Nume student:

Grupa:

Cercetare experimentala a comportarii si performantelor sistemului cardio-vascular

PROCEDURA MASURATORILOR

PRIMA PARTE

a. Cercetarea va consta in efectuarea unor seturi de masuratori, in 10 momente diferite pe

parcursul unei zile (din ora în ora), fiecare moment fiind format dintr-o serie de 3
masuratori (intins la orizontala, asezat pe scaun si in picioare)
b. Cand se trezeste dimineata, studentul sa aiba ceas, hartie si creion, si inainte de a se scula
din pat sa masoare Fi si Fp, si sa noteze. (Imediat dupa trezire - fara sa se duca la baie)
c. Se scoala in picioare si (daca e necesar merge la baie, se intoarce in dormitor) si ramane in
picioare 1-2 minute si apoi masoara din nou Fi si Fp si noteaza pe hartie, in tabelul pregatit
dinainte.
d. Se culca din nou in pat, si dupa 1-2 minute face din nou masuratorile, Fi si Fp si le noteaza.
Nota: Ambele masuratori, Fi si Fp, se vor face pe parcursul a doua minute. In calcule se va
considera valoarea masurata impartita la 2.
e. Se vor efectua aceste masuratori din ora in ora, pe parcursul unei zile. Masuratorile vor fi
realizate in functie de activitatile curente ale studentului, daca acesta face efort considerabil
inainte de setul de masuratori, se va nota in tabel.

A DOUA PARTE

In a doua parte fiecare student va efectua masuratori intr-o zi diferita fata de cea in care s-
au efectuat cele 10 masuratori. De aceasta data masuratorile vor fi realizate in pozitia asezat pe
scaun, inainte de a lua mesele principale ale zilei (dimineata, la pranz si seara), o masuratoare
imediat dupa masa si una la un interval de 30 min dupa fiecare masa.

Apoi calculele pentru lucru mecanic si putere decurg la fel ca dele pentru prima parte.

Pentru cele doua parti ale cercetarii, studentii vor face urmatoarele grafice:

1. Diagrama 1: Fi = f(Fp)
2. Diagrama 2: Rf = Fi/Fp = f(Fp) si N (pe ordonata din dreapta)
3. Diagrama 3: Fp = f(Fi)
4. Diagrama 4: Rf = Fi/Fp = f(Fi) si N (pe ordonata din dreapta)
5. Diagrama 5: Pi,Pp, Ptot in functie de Fi
6. Diagrama 6: Pi, Pp, Ptot in functie de Fp
TABELE MASURATORI si CALCULE

PRIMA PARTE

Masuratori

Stare Pozitie Fi [osc/min] Fp [osc/min] Rf N

1 Intins
2 Pe scaun
3 In picioare
4 Intins
5 Pe scaun
6 In picioare
7 Intins
8 Pe scaun
9 In picioare
10 Intins
11 Pe scaun
12 In picioare
13 Intins
14 Pe scaun
15 In picioare
16 Intins
17 Pe scaun
18 In picioare
19 Intins
20 Pe scaun
21 In picioare
22 Intins
23 Pe scaun
24 In picioare
25 Intins
26 Pe scaun
27 In picioare
28 Intins
29 Pe scaun
30 In picioare
 Calcule

Stare Pozitie Fi Fp Rf N p,i,D p,i,S pmin,i 𝑉̅𝑖 Δpi,lam

[osc/min] [osc/min] [mmHg] [mmHg] [mmHg] [m/s] [Pa]
1 Intins
2 Pe scaun
3 In picioare
4 Intins
5 Pe scaun
6 In picioare
7 Intins
8 Pe scaun
9 In picioare
10 Intins
11 Pe scaun
12 In picioare
13 Intins
14 Pe scaun
15 In picioare
16 Intins
17 Pe scaun
18 In picioare
19 Intins
20 Pe scaun
21 In picioare
22 Intins
23 Pe scaun
24 In picioare
25 Intins
26 Pe scaun
27 In picioare
28 Intins
29 Pe scaun
30 In picioare
 Δpi 𝑉̅𝑝 Δpp,lam Δpp Wi Wp Pi Pp Ptotal
[Pa] [m/s] [Pa] [Pa] [J] [J] [W] [W] [W]
 A DOUA PARTE

Masuratori

Stare Pozitie Fi Fp Rf N
[osc/min] [osc/min]
1 (inainte de dejun) Scaun
2 (imediat dupa dejun) Scaun
3 (la 30 de min dupa dejun) Scaun
4 (inainte de pranz) Scaun
5 (imediat dupa pranz) Scaun
6 (la 30 de min dupa pranz) Scaun
7 (inainte de cina) Scaun
8 (imediat dupa cina) Scaun
9 (la 30 de min dupa cina) Scaun

Calcule

Stare Pozitie Fi Fp Rf N pi,D pi,S pmin,i 𝑉̅𝑖 Δpi,lam

[osc/min] [osc/min] [mmHg] [mmHg] [mmHg] [m/s] [Pa]
1 (inainte de Scaun
dejun)
2 (imediat Scaun
dupa dejun)
3 (la 30 de min Scaun
dupa dejun)
4 (inainte de Scaun
pranz)
5 (imediat Scaun
dupa pranz)
6 (la 30 de min Scaun
dupa pranz)
7 (inainte de Scaun
cina)
8 (imediat Scaun
dupa cina)
9 (la 30 de min Scaun
dupa cina)
 Δpi 𝑉̅𝑝 Δpp,lam Δpp Wi Wp Pi Pp Ptotal
[Pa] [m/s] [Pa] [Pa] [J] [J] [W] [W] [W]

Masurare dimensiuni
Se masoara conform indicatiilor din figurile atasate:
a= cm,
b= cm
Lp = cm

Relatii de calcul

Lucru mecanic necesar pompei (inimii):

𝑊𝑖 = ∆𝑝𝑖 ∙ ∆𝑉𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎,𝑖 [𝐽],

1) Calculul cresterii de presiune asigurata de inima

∆𝑝𝑖 = ∆𝑝𝑖,𝑠𝑡 + ∆𝑝𝑖,𝑑𝑟 [𝑁/𝑚2 ] = [𝑃𝑎]

cu ∆𝑝𝑖,𝑠𝑡 asigurata de pomparea partii stângi a inimii, cea care asigura circulatia mare (spre corp)

∆𝑝𝑖,𝑑𝑟 asigurata de pomparea partii drepte a inimii, cea care asigura circulatia mica (spre
plamâni)

Astfel :
∆𝑝𝑖,𝑠𝑡 = (𝑝𝑖,𝑠𝑡 − 𝑝𝑚𝑖𝑛,𝑖 ) + ∆𝑝𝑖,𝑙𝑎𝑚 [𝑃𝑎]

∆𝑝𝑖,𝑑𝑟 = (𝑝𝑖,𝑑𝑟 − 𝑝𝑚𝑖𝑛,𝑖 ) + ∆𝑝𝑖,𝑙𝑎𝑚 [𝑃𝑎]

Pentru ∆𝑝𝑖 stanga si dreapta se va stabili de catre fiecare student valoarea 𝑝𝑚𝑎𝑥 in functie de
efort.

𝑝𝑖,𝑠𝑡,𝑀𝑎𝑥 = 120 𝑚𝑚𝐻𝑔, in stare normala; 𝑝𝑖,𝑑𝑟,𝑀𝑎𝑥 = 34 𝑚𝑚𝐻𝑔;

𝑝𝑖,𝑠𝑡,𝑀𝑎𝑥 = 220 𝑚𝑚𝐻𝑔, la efort;

𝑝𝑖,𝑚𝑖𝑛 = 2 𝑚𝑚𝐻𝑔, in venele de la picioare.

Pierderea de presiune prin laminare (acel ∆𝑝𝑖𝑛𝑡 din curs) la trecerea din atriu in ventricul se
determina cu relatia :

̅̅̅
̅𝒊 𝟐
𝑽
∆𝒑𝒊,𝒍𝒂𝒎 = 𝟎, 𝟒𝟓 (𝟏𝟎𝟎∙𝒄𝒖𝒓𝒔𝒂 ) [bar]
𝒊

cu cursai = zi = Li/2 (conform figurilor atasate)

𝑳𝒑
unde - 𝑳𝒊 = 𝟐

Viteza procesului in inima se determina din corelatia dintre frecventa si cursa inimii :
𝐹𝑖 ̅
𝑉
𝑖
= 2∙𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎 , ca la motoare, 𝐹𝑖 fiind corespondenta turatiei nr [rot/min].
60 𝑖

Rezulta astfel :
̅
30∙𝑉 ̅𝑖
30∙𝑉
𝐹𝑖 = 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎𝑖 = , cu 𝑭𝒊 exprimat in [osc/min],
𝑖 𝑧𝑖

de unde rezulta ̅ 𝒊 = 𝑭𝒊 ∙𝒛𝒊 [m/s]

𝑽 𝟑𝟎

2) Calculul volumului cursei inimii

∆𝑽𝒄𝒖𝒓𝒔𝒂,𝒊 = 𝑨𝒊 ∙ 𝒛𝒊 [𝒎𝟑 ]

cu 𝐴𝑖 [𝑚2 ] = aria sectiunii transversale a inimii, considerata circulara, estimata din aria data de
dimensiunea: (𝑎 − 3) 𝑐𝑚 distribuita intre inima si cei doi plamani (din figura atasata).

Exemplu : daca a = 30 cm, se poate considera ai = ap = (30 –3)/3 = 9 cm

sau se poate considera o dimensiune mai mica pentru inima, de ex. ai = 7 cm, iar
dimensiunea unui plaman rezulta ap = (30 –3 – 7)/2 = 10 cm

Rezulta :

𝝅𝒂𝟐𝒊
𝑨𝒊 = [𝒎𝟐 ]
𝟒
3) Puterea necesara inimii:

𝑷𝒊 = 𝑾𝒊 ∙ 𝑭𝒊 [𝑾]

cu frecventa inimii exprimata in [osc/s]

Lucrul mecanic necesar compresorului (plamânii):

In mod similar calculului lucrului mecanic pentru inima, avem:

𝑾𝒑 = ∆𝒑𝒑 ∙ ∆𝑽𝒄𝒖𝒓𝒔𝒂 [𝐉]

1) Calculul variatiei de presiune ∆𝒑𝒑

∆𝒑𝒑 = ∆𝒑𝒑,𝒍𝒂𝒎 , este data de pierderile prin laminare la intrarea si iesirea aerului din plamani, in
functie de viteza 𝑉̅𝑝 a procesului, care rezulta din corelatia dintre frecventa si cursa:

𝐹𝑝 ̅𝑝
𝑉
= 2∙𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎 , ca la motoare, 𝐹𝑝 fiind corespondenta turatiei nr [rot/min].
60 𝑝

Cursa plamanilor este : cursap = zp = Lp/2

̅𝑝
30∙𝑉 ̅𝑝
30∙𝑉
𝐹𝑝 = 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑎 = ̅ 𝒑 = 𝑭𝒑∙𝒛𝒑∙
, cu 𝑭𝒑 exprimat in [osc/min], de unde rezulta 𝑽
𝑝 𝑧𝑝 𝟑𝟎

Pierderea de presiune prin laminare (acel ∆𝑝𝑖𝑛𝑡 din curs) la trecerea intrarea si iesirea aerului din
plamâni se determina cu relatia :

̅̅̅̅
̅𝒑 𝟐
𝑽
∆𝒑𝒊,𝒍𝒂𝒎 = 𝟎, 𝟒𝟓 (𝟏𝟎𝟎∙𝒄𝒖𝒓𝒔𝒂 ) [bar]
𝒑

2) Calculul volumului cursei plamânilor

∆𝑽𝒄𝒖𝒓𝒔𝒂,𝒑 = 𝑨𝒑 ∙ 𝒛𝒑 [𝒎𝟑 ]

cu 𝐴𝑝 [𝑚2 ] = aria sectiunii transversale a plamanilor (ambii), considerati niste paralelipipede

dreptunghice, estimata din aria data de dimensiunile:

ap stabilita anterior si (𝑏 − 2) 𝑐𝑚 (din figura atasata).

𝑨𝒑 = 𝒂𝒑 ∙ (𝒃 − 𝟐)[𝒎𝟐 ]

3) Puterea necesara plamânilor:

𝑷𝒑 = 𝟐 𝑾𝒑 ∙ 𝑭𝒑 [𝑾]

cu frecventa plamânilor exprimata in [osc/s]

In final:

Puterea totala necesara sistemului cardio-vascular:

𝑃𝑡𝑜𝑡 = 𝑃𝑖 + 𝑃𝑝 [𝑊]
EXEMPLU de reprezentare a starilor – in graficele dumneavoastra NU SE UNESC starile intre
ele !