FACTOR DE STABILITATE

f
FS  FS  1,  

FACTOR DE INSTABILITATE LA ALUNECARE
1
Km  Fm   0;1
FS
FACTORI CARE DETERMINA PROBABILITATEA DE
PRODUCERE A ALUNECARII DE STABILITATE

1. FACTORUL LITOLOGIC
2. FACTORUL GEOMORFOLOGIC
3. FACTORUL STRUCTURAL
4. FACTORUL HIDROLOGIC SI CLIMATIC
5. FACTORUL HIDROGEOLOGIC
6. FACTORUL SEISMIC
7. FACTORUL SILVIC
8. FACTORUL ANTROPIC
 FACTOR DE INSTABILITATE LA ALUNECARE

Ka  Kb  Kc  Kd  Ke  K f  K g  Kh 
Km 
6

K i   0;1
h
K m  0,408 K a  K b  K i
i c
Ka
 Relief plan-orizontal sau
Relief caracteristic
slab înclinat (zone de Relief de tip colinar,
zonelor de deal şi de
luncã, terase de caracteristic zonelor
munte, puternic afectat
acumulare, terase de piemontane şi de podiş,
de vãi tinere, de multe
eroziune, interfluvii de fragmentat de reţele
ori de tip torenţial,
formã platã ş.a.) afectat de hidrografice cu vãi
având versanţi cu
Kb GEOMOR-
procese de eroziune
nesemnificative, vãile care
ajunse într-un stadiu de
maturitate relativ
pante relativ mari. Vãile
2. subsecvente
FOLOGIC alcãtuiesc reţeaua scãzut, mãrginite de
favorizeazã alunecãrile
hidrograficã, fiind versanţi cu înãlţimi şi
de teren pe suprafeţele
într-un avansat stadiu de înclinãri medii şi mari.
de strat.
maturitate.
Unghiul de înclinare al Unghiul de înclinare al Unghiul de înclinare al
versantului,  versantului,  versantului, 
o o o

< 3o 3 – 5o 5 – 8o 8 – 12o 12 – 15o > 15o

 Structuri geologice caracteristice ariilor
geosinclinale în facies de fliş şi
Structuri de roci magmatice, formaţiunilor de molasã din
metamorfice sau sedimentare depresiunile marginale, structuri
geologice stratificate, puternic cutate şi
neafectate sau slab afectate dislocate, afectate de reţele dense de
Majoritatea structurilor
de procese de deformaţii suprafeţe de stratificaţie, clivaj şi
geologice cutate şi faliate, fisuraţie, orientate paralel cu
plicative (diverse tipuri de
3.
Kc STRUCTURAL
cute) sau disjunctive (falii,
afectate
suprafeţe
de
de
fisuri şi
clivaj,
suprafeţele versanţilor şi cu înclinãri
mai mici decât versanţii, roci cu
structurã glomerularã sau afectate de
fisuri, şariaje ş.a.). Elementele
structuri diapire, zone ce oglinzi de fricţiune. În aceastã
microstructurale (suprafeţe de categorie pot fi cuprinse şi pachetele
marcheazã fruntea
stratificaţie, clivaj, fisuraţie, de roci din partea superioarã a “rocii de
pânzelor de şariaj. bazã” în care, datoritã decomprimãrii,
boudinaj etc.) lipsesc sau, suprafeţele de rezistenţã scãzutã
dacã existã, sunt orizontale (stratificaţie, clivaj, fisuraţie) au suferit o
relativã relaxare, ceea ce duce la
sau aproape orizontale. reducerea rezistenţelor mecanice ale
masivului de rocã.
 Zone în general aride şi
Cantitãţi moderate de Precipitaţii medii anuale de
semiaride cu precipitaţii medii
precipitaţii (300 – 500 mm peste 500 mm coloanã de
anuale scãzute (sub 300 mm
coloanã de apã). Coeficienţii apã, suprafeţele de teren în
coloanã de apã). Coeficienţi de
de scurgere se încadreazã în mare parte sunt lipsite de
scurgere de ordinul 0,05–0,10.
limitele 0,10 – 0,30. Vãile zone împãdurite. În timpul
Debitele care se scurg pe albiile
principale din reţeaua precipitaţiilor lente, de lungã
râurilor, ale cãror bazine
4.
Kd HIDRO-
LOGIC ŞI
hidrografice se extind în zonele
de dealuri înalte şi de munte, în
hidrograficã au atins stadiul
de maturitate în timp ce
duratã, existã posibilitatea ca
o cantitate mare de apã sã se
CLIMATIC afluenţii acestora se aflã încã infiltreze în roci. La
mare parte sunt dependente de
în stadiul de tinereţe. În precipitaţiile rapide se produc
precipitaţiile cãzute în aceste
timpul viiturilor se produc scurgeri pe versanţi,
zone. Pe albiile râurilor
eroziuni atât verticale cât şi favorizând procesele de
predominã procesele de
pe orizontalã. Importante eroziune şi transportul de
sedimentare, eroziunea
transporturi şi depuneri de debite solide. Coeficientul
producându-se numai lateral, în
aluviuni. scurgerii mai mare de 0,30.
timpul viiturilor.

Nivelul liber al apei Nivelul apei freatice,
în general, se
freatice se aflã la situeazã la adâncimi
adâncime mare. mai mici de 5 – 6m.
Gradienţii hidraulici ai Curgerea apei freatice
HIDRO-
5. Ke GEOLOGIC curgerii apei are loc la gradienţi
subterane sunt mici (i hidraulici moderaţi (i =
< 0,1) iar forţele de 0,1 – 0,3). Forţele de
filtraţie pot influenţa
filtraţie sunt sensibil starea de
neglijabile. echilibru a versanţilor.
Capetele stratelor acvifere din versanţi
sunt acoperite de material deluvial slab
permeabil. La baza deluviului
acţioneazã subpresiuni. Izvoare şi
emergenţe de apã pe versanţi,
îndeosebi la baza acestora. Forţe de
filtraţie semnificative datorate curgerii
apei din interiorul versanţilor cãtre
suprafaţã. Acumulãri de apã în deluvii
şi zona superficialã a rocii de bazã
datoritã infiltraţiilor pe verticalã
provenite din precipitaţii. În aceastã
zonã (deluviu + partea superficialã a
rocii de bazã) se poate acumula apã
sub formã de pungi şi lentile care
formeazã o structurã acviferã captivã,
sub formã de “volburã”. Un astfel de
acvifer poate avea un rol important în
ceea ce priveşte starea de echilibru a
versanţilor (mãreşte greutatea
volumicã şi reduce rezistenţa la
forfecare a pãmânturilor din zona
adiacentã suprafeţei terenului).
Acviferele tip “volburã” au caracter
sezonier şi joacã un rol destabilizator
asupra echilibrului versanţilor în
perioadele care urmeazã unor
precipitaţii de lungã duratã, topirii
zãpezilor sau în timpul cutremurelor.
6.
Kf SEISMIC
(scara
Intensitate
seismicã mai Intensitate seismicã de Intensitate seismicã mai
M.S.K.)
micã de gradul 6. gradul 6 – 7. mare de gradul 7.
 Pãdurea acoperã cel Între 20 şi 80 % din
puţin 80 % din suprafaţa suprafaţa versanţilor
versanţilor. Majoritatea este acoperitã de Gradul de acoperire a
7. Kg SILVIC arborilor, ajunşi la pãdure. Arborii, cu versanţilor cu pãduri
maturitate, au densitate vârste şi densitãţi este mai mic de 20 %.
optimã şi aparţin speciilor diferite, aparţin unui
de foioase. numãr mare de specii.
 Versanţi afectaţi de o reţea
Pe versanţi nu sunt Pe versanţi sunt executate densã de conducte de
construcţii importante. o serie de lucrãri alimentare cu apã şi
Reţelele de distribuţie a (platforme de drumuri şi de canalizare, drumuri de
apei, de canalizare, de cale feratã, canale de trafic greu, cãi ferate,
8. Kh ANTROPIC transport auto şi feroviar,
coastã, cariere ş.a.) cu
extindere limitatã şi pentru
canale de coastã, cariere,
depozite de haldã,
ca şi lacurile de care s-au executat lucrãri construcţii grele ş.a.
acumulare care ar putea corespunzãtoare de Existenţa lacurilor de
influenţa versanţii, consolidare şi protejare a acumulare care pot umezi
lipsesc. versanţilor la alunecare. versanţii în partea
inferioarã.
 RISCUL ASOCIAT ALUNECARILOR DE TEREN

RM  K m VPM RU  K m VPU

RM rata de risc pentru pierderile materiale exprimatã în lei

RU rata de risc pentru pierderile umane, exprimatã numeric

Km factorul de instabilitate la alunecare

vulnerabilitatea elementelor expuse riscului:

V •ZERO-alunecarea nu influenteaza elementul expus
•UNU -alunecarea distruge alementul expus;
PM valoarea pierderilor materiale (exprimatã în lei)
PU numãrul de morţi rezultat în urma producerii alunecãrii