Metodele de cercetare științifică în economie

Metodologia cercetării ştiinţifice economice este o parte a ştiinţei

economice. Ea poate fi definită ca un ansamblu de principii, de etape şi faze, de
metode, tehnici şi instrumente de investigare şi cunoaştere ştiinţifică a
fenomenelor economice.
Metodologia este un cuvânt complex, format din methodos şi logos care
înseamnă „metodă” şi „ştiinţă”, în limba greacă, iar în traducere liberă „ ştiinţa
metodei”, adică ştiinţa conceperii, a alegerii şi utilizării metodei în procesul de
investigare a fenomenului economic. În mod similar, şi expresia methodos este
formată din două cuvinte meta şi odos, adică „după cale”, după calea sau
îndrumarul care asigură succesul oricărei investigaţii stiinţifice. Aşadar, metoda
şi metodologia sunt în fapt „un fir al Ariadnei”, care, însuşite şi bine stăpânite,
nu te lasă să te rătăceşti în jungla informaţiilor şi faptelor ştiinţifice economice.
Metodologia cercetării ştiinţifice economice (ca, de altfel, şi a altor ştiinţe) este
alcătuită din trei niveluri de metode:
− metode de maximă generalitate, specifice tuturor ştiinţelor;
− metode proprii unui grup de ştiinţe;
− metode specifice fiecărei ştiinţe.
Dimensiunea funcţiei vitale a metodologiei de cercetare ştiinţifică poate fi
mai bine înţeleasă dacă o privim în cadrul ştiinţei (din care face parte) şi pe care
o serveşte în totalitatea laturilor acesteia