Lucrare istorie II

I. 1. Cetatea Severin.
2. „Ludovic I al Ungariei […] creează o <marcă> …”.
3. Statele medievale formate în spațiul românesc în sursele A și B sunt Țara
Românească și Moldova.
4. A.
5. Cauză: „… Cavaleria regatului a fost prinsă […] și a suferit un cumplit măcel”.
Efect: „… Ea a însemnat eșecul definitiv al încercării de a lichida Țara
Românească ...”.

6. Bătălia de la Rovine din 1395.

7. Asemănări între autonomiile locale din spațiul românesc: autonomiile locale au

la bază obștea sătească - „românii populare”, cum le numea Iorga; fiecare
formațiune politică prestatală sau autonomie locală era condusă de o căpetenie
numită jude, cneaz sau voievod; prin unirea acestora s-au format statele medievale
românești.

II. 1. Spațiul istoric din care provine Bogdan este Maramureș.

2. Secolul al XIV-lea.
3. Moldova este „rezultatul unei cuceriri din afară, a unei ocupări a teritoriului
dintre Carpați, Nistru și mare de către un conducător venit de peste munți”.
4. - „La ea participară și românii din Maramureș, sub comanda voievodului lor
Dragoș și secuii […]”;
- „… condusă de Dragoș voievodul românilor din Maramureș, Moldova este
întemeiată, dar nu ca stat independent, ci depinzând în această primă fază de
regele Ungariei …”.
5. - „Cu sabia a ocupat Bogdan ținuturile peste care avea să domnească apoi”;
- „Boierii pe care i-a găsit aici el, proprietarii de moșii de pe văile Siretului,
Prutului și ale afluenților acestora, s-au închinat în cea mai mare parte și l-au
recunoscut ca stăpân, iar el le-a lăsat moșiile mai departe”.

6. Instituția centrală în statele medievale a cunoscut de-a lungul timpului mai

multe transformări, influențate în general de raporturile avut de Țările Române cu
Imperiul Otoman. Astfel, după instaurarea dominației otomane, sultanul se
amestecă tot mai mult în treburile interne ale Țărilor Române, încălcând astfel
obiceiul de alegere a domnului de către țară. Schimbările în structurile instituțiilor
românești se fac și mai acut simțite odată cu înlăturarea domnilor.