Demografia

Populația Chișinăului, de la prima sa atestare cronologică (17 iulie 1436) în calitate de

localitate așezată pe malurile Bîcului, a avut un caracter etnic românesc. Românii, în ciuda
tuturor vicisitudinilor (războaie, incendieri, încorporări forțate în teritoriul altor țări,
deportări, foamete etc.), întotdeauna au fost majoritari prin număr față de orice alt grup de
populație străină, așezată aici cu mult mai târziu. În a doua jumătate a sec. XVIII, în
Chișinău, pe vremea războaielor ruso-turce de pe teritoriul Moldovei, încep a se stabili
reprezentanți ale unor grupuri alogene, în special sârbi, bulgari, greci, armeni, băjenari din
diferite regiuni ale Imperiului Rus.
La 1 ianuarie 1984, aici locuiau circa 604.500 persoane, conform recensământului din 1989 –
661.400, în 1996 – 662.000 persoane,. În prezent (2020), Chișinăul găzduiește peste 738.500
de locuitori (estimare).
Dacă până în anii 1990-'91 populația Chișinăului s-a aflat într-o continuă creștere, atunci din
1991 se observă o descreștere lentă. Descreșterea populației orașului Chișinău în ultimii ani
se explică atât prin faptul plecării unui oarecare număr de populație, cât și prin sporul natural
aflat în descreștere. Sporul natural în descreștere a populației este condiționat de starea
deplorabilă economică a majorității păturilor sociale, de numărul în descreștere a căsătoriilor
înregistrate și de cel în creștere al divorțurilor. Fenomenul descreșterii numerice este explicat
și prin numărul mic de nou-născuți vii față de cel al decedaților.
Conform datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS), la începutul anului
2019, în Republica Moldova locuiau 2,68 milioane persoane cu reședință obișnuită. În ultimii
ani locuitorii țării au fost masiv implicați în migrația internațională, astfel, în 2017, din țară
au emigrat în jur de 160 mii persoane, iar 110 mii persoane au imigrat în țară, majoritatea
dintre ei fiind migranții reîntorși.

Așezările si locuința

Chișinău are în componența sa 35 localități: 1 municipiu (cu 5 sectoare), 6 orașe (care includ
2 sate), 12 comune care includ 14 sate. Transportul public urban este asigurat de două
companii de stat, aflate în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, și mai multe firme
private. Companiile de stat sunt organizate în regii autonome de transport, una având în
gestiune transportul electric al orașului - RTEC și cealaltă transportul cu autobuze.
Companiile private au în gestiunea lor rutele de microbuze, numite generic, în Chișinău,
rutiere.
Din 1949 în municipiu circulă troleibuzele, cel mai ieftin mijloc de transport din oraș. În
2014 pe străzile Chișinăului circulau 268 de unități, existând 3 parcuri și 25 de rute. De
asemenea, în 2014 în municipiul Chișinău circulă 96 de autobuze pe 28 de rute.

În trimestrul II al anului 2020 vânzarea/cumpărarea apartamentelor a fost la nivelul de 4,1 mii

tranzacții, cu 36% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut, când au fost
înregistrate 6,5 mii tranzacții. Prețul apartamentelor în municipiul Chișinău s-a redus cu 4,5%
față de anul trecut. În 2019 chiar a fost înregistrată o mică creștere de prețuri, dar care a durat
doar jumătate de an. În prezent prețul mediu de comercializare a unui apartament în
municipiul Chișinău este de 509 euro/m2, o valoare egală cu cea de acum 15 ani în urmă.
Ultima dată așa prețuri mici au fost înregistrate în anul 2005, de atunci veniturile în euro ale
populației au crescut de aproape 5 ori. În prezent salariul mediu anual se apropie de 5 mii
euro, față de o mie de euro/anual în 2005.

Creșterea nominală a salariilor recalculate în euro și scăderea prețului la apartamente cu 1,7

mii euro pentru un apartament de 70 m2 a dus la acea că efortul unei familii pentru
procurarea unui apartament s-a ușurat cu 13% într-un singur an. Astfel, în prezent pentru
procurarea unui apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău sunt necesare 7,6 salarii anuale,
față de 8,7 salarii anuale în 2019 și 36,4 salarii anuale în 2006. În prezent, procurarea unui
apartament pentru o familie din Moldova este de 4,8 ori mai accesibil decât acum 15 ani în
urmă.

Gospodaria si famila

Gospodăriile cu copii şi migranţi erau în majoritate în mediul rural - 67,3% în 2017, în scădere cu 3,6
p.p. faţă de 2006 .
În 2017 faţă de 2006 a variat mai semni cativ ponderea familiilor cu 2 copii şi migranţi (majorându-
se cu 4,7 p.p., de la 35,3% la 40,0%), în timp ce ponderea gospodăriilor cu migranţi cu 3+ copii s-a
redus (de la 12,3% la 7,8% sau cu 4,5 p.p.). Modifcări majore au avut loc şi la cuplurile familiale cu
copii şi migranţi – creşterea ponderii lor cu 9,8 p.p. (de la 32,5% în 2006 la 42,3% în 2017) şi scăderea
ponderii Altor gospodării cu copii cu migranţi cu 9,5 p.p.

În anul 2017 32,5% din gospodăriile cu copii aveau locuinţă cu 4 camere şi mai mult (în scădere cu
4,9 p.p. faţă de 2006), 36,5% - cu 3 camere (în creştere cu 4,3 p.p. daţă de 2006), 23,9% - cu 2
camere (în scădere cu 0,9 p.p. faţă de 2006) şi 7,0% cu o cameră (în creştere cu 1,4 p.p. faţă de
2006). Cifrele indică asupra creșterii migraţiei spre oraş şi preferința pentru un număr mai redus de
camere pentru locuinţă, ceea ce indică asupra situaţiei socio-economice ce afectează mai puternic
gospodăriile cu copii.
Practic toate cifrele indică asupra creşterii ponderii gospodăriilor cu copii cu mai multe comodităţi,
dintre care cele mai mari se remarcă pentru: apeduct (de 1,5 ori), apeduct în interiorul locuinţei (de
1,6 ori), apă caldă (de 1,9 ori), grup sanitar în interiorul locuinţei (de 1,6 ori), instalaţie de canalizare
(de 1,6 ori), baie sau duş (de 1,6 ori).
gospodăriile cu copii în 2017 din mediul rural consumau în medie pe persoană mai mult decât în
mediul urban produse ca: pâinea şi produsele de pani caţie, uleiul vegetal, zahărul şi produsele de
cofetărie, peştele şi produsele din peşte, carto i şi legumele şi bostănoasele şi mai puţin decât în
mediul urban produse ca: carnea şi preparatele din carne, laptele şi produsele din lapte, ouăle,
fructele şi pomuşoarele.
Timpul liber
Femeile şi bărbaţii utilizează în mod diferit timpul pentru unele şi aceleaşi activităţi umane.
Bărbaţii, în medie, lucrează pentru un venit cu 45 minute mai mult pe zi decât femeile.
Femeile, în schimb, se dedică cu 2 ore pe zi mai mult activităţilor şi grijilor
gospodăreşti/casnice.
Majoritatea absolută (96,6%) a femeilor cu vârsta de 10 ani şi mai mult sunt implicate în
„activităţi de îngrijire a gospodăriei / familiei”, consumând în aceste scopuri zilnic câte 4 ore
şi 50 minute fiecare. Ponderea bărbaţilor implicaţi în activităţile casnice constituie ceva mai
puţin, 83%.
Bărbaţii în comparaţie cu femeile participă într-o măsură mai mare la „viaţa socială /
divertisment” (respectiv, 68,8% pentru bărbaţi şi 64,9% pentru femei) şi la activităţile de
„utilizare a calculatorului / practicarea hobby-urilor” (27,8% pentru bărbaţi şi 20,7% pentru
femei).
Ratele de participare la anumite activităţi, precum şi duratele medii a acestora depinde mult şi
de alţi factori precum vârsta, starea civilă, nivelul de instruire, relaţia cu piaţa muncii etc.
Din totalul populaţiei de 15 ani şi peste, prezente în ţară, 39,6% lucrează. În medie, ziua de
muncă a unei persoane ocupate durează 7,8 ore (8,1 ore pentru bărbaţi şi 7,5 ore pentru
femei).
La persoanele ocupate durata zilei de muncă diferă în funcţie de statutul profesional. Cea mai
mare durată a zilei de muncă a fost înregistrată la salariaţi (8,8 ore), iar cea mai mică - la
lucrătorii familiali neremuneraţi (5,1 ore).
Fiecare a zecea persoană de 10 ani şi peste (10,5%) urmează o formă de instruire într-o
instituţie de învăţământ din ţară. Aceste persoane petrec zilnic câte 5,9 ore la ore/prelegeri
sau efectuând temele.
În raport cu durata, cel mai mult dedică studiilor studenţii din colegii (6,8 ore/zi), iar cel mai
puţin - persoanele care fac studiile de masterat (4,2 ore/zi). În funcţie de participare la această
„activitate” cele mai multe persoane au fost înregistrate la clasele gimnaziale, cu o durată
medie de 6,3 ore/zi.
Practicarea sportului şi altor activităţi de exterior este o formă de petrecere a timpului pentru
20,3% din populaţia Moldovei de 10 ani şi peste. În medie acestea constituie 1,8 ore pe zi.
Cea mai mare parte a timpului dedicat exerciţiilor fizice, persoanele o petrec plimbându-se
(72,9%), în special femeile (86,2%). După plimbări, bărbaţii preferă jocurile cu mingea
(20,2% din timpul dedicat exerciţiilor fizice), iar femeile gimnastica şi fitness-ul (6,8%).
Locuitorii ţării alocă în medie câte 2,6 ore pe zi din timpul liber pentru citit, privit la
televizor, ascultat radio/înregistrări etc.
Doar 1 din 10 persoane (11,6%) citeşte presa cotidiană (reviste, ziare etc.), cărţi sau
alte publicaţii, dedicând acestei activităţi în medie câte o oră zilnic
Veniturile și cheltuielile moldovenilor în anul 2019
În anul 2019 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie per persoană, 2880,6
lei lunar (720 RON) , potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Câștigurile
salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației cu o pondere de 50,2% în
veniturile totale. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă. Acestea
constituie 18,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Totodată, la formarea veniturilor
au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 15,2%, dintre care activitatea
individuală agricolă reprezintă 8,9%, iar 6,3% au fost obţinute din activitatea individuală
non-agricolă. În același timp, transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă
semnificativă pentru bugetul gospodăriilor, reprezentând 12,5% în veniturile totale. În funcţie
de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie
cu 1064,7 lei (266 RON) sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu cele ale populaţiei din mediul
rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea
salarială, care a asigurat 62,9% din veniturile populaţiei, dar şi prestaţiile sociale – 16,8%.
Pentru gospodăriile din mediul rural cea mai importantă sursă de venit, la fel, este activitatea
salarială – 38,1% din total venituri, dar contribuția acesteia este cu 24,8 puncte procentuale
mai mică decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală
agricolă au asigurat 16,6% din totalul veniturilor disponibile față de 0,8% în mediul urban.
Datele mai arată că populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană a fost mai dependentă de
transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 16,0% faţă de 8,5% în cazul
populaţiei din mediul urban. În același timp, cheltuielile medii lunare de consum ale
populaţiei în anul 2019 au constituit în medie pe o persoană 2786,5 lei (697RON) . Cea mai
mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 40,6%,
urmate de cele pentru întreţinerea locuinţei - 16,2%, pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte –
9,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de transport (6,1%), sănătate
(5,2%), dotarea locuinţei (5,1%), comunicaţii (4,5%) etc. Deoarece populaţia din mediul
urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum ale acestei categorii
de populaţie sunt cu 1133,5 lei (280ron) sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei
din mediul rural. Totoadată, în mediul urban pentru asigurarea consumului de produse
alimentare populația a alocat 36,6% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 44,5%.
Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru serviciile
de sănătate (5,6% faţă de 4,8% în mediul rural), transport (6,9% față de 5,4%), agrement
(4,2% față de 1,4%), învățământ (1,6% față de 0,7%) și pentru hoteluri, restaurante și
cafenele (4,4% față de 0,8%). Pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă
cheltuielile pentru îmbrăcăminte, încălțăminte (9,9% față de 9,4% în mediul urban),
întreținerea locuinței (16,6% față de 15,8%) și dotarea locuinței (5,5% față de 4,7%).
Bibliografie
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Utilizarea_timpului_RM/Note_ana
litice_rom/08_brosur_ROM.pdf
https://www.researchgate.net/publication/338547798_SITUATIA_SOCIAL-
ECONOMICA_A_GOSPODARIILOR_CASNICE_CU_COPII_IN_REPUBLICA_MOLDO
VA
https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Chi%C8%99in%C4%83ului
https://moldova.md/ro/content/organizarea-administrativ-teritoriala
https://newsmaker.md/ro/expert-piata-imobiliara-din-republica-moldova-a-inregistrat-o-
scadere-cu-36-in-trimestrul-ii-al-anului-2020/