COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU”

PROIECT PENTRU OBȚINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ
NIVEL 4
SPECIALIZAREA – TEHNICIAN ÎN
ACTIVITĂȚI ECONOMICE

ELEV:Ilie Diana-Georgiana
PROFESOR COORDONATOR:
Clasa a XII-a C
Dicu Denissa

BUCUREȘTI
2017

1
 TEMA
PLANUL DE AFACERI

2
 Cuprins

 ARGUMENT……………………………………………………………......4
 CAPITOLUL I – PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE
1.1 DENUMIREA, OBIECTUL DE ACTIVITATE, STATUTUL JURIDIC,ETC...5

1.2. SCURT ISTORIC……………………………………………………….............5

1.3. ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII COMERCIALE …………………………… 6

 CAPITOLUL II – NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND TEMA

2.1 ROLUL ȘI FUNCȚIILE PLANULUI DE AFACERI………………….........….7

2.2 STRUCTURA PLANULUI DE AFACERI…………………………………..…9
2.3 AVANTAJELE PLANIFICĂRII ȘI RISCUL NEPLANIFICĂRII ÎN CADRUL
ACTIVITĂȚII ECONOMICE………………………………………………...........16
2.4 UTILIZAREA PLANULUI DE AFACERI ÎN PROCESUL DECIZIONAL....19
2.5 SURSE DE INFORMARE NECESARE ELABORĂRII
PLANULUI DE AFACERI ............................................... ......................................20
2.6 RECOMANDĂRI PRIVIND ÎNTOCMIREA PLANULUI DE AFACERI …..21

 CAPITOLUL III – ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A

PRINCIPALELOR OPERAȚII CONTABILE

3.1 ASPECTELE TEORETICE......………………………………………………...23

3.2 BILANȚUL INIȚIAL.....…………………………………………………....….24
3.3 ÎNREGISTRAREA OPERAȚIILOR ECONOMICO-FINANCIARE………....25

 CAPITOLUL IV – ANALIZA SWOT

4.1 ANALIZA PIEȚEI PE CARE FIRMA ÎȘI DESFĂȘOARA ACTIVITATEA...38

4.2 ANALIZA SWOT A FIRMEI …………………………….................................41
4.3 ANALIZA PRIMILOR TREI CONCURENȚI AI SOCIETĂȚII
COMERCIALE......................................................................................................... 44
 CONCLUZII.................................................................................................50
 BIBLIOGRAFIE……...……………………………………………….......51

3
 Argument

Ai nevoie de planificare. De fapt, mereu planifici ceva în afacerile tale. Secretul

succesului în afaceri este planificarea riguroasă, profesionistă. Marea diferență între a fi om de
afaceri și a fi angajat este capacitatea de a privi în ansamblu afacerea. Omul de afaceri trebuie să
privească propria lui afacere „tridimensional”, nu doar din perspectiva sarcinilor de serviciu. El
trebuie să știe:
• să privească firma din toate punctele de vedere (atât al angajatului, al contabilului, al
avocatului, al consultantului în management etc., cât și al furnizorului, distribuitorului, statului
și, cel mai important, al clientului),
• să evalueze corect activitatea firmei (punctele tari, punctele slabe, avantajele și
dezavantajele)
• să caute, să identifice și să fructifice oportunitățile pentru dezvoltare.
Singura șansă de a dobândi o asemenea capacitate este de a planifica in detaliu activitatea
firmei, ținând cont de toți factorii implicați. Instrumentul ideal de lucru in aceste condiții este
planul de afaceri.
Prin prisma celor prezentate mai sus am decis să abordez tema „ Planul de afaceri al unei
societăți comerciale.
În cele ce urmează voi prezenta aspectele teoretice și practice pe care un agent economic
trebuie să le aibă în vedere pentru realizarea planului de afaceri.

4
 I. PREZENTAREA SOCIETĂȚII

1.1 Denumirea,obiectul dec activitate,statutul jujridic, date de contact

Denumire firmă: S.C. Samsung Electronics România S.R.L.
1. card de identitate: S.C. Samsung Electronics România S.R.L., Platinum Business and
Convention Center, șos. București-Ploiești, nr. 172-176, Clădirea A, etaj 5, sector 1, Cod poștal
013686, București. Codul de identificare fiscală: 22694272; Nr. Înregistrare Registrul
Comerțului: J 40/7668/2012
2. forma organizatorică: Societate cu răspundere limitată (S.R.L.)
3. forma de proprietate: Proprietate private;
4. dimensiunea firmei: Întreprindere medie (90 angajați);
5. activitatea firmei: companie specializată în producție și comerț cu a echipamentelor
tehnologice; pentru comunicații, dar și a electronicelor și electrocasnicelor.

1.2 Scurt istoric al S.C. SAMSUNG ELECTRONICS ROMANIA S.R.L.

Samsung Group este o companie din Coreea de Sud, înființată în 1938, având ca obiect
principal de activitate producția de produse electronice și IT. Samsung are aproximativ 188.000
de angajați în 185 de birouri din 65 de țări, fiind alcătuită din opt divizii principale de afaceri.
Veniturile Samsung reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul Coreei de Sud.
În România Samsung are trei parteneri distribuitori ai produselor sale. Compania HAT
Group distribuie telefoanele mobile, Genco Trade distribuie produsele electronice și
electrocasnice, iar produsele IT sunt livrate de compania Deck Computers.
Pe 25 mai 2012, compania a inaugurat pe piața locală primul său magazin, acesta fiind
singurul din Europa de Est ajungând astfel la o cifra de afaceri impresionanta, respective 200
milioane euro in 2012.

5
1.3. ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII COMERCIALE

Fig. I.3. 1. Organigrama companiei Samsun

6
 II. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND TEMA „PLANUL DE AFACERI”

Planul de afaceri este un instrument esențial în activitatea de planificare și conducere a

unei întreprinderi.
Planul de afaceri este un document care descrie afacerea, resursele de care dispun
proprietarii acesteia, piața, activitățile care urmează să fie întreprinse, rezultatele vizate.
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei
întreprinderi într-o anumită perioadă de timp. El stabilește misiunea, obiectivele, strategia și
planurile de acțiune pentru derularea unei activități specifice pe parcursul unei perioade viitoare
determinate.
2.1. Rolul și funcțiile planului de afaceri
Rolul unui plan de afaceri este:

- de a oferi o imagine de ansamblu asupra afacerii și de a ghida echipa d

management în luarea deciziilor pentru îndeplinirea obiectivelor și scopurilor specificate;
- de a stabili fezabilitatea afacerii, de a oferi garanția reușitei ideii de afacere, de a
da posibilitatea întreprinzătorului de a-și comunica ideile și proiectele băncilor,
potențialilor investitori sau parteneri cu scopul dobândirii de surse de finanțare.

Planul de afaceri trebuie să fie adaptat la preferințele și preocupările celor care îl vor
utiliza (fie echipa de management, creditori, investitori, parteneri de afaceri) iar conținutul
acestuia depinde de tipul de afacere și de modul în care planul de afaceri va fi folosit.
Planul de afaceri este un document scris care identifică și definește în mod clar
obiectivele afacerii și descrie cu precizie metodele de realizare a acestora. Este o descriere
completă și detaliată a modului exact în care se intenționează să se dezvolte afacerea propusă,
precum și un instrument de comunicare cu investitorii sau alte persoane interesate în
operațiunile și obiectivele afacerii. Astfel, planul întocmit va fi un instrument de lucru, un model
despre cum va fi gestionată și dezvoltată afacerea, un document succint care precizează
elementele componente ale unei strategii cu privire la misiunea afacerii.
Cele șase funcții importante ale unui plan de afaceri sunt:

7
 1. Un plan de afaceri constituie punctul de pornire în luarea deciziilor. (este un plan
de management dar și un plan financiar, este cel mai important ghid la pornirea,
construirea și gestionarea unei afaceri de succes.
2. Planul de afaceri clarifică ideile și stabilește un plan de acțiune. (explică modul în
care afacerea va funcționa pe piață)
3. Planul de afaceri este un instrument operațional. (descrie în mod clar
caracteristicile care, atunci când sunt corect utilizate, pot ajuta la gestionarea afacerii și
pot asigura succesul acesteia.)
4. Planul de afaceri este un instrument financiar. (se pot stabili detaliile privind
modul în care va fi finanțată afacerea și ca un prospect pentru potențialii investitori, este
un instrument important pentru a ajuta la obținerea de finanțare prin anticiparea de capital
în curs de desfășurare și a necesarului de numerar pentru a liniști creditorii sau
investitorii.)
5. Planul de afaceri constituie un punct de referință pentru o bună gestionare
operațională. (instrument operațional care va oferi îndrumare în organizarea activității de
planificare necesară în modernizarea și dezvoltarea afacerii)
6. Un plan de afaceri prevede creșterea economică viitoare. (constituie un ghid
detaliat a ceea ce se urmărește și modalitatea de creștere a profitului. Planul ar trebui să
evidențieze obiectivele specifice pe un interval de timp, de regulă 12 luni, luând în calcul
și perioada următoare (2 până la 5 ani), oferind astfel un factor realist determinant în
asigurarea succesului final al afacerii.

Deoarece planul de afaceri este primul document scris care va fi citit de potențiaii
investitori sau creditori, acesta trebuie să fie elaborat cât se poate de clar și concis, să fie bine
fundamentat și să fie capabil să determine necesarul de capital suplimentar și momentul în care
se va realiza infuzia acestuia. De asemenea, investitorii vor să se asigure că s-a făcut o analiză
complexă și competentă a punctelor tari și punctelor slabe ale afacerii, a riscurilor și
oportunităților asociate și să fie convinși că riscurile legate de afacere au fost identificate și că s-
au găsit metodele de diminuare a acestora.

8
2.2. Structura planului de afaceri:
Structura planului de afaceri nu este standardizată. Fiecare firmă are propriile ei nevoi de
planificare. Totuși băncile uneori oferă modele proprii ale planurilor de afaceri, mai mult sau mai
puțin relevante din punctul de vedere al unei planificări riguroase.
Un tip foarte utilizat de structura a planului de afaceri este cea departamentală. In cadrul
acestei structuri, toate analizele, obiectivele și strategiile sunt definite în funcție de specificul
activităților din cadrul firmei.
Elementele structurale ale planului de afaceri sunt următoarele:

1. Sumarul executiv
2. Descrierea afacerii
3. Planificarea de marketing
4. Planificarea operațională
5. Planificarea managerială
6. Planificarea financiar-contabilă
7. Anexe

Această structură este special construită deoarece pe măsură ce firma crește, va fi nevoie
să construiți departamente care să se ocupe cu aspecte specifice ale activității acesteia. Fiecare
departament va putea sa desprindă din corpul planului de afaceri partea sa, și să-i urmărească
liniile, sau eventual să construiască un plan separat (de marketing, de resurse umane etc.) ce să
respecte planul de afaceri general.
Pentru uzul intern al planului, aceste domenii ar trebui detaliate cât mai mult și mai
realist. Pentru bănci, este bine să vă conformați modelelor acestora (dacă există și sunt
obligatorii), și să nu spuneți mai mult decât este necesar.
Spre exemplu, procesul de producție poate fi foarte complicat, si este necesar să fie
descris amănunțit în planul de afaceri intern. Dar o banca nu va dori decât să știe că stăpâniți
domeniul de activitate; aproape sigur nu va avea specialiști in creșterea orhideelor care să
verifice corectitudinea planificării producției și operațiunilor.
Același lucru se poate spune despre toate capitolele planului de afaceri, cu excepția
descrierii firmei și a planificării financiar-contabile, care sunt de maxima importanță atât pentru
firmă cât și pentru finanțatori sau investitori.

9
 Pentru ca planificarea sa aibă relevanță și în același timp să se păstreze între niște limite
ale realismului, perioada acoperită ar trebui să fie între trei și cinci ani. În economiile instabile
perioada rezonabilă de planificare este între 1-3 ani, deoarece într-un mediu de afaceri nesigur nu
se poate anticipa nimic pe termen lung, decât cu marje de eroare intolerabile. România devine,
totuși, din ce în ce mai stabilă economic. De aceea este posibil să construiești planuri de afaceri
profesioniste pe o perioadă de cinci ani.

 Sumarul executiv

Ocupă un loc important în elaborarea planului de afaceri, deoarece exprimă calitatea

ofertei firmei prin includerea unor aspecte principale referitoare la firmă în ansamblul ei (date de
identificare a firmei).
Cu ajutorul acestei secțiuni, practic se vinde ideea. Cititorii trebuie să fie suficient de
interesați pentru a citi integral documentul, de aceea în acest rezumat trebuie vorbit despre
companie, despre echipă și pregătirea pe care o aveți, care este profilul afacerii, ce este foarte
interesant la propunere, de ce va avea succes, ce să facă exact publicul – cât și cum să
investească – și ce beneficii vor avea. Indiferent de adevăratele puncte cheie, ele trebuie să se
regăsească în rezumat. Doar cel ce concepe planul de afaceri poate hotărî care sunt acestea, dar
ele ar trebui sa contureze:

- afacerea
- echipa
- propunerea
- de ce va avea succes
- care vor fi beneficiile
- toate riscurile majore și cum le poți reduce
- ce se vrea de la cititor

În rezumat trebuie introduse cifrele extrem de importante deoarece ele reprezintă

dovezile-cheie care îl vor convinge pe cititor; ele comunică dimensiunea proiectului, piața,
investiția și rata de rentabilitate care revine investitorului. Ele asigură și înțelegerea profilului
proiectului de către cititor.

10
  Descrierea afacerii

Presupune prezentarea activității care urmează să fie desfășurată. Această secțiune pune
în evidență profilul afacerii și felul în care a ajuns așa. Scopul acesteia este să prezinte rapid
aspectele-cheie și să creeze o imagine de ansamblu, astfel încât cititorii să poată înțelege și
asimila detaliile din corpul planului.
Trebuie conturat profilul afacerii:

- ce este și cu ce se ocupă?
- cum a fost demarată?
- de către cine?
- de ce?
- este o afacere de succes?

Trebuie specificat produsul sau serviciul distribuit, explicând problemele-cheie concis și

clar:

- nu trebuie intrat in detalii tehnice, trebuie explicat în linii mari cum face ceea ce
face
- unde se face?
- există ceva unic în afacere pentru care este deținut un brevet sau alte metode de
protejare?
- cum este livrat sau distribuit?

 Planificarea de marketing

Această secțiune are ca scop explicarea aspectelor importante de pe piețele afacerii, astfel
încât cititorii să își formeze o idee despre propunere și să creadă ca previziunile vor deveni
realitate.

11
 Piața pe care concurezi sau îți propui sa concurezi trebuie definită și explicată și trebuie
sa conțină aspecte legate de:

- structura pieței
- concurenți
- clienți
- distribuție
- tendințe
- avantaj concurențial
- diferențiere
- stabilirea prețurilor
- barierele la intrare
- tehnologii
- strategiile mixte

Elaborarea planului de marketing este precedată de cercetarea de marketing; informațiile

rezultate fundamentează deciziile de marketing.

 Planificarea operațională

În această secțiune se prezintă modul în care strategia afacerii este transpusă în practică,
în consecință trebuie sa fie vizate următoarele aspecte:

- descrierea proceselor
o achiziții, control al stocurilor
o dezvoltarea de magazine noi
o design-ul magazinelor
o prezentarea și promovarea produselor/serviciilor, etc.
- demonstrarea controlului
o controlarea nivelului stocurilor pentru a se asigura ca nivelul lor nu crește
prea mult, consumând astfel capitalul de lucru
o identificarea stocurilor cu viteză de rotație scăzută și foarte scăzută
o cum vor fi monitorizate și menținute în limitele bugetate orele
suplimentare ale personalului, etc.

12
 - evidențierea diferențelor pentru demonstrarea faptului că afacerea este altfel și
mai bună față de alți întreprinzători
o sarcini administrative mai reduse
o rețele computerizate și sisteme dedicate care reduc timpul petrecut de
angajați cu verificarea produselor intrate
o condiții comerciale mai bune datorate direcționării
- arătarea experienței pentru dovedirea faptului că poți conduce afacerea pe care o prezinți.

Acțiuni întreprinse Termene de realizare (lunare)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Constituirea, x x
înregistrarea firmei
Amenajarea spațiului, x x
asigurarea utilităților
Achiziție, montaj de x
utilaje
Achiziție materie primă, x
materiale
Angajare de personal x x
Probe tehnologice x x
Realizarea producției x
planificate.

 Planificare managerială

În această secțiune trebuie să se prezinte cum este organizată și condusă întreprinderea și

responsabilitățile fiecărui membru al echipei manageriale în realizarea strategiei propuse și se
vor indica pozițiile care necesită întăriri. Se recomandă o descriere a echipei manageriale în care

13
se va face o evidențiere a experienței, calificările și punctele tari relevante, organizarea resurselor
umane în cadrul afacerii, prezentarea proprietarilor afacerii, politica de management al resurselor
umane. De asemenea, trebuie prezentate și lipsurile cu care se confruntă echipa managerială și
soluțiile de rezolvare a acestora pentru a demonstra că aceasta și-a analizat obiectiv propriile
abilități și este conștientă de măsurile cele mai viabile.
Astfel, planul managerial include informații cu privire la:

- organigrama firmei
- echipa manageriala, responsabilități și atribuții ale acesteia
- structura de personal (personal angajat, program de lucru)
- managerul/echipa managerială au un rol esențial în inițierea, dezvoltarea și
derularea afacerii.

Managementul firmei se bazează pe o strategie elaborată de întreprinzător, care răspunde

în acest fel la întrebări definitorii pentru inițierea, existența și evoluția firmei; Managementul
bazat pe strategie se numește management strategic și reprezintă un ansamblu de decizii și
acțiuni, concretizate în elaborarea și aplicarea de planuri proiectate pentru realizarea
obiectivelor firme. Strategia fundamentează politica firmei, concretizată în planul anual al
firmei și/sau în planuri pe anumite domenii (operațional, marketing, financiar, etc.)

Fig. 2.5.1. Exemplu organigramă 1

14
  Planificarea financiar-contabilă

Reflectă cheltuielile prevăzute pentru inițierea și derularea afacerii și sursele financiare

pentru acoperirea acestora. Cel mai simplu plan financiar include două capitole de cheltuieli:

- cheltuieli pentru începerea afaceri

- cheltuieli operaționale, pentru susținerea afacerii până în momentul în care devine
profitabilă.

Numărul de informații financiare care trebuie inclus într-un plan de afaceri variază în
funcție de circumstanțe și depinde de următoarele aspecte:

- dimensiunea și complexitatea afacerii prezentate

- dacă afacerea are deja activitate comercială
- cui i se adresează planul

Datele financiare pot acoperi patru elemente:

- contul de profit și pierdere

- bilanțul contabil
- previziunea fluxului de numerar
- fluxul de fonduri.

În planul financiar trebuie specificat numerarul de care va avea nevoie afacerea și profitul
pe care îl va genera.

 Anexe

Orice informații suplimentare care ar putea fi utile sau confidențiale pot fi prezentate ca
anexe. Anexele reprezintă documentele justificative utilizate pentru consolidarea propunerii de
afacere. Acestea ar trebui să fie prezentate separat de celelalte secțiuni ale planului de afaceri dar
cu condiția ca ele să fie solicitate de potențialii cititori.
Principalele anexe ale planului de afaceri sunt:

- CV-urile personalului cheie

15
 - documente juridice
- scrisori de referință
- nomenclatorul de produse/servicii și situația acestora
- fișele tehnologice
- harta de localizare și zona de comercializare, inclusiv de concurenți
- studii de piață și analize competitive
- informații pertinente publicate (articole din reviste, ziare, etc.)
- brevete, patente, inovații, invenții
- contracte importante: contracte de vânzare cumpărare, contracte de aprovizionare,
leasing, asigurări, înțelegeri cu angajații, înțelegeri între concurenți, etc.
- orice alte documente justificative.

2.3. Avantajele planificării și riscul neplanificării în cadrul activității economice

Planul de afaceri este o documentație succintă și clară, care scoate în evidență obiectivele
și strategiile generale ale unității pe termen lung și mediu, într-un anumit context al mediului de
afaceri. Acesta trebuie să precizeze cât mai clar strategiile de realizare ale obiectivelor stabilite,
precum și resursele necesare pentru susținerea acestora. Printre obiectivele strategice pot fi
menționate:

- obiective comerciale: specializarea sau extinderea gamei de produse și servicii,

intrarea pe noi piețe, creșterea cifrei de afaceri și a cotei de piață, optimizarea canalelor
de distribuție
- obiective investiționale: modernizarea sau suplimentarea capacităților de
producție, de prezentare și vânzare a produselor și serviciilor
- obiective de promovare a produselor și serviciilor cu ajutorul unor metode și
instrumente eficiente de reclamă și publicitate
- obiectivele de instruire a personalului angajat prin participarea la programe de
pregătire profesională și implicarea în procesul decizional la nivel de colectiv.

Derularea afacerii se va face mult mai ușor dacă se elaborează un plan de afaceri iar
finanțarea poate fi mult mai facilă prin acest document finanțatorul sau potențialul investitor este
convins de viabilitatea afacerii.

16
 Elaborarea și întocmirea planului de afaceri poate oferi avantaje competitive în
următoarele domenii:

- management: planul de afaceri este punctul de pornire al unui program de

management al performanțelor
o se stabilesc obiectivele de performanță atât pentru departamentele
existente în cadrul întreprinderii, cât și individual
o se identifică obiectivele sau strategiile care pot fi incompatibile
o se stabilesc prioritățile strategice
o se identifică necesitățile de instruire și dezvoltare care pot garanta că forța
de muncă deține cunoștințele, calificarea și abilitățile necesare pentru asigurarea
viabilității afacerii
o se canalizează instruirea și dezvoltarea în direcția realizării obiectivelor
strategice ale afacerii
- marketing:
o se identifică nevoile și dorințele consumatorilor
o se stabilește politica de prețuri
o se identifică cererea pentru produsul sau serviciul oferit
o se identifică concurenții pentru produsul sau serviciul oferit
o se identifică zonele unde sunt cerințe pentru produsul sau serviciul oferit
o se identifică clienții noi sau potențiali
- financiar:
o se definesc măsuri pentru generarea de numerar pentru operarea de zi cu
zi, de a rambursa datoriile și de obținere a profitului
o pregătirea și folosirea proiecțiilor cash-flow-ului, a bilanțului, analizelor
economico-financiare

Beneficiile de a avea un plan de afaceri:

- se are o viziune clară asupra afacerii și se pot lua decizii asupra modului de
modernizare sau dezvoltare a acesteia

17
 - se determină dacă produsul sau serviciul oferit are o piață susținută și suficient și
dacă este sau nu profitabilă

2.4. Utilizarea planului de afaceri în procesul decizional

Dacă unitatea dorește să întocmească un plan de afaceri pentru a-l folosi la evaluarea
activităților de producție trebuie să parcurgă următorii pași:

- stabilirea exactă a disponibilităților bănești și a posibilităților de atragere a altor

investitori, sumă ce se dorește a fi obținută
- identificarea domeniilor în care unitatea are experiență
- studierea pieței pentru a observa oportunitățile, amenințările, precum și poziția pe
care o ocupă unitatea în raport cu concurența, realizând o analiză SWOT
- identificarea produselor pe care unitatea le poate oferi pe piață, pe baza analizei
SWOT anterioare, a resurselor naturale, umane și financiare și a posibilităților pe care le-
a identificat
- evaluarea resurselor și a profitului

Atunci când unitatea întocmește un plan de afaceri pentru uz managerial trebuie să

pornească de la piață, apoi să efectueze calculele financiare și abia apoi să treacă, dacă afacerea
este profitabilă, la completarea celorlalte capitole.
2.5. Sursele de informare necesare elaborării planului de afaceri
Fundamentarea riguroasă a planului de afaceri solicită existența unui fond de informații
vizând mediul extern și intern al afacerii.
Sursele interne de informații provin din situațiile financiare anuale ale unității din care se
extrag date privind: cifra de afaceri, cheltuielile, veniturile, stocurile, clienții, furnizorii, fluxul de
numerar, etc.
Cadrul conceptual al Standardelor Internaționale de Contabilitate prevede ca situațiile
financiare să-și realizeze obiectivul prin intermediul următoarelor documente:

- bilanțul
- contul de profit și pierdere
- situația fluxurilor de numerar
- politicile contabile și notele explicative

18
 Sursele externe sunt în general publicații guvernamentale, raportări statistice, periodice,
reviste profesionale, legislația în domeniu etc., din care se extrag date privind rata inflației, rata
șomajului, nivelul dobânzilor, cotațiile la bursă, prime și subvenții acordate pentru diferite
produse.
În procesul de planificare se utilizează rezultatele analizei economice, un buget de
venituri și cheltuieli. Bugetele cuprind cheltuielile proiectate în funcție de prețurile previzibile
ale factorilor de producție folosiți în diferite combinații, veniturile car se vor realiza în funcție de
variația produselor și de prețurile pieței.
Bugetele însoțesc planul de producție al unității, fiind utilizate, alături de politicile și
metodele și tehnicile de planificare, ca mijloace de fundamentare științifică a planului și
organizarea relațiilor de cooperare.
Planul de afaceri care are succes este acela care transmite mesajul unor perspective
credibile și al unui potențial în creștere al afacerii. Acesta poate pleda pentru acoperirea
cheltuielilor asociate producerii și comercializării unor produse noi, pentru asigurarea unui
împrumut bancar pentru procurarea unor echipamente sau utilaje de fabricație suplimentare.

2.6. Recomandări privind întocmirea planurilor de afaceri

Erori întâlnite în întocmirea planului de afaceri:

- erori de abordare generală:

o presupunerea că examinatorul cunoaște subiectul prezentat
o presupunerea că piața pe care vreți să intrați va influența părerea
examinatorului
- erori legate de formă:
o utilizarea unei exprimări prea tehnice
o utilizarea unei exprimări prea succinte
o utilizarea unei exprimări confuze și neexplicite
- erori provocate de lipsa de prudență și obiectivitate:

19
 III. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR
OPERAȚII CONTABILE

3.1 Aspecte teoretice

Lucrarea este axată pe exemplul S.C. SAMSUNG ELECTRONICS ROMÂNIA S.R.L.
care are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata de componente si echipamente electronice și
de telecomunicații.
Societatea comercială aplică Reglementările contabile simplificate și armonizate cu
directivele europene aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 306/2002.
Capitalul societății este integral privat și a fost depus integral de către asociați care sunt
rezidenți.
Furnizorii de materii prime și materiale consumabile sunt din România.
Desfacerea mărfurilor se realizează către clienți din România și se efectuează de la sediul
societății și/sau prin delegați ai societății angajați cu contracte de muncă ca distribuitori.
Societatea comercială utilizează ca metodă de amortizare a imobilizărilor corporale,
metoda liniară, iar ca metodă de evidență a stocurilor metoda inventarului permanent.
Contabilitatea analitică a stocurilor este organizată după metoda cantitativ-valorică.
Stocurile la ieșire se evaluează și înregistrează în contabilitate după varianta primului
intrat primului ieșit (FIFO).
Mărfurile de la magazinul propriu de desfacere cu amănuntul sunt contabilizate la prețul
cu amănuntul. Magazinul este aprovizionat cu mărfuri achiziționate de la producători.
Societatea practică un adaos comercial unic pentru toate tipurile de mărfuri și anume
25%.
Operațiile economice care fac obiectul înregistrării în contabilitate sunt limitate la nivelul
unei luni calendaristice, respectiv luna ianuarie a anului curent. Pentru înțelegerea metodologiei
de înregistrare în contabilitate, operațiile sunt prezentate pentru un interval de timp din luna de
referință pe zile calendaristice.

20
 Rezolvarea temei s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:

a) întocmirea documentelor primare care atestă derularea operațiilor economice

(facturi, note de recepție și constatare de diferențe)
b) reflectarea operațiilor economice cronologic și sistematic. Înregistrarea
cronologică s-a realizat prin întocmirea Registrului – Jurnal, iar înregistrarea
sistematică în fișele de conturi care constituie Cartea Mare
c) întocmirea balanței de verificare cu patru serii de egalități.

După cum se cunoaște, societățile comerciale întocmesc la sfârșitul anului situațiile

financiare. Cu toate că operațiile înregistrate se referă la luna ianuarie, s-a considerat, din punct
de vedere didactic, că este util și întocmirea bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere.
3.2 Bilanțul inițial
Situația în conturi la 01.01.2015 se prezintă astfel:

S S
ACTIV PASIV
ume ume
2133 „Mijloace de 3 1012 „Capital subscris 2
transport” 6.000 vărsat 5.000
214 „Mobilier și 5 3.
1061 „Rezerve legale”
aparatură birotică” 0.700 000
3. 121 „Rezultatul 3
3022 „Combustibil”
000 exercițiului” 3.290
5121 „Conturi curente la 1 1621 „Credite bancare pe 5
bănci 15.000 termen lung” 0.000
1682 „Dobânzi aferente
3 1
4111 „Clienți” creditelor bancare pe termen
6.000 0.000
lung”
2813 „Amortizarea 2
mijloacelor de transport” 6.400
2814 „Amortizarea altor 8.
imobilizări corporale 160

21
 7.
401 „Furnizori”
500
404 „Furnizori 2
imobilizări” 0.000
421 „Personal salarii 4
datorate” 1.000
6.
441 „Impozit pe profit”
350
1
4423 „TVA plată”
0.000
2 2
Total Total
40.700 40.700

3.3 Înregistrarea operațiilor economico-financiare

Componența analitică a conturilor sintetice este următoarea:

- Contul 2133 – 36.000 Lei, din care:

o 2133.01 – Autoturism „MERCEDES” – 16.000 Lei, data intrării – mai
2011
o 2133.02 – Autocamion „SCANIA” – 20.000 Lei, data intrării – mai 2011
- Contul 214 – 50.700 Lei, din care:
o 214.01 – Mobilier – 24.300, data intrării – ianuarie 2012
o 214.02 – 10 x Calculator „IBM” – 26.400 Lei, data intrării – iulie 2014

Duratele normale de funcționare a imobilizărilor corporale (mijloace fixe) pentru calculul

amortizării se consideră astfel: mijloace de transport – 5 ani, mobilier – 15 ani, calculatoare – 4
ani.

- Contul 3022 – 3000 Lei, din care:

o 3022.1 benzină 150 L x 5,40 Lei/L = 810 Lei
o 3022.2 motorină 438L x 5 Lei/L = 2190 Lei

Operațiile economice care au loc în luna ianuarie sunt următoarele:

22
1. Se importă mărfuri de la fabrica societății SAMSUNG ELECTRONICS Co LTD din Franța,
20 telefoane la prețul extern de 25 euro/buc, 5 televizoare la prețul de 100 euro/buc, la cursul de
4,5 lei/euro conform facturii fiscale 12/04.01. Taxele vamale sunt de 10% din prețul extern al
mărfurilor. TVA-ul se achită prin virament bancar, în lei conform OP 1/04.01, EC 1/04.01. Se
emite nota de recepție și constatare de diferențe 1/05.01, datele din factură și nota de recepție
fiind concordante.
2. Se achită rată credit bancar pe termen lung in valoare de 2.500 lei si dobânda aferentă acestuia
în valoare de 500 lei conform ordinului de plată 2/07.01.
3. Se achită obligațiile față de bugetul statului din anul precedent: impozit pe profit – 6.350,
TVA de plată – 10.000 lei conform ordinelor de plată 4/08.01 si 5/08.01.
4. Se vând către S.C. ALTEX ROMANIA S.R.L. 6 telefoane și 3 televizoare conform facturii
fiscale 4/10.01.
5. Se recepționează factura 13/12.01 de la S.C. DANTE INTERNATIONAL S.A. conform căreia
s-a comandat un copiator „XEROX” pentru departamentul economic al societății în valoare de
2700 lei.
6. Se alimentează automobilul și autocamionul cu combustibil astfel: 60L benzină și 138L
motorină conform bonului de consum 3/13.01.
7. Se încasează contravaloarea mărfurilor vândute în data de 10.01 către S.C. ALTEX
ROMANIA S.R.L. conform extrasului de cont 21/14.01.
8. Se achită pe card salariile angajaților pe data de 15.01
9. Se acordă un avans de trezorerie în valoare de 3000 lei, din contul de la bancă, domnului
Ionescu în vederea deplasării la Brașov la o conferință despre vănzarea electronicelor in perioada
15.01 – 18.01. La întoarcere acesta aduce un decont justificativ conform căruia costurile cu masa
sunt de 500 lei + TVA și cazarea 1000 lei + TVA. Transportul s-a asigurat cu automobilul
societății. In final acesta depune avansul nejustificat de trezorerie la bancă.
10. Se recepționeaza facturile fiscale 12/16.01, 25/16.01, 14/18.01 emise de S.C ENEL S.A.,
S.C. APA NOVA S.A. și S.C. ROMGAZ S.A. în valoare de 500, 600 respectiv 900 lei + TVA.
11. Se încasează o creanță de la clienți în valoare de 20.000 lei conform extrasului de cont
42/20.01.

23
12. Societatea plătește un avans furnizorului S.C. ROMPETROL S.A. in valoare de 300 Lei, în
vederea achiziției de combustibili conform extrasului de cont 5/21.01 și ordinului de plată
8/21.01
13. Se vând către S.C. DANTE INTERNATIONAL S.A. 10 telefoane și 2 televizoare conform
facturii fiscale 41/22.01.
14. Societatea achiziționează 100 L benzină la prețul de 5,7 Lei/L și 100 L motorină la prețul de
achiziție de 5,2 Lei/L conform facturii 3/22.01.
15. Societatea regularizează avansul plătit, diferența de datorie achitând-o printr-un efect
comercial.
16. Se încasează contravaloarea mărfurilor vândute în data de 22.01, conform extrasului de cont
13/23.01 si ordinului de plată 62/23.01
17. Se emite de către S.C. VODAFONE ROMANIA S.R.L. factura 142/25.01 pentru serviciile
de telefonie și internet în valoare se 500 lei + TVA.
18. Se înregistrează fondul de salarii care însumează 41.000 Lei și se înregistrează contribuțiile
la casele de asigurări sociale (10,5%), fondul de sănătate (5,5%), fondul de șomaj (0,5%) și
impozitul pe salarii (16%).
19. Se înregistrează contribuțiile angajatorului la asigurarile sociale (20,8%), fondul de sănătate
(5,2%), fondul de șomaj (0,5%).
20. Se achită datoriile catre bugetul de stat conform extrasului 14/27.01 și ordinului de plată
35/27.01.
21. Înregistrarea amortizării mijloacelor fixe (autoturisme – 600 Lei, mobilier – 135 Lei,
calculatoare – 550 Lei)
22. Descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute
23. Regularizare TVA
24. Închiderea conturilor de venituri.
25. Închiderea conturilor de cheltuieli

Articole contabile:
1. Prețul extern: 1.000 x 4,5 = 4.500 lei
Taxe vamale: 4.500 x 10% = 450 lei

24
a)N.O.: Import mărfuri
MP/CC:

- 371 „Mărfuri” A + D
- 401 „Furnizori” P + C
- 446 „Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” P + C
F.C

371 = % 4.950
401 4.500
446 450
c/f FF 12/04.01

b) N.O.: Achitarea TVA în vamă

MP/CC

- 4426 „TVA deductibil” A + D

- 5121 „Conturi curente la bănci” A - C

F.C.: 4426 = 5121 1188

c/f OP 1/04.01 și
EC 1/04.01
TVA = (4500 + 450) x 20% = 1188
c) N.O.: Recepție mărfuri
MP/CC
- 371 „Mărfuri” A + D
- 378 „Adaos comercial” P + C
F.C
- 4428 „TVA neexigibil” P + C
371 = % 2.722,5
378 1.237,5
4428 1.485 25
c/f NRCD
1/04.01
 A.C. = 4.950 x 25% = 1.237,5
T.V.A.n = 6.187,5 x 20% = 1.485
2. N.O.: Achitare rată credit
MP/CC
- 5121 „CCB” A - C
- 1621 „CBTL” P - D
- 1682 „dobânzi aferente CBTL” P - D

F.C.
5121 = % 3.000
1621 2.500
1682 500
c/f O.P. 2/07.01
3. N.O.: Achitare datorii bugetul de stat
MP/CC
- 5121 „CCB” A - C
- 441 „Impozit pe profit” P - D
- 4423 „T.V.A. plată” P - D

F.C.
% = 5121 16.350
441 6.350
4423 10.000
c/f O.P. 4 și
5/07.01

4. N.O.: Vânzare mărfuri

- 707 „venituri din mărfuri” P + C

- 4111 ”clienți” A + D
- 4427 ”TVA colectat P + C
26
F.C

4111 = % 3.452,625
707 2.784,375
4427 668,25
c/f FF 4/10.01
5. N.O.: Achiziție xerox
MP/CC
- 404 „Furnizori imobilizări” P + C
- 214 „Aparatură birotică” A + D
- 4426 „TVA d” A + D

FC: % = 404 3.348

214 2.700
4426 648
c/f FF 13/12.01
6. N.O.: Consum combustibil
MP/CC
- 6022 „Cheltuieli cu combustibilul” A + D
- 3022 „Combustibil”
A - C
F.C.
6022 = 3022 1.014
c/f BC 3/13.01
60 L benzină = 60 x 5,4 = 324
138 L motorină = 138 x 5 = 690

7. N.O.: Încasare c/v mărfuri vândute către SC ALTEX ROMÂNIA SRL

MP/CC
- 4111 „Clienți” A - C
- 5121 „CCB” A + D

F.C.
5121 = 4111 3.452,625
c/f EC 21/14.01

27
8.N.O.: Achitare salarii
MP/CC
- 421 „Personal – salarii datorate” P - D
- 5121 „CCB” A - C

F.C.
421 = 5121 41.000
c/f EC 21/15.01
9. a) N.O.: Acordare avans de trezorerie
MP/CC
- 542 „Avansuri de trezorerie” A + D
- 5121 „CCB” A - C
F.C.
542 = 5121 3.000
c/f EC 12/15.01
9. b) N.O.: Justificare avans
MP/CC
- 625„Cheltuieli cu deplasarea” A + D
- 4426„TVA d” A + D
- 542„Avansuri de trezorerie A - C

F.C. % = 542 1.860

625 1.500
4426 360
c/f Decont
justificativ
9. c) N.O.: Depunere avans nejustificat în cont
MP/CC
- 5121 „CCB” A + D
- 542 „Avansuri de trezorerie” A - C

F.C.
5121 = 542 1.140
c/f EC 112/18.01
10. N.O.: Recepție facturi utilități
MP/CC
- 605 „Cheltuieli cu energia și apa” A + D
- 401 „Furnizori” P + C
- 4426 „TVA d” A + D
28
F.C. % = 401 2.480
605 2.000
4426 480
c/f FF 12, 25/16.01
14/18.01
11. N.O.: Încasare creanță
MP/CC
- 5121 „CCB” A + D
- 4111 „Clienți” A - C

F.C.
5121 = 4111 20.000
c/f EC 42/20.01

12. N.O.: Plată avans către S.C. ROMPETROL S.A.

MP/CC
- 5121 „CCB” A - C
- 409 „Furnizori – debitori” A + D
F.C.
409 = 5121 300
c/f EC 5 și OP
8/21.01

13. N.O.: Vânzare mărfuri

MP/CC
- 707 „venituri din mărfuri” P + C
- 4111 ”clienți” A + D

F.C. - 4427 ”TVA colectat P + C

4111 = % 3.452,625
707 2784,375
4427 668,25
c/f FF 41/22.01 29
14. N.O.: Achiziție combustibil
MP/CC
- 3022 „Combustibil” A + D
- 401 „Furnizori” P + C
- 4426 ”TVA d” A + D

F.C.
% = 401 1.351,6
3022 1.090
4426 261,6
c/f FF 3/22.01
15. N.O.: Plată furnizor combustibil
MP/CC
- 401 „Furnizori” P - D
- 409 ”Furnizori – debitori” A - C
- 403 „Efecte de plată” P + C

F.C.

401 = % 1.351,6
409 300
403 1.051,6
c/f BON LA
ORDIN
16. N.O.: Încasare contravaloare mărfuri
MP/CC
- 5121 „CCB” A + D
- 4111 „Clienți” A - C

F.C. 5121 = 4111 3.452,625

c/f EC 13 și OP
62/23.01
17. N.O.: Recepție factură telecomunicații

30
MP/CC - 401 „Furnizori” P + C
- 626 „Cheltuieli cu telecomunicațiile” A + D
- 4426 „TVA d” A + D

F.C.

% = 401 620
626 500
4426 120
c/f FF 142/25.01

18. a) N.O.: Înregistrare fond salarii

MP/CC
- 421 „Personal – salarii datorate” P + C
- 641 „Cheltuieli cu salariile A + D

F.C.
641 = 421 41.000
c/f N.C.
b) N.O.: Înregistrare rețineri pe statul de salarii
MP/CC
- 421 „Personal – salarii datorate” P - D
- 4312 „CAS” P + C
- 4314 „CASS” P + C
- 4372 „CFS” P + C

F.C. - 444 „Impozit pe profit” P + C

421 = % 12.242,6 CAS = 41.000 x 10,5% = 4.305

CASS = 41.000 x 5,5% = 2.255
4312 4.305
CFS = 41.000 x 0,5% = 205
4314 2.255
IMP=(41.000 – 6765)x 16 % =5.477,6
4372 205
444 5.477,6
c/f SS
19. N.O.: Înregistrare contribuții salariale ale
angajatorului

31
MP/CC - 6451 „cheltuieli cu CAS” A + D
- 6452 „Cheltuieli cu CFS” A + D
- 4311 „CASu” P + C
- 4313 „CASSu” P + C
- 4371 „CFSu” P + C
- 6453 „Cheltuieli cu CASS A + D

F.C. CAS = 41.000 x 20,8% = 8.528

6451 = 4311 8.528
CASS = 41.000 x 5,2% = 2.132
6452 = 4371 205
CFS = 41.000 x 0,5% = 205
6453 = 4313 2.132
c/f N.C.
20. N.O.: Achitare datorii la bugetul de stat
MP/CC

- 4312 „CAS” P - D
- 4372 „CFS” P - D
- 4311 „CASu” P - D
- 4313 „CASSu” P - D

F.C. - 4371 „CFSu” P - D

%- 5121 „CCB”
= 5121 17.630 A - C
4311
- 4314 „CASS” 8.528 P - D
4312 4.305
4313 2.132
4314 2.255
4371 205
21. 4372 205 N.O.: Înregistrare amortizări
MP/CC c/f EC 14 și OP
- 2813 „Amortizarea mijloacelor de transport” P + C
35/27.01
- 2814 „Amortizarea altor imobilizări corporale” P + C
- 6811 „Cheltuieli cu amortizarea” A + D

F.C.
6811 = % 1.285
2813 600
32
2814 685
c/f plan amortizare
22. N.O.: Descărcare gestiune mărfuri
MP/CC
- 371 „Mărfuri” A - C
- 607 „Cheltuieli cu mărfuri” A + D
- 378 „Adaos comercial” P - D
- 4428 „TVA n” P - D

= 371 6905,25
F.C. %
607 4.455
378 1.113,75
4428 1.336,5
c/f NC
RD378=0,2x 5568,75 =1.113,75

23. N.O.: Regularizare TVA

MP/CC
- 4424 „TVA r” A + D
- 4426 „TVA d” A - C
- 4427 „TVA c” P - D

F.C.
% = 4426 3.057,6
4424 1.721,1
4427 1.336,5
c/f Decont TVA

33
24. N.O.: Închidere conturi de venit
MP/CC
- 121 „Profit sau pierdere” P + C
- 707 „Venituri din mărfuri” P - D

F.C.
707 = 121 5.568,75
c/f N.C.

25. N.O.: Închidere conturi de cheltuieli

MP/CC

- 121 „Profit sau pierdere” A + D

- 6022 „Cheltuieli cu combustibili” A - C
- 605 ”Cheltuieli cu energia și apa” A - C
- 625 „Cheltuieli cu deplasarea” A - C
- 626 „Cheltuieli cu telecomunicațiile” A - C
- 641 „Cheltuieli cu salariile” A - C
- 6451 „Cheltuieli cu CAS u” A - C
- 6452 „Cheltuieli cu CFS u” A - C
- 6453 „Cheltuieli cu CASS u” A - C
121 = % cu mărfurile”
- 607 „Cheltuieli 62.619 A - C
6022 cu amortizarea
- 6811 „Cheltuieli 1.014 A - C
605 2.000
F.C.
625 1.500
626 500
641 41.000
6451 8.528
6452 205
6453 2.132
607 4.455 34
6811 1.285
c/f N.C.
 IV.STUDIU DE CAZ-ANALIZA CONCURENȚILOR FIRMEI

4.1 ANALIZA PIEȚEI PE CARE FIRMA ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA

 Poziția deținută pe piață

1. cota de piață deținută și evoluția ei: 30% în creștere;

2. cifră de afaceri 200 milioane de euro (2010);
3. profit: 14 milioane de euro (în creștere fată de anul precedent).

 Strategia adoptată

1. obiective de scurtă și lungă durată :creșterea productivității și eficienței și stabilirea de noi

standarde în producției de bunuri diverse. Obiectivul pe termen lung este de a deveni un jucător
important în sectorul de producție și comerț;
2. piețe țintă: să ajungă la cota de piață de 40% (România) în domeniul electronicelor și
electrocasnicelor;
3. poziționarea pe piața: ocupa o poziție puternică pe piața internă.

35
  Elemente specifice

1. diversitate sortimentală produse: produse electronice și electrocasnice pentru o gamă largă de

utilizatori;
2. prețuri practicate: normale spre Premium (Samsung intenționează să scadă prețurile);
3. calitatea produselor și serviciilor: calitatea produselor este reglementată prin standarde
naționale și internațional.

Valori:

Oamenii
Foarte simplu, o companie este constituită din oamenii săi. La Samsung, suntem dedicați
acordării oamenilor noștri a unei multitudini de oportunități prin care să-și atingă
potențialul maxim.

Excelența
Tot ceea ce facem la Samsung este condus de o pasiune de nezdruncinat pentru excelență — și
un angajament convins de a dezvolta cele mai bune produse și servicii de pe piață.

Schimbarea
În cadrul economiei globale de astăzi bazate pe viteză, schimbarea este constantă, iar
inovația este critică pentru supraviețuirea unei companii. Așa cum am făcut de 70 de
ani, ne raportăm la viitor anticipând nevoile și cererile pieței pentru a conduce
compania spre un succes pe termen lung.

Integritatea

36
 La baza afacerii noastre se află operarea într-un mod etic. Tot ceea ce facem este ghidat
de limite morale care asigură corectitudinea, respectul față de toți acționarii și
transparența totală.

Prosperitatea comună
O afacere nu poate avea succes dacă nu aduce prosperitate și nu creează oportunități
pentru ceilalți. Samsung s-a dedicat ideii de a fi un cetățean corporatist responsabil la
nivel social și la nivel de mediu în toate comunitățile de pe glob în care funcționăm.

Filozofia Samsung:
,,La Samsung, urmăm o filozofie de afaceri simplă: să ne punem talentul și tehnologia în
slujba creării de produse și servicii superioare care să contribuie la crearea unei societăți globale
mai bune. Oamenii noștri alimentează în fiecare zi această filozofie.
Liderii noștri caută cele mai strălucite talente și le dau resursele de care au nevoie pentru a
fi cei mai buni în ceea ce fac. Rezultatul este că toate produsele noastre — de la carduri de
memorie care ajută firmele să-și stocheze informații vitale, până la telefoanele mobile care fac
legătura între oameni de-a lungul continentelor — au puterea de a îmbogăți viețile. Și asta
înseamnă să creezi o societate globală.” (CEO, Oh-Hun Kwon)

37
Fig. I.2. 1. Principiile Samsung în afaceri

Fig. I.2. 2. Viziune Samsung

4.2 ANALIZA SWOT A FIRMEI

 Noțiuni teoretice privind analiza SWOT

Procesul-cheie folosit în analiza situației economice a unei societăți este analiza SWOT.

38
Aceasta reprezintă o prescurtare de la: Strengths and Weaknesses in correlation with
Opportunities and Threats (Puncte forte și puncte slabe în corelație cu oportunitățile și pericolele
existente pe piață.
Punctele forte și punctele slabe se referă la companie și la produsele sale, în timp ce
oportunitățile și pericolele sunt considerate, în general, factori externi asupra cărora compania
dumneavoastră nu are niciun control. Analiza SWOT implică înțelegerea și analizarea punctelor
forte și a punctelor slabe ale companiei, precum și a pericolelor și a oportunităților de pe piață.
Apoi puteți încerca să vă exploatați punctele forte, să vă depășiți punctele slabe, să profitați de
oportunități și să vă feriți de pericole. Aceasta este una dintre părțile cele mai importante ale
procesului de marketing. În decursul analizei SWOT se pun întrebările care vă vor permite să
decideți în ce măsură compania și produsul dumneavoastră vor fi în măsură să ducă la îndeplinire
planul precum și care vor fi limitările.
Obiectivele întreprinderii

 Creaţi produsele şi serviciile care oferă satisfacţie maximă pentru clienţi

 Menţineţi primul loc din lume în aceeaşi linie de afaceri

 Contribuţii la binele general şi pentru o viaţă bogată

 Declaraţia de misiune realizată de un membru al comunităţii

 Diagrama SWOT a S.C. SAMSUNG ELECTRONICS ROMANIA S.R.L.

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Raport preț/calitate bun;  Actualizarea lentă a
 Dezvoltare permanentă de stocurilor;
noi tehnologii  Expunerea la un mediu
 Renume pe piață; economic imatur si fluctuant.
 Servicii pre/post cumpărare
excelente
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

39
  Parteneriate cu operatori de  Concurența acerbă din partea
telefonie mobilă; altor producători importanți;
 Orientarea consumatorilor  Fluctuațiile cursului valutar;
către produse mai scumpe;  Apariția de produse similare
 Parteneriate cu instituții ale pe piață;
statului.  Suprasaturarea pieței.
Fig. 2.1. Diagrama SWOT a companiei Samsung

 Strategiile firmei

Strategii de produs

Calitatea recunoscută a produselor Samsung, grija pentru consumator și politica foarte

consistentă de oferire a unui portofoliu de produse de ultimă generație au făcut ca Samsung să se
claseze printre primele branduri în materie de telefoane mobile.

Succesul companiei este construit pe 5 valori: calitate ,creativitate, competiție, cultură, societate,
dar și pe talentul și pasiunea echipei Samsung care își exprimă valorile, calitățile, performanțele
dovedite în fiecare zi.

Strategii de preț

Până în prezent, Samsung s-a concentrat asupra terminalelor bogate în funcţii şi scumpe,
destinate consumatorilor din Asia şi din Occident. Conform unui reprezentant al companiei,
Samsung doreşte însă acum să se orienteze şi spre telefoanele mai ieftine, destinate pieţelor în
curs de dezvoltare.

Samsung dorește atacarea piaţei terminalelor de 50 – 100 de dolari din unele ţări în curs de
dezvoltare. Se intenționeaza livrarea unor modele ieftine doar pe câteva pieţe.

Prioritatea Samsung este de a-i ajuta pe consumatorii din pieţele emergente să se familiarizeze cu
terminale. Apoi, aceştia vor trece la modelele mai scumpe când îşi vor schimba telefoanele şi
când nivelul veniturilor creşte pe respectivele pieţe.

Strategii de promovare

40
Samsung Group își promovează produsele prin mijloacele mass-media, pliante, prospecte,
broșuri, prin anunțuri publicitare în presa.

Producătorul are o influență semnificativă pe piață, iar plaja de clienți este una variată.

Compania Samsung realizează o bună conexiune între toate politicile de marketing.

4.3 ANALIZA PRIMILOR TREI CONCURENȚI AI SOCIETĂȚII COMERCIALE

 Identificarea concurenților

a) MICROSOFT ROMÂNIA

 Adresa: Piața Presei Libere nr. 3-5,Clădirea City Gate, Turnul de Sud, Etaj
2,București, Sector 1
 Obiect de activitate: producția de produse electronice și IT
 Cifra de afaceri: 77,85 miliarde
 Înregistrare Registrul Comerțului: J40 / 9121 / 1996
 Cod fiscal: RO 8915831

b) SONY EUROPE LTD

 Adresa Bucharest Business Park, Sos. Bucuresti – Ploiesti, 1A,Sector 1

 Obiect de activitate producția de produse electronice și IT
 Cifra de afaceri 10 milioane de euro
 Înregistrare Registrul Comerțului: J40/9030/2009
 Cod fiscal 25914593

c) PANASONIC ROMANIA

 Adresa Bld. Preciziei nr.24,West Gate Park, Clădirea H5,parter,camera E0-

22,Sector 6,București
 Obiect de activitate producția de produse electronice și IT
 Cifra de afaceri 7.715 miliarde yeni

41
 Înregistrare Registrul Comerțului: J40/262/1991
 Cod fiscal RO 2353149

 Obiectivele concurenților
a) MICROSOFT ROMÂNIA
- Reducerea considerabilă a timpului de obținerea a rapoartelor și analizelor de
business.
- Creșterea gradului de atingere a obiectivelor de vânzări
- Creșterea calității și eficienței campaniilor de marketing.
- Reducerea presiunii asupra Departamentului IT.
-
b) SONY EUROPE LTD
- Îmbunătățirea nivelului de trai la nivel mondial
- Realizarea de contribuții tehnice pentru evoluția și bunăstarea omenirii
- Trăirea emoțiilor concurenței și înfrângerea rivalilor
- A-i face pe oameni fericiți

c) PANASONIC ROMÂNIA
- promovarea produselor într-un mod activ și flexibil
- satisfacerea clienților, oferind servicii complete și de calitate
- fidelizarea clienților

 Analiza SWOT a concurenților

a) MICROSOFT ROMÂNIA

Puncte tari: Puncte slabe:

42
1. Loialitatea față de muncă 1.Achiziții și investiții sărace

2. Notorietatea Brand-ului 2. Dependența față de producătorii de

hardware
3. Ușurință în utilizarea soft-ului
3. Piața matură de PC
4. Canale de distribuție eficiente
4. Inovație lentă
5. Performanță financiară robustă

6. Achiziționarea Skip-ului
Oportunităţi: Ameninţări:
1.Servicii de cloud bazate pe publicitate 1. O concurență intensă în produse software
mobilă 2. Schimbarea nevoilor și obiceiurilor
2.Industria dispozitiv mobil consumatorilor
3.Creștere prin achiziții 3. Proiecte open source
4. Procese potențiale

b) SONY EUROPE LTD

Puncte tari Puncte slabe

1. Produse inovative şi de înaltă 4. Prețuri mai ridicate
calitate 5. Divergenţe între diviziile
2. 1950 - introduce prima bandă companie
magnetică înregistrabilă pentru stocarea
de date
3. Satisfacţie angajaţilor prin
sistemul de rotaţie a posturilor de
muncă

43
 Oportunități Amenințări
1. Alianţele cu diferite companii 1. Concurența mai agilă
2. Un domeniu de afaceri diferit
de cel curent
3. Filiale sunt poziţionate
strategic, lucru care oferă o mai bună
cunoaştere a pieţelor locale.
c) PANASONIC ROMÂNIA 5. Nivelul scazut de trai
6. Taxe vamale ridicate

 Strategiile concurenților
a) MICROSOFT ROMÂNIA

44
- Crearea unei familii de device-uri și servicii pentru utilizatori individuali și pentru organizații,
de care vor beneficia oamenii de pe întreaga planetă – acasă, la serviciu sau în mișcare, în
activitățile pe care le prețuiesc cel mai mult.

b) SONY EUROPE LTD

- Abandonează planurile de a concura cu rivalii ce produc televizoare și smartphone-uri și se

concentrează asupra diviziei sale de jocuri(PlayStation)
c) PANASONIC ROMÂNIA
- a optat pentru înființarea unor birouri de reprezentanță implicate în activitatea de promovare a
măarcii și în importul și distribuția efectivă a produselor.

 Anticiparea reacțiilor concurențiilor

a) MICROSOFT ROMÂNIA: realizarea unor noi modele de telefone, mărirea
numărului de aplicaţii specifice windows, evaluarea săptămânală a perfomantei generale
(venit, profit), activităţi de promovare, reducerea preţurilor.
b) SONY EUROPE LTD  reducerea prețurilor, impulsionarea campaniei de
promovare sau introducerea unui nou produs pe piață
c) PANASONIC ROMÂNIA realizarea unor noi modele de electonice

CONCLUZII

 Samsung este considerată o marcă internațională pentru oameni moderni,având un

ambalaj atractiv;
 Consumatorii consideră că Samsung are un raport bun calitate/preț.Evident, am
observat că cel mai important criteriu de cumpărare peaceastă piață îl constituie calitatea
produselor;
 Calitatea constantă a produselor îi face pe consumatori să revină laaceastă marcă
şi în viitor;

45
  Per ansamblu marca Samsung este percepută de către persoanelechestionate ca
fiind o marcă de încredere. Evident acest lucru este influețat şi de celelalte piețe în care
Samsung acționează (piața produselor de iluminat, piața produselor medicale, piața
semiconductorilor,etc) care aduc un aport considerabil imaginii de ansamblu a mărcii;
 Cum principala sursă de informare a consumatorilor sunt reclamele TV,Samsung
investeşte foarte mult în acest tip de media. În anul 2001 şi 2002, Samsung a fost cel mai
mare investitor TV, lucru care a sporitfoarte mult notorietatea produselor.;
 Produsele Samsung beneficiază de tehnologii avansate, Samsung având
numeroase centre de cercetare şi dezvoltare, se observă din răspunsurile celor
intervievați că produsele Samsung au un standart al calității ridicat;
 În ceea ce priveşte frecvența utilizării mărcii, marea majoritate apersoanelor
chestionate (34,24%) folosesc produsele Samsung cel puțin odată la 2-3 zile;
 Marca Samsung este foarte cunoscută în rândul celor chestionați, dintreaceştia
81,6% dețin un produs Samsung;
 Am observat că principala sursă de informare a celor ce doresc săfolosească
produse Samsung sunt reclamele TV cu 28,23%, dar şi presascrisă are un mare aport cu
23,92%.

BIBLIOGRAFIE

 John Westwood, „Cum să concepi un plan de marketing”, Editura Rentrop and

Straton, 2007
 Brian Finch, „Cum să concepi un plan de afaceri”, Editura Rentrop and Straton,
2007
 Rozi Liliana Berevoianu, „Planul de afaceri”, Editura Terra Nostra , 2011

 www.scribd.com

46
  www.samsung.com/ro
 www.rubinian.com
 Static.anaf.ro

ANEXE

A. ANEXA 1 documente justificative

- Balanța de verificare
- Bilanțul final
- Registru
- T-uri
B. ANEXA 2 documente primare
- Factură
- Notă contabilă
C. ANEXA 3

47
48
 ANEXA 1

BALANȚA DE VERIFICARE

Solduri inițiale Total Rulaje Total Sume Solduri Finale

Cont Denumire cont CREDI CREDI CREDI

DEBIT DEBIT DEBIT DEBIT CREDIT
T T T
1012 Capital subscris vărsat – 25000 – – – 25000 – 25000
1061 Rezerve legale – 3000 – – – 3000 – 3000
23760,2
121 Profit sau pierdere – 33290 62619 5568,75 62619 38858,75 –
5
1621 CBTL – 50000 2500 – 2500 50000 – 47500
1682 Dobânzi aferente CBTL – 10000 500 – 500 10000 – 9500
2133 Mijloace de transport 36000 – – – 36000 – 36000 –
214 Aparatură birotică 50700 – 2700 – 53400 – 53400 –
2813 Amortizarea mijloacelor de transport – 26400 – 600 – 27000 – 27000
Amortizarea altor imobilizări
2814 – 8160 – 685 – 8845 – 8845
corporale
3022 Combustibili 3000 – 1090 1014 4090 1014 3076 –
371 Mărfuri – – 7672,5 6905,25 7672,5 6905,25 767,25 –
378 Adaos comercial – – 1113,75 1237,5 1113,75 1237,5 – 123,75
401 Furnizori – 7500 1351,6 8951,6 1351,6 16451,6 – 15100

49
 ANEXA 1

403 Efecte de plată – – – 1051,6 – 1051,6 – 1051,6

404 Furnizori de imobilizări – 20000 – 3348 – 23348 – 23348
409 Furnizori – debitori – – 300 300 300 300 – –
79846,8 169546,8 117003,
TOTALURI 89700 183350 29661,7 213011,7 160468,35
5 5 5

BALANȚA DE VERIFICARE

Solduri inițiale Total Rulaje Total Sume Solduri Finale

Cont Denumire cont
DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

De reportat: 89700 183350 79846,85 29661,7 169546,85 213011,7 117003,5 160468,35

4111 Clienți 36000 – 6905,25 26905,25 42905,25 26905,25 16000 –

421 Personal – salarii datorate – 41000 53242,6 41000 53242,6 82000 – 28757,4
4311 CAS u – – 8528 8528 8528 8528 – –
4312 CAS a – – 4305 4305 4305 4305 – –
4313 CASS u – – 2132 2132 2132 2132 – –
4314 CASS a – – 2255 2255 2255 2255 – –
4371 CFS u – – 205 205 205 205 – –
4372 CFS a – – 205 205 205 205 – –
441 Impozitul pe profit – 6350 6350 – 6350 6350 – –

50
 ANEXA 1

4423 TVA p – 10000 10000 – 10000 10000 – –

4424 TVA r – – 1721,1 – 1721,1 – 1721,1 –
4426 TVA d – – 3057,6 3057,6 3057,6 3057,6 – –
4427 TVA c – – 1336,5 1336,5 1336,5 1336,5 – –
4428 TVA n – – 1336,5 1485 1336,5 1485 – 148,5
Impozitul pe venituri de natura
444 – – – 5477,6 – 5477,6 – 5477,6
salariilor

TOTALURI 125700 240700 181426,4 126553,65 307126,4 367253,65 134724,6 194851,85

BALANȚA DE VERIFICARE

Solduri inițiale Total Rulaje Total Sume Solduri Finale

Cont Denumire cont
DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

De reportat: 125700 240700 181426,4 126553,65 307126,4 367253,65 134724,6 194851,85

Alte impozite, taxe si vărsăminte

446 – – – 450 – 450 – 450
asimilate
5121 CCB 115000 – 28045,25 82468 143045,25 82468 60577,25 –
542 Avansuri de trezorerie – – 3000 3000 3000 3000 – –
6022 Cheltuieli cu combustibilii – – 1014 1014 1014 1014 – –
605 Cheltuieli cu energia și apa – – 2000 2000 2000 2000 – –

51
 ANEXA 1

607 Cheltuieli cu mărfurile – – 4455 4455 4455 4455 – –

625 Cheltuieli cu deplasările – – 1500 1500 1500 1500 – –
626 Cheltuieli cu telecomunicațiile – – 500 500 500 500 – –
641 Cheltuieli cu salariile – – 41000 41000 41000 41000 – –
6451 Cheltuieli cu CAS – – 8528 8528 8528 8528 – –
6452 Cheltuieli cu CFS – – 205 205 205 205 – –
6453 Cheltuieli cu CASS – – 2132 2132 2132 2132 – –
6811 Cheltuieli cu amortizarea – – 1285 1285 1285 1285 – –
707 Venituri din mărfuri – – 5568,75 5568,75 5568,75 5568,75 – –
– – – – – – – – – –

TOTALURI 240700 240700 280659,4 280659,4 521359,4 521359,4 195301,85 195301,85

52
 ANEXA 1

F10 - pag. 1
BILANŢ
prescurtat
- lei -
Denumirea elementului Nr. Sold la:
rd.
01.01.2014 31.12.2014

A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234-280- 01
290-2933)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE(ct.211+212+213+214+223+224+231+232-281- 02 52.140 53.555
291-2931)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+263+265+266+267* - 296* ) 03
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 52.140 53.555
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct.301+302+321+322+303+323+/-
308+328+331+332+341+345+346 05 3.000 3.571
+/-348+351+354+356+357+358+361+326+/-368+371+327+/-378+381+/-388-
II.CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare
de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
(ct.267*- 06 36.000 17.721,1
296*+4092+411+413+418+425+4282+431**+437**+4382+441**+4424
+4428**+444**+445+446**+447**+4482+451**+453**+456**+4582+461+4
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT (ct.501+505+506+507+508+5113+5114-591-
07
595-596-598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5112+512+531+532+541+542) 08 115.000 60.577,25
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 + 06 + 07 + 08) 09 154.000 81.869,35
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN (ct.161+162+166+167+168-
11 84.850 74.185,6
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423
+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444***+446
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE Nete (rd.09 + 10 - 11 12 69.150 7.684,75
19)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04 + 12) 13 121.290 61.239,75
G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA MAI MARE DE UN AN (ct.161+162+166+167+168-
14 60.000 57.000
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423
+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444***+446
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 15
I. VENITURI IN AVANS (rd. 17 + 18 + 21 + 22) 16
1. Subvenţii pentru investiţii (ct. 475) 17
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472) - total (rd.19+20) 18
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472*) 19
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 472*) 20
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienţi (ct. 21
478) comercial negativ (ct.2075)
Fondul 22
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 24 + 25 + 26 + 27) 23 25.000 25.000
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 24 25.000 25.000
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 25
 ANEXA 1

3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 26

F10 - pag. 2

4. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare (ct. 1018) 27

II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 28

III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 29

IV. REZERVE (ct.106) 30 3.000 3.000

Acţiuni proprii (ct. 109) 31

Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 32

Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 33

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) SOLD C (ct. 117) 34

SOLD D (ct. 117) 35

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C (ct. 121) 36 33.290 0

EXERCITIULUI FINANCIAR SOLD D (ct. 121) 37 23.760,25

Repartizarea profitului (ct. 129) 38

CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 23+28+29+30-31+32-33+34-35+36-37-38) 39 61.290 4.239,75

Patrimoniul public (ct. 1016) 40

CAPITALURI - TOTAL (rd. 39+40) (rd.13-14-15-17-20-21-22) 41 61.290 4.239,75

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

**) Solduri debitoare ale conturilor respective.

***) Solduri creditoare ale conturilor respective.

Rd.06 - Sumele înscrise la acest rând şi preluate din contul 267 reprezintă creanţele aferente contractelor de
leasing financiar şi altor contracte asimilate, precum şi alte creanţe imobilizate, scadente într-o perioadă mai
mică de 12 luni

D 1012 C
 ANEXA 1

313
SID SIC 25.000 SID SIC

RD 0 RC 0 RD (20) 2.132 RC (19) 2.132

TRD 0 TRC 0 TRD 2.132 TRC 2.132

TSD 0 TSC 25.000 TSD 2.132 TSC 2.132

SFD 0 SFC 25.000

D 4423 C
D 1061 C
SID SIC 10.000
SID SIC 3.000
D 121RC C0 RD (3) 10.000 RC 0
RD 0
D
SID 1621SIC C
33.290 TRD 10.000 TRC 0
D
TRD 1682
0 TRC C0
SID
RD (25) 62.619 SIC
RC (24) 50.000
5.568,75 TSD 10.000 TSC 10.000
TSD
SID 0 TSC
SIC 3.000
10.000
RD
TRD(2) 2.500
62.619 RC
TRC 5.568,750
SFD
RD (2) 5000 SFC
RC 3.0000 D 2133 C
TRD
TSD 2.500
62.619 TRC
TSC 38.858,750
TRD 500 TRC 0 SIDD 36.000 214
SIC C
TSD
SFD 2.500
23.760,25 TSC
SFC 50.0000
TSD 500 TSC 10.000 RDSID 50.700
0 RCSIC 0
SFD D 0 SFC 2813 47.500 C RD (5) 2.700 RC
SFD 0 SFC 9.500 TRD 0 TRC 0 0
SID SIC 26.400 TRD 2.700 TSC
TRC
TSD 36.000 0 0
RD 0 RC (21) 600 TSD 53.400 SFC
TSC
SFD 36.000 0 0
TRD 0 TRC 600 SFD 53.400 SFC 0
D
TSD 2814
0 TSC C
27.000 D 3022 C
SID
SFD 0 SIC
SFC 8.160
27.000 SID 3.000 SIC

D RD 371 0 RC (21) C 685 RD (14) 1.090 RC (6) 1.014

D TRD
378 0 TRC
C 685
SID SIC TRD 1.090 TRC 1.014
SID TSD SIC 0 TSC 8.845
RD (1a) 4.950,0 TSD 4.090 TSC 1.014
RD (22) SFD1.113,75 RC
RC (1c)
(22)0 1.237,5
SFC6.905,25 8.845 SFD 3.076 SFC 0
RD
TRD(1c) 2.722,5
1.113,75 TRC 1.237,5
TRD
TSD 7672,5
1.113,75 TRC
TSC 6.905,25
1.237,5
TSD
SFD 7672,50 TSC
SFC 6.905,25
123,75 D 4314 C
D
SFD 767,25401SFC C0 SID SIC
D 403 C
SID SIC 7.500 RD (20) 2.255 RC (18b) 2.255
D
SID 404SIC C
RC (1a) 4.500 TRD 2.255 TRC 2.255
RD
SID 0 RC (15)
SIC 1.051,6
20.000
D
TSD 2.255409
TSC C
2.255
RC (10) 2.480
TRD
RD D 0 TRC(5) 4111
RC 1.051,6
3.348 C
RD (15) 1.351,6 SID SIC
TSD
TRD 0 TSC
RC (14)
TRC 1.051,6
1.351,6
SID 36.000 SIC 3.348 RD (12) 300 RC (15) 300
D 421 C
SFD
TSD 0 SFC
TSC 1.051,6
RC (17) RC (7)23.348
620 3.452,625 TRD 300 TRC 300
SID SIC 41.000
SFD
TRD
D 1.351,60 SFC
RD (4) 4311 23.348
3.452,625
TRC 8951,6
C
TSD 300 TSC 300
RD (8) 41.000 RC (11) 20.000
D 4312 C
TSD SID
RD (13)
1.351,6 3.452,625
TSC SIC 16.451,6
RC (18) 41.000
RC (16) 3.452,625 SID SIC
SFD4
RD(18b)
RD (20) 12.242,6
8.528 RC (19) 8.528
SFC 15.100
TRD
TRD 6.905,25
53.242,6 TRC
TRC 26.905,25
41.000 RD (20) 4.305 RC (18b) 4.305
8.528 TRC 8.528
TSD
TSD 42.905,25
53.242,6 TSC
TSC 26.905,25
82.000 TRD 4.305 TRC 4.305
8.528 TSC 8.528
SFD
SFD 16.000 0 SFC
SFC 28.757,40 TSD 4.305 TSC 4.305
 ANEXA 1

RC (3) 16.350
D 4371 C
D
SID 4372
SIC C RC (8) 41.000
RD (11) 20.000
SID
RD SIC RC (9a) 3.000
205 RC (19) 205 RD (16) 3.452,625
(20)
RD (20) 205 RC (18b) 205
RC (12) 300
TRD
TRD 205
205 TRC
TRC 205
205
RC (20) 17.630
TSD
TSD 205
205 TSC
TSC 205
205
TRD 28.045,25 TRC 82.468

TSD 143.045,25 TSC 82.468

SFD 60.577,25 SFC 0

D 441 C
SID SIC 6.350

RD (3) 6.350 RC 0

TRD 6.350 TRC 0

TSD 6.350 TSC 6.350

D 542 C
SID SIC

RC (9b) 1.860
RD (9a) 3.000
D RC (9c)
4424 1.140
C
TRD
SID 3.000 TRC
SIC 3.000

TSD
RD (23) 3.000 TSC
1.721,1 RC 3.0000

TRD
D 1.721,1 TRC
4427 C0
TSD 1.721,1 TSC 0
SID SIC
SFD 1.721,1 SFC 0
RC (4) 668,25
RD (23) 1.336,5
RC (13) 668,25
D
TRD 4426
1.336,5 TRC C
1.336,5

SID
TSD 1.336,5 SIC
TSC 1.336,5

RD (1b) 1.188
D 4428 C RD (5) 648
D
SID 444SIC C
D 446RC (1c) C RD (9b) 360
RD (22)
SID 1.336,5 SIC 1.485 RC (23) 3.057,6
SIDD 5121
SIC C RD (10) 480
TRD
RD 1.336,50 TRC RC (18b) 1.485
5.477,6
RDSID 115.000
0 RC (1a) SIC 450
TSD
TRD 1.336,50 TSC TRC 1.485
5.477,6 RD (14) 261,6
RD (7)
TRD 3.452,625
0 TRCRC (1b) 1.188
450
SFD
TSD 00 SFCTSC 148,5
5.477,6 RD (17) 120
TSD
RD (9c) 01.140
TSC RC (2) 450
3.000
SFD 0 SFC 5.477,6 TRD 3.057,6 TRC 3.057,6
SFD 0 SFC 450
TSD 3.057,6 TSC 3.057,6
 ANEXA 1

D 6022 C D 626 C
SID SIC SID SIC

RD (6) 1.014 RC (25) 1.014 RD (17) 500 RC (25) 500

TRD 1.014 TRC 1.014 TRD 500 TRC 500

TSD 1.014 TSC 1.014 TSD 500 TSC 500

D 605 C
SID SIC D 641 C
RD (10) 2.000 RC (25) 2.000 SID SIC
TRD 2.000 TRC .2.000 RD (18) 41.000 RC (25) 41.000
TSD 2.000 TSC 2.000 TRD 41.000 TRC 41.000

TSD 41.000 TSC 41.000

D 607 C
SID SIC

RD (22) 4.455 RC (25) 4.455 D 6451 C

TRD 4.455 TRC 4.455 SID SIC
TSD 4.455 TSC 4.455 RD (19) 8.528 RC (25) 8.528

TRD 8.528 TRC 8.528

TSD 8.528 TSC 8.528

D 625 C
SID SIC

RD (9b) 1.500 RC (25) 1500 D 6452 C

TRD 1.500 TRC 1.500 SID SIC
TSD 1.500 TSC 1.500 RD (19) 205 RC (25) 205

TRD 205 TRC 205

 ANEXA 1

TSD 205 TSC 205

D 6453 C
SID SIC

RD (19) 2.132 RC (25) 2.132

TRD 2.132 TRC 2.132

TSD 2.132 TSC 2.132

D 6811 C
SID SIC

RD (21) 1.285 RC (25) 1.285

TRD 1.285 TRC 1.285

TSD 1.285 TSC 1.285

D 707 C
SID SIC

RC (4) 2.784,375
RD (24) 5.568,75
RC (13) 2.784,375

TRD 5.568,75 TRC 5.568,75

TSD 5.568,75 TSC 5.568,75

 ANEXA 1
REGISTRU - JURNAL

Nr. Data Simbol cont Sume

Document Explicaţii
crt. înreg. Debitor Creditor Debitoare Creditoare
Report
1.a 04.01 FF 12/04.01 Import mărfuri 371 % 4.950 -
- 401 - 4.500
- 446 - 450
OP 1, EC Achitare TVA în
1.b 04.01 4426 5121 1.188 1.188
1/04.01 vamă
NRCD
1.c 04.01 Recepție mărfuri 371 % 2.722,5 -
1/04.01
- 378 - 1.237,5
- 4428 - 1485
2 07.01 OP 2/07.01 Achitare rată credit % 5121 - 3.000
1621 - 2.500 -
1682 - 500 -
OP 4 și Achitare datorii
3. 07.01 % 5121 - 16.350
5/02.01 buget de stat
441 - 6.350 -
4423 - 10.000 -
4. 10.01 FF 4/10.01 Vânzare mărfuri 4111 % 3452,625 -
- 707 - 2784,375
- 4427 - 668,25
5. 12.01 FF 13/12.01 Achiziție xerox % 404 - 3.348
214 - 2.700 -
4426 - 648 -
6. 13.01 BC 3/13.01 Consum combustibil 6022 3022 1.014 1.014
7. 14.01 EC 21/14.01 Încasare creanță 5121 4111 3.452,625 3.452,625
8. 15.01 EC 21/15.01 Achitare salarii 421 5121 41.000 41.000
Acordare avans
9a. 15.01 EC 12/15.01 542 5121 3.000 3.000
trezorerie
Decont
9b. 18.01 Justificare avans % 542 - 1.860
justificativ
625 - 1.500 -
4426 - 360 -
Depunere avans în
9c. 18.01 EC 112/18.01 5121 542 1.140 1.140
cont
FF 12,
Recepție facturi
10 18.01 25/16.01 % 401 - 2.480
utilități
14/18.01
605 - 2.000 -
4426 - 480 -
11. 20.01 EC 42/20.01 Încasare creanță 5121 4111 20.000 20.000
EC 5 și OP Achitare avans către
12. 21.01 409 5121 300 300
8/21.01 furnizor
13. 22.01 FF 41/22.01 Vânzare mărfuri 4111 % 3452,625 -
- 707 - 2784,375
- 4427 - 668,25
TOTAL DE REPORTAT 112.710,375 112.710,375
 ANEXA 1
REGISTRU - JURNAL

Nr. Data Simbol cont Sume

Document Explicaţii
crt. înreg. Debitor Creditor Debitoare Creditoare
Report 112.710,375 112.710,375
Achiziție
14. 22.01 FF 3/22.01 % 401 - 1.351,6
combustibil
3022 - 1090 -
4426 - 261,6 -
BON LA Achitare furnizor
15. 22.01 401 % 1.351,6 -
ORDIN combustibil
- 409 - 300
- 403 - 1.051,6
EC 13 și OP
16. 23.01 Încasare creanță 5121 4111 3.452,625 3.452,625
62/23.01
17. 25.01 FF 142/25.01 Recepție factură % 401 - 620
626 - 500 -
4426 - 120 -
Înregistrare fond
18a. 26.01 N.C. 641 421 41.000 41.000
salarii
Înregistrare rețineri
18b. 26.01 SS 421 % 12.242,6 -
salariați
- 4312 - 4,305
- 4314 - 2,255
- 4372 - 205
- 444 - 5.477,6
Înregistrare
19 26.01 N.C. 6451 4311 8.528 8.528
contribuții unitate
6452 4371 2.132 2.132
6453 4313 205 205
EC 14 OP Achitare contribuții
20. 27.01 % 5121 - 17.630
35/27.01 la buget
4311 - 8.528 -
4312 - 4.305 -
4313 - 2.132 -
4314 - 2.255 -
4371 - 205 -
4372 - 205 -
Plan Înregistrare
21. 28.01 6811 % 1.285 -
amortizare amortizare
- 2813 - 600
- 2814 - 685
22. 28.01 NC Descărcare gestiune % 371 - 6.905,25
607 - 4.455 -
378 - 1.113,75 -
4428 - 1.336,5 -
23. 28.01 Decont TVA Regularizare TVA % 4426 - 3.057,6
4427 - 1.336,5 -
4424 - 1.721,1 -
TOTAL DE REPORTAT 212.471,65 212.471,65
 ANEXA 1

F20 -
pag. 1

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de 31.12.2014

Formular 20 -
Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorilor Nr.
rd.
201 2014
3

A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03-04+05+06) 01 33.290 5.568,75
Producţia vândută (ct.701+702+703+704+705+706+708) 02
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 33.290 5.568,75
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general si
05
care mai au in derulare contracte de leasing (ct.766* )
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct.7411) 06
2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie (ct.711+712)
Sold C 07
Sold D 08
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
09
(ct.721+ 722)
4. Alte venituri din exploatare (ct.758+7417+7815) 10
-din care, venituri din fondul comercial negativ 11
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 01+ 07 - 08 + 09 + 10) 12 33.290 5.568,75
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct.601+602- 13 1.014
7412)
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 14
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)(ct.605-7413) 15 2.000
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 16 4.455
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 19 +20) 18 51.865
a) Salarii şi indemnizaţii 1) (ct.641+642+643+644-7414) 19 41.000
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct.645-7415) 20 10.865
7.a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 22 - 21 1.285
23)
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 22 1.285
a.2) Venituri (ct.7813) 23
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 25 - 26) 24
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 25
b.2) Venituri (ct.754+7814) 26
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 27 2.000
 ANEXA 1

F20 - pag. 2

8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe

28 2.000
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624
+625+626+627+628-7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct.635) 29
8.3. Alte cheltuieli (ct.652+658) 30
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate
31
din Registrul general si care mai au in derulare contracte de leasing
Ajustări privind provizioanele (rd. 33 - 34) 32
- Cheltuieli (ct.6812) 33
- Venituri (ct.7812) 34
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd. 13 la 16 - 17 +18 + 21 + 24 + 35 62.619
27 + 32) SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
PROFITUL
- Profit (rd. 12 - 35) 36 33.290 0
- Pierdere (rd. 35 - 12) 37 0 57.050,25
9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 38
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 39
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele
40
imobilizate (ct.763)
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 41
11. Venituri din dobânzi (ct.766*) 42
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 43
Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 44
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 38 + 40 + 42 + 44) 45
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile
46
financiare deţinute ca active circulante (rd. 47 - 48)
- Cheltuieli (ct.686) 47
- Venituri (ct.786) 48
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666*-7418) 49
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 50
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 51
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 46 + 49 + 51) 52
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
- Profit (rd. 45 - 52) 53 0 0
- Pierdere (rd. 52 - 45) 54 0 0
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):
- Profit (rd. 12 + 45 - 35 - 52) 55 33.290 0
- Pierdere (rd. 35 + 52 - 12 - 45) 56 0 57.050,25
15. Venituri extraordinare (ct.771) 57
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 58
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:
- Profit (rd. 57 - 58) 59 0 0
- Pierdere (rd. 58 - 57) 60 0 0
 ANEXA 1

F20 - pag. 3

VENITURI TOTALE (rd. 12 + 45 + 57) 61 33.290 5.569

CHELTUIELI TOTALE (rd. 35 + 52 + 58) 62 62.619
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit (rd. 61 - 62) 63 33.290 0
- Pierdere (rd. 62 - 61) 64 0 57.050,25
18. Impozitul pe profit (ct.691) 65
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 66
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
- Profit (rd. 63 - 64 - 65 - 66) 67 33.290 0
- Pierdere (rd. 64 + 65 + 66 - 63) 68 0 57.050,25

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

La acest rând (rd.19) se cuprind si drepturile colaboratorilor, stabilite potrivit

legislatiei muncii, care se preiau din rulajul debitor al contului 621 „Cheltuieli cu
colaboratorii”, analitic „Colaboratori persoane fizice”.
 ANEXA 2

NOTĂ DE RECEPŢIE Şl CONSTATARE DE DIFERENŢE

Data Contact Factură Cont
Număr
Ziua Luna Anul Nr.______________ Nr.___________ creditor
document Cod furnizor Cod primitor
Comandă Aviz de
……………
însoţire
1 04 01 2015 401/01 12/04.01 401
   
Subsemnaţii, membrii comisiei de recepţie, am procedat la recepţionarea valorilor materiale furnizate de ………………………………………………..
…………………………………………………….. din ……………………… cu vagonul/auto nr. ……………………………………………………………………...
documente însoţitoare …………………. delegat ...........................................constatându-se următoarele:

Preţ de
achiziţie Valoare la preţ de
Cantitate Recepţionat Adaos comercial TVA
Nr. Denumirea bunurilor Cont unitar+ vânzare inclusiv TVA
Cod U/M conform
crt. recepţionate debitor adaosul
documente Cant. Preţ Total Totală Unitară Totală
Unitar comercial Unitară
achiziţie (6x8) (7+8) (6x11) (10+11) (6x13)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1. Telefoane 371 1 buc 20 20 123,75 30,9375 618,75 154,6875 37,125 742,5 191,8125 3836,25
2. Televizoare 371 2 buc 5 5 495 123,75 618,75 618,75 148,5 742,5 767,25 3836,25

  TOTAL X X X X X X X 1237,5 X X 1485 X  7672,5

Comisia de recepţie Primit în gestiune
Numele
Numele şi prenumele Semnătura Semnătura Data Semnătura
şi prenumele
       
           
 ANEXA 2

FACTURĂ

Furnizor:SAMSUNG ELECTRONICS Cumpărător: S.C. SAMSUNG

CO LTD Nr. Facturii: 12 ELECTRONICS ROMANIA S.R.L.
Nr.ord.reg.com:125225215 Nr.ord.reg.com: J/40/7668/2012
C.I.F.:7257266
Nr Denumirea U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoare
C.I.F.: RO22694272
Sediul: (ziua, luna, anul): 04.01.2015
crt RUE DE BASTILLE
produselor sau a 24 (fara T.V.A) - €Sediul:
- T.V.A
ȘOS BUCUREȘTI-PLOIEȘTI 172-
Județul: PARIS, FRANCE
serviciilor -€- 176 -€-
Capital social: 252154255 Județul: BUCUREȘTI
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
Cod IBAN: FR24 584B RDG1 2345 Capital social: 25.000 RON
1. 12345
6789 Telefon Buc 20 25 € 500IBAN:
Cod € RO73 BRDE 441S V705 1039
Banca: BRD Group societe generale
2. Televizor Buc 5 100 € 4410
500 €19%
CotăBanca:
T.V.A. BRD

1000 €

Semnatura de primire Total de plata

(col. 5+col.6) 1000 €

FACTURĂ

Furnizor: S.C. SAMSUNG ELECTRONICS Cumpărător: S.C. ALTEX ROMANIA S.R.L.

ROMANIA S.R.L. Nr. Facturii: 4 Nr.ord.reg.com: J40/8039/2013
Nr.ord.reg.com: J/40/7668/2012 C.I.F.: RO2864518
Nr RO22694272
C.I.F.: Denumirea U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoare 1C
Sediul: BD POLIGRAFIEI
(ziua, luna, anul): 10.01.2015
crt produselor sau a
Sediul: ȘOS BUCUREȘTI-PLOIEȘTI 172- (fara T.V.A) -lei- T.V.A
Județul: București
176 serviciilor -lei- -lei-
Capital social: 255141
Județul:
0 BUCUREȘTI1 2 3 4 Cod IBAN: RO88 ABNA
5(3x4) 6 4100 2641 0016
Capital social: 25.000 RON 9583
Cod IBAN: RO73 BRDE 441S V705 1039 Banca: RBS Bank (Romania) S.A.
4410
Banca: BRD Cotă T.V.A. 19%
 ANEXA 2

Nr Denumirea U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoare

crt produselor sau a (fara T.V.A) -lei- T.V.A
serviciilor -lei- -lei-
1. TELEFON BUC 6 154,6875 928,125 222,75
2. TELEVIZOR BUC 3 618,75 1856,25 445,5

2784,375 668,25

Semnatura de primire Total de plata

(col. 5+col.6) 3452,625

FACTURĂ

Furnizor: S.C. DANTE INTERNATIONAL Cumpărător: S.C. SAMSUNG

S.R.L. Nr. Facturii: 13 ELECTRONICS ROMANIA S.R.L.
Nr.ord.reg.com: J40/372/2002 Nr.ord.reg.com: J/40/7668/2012
Nr RO14399840
C.I.F.: Denumirea U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoare
C.I.F.: RO22694272
(ziua, luna, anul): 12.01.2015
crt ȘOS
Sediul: produselor
VIRTUȚIIsau148a (fara T.V.A) -lei- T.V.A
Sediul: ȘOS BUCUREȘTI-PLOIEȘTI 172-
serviciilor
Județul: BUCUREȘTI -lei- 176 -lei-
Capital
0 social: 1542536
1 2 3 4 Județul: BUCUREȘTI
5(3x4) 6
Cod IBAN: RO24 BACX 0000 0000 3143 Capital social: 25.000 RON
0310 Cod IBAN: RO73 BRDE 441S V705 1039
Banca: HVB BANK 4410
Cotă T.V.A.
Banca: BRD19%
 ANEXA 2

Nr Denumirea U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoarea Valoare

crt produselor sau a (fara T.V.A) -lei- T.V.A
serviciilor -lei- -lei-
1. XEROX BUC 1 2700 2700 648

2700 648

Semnatura de primire Total de plata

(col. 5+col.6) 3348
ANEXA 3
ANEXA 3