Dinu Marius Iulian

Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A

REFERAT REPUBLICA DOMINICANA

"Dios, Patria, Libertad"

1
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A

CUPRINS

1. Geografia 3
3
2. Steagul 4
3. Moneda 4
4
4. Clima 5
5. Populaţie 5
5
6. Oraşele principale
6
7. Limba 6
8. Religia 6
8
9. Sistemul politic
10. Sărbătoare oficială 9
11. Istoria Republicii Dominicane
12.Mancaruri tradiţionale
9

13. Băuturi traditionale 12

13
14
14.Sarbatori

12.Concluzii şi recomandări
13.Surse de informaţii
14.Anexe

2
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
PREZENTAREA PE SCURT A ŢĂRII

1. Geografia
Denumire oficiala: Dominican Republic.
Localizare: ţară în America Centrală insulară, în partea de est a insulei Spaniala,
între Marea Caraibe si Oceanul Atlantic de Nord, în estul Insulei Haiti

Vecini: Oceanul Atlantic la nord; strâmtoarea Mona din est o separă de Puerto Rico;
Marea Caraibelor o mărgineşte în sud şi în vest sunt Insulele Haiti.

Suprafaţă totală: 48.730 Km2 (18.700 mile pătrate), din care:

- pământ 48380 Km2;
- apă 350 Km2.

Graniţele: - uscat 275 Km (Haiti) şi

- coastă 1288 Km.

Relief: este format dintr-o succesiune de culmi muntoase şi câmpii fertile

2. Steagul

Steagul Republicii Dominicane are o formă rectangulară, fiind compus din 4

dreptunghiuri, două de culoare albastră şi două de culoare roşie, aşezate în diagonală şi
separate de o cruce albă, în mijlocul căreia se află stema statului. Un steag standard
măsoară 82 cm lungime şi 91,4 cm lăţime.

3
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A

3. Moneda
Moneda oficială a Republicii Dominicane se numeşte peso, 1 peso dominican=100
centovos.

4. Clima
Clima este tropical umedă cu frecvente taifunuri si uragane, iar variaţiile de
temperatură in funcţie de sezon este mică.

5. Populaţia
În anul 2005 populaţia Republicii Dominicane este de 8.950.034, iar densitatea
este de 185 persoane/ km. Majoritatea populaţiei este săracă, iar diferenţele dintre acest
segment şi cel bogat este foarte mare.

În anul 2005 populaţia Republicii Dominicane era caracterizată de următoarele

rate:

• Rata de creştere a populaţiei - 1.29%

• Rata natalităţii - 23.28%

• Rata mortalităţii - 7.35%

Populaţia urbană reprezintă 59% din totalul populaţiei (în 2005).

4
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
6.Oraşele principale
Capitala: Santo Domingo este principalul port, oraş cu importante vestigii istorice
şi cu o populaţie de 2.677.056 estimată in 2001.

Alte oraşe:

• Santiago este centru industrial şi nod de comunicaţie in nordul insulei, este al

doilea oraş ca mărime cu o populaţie de 836.614 în 2001.

• San Petro de Macoris este de asemenea oraş important, port la Marea Caraibe,
cu o populaţie de 266.629 în 2001.

• San Francisco de Macoris cu o populaţie de 198.068 estimată în 2000.

7. Limba
Limba oficială este spaniola, dar se mai vorbeşte şi engleza, iar la frontiera cu Haiti
şi franceza.

8. Religia
Majoritatea dominicanilor sunt romano-catolici (95%), însă mai există şi o mică
comunitate de protestanţi, iar un procentaj mic al populaţiei sunt adepţi ai animismului.

Celelalte religii întâlnite sunt: creştini evanghelici, adventişti de ziua a şaptea,

mormoni şi alte credinţe. În Sosúa a fost formată o colonie evreiască după al doilea război

5
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
mondial când legile de imigraţie erau în favoarea refugiaţilor. Rezidenţii rurali combină
deseori tradiţiile creştine cu credinţe şi obiceiuri rurale.

9. Sistemul politic
Republica Dominicană are ca formă de guvernământ republica democratică. Leonel
Fernández este preşedintele ţării.

10. Sărbătoare oficială

Ziua naţională a ţării este 27 februarie „Ziua Independenţei de sub Haiti” (anul
1844).

11. Istoria Republicii Dominicane

Hispaniola este una din insulele descoperite de exploratorul Christophore Columbus
în anul 1492, în prima sa expediţie peste Oceanul Atlantic. Capitala de astăzi a Republicii
Dominicane, Santo Domingo, ce reprezintă cel mai vechi centru istoric al continentului
american, a fost descoperită de Barthalomew Columbus (fratele exploratorului
Christophore Columbus) în anul 1946.
Columbus a găsit în insula Hispaniola o populaţie băştinaşă Arawak, denumită şi
„Taino people”. Aceştia au fost ucişi de o maladie din acea perioadă, dar şi ca urmare a
tratamentului aplicat de coloniştii spanioli, care au dorit să-i transforme în sclavi. Datorită
dispariţiei populaţiei locale, coloniştii au adus pe aceste teritorii populaţie din Africa
pentru a lucra ca şi sclavi. Astfel populaţia de astăzi a Republicii Dominicane reprezintă un
mix al coloniştilor spanioli cu populaţia africană.

Deşi colonia spaniolă a lansat în mare parte expansiunea către vest din Santo
Domingo, eforturile de colonizare a restului insulei au fost dezordonate.
Drake a jefuit Santo Domingo în 1586, francezii au câştigat controlul părţii de vest a
insulei şi pe la mijlocul secolului al XVIII-lea spaniolii din partea de est a insulei erau

6
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
aproape 1/3 din numărul total al populaţiei insulei care era de 6000 de oameni. Deoarece
activităţile comerciale şi populaţia erau nesemnificative, era uşor pentru invadatorii din
Haiti să pătrundă în insulă. În 1821 Haiti a preluat controlul insulei pe o perioadă de 22 de
ani.
După declaraţia de independenţă a Republicii Dominicane (27 februarie 1844 de la
Haiti) ţara a trecut printr-o perioadă de instabilitate care include incursiunile celor din
Haiti şi în 1861 o reanexare la Spania pentru o perioadă de 4 ani.

Independenţa a fost câştigată în Războiul de Independenţă (La Restaurasion), pe

data de 22 februarie 1844. Separată de dictaturile lui Ulises Heureaux (1882-1884, 1887-
1889), guvernele au avut viaţă scurtă. Este una din puţinele ţări în care şeful statului a fost
un arhiepiscop romano-catolic: arhiepiscopul Merina care a fost preşedinte între anii 1880-
1882.
În 1916 USA a ocupat Republica Dominicană controlând afacerile externe ale ţării
(de care beneficiau USA şi europenii din 1905). Când USA a renunţat în 1924, Republica
Dominicană avea o armată bine organizată al cărei comandant, Rafael Trujilio, a devenit
preşedinte în 1930. Acest an reprezintă punctul de începere a unei dictaturi crunte pe care a
văzut-o vreodată Republica Dominicană. În decursul anilor, la preşedinţia statului
dominican s-au succedat pe rând: din 1978 Guzdman, care în 1982 s-a sinucis, fiind acuzat
el şi familia lui de corupţie, succedat de Salvador Blanco în timpul căruia ţara a avut severe
dificultăţi economice pentru ca în 1986 Balaguer să preia conducerea ţării pentru o perioadă
de 5 ani.
După ce Trujilio a fost asasinat în 1961 iar în 1962 dr. Juan Bosch, candidat al
Partidului Revoluţionar Dominican (PRD), a fost ales preşedinte , în 1966 s-au ţinut alegeri
democratice, supervizate de USA şi Organizaţia Statelor Americane în care a câştigat
Balaguer, candidatul Partidului Reformist Social Creştin (PRSC).
Ca urmare a demonstraţiilor violente şi grevelor generale din anii 1987,1990, 1991
guvernul a iniţiat nişte programe structurale care au dus la îmbunătăţirea majorităţii
sectoarelor productive, a creşterii rezervelor şi la scăderea ratei inflaţiei. Şomajul rămăsese
ridicat, mulţi dominicani preferând oportunităţile din USA şi Porto Rico, iar învăţământul şi
sănătatea erau mult în urmă.

7
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
Relaţiile dintre Republica Dominicană şi Haiti au devenit încordate în 1991 după ce
preşedintele Balaguer a deportat imigranţi haitieni.

În anul 1996 se semnează acordul de cooperare de bună vecinătate între Republica

Dominicană şi Haiti. Tot în acest an la putere vine Leonel Fernández care, după ce a
câştigat alegerile, în loc să lupte împotriva sărăciei şi a corupţiei, a făcut exact invers: a
crescut de 3 ori salariul preşedintelui şi al deputaţilor, pământul din parcurile naţionale şi
rezervaţiile care trebuiau expropriate pentru reforma agrară micilor fermieri au fost
alocate celor din PRSC pentru ca, ulterior să fie vândute pentru profitul acestora.

12.Mâncăruri tradiţionale

Meniul tradiţional cuprinde sancocho (un tip de ostropel făcut din 6 tipuri de carne
şi legume cum ar fi platanos, name şi yautia, mondongo (un ostropel din burtă de vacă),
mofongo, platon cu usturoi şi chicarron de pollo, decerdo (friptură de porc), care sunt
servite de obicei cu o supă sau o bucată de avocado (care este foarte săţios), chicaron de
pollo (bucăţi mici de pui preparate cu lămâie şi avocado), locrio de cerdo (carne şi orez).

Peştele şi fructele de mare sunt foarte gustoase. Homarii pot fi găsiţi la preţul de
12$. O mâncare tradiţională din Samana o reprezintă peştele prăjit cu nucă de cocos.
Foarte bune sunt şi salatele.

O salată foarte gustoasă este formată din platano tăiat, amestecat cu ulei şi care se
numeşte mangu şi este servită cu garnitură de fasole sau orez.

Bananele sunt numite de localnici guineo. Casabe este o pâine din cassava turtită şi
rotundă foarte bine rumenită. Turiştii trebuie avertizaţi că mâncarea dominicană este
foarte uleioasă, majoritatea preparatelor fiind prăjite.

13.Băuturi tradiţionale

8
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
Băuturile non-alcoolice sunt : jugos, oranjul denumit tradiţional china, papaya
denumită lechosa, fructele pasiunii, chinola şi agua de coco, laptele din nucile de cocos
răcit în cutii frigorifice.

Băuturile alcoolice tradiţionale sunt: Barcelo, Brugal şi Bermudez. Blanco este cea
mai fină băutură şi se bea de obicei cu suc de fructe. Într-o discotecă băutura tradiţională
este o sticlă de rom de 330 grame cu un pahar de gheaţă. În zonele rurale această
băutură costă intre 3 şi 4$ iar în oraş această băutură poate costa chiar 15$. Băuturile din
import sunt foarte scumpe. Majoritatea hotelurilor importante au o ”Happy Hour” de la
17-19 in care se servesc două băuturi la preţul de una. Mărcile de bere locale sunt:
Presidente, Heineken şi Quisqueya.

14. Sărbători

Anul nou este sărbătorit în capitală, lângă râul Avenida.

Orchestrele şi formaţiile ţării dau un concert gratis care atrage mii de oameni.
Sărbătoarea se încheie cu focuri de artificii şi întreaga zonă devine o imensă discotecă. Pe
21 ianuarie este sărbătoarea „Fecioara de la Altagrasia”. Părintele spiritual al
dominicanilor este sărbătorit cu „velaciones” şi muzică şi cântece cu influenţă africană. În
capitală, la sfârşitul lui februarie (pe 27 februarie) se desfăşoară un carnaval ce se
evidenţiază prin parada de-a lungul râului Malecon. Alte parade mai sunt şi pe 16 august.
Festivalul de muzică latină este ţinut în iulie pe stadionul olimpic şi iau parte muzicieni din
toată America Latin. Festivalul Merengue include festivaluri gastronomice şi expoziţii de
9
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
obiecte de artizanat. Puerto Plata are un festival similar la începutul lui octombrie.
Carnavalul din Santiago De Los Cabaleros din februarie este viu colorat.

Personalul principal al acestui festival este porcuşorul care este întruchiparea

diavolului. În duminicile din februarie in Monte Cristi sunt festivaluri în care taurii aleargă
civilii. Zilele patronilor spirituali ai oraşelor sunt sărbătorite de câteva zile de festivaluri.
Cel mai popular dintre ele este sărbătoarea El Seibo din luna mai.

Săptămâna sfântă este sărbătoarea cea mai importantă pentru dominicani timp în
care se derulează procesiuni şi festivităţi cum ar fi: guloias în San Pedro şi procesiunea
mistică ga-ga. Etajul al patrulea al Muzeului Bărbaţilor Dominicani din Santo Domingo are
o excelentă expoziţie de măşti şi costume populare din toate zonele ţării. În general,
măştile reprezintă animale sau diavoli ori o combinare a celor două personaje şi sunt
făcute să fie cât mai groaznice cu putinţă. Costumele sunt foarte colorate.

Plajele
Potrivit UNESCO, Republica Dominicană are câteva din cele mai bune plaje din
lume: nisip alb, cocotieri şi o abundenţă de vegetaţie.
Plajele variază enorm în dezvoltare, curăţenie, preţul facilităţilor, numărul
vânzătorilor ambulanţi etc.
Boca Chica şi Juan Dolio, de exemplu, sunt pline de turişti şi nu sunt potrivite
pentru persoanele în căutare de linişte (cu excepţia perioadei de extrasezon); pentru aceasta
Bayahibe ar fi mult mai potrivită ( cu toate că nu este cea mai dezvoltată plajă).
Cele mai cunoscute plaje sunt situate în estul Republicii şi include: Boca Chica,
Juan Dolio, Playa Caraibe, Guayacanes şi Villas del Mar în San Pedro de Macoris.
Spre nord-vest la graniţa cu Haiti sunt situate plajele: Bahia de Luperon, Playa de
EL Morro, Punta Ricia şi Estero Hondo.
Zona Montecristi, situată în afara parcului naţional, este potrivită pentru dezvoltare.

10
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
În sud cele mai bune plaje sunt: Las Salinas, Monte Rio, Najaro, Nigua şi cele la
sud şi vest de Barahona.Majoritatea plajelor au hoteluri şi locuinţe, iar cele fără hoteluri au
multe locuri de camping.

Sporturile nautice
Cele mai importante sporturi nautice sunt: pescuitul la apă adâncă, scufundările şi
surfing-ul, care se pot practica la Nautico Clubs din Santo Domingo şi pe plaja Boca Chica.
Guibia Beach, Malecon din Santo Domingo au valuri bune pentru surfing.
Clubul Demar practică pescuitul, navigaţia, scufundările şi ski-ul nautic,
windsurfing şi canoe. Toate sporturile nautice pot fi practicate la Actividades Acuaticas.
Există un excelent parc la La Caleta, o plajă unică, aproape de aeroport;
scufundările pot fi practicate de-a lungul coastei de sud. Hotelurile de pe coasta de nord
oferă de asemenea facilităţi pentru practicarea scufundărilor.
Cabarete, Near Sosua, este unul din cele mai bune locuri din lume pentru
practicarea windsurfing-ului şi care atrage competitori internaţionali la turneele organizate
aici. Alte centre sunt: Playa Salinas, Boca Chica şi altele.
Pentru închirierea de bărci şi pentru închirierea de bărci şi iahturi poate fi contactat
Secretarica de Turismo. Pentru cei de pe iahturi Republica Dominicană este un loc excelent
pentru a-şi face provizii în cazul în care fac turul insulelor.
Sosua - parcul Acvatic Columbus a fost inaugurat în 1997, şi este situat la 3 minute
de aeroport. Deschis de la 10.00-19.00, parcul este dotat cu topogane cu apă, 3 piscine
mari, un râu leneş, zonă acvatică pentru copii, turnul de scufundări, restaurante, magazine
cu suveniruri, discoteci etc.
Samana - la 20 de minute depărtare (în larg) cu barca sau la 40 de minute cu maşina
pe un drum foarte fericit este situat deşertul Playa Ricon, dominat de stânci de 600m
înălţime. Întreaga peninsulă este frumoasă şi scufundările aici sunt superbe, dar multe plaje

11
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
sunt accesibile doar cu barca şi bărbaţii din Samana practică tarife foarte ridicate pentru
transportul cu barca). În alte locuri de pe peninsulă se poate ajunge pe un drum dificil.
Vizita în Parque Nacional de Haitieses, de-a lungul golfului, costă 32-35$, care
include şi masa; multe companii organizează excursii în Los Haitises, în peşterile din zonă.
Este de recomandat să nu se aleagă o barcă mică pentru că ar putea fi dificil din cauza
valurilor.

Pescuitul
Mai multe turnee internaţionale de pescuit au loc aici în fiecare an, prada fiind:
bluee marlin, bonita, şi dorado. Este organizat şi un concurs anual de pescuit în apă adâncă
la Boca de Junes, la est de La Romana, în luna iunie.

15. Concluzii şi recomandări

Domicanii sunt persoane cu o poftă imensă de viaţă, foarte mândri de ţara lor şi
poporul lor. În discuţiile cu străinii mereu îţi vor povesti de petrecerile lor, de romul
“Brugal” şi berea „Presidente”, şi nu în cele din urmă de plaja lor magnifica cu palmieri. De
asemenea un motiv de mândrie pentru ei este şi originea lor latină, cu binecunoscutul lor
dans naţional Merenque.
Din cele prezentate mai sus putem trage câteva concluzii:
• Turismul, un sector ce aduce o parte importantă din venitul ţării, poate fi dezvoltat
în continuare, în acest domeniu existând o susţinere constantă din partea guvernului (în
ultimul an, 2005) şi a populaţiei; Plajele din Republica Dominicană sunt printre cele mai
bune din lume, nisipul este de cea mai bună calitate, cocotieri, vegetaţie abundentă, iar
activităţile pe care le poti practica aici sunt multiple şi diverse.
• Persoanele “cu sânge fierbinte” domicanilor le place să petreacă şi deşi există
multe baruri, mereu va fi loc pentru în că unul; activităţile de divertisment vor avea succes
în această ţară.

12
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A
• Cabinetele ce ţin de sănătatea şi frumuseţea corporală pot avea mare impact pe
piaţa serviciilor de pe piaţa acestei ţări, unde preocupările în ceea ce priveşte lookul sunt
intense.

16. Surse de informaţii

Philip Kotler – Managementul marketingului , Ed. Teora, 1999.

Ştefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi – Inteligenţa marketing plus,
Ed. Polirom, 1999.
Constantin Sasu – Marketing internaţional, Ed. Polirom, 2000.
www.dominicanrepublic.com
strategis.ic.gc.ca

geo.international.gc.ca

www.wikipedia.org
www.cia.gov
www.fao.org
www.doingbusiness.org
www.cato.org
www.sice.oas.org
www.ustr.gov

17.Anexe

13
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A

Fortul San Felipe

Viaţa cotidiană

14
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A

Biserică Distrito Nacional

15
Dinu Marius Iulian
Ghilac Darius
Clasa a –VII-a A

La Altagracia

16