Sunteți pe pagina 1din 10

TE M A 1 : OR GA N I ZA R E A EVIDENTEI C O N TA B I L E

ÎN INSTITUŢIILE P U B L I C E

1.1 Organizarea, obiectul şi sarcinile evidenţei contabile în instituţiile publice.


1.2 Reglementarea normativă a contabilităţii instituţiilor publice
1.3 Bugetul public naţional, componenţă şi structură.
1.4 Tehnica înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa contabilă.

1.1. Organizarea, obiectul şi sarcinile evidenţei contabile în


instituţiile publice
Instituţiile publice sînt entităţile prin intermediul cărora se efectuează redistribuirea
venitului naţional, care se realizează prin intermediul bugetului public naţional, sub
forma sumelor cheltuite pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, învăţământ, ocrotirea
sănătăţii, întreţinerea administraţiei de stat, apărarea ţării etc.
Conform art. 184(1) din Codul civil instituţia publică se constituie în baza unui
act emis de autoritatea publică şi este finanţată integral sau parţial de la bugetul acesteia.
Instituţiile publice nu dispun de venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor
pe care le suportă în procesul activităţii lor şi respectiv sînt f i nanţate integral sau parţial
de la bugetul de stat, bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti.
Privite din punct de vedere al importanţei activităţii pe care o desfăşoară deosebim:
• instituţii publice de subordonare de stat;
• instituţii publice de subordonare locală.
Din categoria instituţiilor de subordonare de stat fac parte organele centrale ale
administraţiei de stat care îndeplinesc sarcini de conducere pe întreg teritoriul ţării,
precum şi instituţiile subordonate lor. Dintre acestea putem menţiona:
- parlamentul;
- preşedinţia;
- guvernul;
- ministerele;
- agenţiile de stat;
- instituţiile superioare de învăţământ;
- colegiile;
- armata naţională;
- procuratura generală etc.
Din categoria instituţiilor de subordonare locală fac parte organele locale ale
administraţiei de stat şi instituţiile din subordonarea lor directă. De exemplu:
- consiliile raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti;
- primăriile municipale, orăşeneşti, săteşti;
- direcţiile financiare raionale, municipale;
- direcţiile de învăţământ raionale, municipale;
- şcolile;
- grădiniţele;
- casele de cultură etc.
Unele organe locale ale administraţiei de stat au o dublă subordonare fiind în sfera
de activitate atât a consiliilor raionale / municipale, cât şi a ministerelor de resort. Astfel,
direcţiile financiare raionale / municipale sunt subordonate nu numai consiliilor raionale /
municipale, dar şi ministerului finanţelor, direcţiile de învăţământ raionale / municipale
- ministerului educaţiei, comisariatele de poliţie raionale / municipale - ministerului
de interne etc.
Cele două categorii de instituţii publice se deosebesc prin sursa din care sunt
finanţate. Astfel, instituţiile de subordonare de stat sunt finanţate din bugetul de stat, iar
cele de subordonare locală - din bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti.
Obiectul contabilităţii instituţiilor publice îl constituie patrimoniul public aflat în
administrarea acestora: finanţarea din buget şi cheltuielile bugetare, veniturile şi
cheltuielile privind mijloacele speciale, mijloacele materiale şi băneşti, drepturile şi
obligaţiile rezultate din activitatea desfăşurată cu respectarea prevederilor legale.
Prin intermediul contabilităţii instituţiilor publice se asigură evidenţa finanţelor
publice de care dispune statul.
Operaţiunile financiar-economice în instituţiile publice sunt contabilizate prin
sistemul propriu de evidenţă contabilă reglementat de Ordinul Ministrului Finanțelor
Nr. 216 din 28.12.2015 privind aprobarea planului de conturi contabile în sistemul bugetar
și a normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul
bugetar.
Standardele Naţionale de Contabilitate nu se răspândesc asupra instituţiilor
publice.
Evidenţa contabilă în instituţiile publice are următoarele sarcini:
- înregistrarea la zi a finanţării bugetare, veniturilor realizate şi cheltuielilor
efectuate;
- contabilizarea corectă a circulaţiei mijloacelor materiale şi băneşti;
- evidenţa decontărilor cu diferiţi debitori şi creditori;
- asigurarea integrităţii patrimoniului aflat în administrare;
- întocmirea şi prezentarea la termenii stabiliţi a rapoartelor financiare.
De asemenea, evidenţa contabilă are sarcina de a preîntâmpina încălcarea disciplinei
bugetare, asigurând consumul mijloacelor bugetare/speciale în limitele
aprobate în bugetul de stat / bugetele raionale, municipale, orăşeneşti, săteşti
şi conform destinaţiei stabilite în aceste bugete.
Evidenţa contabilă trebuie să oglindească la timp toate modificările cantitative şi
valorice ale mijloacelor şi resurselor unei instituţii.
În baza datelor furnizate de evidenţa contabilă conducătorii instituţiilor publice
adoptă decizii în conducerea activităţii curente a instituţiilor.
Conducătorii instituţiilor publice şi ai aparatului financiar-contabil al acestora au
sarcina de a se ocupa permanent de buna administrare şi utilizare a mijloacelor bugetare /
speciale, asigurând utilizarea eficientă a mijloacelor materiale şi băneşti.
Responsabilitatea pentru organizarea corespunzătoare a evidenţei contabile o poartă
conducătorul instituţiei publice şi contabilul-şef al acesteia.

1.2. Reglementarea normativă a contabilităţii instituţiilor publice

Organizarea și funcționarea contabilității în instituțiile bugetare se realizează în conformitate


cu actele legislative și normative prin care se asigură o reglementare unitară a acesteia pe întreg
teritoriul țării.
Contabilitatea instituțiilor bugetare este reglementată de următoarele acte legislative și
normative:
> Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007;
> Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25.07.2014;
> Legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003;
> Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din
23.12.2005;
> Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici nr. 48 din 22.03.2012;
> Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de
asigurări sociale nr. 289-XV din 22.02.2004;
> Legea privind controlul financiar public intern nr. 229 din 23.09.2010;
> Modul de calculare a salariului mediu nr. 424 din 26.04.2004;
> Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți
efectuate de către patron în folosul angajatului nr. 697 din 22.08.2014;
> Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova nr.
10 din 5.01.2012;
> Regulamentul privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012;
> Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale nr. 338 din 21.03.2003;
> Clasificația bugetară nr. 208 din 24.12.2015;

> Ordinul Ministrului Finanțelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind aprobarea planului de
conturi contabile în sistemul bugetar și a normelor metodologice privind evidența
contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar.
Legea contabilității stabilește cadrul juridic a cerințelor unice și a mecanismului de
reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, regulile generale
privind documentarea operațiunilor economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea
patrimoniului, întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare.
Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale stabilește sistemul bugetar,
care este o parte integrantă a sistemului de finanțe bugetare ale statului, reprezentat prin bugetul
public național și de asemenea stabilește procesul bugetar care începe cu elaborarea bugetului și
se finalizează prin aprobarea raportului privind executarea lui pentru anul bugetar respectiv.
Legea privind finanțele publice locale stabilește structura, elaborarea, aprobarea și
executarea bugetelor unităților — administrativ- teritoriale (raioanelor, municipiilor, orașelor,
satelor), drepturile și responsabilitățile executorilor de buget de subordonare locală.
Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar reglementează modul,
condițiile de salarizare și mărimile salariilor personalului din autoritățile administrației bugetare,
instituțiile și organizațiile finanțate de la bugetul public național.
Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici reglementează modul și
condițiile de salarizare a funcționarilor publici, precum și mărimea salariilor acestora.
Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporara de muncă și alte prestații
de asigurări sociale stabilește dreptul la prestații de asigurări sociale pentru prevenirea, limitarea,
înlăturarea riscurilor sociale și susținerea financiară a persoanelor îndreptățite a le primi, în cazul
producerii unor astfel de riscuri.
Legea privind controlul financiar public intern stabilește cadrul juridic al controlului
financiar public intern și reglementează consolidarea răspunderii manageriale pentru gestionarea
optimă a resurselor conform obiectivelor entității publice, pe baza principiilor bunei guvernări,
prin implementarea sistemului de management financiar și control și a activității de audit intern în
sectorul public.
Modul de calculare a salariului mediu reglementează calcularea salariului mediu al personalului
încadrat, în bază de contract individual de muncă, la întreprinderi, în organizații și instituții,
indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică.
Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți
efectuate de către patron în folosul angajatului reglementează modul de calculare, reținere și
achitare la buget a impozitului pe venit reținut din salariu și din alte plăți efectuate de către patron
în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică
activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări.
Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova
determină modul de delegare și se aplică tuturor persoanelor fizice și juridice, atît de drept public,
cît și de drept privat, care desfășoară activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale,
inclusiv instituțiilor publice, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma
juridică de organizare.
Regulamentul privind inventarierea reglementează modul de efectuare a inventarierii
patrimoniului, de determinare și reflectare a rezultatelor inventarierii, precum și formularele
utilizate cu ocazia inventarierii.
Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale reglementează clasificarea mijloacelor
fixe și activelor nemateriale, precum și duratele de funcționare utilă a fiecărei familii de mijloace
fixe și active nemateriale.
Clasificația bugetară reprezintă un sistem unificat de coduri ce grupează și sistematizează
indicatorii bugetari conform anumitor criterii, pentru asigurarea comparabilității, precum și
normele metodologice de aplicare a acestora.
Ordinul Ministrului Finanțelor Nr. 216 din 28.12.2015 privind aprobarea planului de
conturi contabile în sistemul bugetar și a normelor metodologice privind evidența contabilă
și raportarea financiară în sistemul bugetar reglementează documentarea și contabilizarea
operațiunilor financiar-economice în instituțiile bugetare.

1.3 Bugetul public naţional, componenţă şi structură

Bugetul public reprezintă documentul-program prin care se prevede anual mărimea și


structura veniturilor și cheltuielilor din cadrul economiei publice.
Printr-un buget bine alcătuit, Parlamentul și Guvernul pot avea o imagine de ansamblu,
aproape exactă, asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale și nemateriale create în
economia națională și valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. în mod similar, organele
locale ale puterii și administrației de stat pot avea o astfel de imagine la nivel mezoeconomic.
Astfel, bugetul public este instrumentul de programare, de executare și de control asupra
rezultatelor executării resurselor bănești ale societății și a modului de, repartizare și utilizare a
acestora prin cheltuieli. Cu alte cuvinte, bugetul public reflectă activitatea privind finanțele publice
ale statului. El reprezintă un act prin care se prevăd și se aprobă prin lege veniturile și cheltuielile
anuale ale statului.
Conform legii finanțelor publice și responsabilității bugetar - fiscale nr. 181 din 25.07.2014
Bugetul public național cuprinde:
- bugetul de stat (BS);
- bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS);
- fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAM);
- bugetele locale.
Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistență
medicală formează bugetul consolidat central.
Bugetele locale cuprind bugetele locale de nivelul întîi (bugetele satelor/comunelor,
orașelor/municipiilor, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți) și bugetele locale de nivelul al
doilea (bugetele raionale, bugetul central al unității teritoriale autonome Găgăuzia, bugetele
municipale Bălți și Chișinău), care în ansamblu formează bugetul consolidat local.
Ministerul Finanțelor elaborează proiectul legii bugetului de stat pe care în termenii stabiliți
îl prezintă Guvernului. De asemenea, Casa Națională de Asigurări Sociale elaborează proiectul
legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe care îl prezintă Guvernului, iar Compania Națională
de Asigurări în Medicină elaborează proiectul legii fondului asigurării obligatorii de asistență
medicală pe care îl prezintă Guvernului.
Guvernul examinează și aprobă proiectele acestor bugete pe care le supune, separat, aprobării
Parlamentului. în caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezintă spre aprobare
Parlamentului.
Dacă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondul asigurărilor obligatorii de
asistență medicală nu au fost adoptate prin lege cu cel puțin trei zile înainte de expirarea
exercițiului bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat
ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.
Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.
Bugetele raioanelor, orașelor și satelor se elaborează, se aprobă și se execută în conformitate
cu Legea privind finanțele publice locale nr. 397- XV din 16.10.2003.
Bugetele sătești, orășenești, raionale, municipale se elaborează de autoritățile administrației
bugetare locale (primăriile sătești, orășenești, direcțiile financiare raionale, municipale) și se
aprobă de consiliile sătești, orășenești, raionale, municipale.
Structura bugetului public național este prezentată în schema 1.3.1.

Schema 1.3.1. Structura bugetului public național

Prin intermediul bugetului public național se efectuează distribuirea și redistribuirea venitului


național. Distribuirea venitului național se realizează prin încasarea impozitelor, taxelor,
contribuțiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurări obligatorii de asistență medicală de
la contribuabili în bugetul public național, care formează veniturile bugetului public național.
Redistribuirea venitului național se realizează sub forma cheltuielilor efectuate din bugetul public
național pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, întreținerea aparatului de stat, apărarea țării
etc.

Contabilitatea instituțiilor bugetare înregistrează, prelucrează și studiază date referitoare la


distribuirea și redistribuirea venitului național.

Astfel, prin bugetul public național sunt reflectate finanțele publice, care exprimă fluxuri
financiare privind formarea resurselor bănești publice și fluxuri financiare care se utilizează în
procesul de gestionare a acestor resurse pentru desfășurarea activității statului.

1.4 Tehnica înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa contabilă

Contabilitatea prevede înregistrarea tuturor operaţiunilor economice în baza


documentelor primare. In instituţiile publice se utilizează, în general, aceleaşi documente
primare ca şi la întreprinderi - ordin de plată, dispoziţie de încasare, dispoziţie de plată,
tabel de evidenţă a timpului lucrat, certificat de boală, factură fiscală, factură de expediţie,
foaia de parcurs, decont de avans, proces-verbal de casare a mijloacelor fixe etc. Totodată,
se utilizează unele documente primare specifice numai instituţiilor publice - borderoul de
eliberare a materialelor pentru necesităţile instituţiei, chitanţa de recepţie a plăţilor
nefiscale, factură (cerere).
În baza documentelor primare operaţiunile economice se contabilizează în notele
de contabilitate. Pentru fiecare tip de operaţiune economică este prevăzută o notă de
contabilitate încadrată cu un număr permanent. De exemplu, operaţiunile de casă sunt
contabilizate în nota de contabilitate 1 - borderou cumulativ privind operaţiunile de casă,
operaţiunile în conturile curente bugetare se contabilizează în nota de contabilitate 2
- borderou cumulativ privind circulaţia mijloacelor în conturile bugetare curente, nota de
contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans etc. În total
se utilizează 16 note de contabilitate încadrate cu un număr permanent (Anexa 1).
În notele de contabilitate operaţiunile economice se contabilizează pe parcursul lunii
în ordinea cronologică a producerii lor. La finele lunii în notele de contabilitate se
calculează rulajele şi soldul pe conturile sintetice respective.
Apoi sumele rulajelor din notele de contabilitate se înregistrează în
Cartea Mare pentru fiecare nota de contabilitate separat.
La finele lunii în Cartea Mare se calculează rulajele şi soldurile pe conturile
sintetice respective.
Pentru evidenţa analitică şi utilizează diferite fişe şi registre. De exemplu:
> Fişa de inventar a mijlocului fix;
> Registrul de casă;
> Registrul conturilor curente şi decontărilor;
> Registrul evidenţei alocaţiilor şi cheltuielilor;
> Registrul evidenţei cantitativ-valorice a materialelor;
> Balanţa de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe";
> Registrul evidenţei analitice a mijloacelor speciale;
> Registrul evidenţei analitice a retribuţiei deponente,
Înregistrările operaţiunilor economice în aceste fişe şi registre se efectuează
pe parcursul lunii în baza documentelor primare şi a notelor de contabilitate. La finele
lunii în registre se calculează rulajele şi soldurile pe conturile analitice, care trebuie
să corespundă rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice respective din Cartea Mare.
Modalitatea de înregistrare a operaţiunilor economice în evidenţa contabilă a
instituţiilor publice este expusă în schema 1.4.
Schema 1.4. Sistemul contabil aferent înregistrării operaţiunilor economice în evidenţa
contabilă a instituţiilor publice (ciclul contabil)
Anexa 1

NOTELE DE CONTABILITATE:

• notă de contabilitate 1 - borderou cumulativ privind operațiile de casă NC-1;


• notă de contabilitate 2 — borderou cumulativ privind circulația mijloacelor în conturile
bugetare curente NC-2;
• notă de contabilitate 3 — borderou cumulativ privind calcularea veniturilor aferente
mijloacelor proprii NC-3;
• notă de contabilitate 4 - borderou cumulativ privind plata indemnizațiilor cu personalul
misiunilor diplomatice și celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii
NC-4;
• notă de contabilitate 5 - borderou cumulativ privind retribuirea muncii și bursele NC-5;
• nota de contabilitate 5a — borderou centralizator privind reținerile din salariu NC-5a;
• notă de contabilitate 6 — borderou cumulativ privind decontările cu furnizorii NC-6;
• notă de contabilitate 7 - borderou cumulativ privind creanțele cu clienții NC-7;
• notă de contabilitate 8 - borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans NC-
8;
• notă de contabilitate 9 - borderou cumulativ privind creanțele cu titularii de avans NC-9;
• notă de contabilitate 10 — borderou cumulativ privind circulația mijloacelor fixe NC-10;
• notă de contabilitate 11 — borderou centralizator privind calcularea uzurii și amortizării
NC-11;
• notă de contabilitate 12 — borderou cumulativ privind consumul produselor alimentare
NC-12;
• notă de contabilitate 13 — borderou cumulativ privind consumul de materiale NC-13;
• notă de contabilitate 14 — borderou cumulativ privind reevaluarea bunurilor materiale
NC-14;
• notă de contabilitate 15 — borderou centralizator de decontări cu părinții pentru
întreținerea copiilor NC-15;
• notă de contabilitate 16 — borderou cumulativ privind evidența activelor
nefinanciare primite și transmise cu titlu gratuit NC-16.

S-ar putea să vă placă și