'ZCANICA ROCILOR C A lE i DIC UJCKAK1 t'KsiU l iuti

1. PROPRIETĂŢI FIZICE

1.1 ANALIZA GRANULOMETRICĂ

Studiul geomecanic al rocilor sedimentare argiloase-nisipoase se bazează pe

determinarea procentuală a dimensiunilor particulelor constituente. Separarea pe
fracţiuni granulare se prezintă după cum urmezâ:

Tabel 1.1.
Dimensiu­ 0,005mm 0,05 mm 2mm 20mm 200rnrn
nile 0.2ir,ni 0.5 mm
" articulelor
Denumirea fin mijlociu mare
fracţiunii Argiă P ra f Pietriş Bolo Blo
granu­ Nisip văniş curi
le metrice
'■lezoda de Analiză Analiză granulometricâ Analiză granulometricâ
analiză granulome- prin cernere pe site prin cernere pe ciururi
granu­ trică prin j
le-metrică sedimentare
J-Izsa probei 70 100 g 100-200 g 1000-2000g 5000g
stare
i^scată

Dimensiunile predominante ale particulelor ce compun o rocă sedimentara,

.'.pun tipul de analiză granulometricâ. precum şi cantitatea de material a unei

1.1.1 Analiza granulometricâ prin cernere

Pregătirea probei: Analiza prelucrează probe ne/tulburate aduse în stare

Ă. Uscarea se face în etuvă la 105”+ 2"C. Dacă proba prezintă coeziune
'.uală/structurală), aceasta se distruge fie prin dizolvarea liantului în soluţie

o nat de. Litiu, fie prin mojarare.

care simt insolite de talger şi capac ş? care aicăiu ii-.-,c împreuna o

,'Uunaiă mecanic sau manual. Aranjarea silelor se face in ordinea

Uoare a dimensiunilor ocliiurilor (raportul lor optim fiind cuprins intre
Durata minimă a cernerii este de 10 minute pentru acţionare mecanică
şi 15 minute pentru acţionare manuală, Se consideră că cernerea este bine
efectuată atunci când de pe fiecare sită, prin cernere manuală, după 1 minut, nu
se recuperează mai mult de 1% din masa iniţială a probei. După efectuarea
cernerii, se cântăreşte materialul rămas pe fiecare sită, împreună cu aceasta, din
care se scade tara sitei.

Verificare. Pentru validarea analizei, trebuie ca suma cantităţilor rămase pe

fiecare sită (inclusiv pe
Tabel 1.2.
p * (% din talger), să nu depăşească
Diametrul Cantitatea de material M a vă n d mai mult de 1% din masa
sitelor d rămasă pe site diametrul
(mm) totală a probei. Dacă }e
< d)
(1) (2) (3) (4) talger s-a adunat o can­
(g) p (% fa ţă
titate ce depăşeşte 10% d.n
de M)
1,2 2 1 99 masa totală a probt-i,
0,5 25,8 12,9 86,1
analiza prin cernere trebu ie
0,25 91,7 45,85 40,25
0,16 31,6 15,8 24,45 completată cu o analiză
0,1 19,9 9,95 14,5 prin sedimentare, (subcap.
0,063 11,8 5,9 8,6
Cutie 15,7 7,85# 1.1.3).
Sumă(q) 198,5 99,25 Exprimarea rezultatelor.
Pierderi 1,5
Se face sintetic într-un
prin
cemere(q) tabei de forma cel ii
Pierderi 0,75## #<10%
prezentat mai sus.
prin ##< 1 %
cemere(%) Reprezentări grafice: se
( M masa totală a probei în stare uscată 200 g)
trasează pe formula re
tipizate, care au în abscisă valorile diametrelor (mm), la scară logaritmică, iar m

ordonată valorile procentelor la scară normală. Pe baza datelor din tabelul 1.2., se

pol construi două reprezentări grafice: h is to g ra m a ş i cu rb a c u m u la tiv ă .

vizualizează repartiţia procentuală a cantităţilor de material

râmase pe fiecare sită. Se construieşte cu coloanele (!) şi (3). pornind de .a

diametrele cele mai mici. Astfel prima treaptă se va extinde de la diametrul silei
celei mai fine spre stânga, până la prima limită între fracţiunile granulare, şi se
va înălţa eu procentul de material rămas în cutie, ş.a.m.d. (se recomandă ca o

2
 S C A N ir \ ROCILOR C AIET DE LUCRĂRI PRACTICE

treaptă să nu se suprapună peste o limită de fracţiuni granulometrice).

Denumirea rocii se va da după fracţiunea pe care se extinde cea mai înaltă
treaptă. în exemplul dat este vorba de un nisip mijlociu.

Curba cumulativă: uneşte punctele obţinute prin reprezentarea pe acelaşi

formular semilogaritmic a datelor din coloanale (1) şi (4). Fiecărui diametru de

sită, coloana (1)1i corespunde o valoare din coloana (4) ce reprezintă procente Le
din masa totală a probei cu diametrul mai mic decât al sitei respective (care au
trecut prin sita respectivă). Curba este asimptotică la procentele de 1% şi 100 %.
în continuare se extrag procentele pe care se extinde curba pe domeniul fiecărei
fracţiuni granulometrice, procentul maxim imprimând denumirea exactă a rocii,
în exemplul dat compoziţia granulometricâ este alcătuită din: 14 % nisip mare,
46 % nisip mijlociu, 34 % nisip fin şi 6 % praf, în consecinţă roca se va numi

nisip mijlociu-fin.
Pentru roci nisipoase, de pecurba cumulativă sepoate determina

coeficientul de neuniformitate :

un = ^ (n )
d-10
în care :d60este diametrul corespunzător procentului de 60 %, de pe curba

cumulativă:

dlu(diametru efectiv) este diametrul corespunzător procentului de 10 %

de pe curba cumulativă,
în funcţie de valoarea acestui coeficient, din punct de vedere granulometr ic

vom avea :

© nisip uniform 1 < Un < 5;

o nisip de uniformitate medie 5 < Un < 15;

o nisip neuniform Un > 1 5

d . 0 37
în exemplul prezentat U„ =- —— = 5,28 . deci este un nisip uniform.
d Uj 0.07

i . î . 2 Analiza grannlometrică prin sedimentare

Pregătirea probei: Analiza prelucrează probe ne/tulburate aduse in stare

uscată, prin încălzire în etuva la 105"+ 2°C, până La o masă constantă M. ca e
sunt în prealabil cernute pe o sită de 0,05 mm. Dacă materialul este coeziv, se
procedează aşa cum s-a arătat anterior pentru îndepărtarea coeziunii. Proba
propriu zisă este antrenată cu apă într-un cilindru cotat de 100 ml, la care se
adaugă soluţie de silicat de sodiu ca dispersant al sistemului. Se agită manual
sau mecanic, până la omogenizarea suspensiei.

Analiza propriu ^zisă: Se urmăreşte determinarea diametrului echivalent al

particulelor ce se sedimentează la un moment t, coroborându-se legea lui Stokes

(de determinare a vitezei de sedimentare a unei particule într-un mediu fluid de
vâscozitate cunoscută) cu principiul metodei areo metrului (de determinare a
densităţii unui fluid cu ajutorul densimetrelor tip Casagrande etalonate la 20°C).
în acest scop :

« se fac citiri (r), pe tija areometrică calată de la 0,995 la 1,03 g/cmJ, la

1 min, 5 min, 30 min, 1 h,,..24 h;

® se calculează citirea redusă R = (r-l)1 0 3;

® se aplică corecţia de menise (AR), specifică fiecărui areometru, rezultând

citirea corectată R =R+AR;

• având în vedere că modificările de densitate a suspensiei sunt foarte

sensibile la temperatură, se aplică o ultimă corecţie de temperatură C t
Aceasta se stabileste experimental pentru fiecare tip de areometru în
parte, pentru temperaturi cuprinse între 10° şi 30° C, putând lua valori
< 0, în raport cu temperatura standard de 20"C.
Exprimarea rezultatelor: Se face de asemenea sintetic sub forma tabelului 1.3.

Tabel 1.3.

| Nr Timpul Citire Citire Citire Tempe Corecţia R'+Ct d P (%' 1

j crt de sedi­ efectivă redusă corectată ratura de tempe (mm)
mentare r R- ratură 1
R '= TCC)
1 t(sec) (r -l)ld ' R + \R (Ct) j
S 1 | 4' 1,031 31.0 : 31.4 13 - 1.0 30.4 0.04 9 6 ,5o 1
'2 15' 1,029 23,0 I 29,4 13 i - 1.0 0.02 90.3 l ;
1 3 6b ' 1,025 25,0 25.4 ; A
I ~x - 0,9 2 4 .5 0,009 77.91 }
165' 1,0202 20,2 20,6 17 - 0.5 20,1 0,005 63.92 î
4
1 5 10 h 1,0132 13,2 13,6 13 - 1,0 12,6 0.0021 40,071
 Tabel 1.4.
M=200 q din c are M cernere = 153 q şi M sedimentare =47 g; ps-2,65 g/cm 3; AR= 0,4
CER/ JERE SEDIMENTARE
d 9 P p* Nr t r R R' T Ct R+ d p*
(mm) pe sită (%) (%) cit °C Ct (%)
0,63 32 16 84 1 3' 1,0257 25,75 26,15 13 -1 25,15 0,04 20,2
0,3 34 17 67 2 4' 1,0199 19,93 20,33 14 0,9 19,43 0,03 ~l5^>
0.2 24 12 55 3 6' 1,0128 12,8 13,2 17 0,5 12,7 0,02 10,2
0,1 34 17 38 4 7 3 0 " 1,0098 9,8 10,2 17 0,5 9,7 0,0015 7,8
0,5 28 14 24
Cutie 47 23,5 -

Sumă 199 99,5

Pier 1 >10%
deri g
Pier 0,25 **< 1 %
deri % t.

Tabel 1.5.
A/= 80 q din care M cernere = q ş iM sedimentare = g, ps 2,65 g/cm s; AR= 0,4
CERNERE SEDIMENTARE
ci 9 P p* Nr t r R R' t Ct R+ d p*
(mm) De sită (%) (%) crt Ct (%)
0,1 6.4 8 92 1 7' 1,0319 31,9 32,3 17 -0,5 31,8 0,03 64
0,06 8 10 82 2 50' 1,0195 19,5 19,9 17 -0,5 19,4 0,01 39
Cutie 65 81* - 3 4h 1,0146 15 15 17 -0,5 14,5 0,005 29
Sun ia 79,4 99 - 4 15h 1,0086 9 9 17 -0,5 8,5 0,002 17
Pier­ 0.6 *> 1 0 %
deri CI
Pier 0.75 **< 1 %
d e ri(y:
 Fig. 1.1. Sondaj nr.
M o d u l de lu cru ...ce.i'im r.ii...................
O p e r a t o r ............................................................... Proba nr.
D a ta ........................................................... GRANULOZITATE COMANDA. Adâncimca
Datele din tabel se referă la o probă având ps= 2,7 g/cm:: şi a cărei masă în stare

uscată este M = 50 g. Citirile s-au efectuat cu un areometru a cărui corecţie de

menise AR = 0,4, şi pentru care s-au stabilit corecţiile de temperatură din

tabelul 1.3. Rezultatele analizei astfel prelucrate (R'+Ct) vor fi folosite în două
scopuri:

1. pentru aflarea diametrelor echivalente ale granulelor (d) ce se sedimentează

la timpul t (la care s-a efectuat citirea), se foloseşte nomograma Casagrande

(în care se înlocuieşte un algoritm de calcul cu o succesiune de operaţii
grafice, executate în ordinea indicată de cheia nomogramei). în Jîgural2. este
redat modul în care s-au dedus diametrele pentru numerele curente 1 şi 4.

2. pentru calcularea cantităţii (procentuale p*)de particule aflate încă n

suspensie la momentul t (cu diametre mai mici dacât cele determinate la

punctul 1), este folosită relaţia:

p(%) = — ( R'+Ct) A-2-)

ps - I M
Cu perechile de valori d şi p* astfel calculate, se construieşte curba

cumulativă (figLL), de pe care se vor extrage procentele din fiecare fracţiune

granulometrieă. Pentru exemplul prezentat argila se găseşte In proporţie de 64 /’o
şi praf în proporţie de 34 %, nisip în proporţie de 2 %.

1.1.3 Analiza granulometricâ combinată.

Dacă proba analizată este o rocă nisipoasă, care prin cernere a prezentat

un procent >10 % din M, de granule având diametrul d< 0,05 mm, determinarea
se completează cu o analiză prin sedimentare, un astfel de exemplu este

prezentat în Jigura 1.3., curba a, care a fost trasată pe baza datelor din
tabelul 1.4., în care avem 86 % nisip şi 14 % praf.

De asemenea, dacă după prepararea unei probe argil oase şi cernerea ci pe

sita cea. mai fină, a fost reţinută o cantitate >10% din M. analiza prin sedimentare

sc completează cu o analiză prin cernere (jigura 13. curba b, tabelW). Conform

acestei curbe cumulative proba conţine 29 % argilă; 48 % praf, .şi 23 % nisip.
Având la dispoziţie compoziţia granulometricâ exactă, stabilită prin
metodele prezentate anterior, denumirea rocii se obţine folosind diagrama