §i
urtii, li altii. Într-un caz renumit care a avut loc în sudul Vietnamului, un ofiter
american, care ordonase. ca un sat întreg sa fie ars pentru a nu putea fi folosit ca
refugiu de catre gherilele Viet Cong, a comentat: "Am fost nevoiti sa distrugem
satul pentru a-I salva".
Rlizboiul devine tot mai neregulat §i se apropie tot mai mult de tipul de gheriHl.,
indepanându-se de cel conventional, al ciocnirii între armate de mari dimensiuni,
ale statelor. Însa rll.zboaie conventionale precum Razboiul din Golf din 1991 înca mai
au loc. În ansamblu, actorii statali li nestatali au 0 gama de scopuri politice care ii
determinll. sa fadl apella factori violenti de influentare li la 0 serie de optiuni in ceea
ce privelte utilizarea fortei.
"
Terorismul
Din septembrie 2001, guvernele li oamenii obilnuiti au acordat mult mai multli
atentie terorismului decât 0 fàcusera vreodata. Însa terorismul in sine nu este 0
noutate. Este de fapt doar un ait pas de-a lungul spectrului de utilizare a violenlei,
de la rll.zboiul total la cel de gheriHL Într-adevar, terorismul li rll.zboiul de gherilaau
loc adesea în acelali timp. Cu toate acestea, terorismul este diferit de alte tipuri de
rlizboi.
Terorismul se refera la violenta politica indreptatà deliberat li flira discriminare
"
împotriva civililor. Dincolo de aceastli definitie de bazli pot fi aplicate li alte criterii,
însa definitiile devin motivate politic: luptatorul pentru libertate al unuia reprezinta
teroristul altuia. Mai mult decât un rll.zboi de gherilli, terorismul reprezintli 0 lume
obscura, a unor dUlmarti fàra chip li a unor tactici neregulate caracterizate de 0
,
"f
brutalitate extrernà39 •

39. James M. Lutz, Global Terrorism, Routledge, Londra, 2004; Daniel Benjamin ~i Steven
Simon, The Age of Sacred Terrar, Random, New York, 2002; Harvey W. Kushner, Encye/opedia
of Terrorism, Sage Publications, Thousand Oaks, CA, 2003.
276 SECURITATEA INTERNATIONALÀ

În trecut, cele mai multe actiuni teroriste au avut loc în Orientul Mijlociu, Europa
~i Asia de Sud. De~i interesele SUA ~i cetlitenii americani din strainâtate au fost tinte
în repetate rânduri, putine acte teroriste internationale au avut loc chiar în Statele
Unite. Atentatul cu bomba din 1993 de la World Trade Center în New York a
constituit 0 exceptie, însa, întrucât daunele provocate de aceste atacuri erau destul de
limitate, populalia a uitat repede de amenintarea terorista.
Însa, într-o lume interdependenta, Statele Unite nu mai pot tine la distanta
problemele globale precum terorismul. Ani de zile înainte de 2001, organizatia
terorista AI-Qaeda avea mii de membri care operau în zecÎ de tari, inciusiv în Statele
Unite. Este posibil ca sentimentul traditional al insularitatii SUA în spatele marilor
oceane, împreuna cu relativa acalmie în privinta deturnarilor de avioane ~i a aqiunilor
teroriste în Statele Unite în anii '90 sa fi creat un sentiment faIs de securitate. Din
septembrie 2001, politica de izolare s-a diminuat, iar Guvernul SUA, sprijinit de
opinia publidi ~i de Congres, a urmarit 0 agenda cu un intens caracter international.
În general, scopul terorismului este de a demoraliza populatia civila pentru a-i
folosi nemultumirea ca un factor de influentare a guvernelor nationale sau a altor
participanti la un conflict. Legat de acest lucru este scopul de a crea 0 drama în
vederea câ~tigarii atentiei mass-mediei pentru 0 cauza. Când IRA a amplasat bombe
în Londra, ea spera sa le faca viata londonezilor atât de amarli încât ace~tia sa insiste
ca guvernul britanic sa rezolve problema Irlandei de Nord. Atacurile cu bomba au
încercat de asemenea sa mentina problema Irlandei de Nord în atentia buletinelor de
~tiri, în speranta ca guvernul britanic avea sa fie presat sa acorde termeni mai
favorabili organizatiei IRA decât ar fi fost cazul în alte conditii. Terorismul este
rareori lipsit de judecatà; este de obicei un mod calculat de folosire a violentei ca
factor de influençare. Cu toate acestea, motivele ~i mijloacele de manifestare a
violentei variazà în foarte mare masura, având în comun faptul cà un actor oarecare
folose~te violenta pentru a trimite un mesaj altor actori.
Efectul fundamental al terorismului este unul psihologic. Partial, eficienta teroris-
mului în captarea atentiei se datoreaza naturii dramatice a incidentelor, în special a~a
eum sunt prezentate în ~tirile de televiziune. Terorismul câ~tigà de asemenea atentie
din cauza naturii întâmplatoare a victimelor. De~i doar câteva zeci de oameni ar
putea fi raniti de 0 bomba amplasata într-o piata, milioane de oameni î~i dau seama
ca "a~ fi putut fi eu", deoarece ~i ei î~i fac cumparâturile acolo. Atacurile asupra
avioanelor intensificii aceasta teama, deoarece multor oameni le este deja friea sa
eaUitoreasea cu avionul. Terorismul amplifidi astfel 0 eantitate midi de putere, prin
efectul psihologic asupra maselor; de aceea este adeseori un instrument al celor
care nu au putere. Cu toate acestea, atacurile AI-Qaeda urmeaza un tipar oarecum
diferit, planificat nu atât pentru a crea panica, ci pentru a ucide cât mai multi
americani ~i aliati ai acestora - ~i, în cele din urma, a provoca violenta apocalipticii
despre care multi adepti AI-Qaeda cred ca va determina interventia Domnului.
Efectul psihologic are ca tinta mai degraba popuiatiiie musulmane de pretutindeni
decât americanii.
În atacul ~ocant de distructiv asupra World Trade Center, daunele tangibile au fost
cu mult mai mari fata de cele din timpul atacurilor teroriste anterioare - ajungând la

...
T CONFUCfUL INTERNATIONAL 277

mii de vieti omene~ti ~i la zeci de miliarde de dolari. Impactul psihologic a fost chiar
mai puternic decât daunele fizice - modificând pe loc peisajul politic ~i cultural
american. Dar in comparatie cu exemplele istorice de atacuri teroriste, costurile
reale au inceput sa se contureze spre sume uria~e. Aceea~i relea terorist~ a incercat
sll obtinll arme nucleare (vezi p. 310), cu care sll ucidll nu mii, ci sute de mii de
americani. În mod similar, de~i atacurile cu antrax prin intermediul po~tei, in
toamna anului 2001, au ucis doar câliva oameni ~i au avut un efect psihologic mult
mai mare decât cel fizic, fusese deschisll u~a c~tre un nou bioterorism, care putea
ucide zeci de mii de persoane 40
Cazurile clasice de terorism - începând cu anii '70 pânllia atacurile din 2001 -
sunt cele in care un actor nestatal folose~te atacuri impotriva civililor intreprinse de
forte secrete [ara uniformii, care opereazll peste graniJele internaTionale, ca un
mijloc de influentare a actorilor stata/i. Factiunile politice radicale sau grupurile
separatiste deturneazli sau aruncll in aer avioane sau amplaseazli bombe in cafenele,
cluburi sau alte locuri aglomerate. De exemplu, radicalii ceceni au ocupat cu forta in
2004 0 ~coaHi din Beslan, un orll~el din regiunea caucazianll. Timp de trei zile,
aproape 1.200 de copii, parinli ~i profesori au fost linuli ostatici, arll hranll sau apa.
Când trupele ruse~ti au asaltat ~coala, ele au detonat mai multe dispozitive capcanli
amplasate de terori~ti, dând na~tere unor explozii. PânlIla urmii, mai mult de 300 de
persoane au murit, inclusiv 172 de copii. Asemenea tactici creeazll incidente specta-
culoase care atrag atenlia asupra cauzei terori~tilor.
Terorismul este adesea folosit de faqiunile radicale ale mi~clirilor care nu au reu~it
sll atraga atentia sau sli dezvolte alti factori eficienti de influentare. Este adesea 0
tacticli a disperllrii ~i reflectii aproape intOldeauna 0 sllibiciune in pozilia de putere
a atacatorului. De exemplu, in 1972, radicalii palestinieni vllzuserli statele arabe
invinse de Israel in rlizboi ~i nu intrezlireau nici 0 cale de a-~i face auzitii cauza.
Captând atenlia mass-mediei de pretutindeni cu ajutorul unor incidente dramatice,
violente - chiar cu riscul de a determina opinia publicll mondialll sa se ralieze
împotriva cauzei lor -, radicalii au sperat sa transforme aspiratiile palestiniene intr-o
problema pe care guvemele occidentale sa nu 0 poatll ignora atunci când puneau la
cale strategiile referitoare la Orientul Mijlociu.
Terori~tii sunt mai dispu~i decât statele la inclilcarea normelor sistemului inter-
national, deoarece, spre deosebire de state, nu au un interes in acel sistem. Invers,
atunci când un grup poli tic dobânde~te ceva putere sau recunoa~tere, apelul la acte
teroriste de obicei se diminueaza. Acest lucru a fost valabil in cazul Organizatiei
pentru Eliberarea Palestinei in timpul procesului de pace din perioada 1993-2000,
precum ~i pentru Armata Republicanli Irlandeza, incepând cu 1995.
Statele intreprind la rândullor acte de terorizare a propriilor populalii sau a celor
din alte state, insa speciali~tii tind sa evite eticheta de "terorism" pentru astfel de

l
!
1
aCliuni, preferând sa le numeascli represiune sau rlizboi. Atacurile nediscriminateorii
ale Rusiei asupra provinciei Cecenia in 1995 constituie un exemplu in acest sens.

40. Mitchell Young (ed.), The War on TeTTorism, Greenhaven Press, Farmington HilIs, MI,
2003.
1.
278 SECURITATEA INTERNATIONALÀ

(Spre deosebire de acestea, atacurile cu bombe de mai târziu ale radicalilor ceceni
asupra unor blocuri din Moscova au fost in mod evident acte de terorism.) De fapt,
nici un act violent intreprins in timpul unui razboi civil sau international - de catre
sau împotriva uneia dintre pal'\i - nu se poate incadra neapllrat in categoria actelor
teroriste. Bineinteles, intrucât rl\zboiul in sine este greu de definit, acela§i lucru este
valabil §i in cazul terorismului; participantii la un rl\zboi se numesc adesea reciproc
terori§ti. În tîmpul rl\zboaielor civile care au avut loc in America Centrala in anii '80,
atât statele, cât §i trupele de gherila au apelat la tactici care, dacâ ar fi intreprinse pe
tîmp de pace, ar fi cu u§urintli catalogate drept acte teroriste.
Cea mai restrânsa definitie a terorismului ar exclude actele din partea sau
impotriva fOf'/elor militare în uniformll dar nu §i pe cele din partea sau asupra
civililor. Aceastli defini(ie ar exclude uciderea a 243 de pu~ca§i marini americani
intr-un atac cu un automobil-capcanll in Liban, in 1983, §i atacurile din 2001 asupra
Pentagonului, deoarece au fost direcponate catre tinte militare. Ar exclude de
asemenea bombardarea ora~elor germane in tirnpul celui de-al Doilea Rl\zboi Mondial,
de§i scopul era acela de a teroriza civitii. Însa in lumea prezenta a razboaielor
nedeclarate, a rl\zboaielor de gherila, a rl\zboaielor civile §i a violentei etnice, existli
o mare zona neclara in privinta cazurilor de terorism41 • Contradiqiile legate de
intrebarea daca terorismul include atacurile palestiniene asupra Israelului ~i atacurile
pakistaneze asupra Kashrnirului au zadl\rnicit eforturile de a aproba un tratat al ONU
asupra terorismului la sfâr~itul anului 2001.
Terorismul sustinut de stat se refera la folosirea de clitre state a grupurilor de
terori§ti - aflate de obicei sub controlul serviciului secret al statului - pentru a atinge
scopuri politice. În 1988, 0 bomba a spulberat avionul Pan Am 103 deasupra satelor
Scotiei. Strabatând câmpurile in cautare de rl\rnl\§ile, anchetatorii au gl1sit fragmente
dintr-un casetofon care continuse 0 bomba sofisticatli cu exploziv plastic. Un mic fIT
de sârma de la dispozitivul de declan§are s-a dovedit a fi de un tip rar, cu ajutorul
caruia anchetatorii au gasit originile bombei. Guvernul american ~i cel britanic au
identificat doi agenti secreti libieni care introdusesera pe furi~ casetofonul in cursa
103 catre Frankfurt. În 1992, sprijiniti de Consitiul de Securitate al ONU, cele doua
guveme au cerut ca Libia sl1-i predea pe cei doi agenti pentru a fi judecati. Când
Libia a refuzat, ONU a irnpus sanqiuni, inclusiv 0 interdictie a zborurilor interna-
tionale catre sau din Libia. În 1999, Libia a predat suspeqii pentru a fi judeca(i - doi
au fost condamnati pe viatli, in timp ce al treilea a fost achitat -, iar ONU a
suspendat sanctiunile. În 2003, Libia a acceptat in mod oficial responsabilitatea
pentru atacul cu bomba, a Incheiat cu famitiile victimelor 0 intelegere de compensare
in valoare de mai multe miliarde de dolari §i ~i-a recâ~tigat un loc normal in
comunitatea internationala.

41. Jessica Stern, Terror in the Name of Gad: WIry Religious Militants Kill. HarperCollins.
2003; Walter Laqueur. A History of Terrorism. Transaction. Piscataway. NI. 2001; Paul R.
Pilar, Terrorism and US Foreign Policy, Brookings, Washington DC, 2001; Robert A. Pape,
Dying to Win: The Strategie Logic of Suicide Terrorism, Random House, New York, 2005 ;
Mia Bloom, Dying to Kill: The Allure of Suicide Terror, Columbia, 2005 ; Jeffrey Ian Ross,
Po/ilical Terrorism: An Interdisciplinary Approach, Peter Lang, New York, 2006.
 CONFLICTUL INTERN ATIONAL 279

Statele Unite acuza cinci lliri ca sprijinli terorismul international - începând din
2006 -, Coreea de Nord, Iran, Siria, Sudan ~i Cuba, ~i au interzis companiilor
americane sa facli afaceri în acele state. Totu~i, acest tip de sanqiuni americane
unilaterale au un efect limitat. Cuba poate face afaceri cu Canada, iar Iranul cu
Rusia. Pozitia SUA a fost de asemenea subminata atunci când au introdus 0 exceptie
la regula lor, permitând unei companii petroliere americane sli liciteze în cadrul unui
proiect de construire a unei conducte in Sudan.
Implicarea statului in acte de terorism este adesea foarte greu de urmlirit.
Într-adevar, daca bomba amplasatli în cursa 103 ar fi fost detonata ~a cum se
plânuise, deasupra Oceanului Atlantic, în loc sli se declan~eze prematur, indiciile nu
ar fi fost glisite. Contraterorismul a devenit 0 actiune sofisticatli, precum ~i 0 mare
afacere - 0 tendinlli care s-a accentuat dupa septembrie 2001. Agentiile internationale,
in speciallnterpolul (iar în Europa, Europolul), coordoneaza actiunile statelor pentru
urmarirea ~i interceptarea terori~tilor suspectati (precum ~i a traficantilor de droguri
~i a altor criminali). Guvernele nationale au agentii de investigatii, precum FBI ~i
CIA în Statele Unite, care încearcli sli treacli de zidul secretelor dinjurul operatiunilor
teroriste. Recent, multe companii private ~i-au extins afacerile de furnizare a unor
servicii de securitate, inclusiv echipamente ~i forte antitero, clitre companii ~i
persoane fizice care fac afaceri pe plan international. Începând din septembrie 2001,
aceste companii sunt foarte aglomerate, întrucât guvernele, companiile ~i oamenii de
pe tot cuprinsul globului se adapteaza la noul mediu de securitate care provine
dintr-o amenintare terorista globala.
A~a cum existli multe rezultate posibile ale unui conflict, multe tipuri de razboi
~i tendinte diferite catre violenlli între diferite state, la fel exista 0 mare diversitate
a modalitatilor de folosire a fortei în cazul în care un conflict duce la violenlli.
Statele dezvoltli 0 gama larga de forte militare, care variaza enorm ca scopuri ~i
posibilitliti - singurul lucru în comun fiind acela ca sunt instrumente de a aplica
violenta într-o forma sau alta. Asupra acestor forte militare ne apleciim acum.

ABORDARE CRITICA

1. Sà presupunem cà ati fost mediatorul negocierilor dintre doua. state care emiteau amândoua
pretentii asupra aceleia~i portiuni de teritoriu. Ce principii ati pUlea unnàri în dezvoltarea
unui plan reciproc avantajos pentru proprietatea asupra teritoriului? Ce mijloace ati putea
folosi pentru a determina cele dou!! state sa vi! accepte planul?
2, Câte dimre cele~ase tipuri de confliet international analizate în acest capital puteti lega
de fenomenul nationaIismului discutat la p. 65? Care sunt conexiunile în fiecare caz?
3. Manualele europene au fost revizuite dupa cel de-al Doilea Rlizboi Mondial pentru a
diminua stereotipurile etnice ~i nationale ~i pentru a oferi 0 ponretizare mai corectli a
diverselor na\Îuni ale Europei. Ce pute\Î spune despre manualele pe care le-ati folosit
pentru a învaIa istoria propriei târi? Au oferit un tablou corect sau au supraestimat
calitlitile propriului grup etnic sau ale propriei natiuni in detrimentul altora? in ce mod?
4. Aparitia fundamentalismului ln cadrul principalelor religii ale lumii pune sub semnul
intrebarii notiunile legate de suveranitatea statului. Cum ar putea întari sau slabi aceastà