Modul infinitiv numeste actiunea (a citi, a lucra, a merge, a vorbi) avand ca marca

specifica prepozitia "a".

Infinitivul are 2 forme :

a) Infinitivul scurt pe care il intalnim in diferite moduri predicative;
Voi citi ( mod indicativ, timp viitor simplu)
As citi ( mod conditional optativ, timp prezent)
Nu citi ( mod imperativ, forma negativa)

b) Infinitivul lung.
Se recunoaste prin sufixul "re"

a scrie => scriere

a vorbi => vorbire
a citi => citire

Astfel verbul la infinitiv se substantivizeaza.

citirea, vorbirea, scrierea.

Infinitivul are 2 timpuri :

a) Prezent (a citi)
b) Perfect (a fi citit)

Functii sintactive :

a) Subiect : Este usor a scrie.

b) Nume predicativ : Povestea este despre a darui. / Cuvantul este a invata.
c) Atribut verbal : Bucuria de a darui este unica. Teama de a vorbi l-a marcat.
Cuvantul a invata nu trebuie trecut cu vederea
d) Complement direct : Vantul poate transcrie multe. Stiu a vorbi frumos.
e) Complement prepozitional : Vorbim despre a pleca.
f) c.c.m : Vorbeste fara a gandi.
Fara a scrie nu pot merge la scoala.
g) c.c.t : Inainte de a vorbi, gandesc.
h) complement circumstantia de scop ( cu ce scop, in ce scop \ c.c.s) : Merg la
biblioteca pentru a citi.
i) c.c.z ( din ce cauza, din ce pricina \ complement circumstantial de cauza ) : La
sanctionat prentru a nu fi respectat regulile.

De la terminatiile de infinitiv se stabilesc cele 5 conjugari :

- conjugarea I - "a" : a desena; a lua;
- conjugarea a II-a - "ea" - a avea;
- conjugarea a III-a - "e" - a face; a zice; a spune;
- conjugarea a IV-a - "i" - a vorni; a gandi; a fi;
- conjugarea a V-a - "î" - a hotara;

Am mers. - a merge - conjugarea a III-a

Vorbind. - a vorbi - conjugarea a IV-a
Fusese. - a fi - conjugarea a IV-a

Modul gerunziu

Arata actiunea in desfasurare si se recunoaste prin sufixele "ind" si "and".

Fiind; mergand; lucrand; citind; mancand; etc.

Functii sintactice :
a) subiect - Se aude vorbind.
Se vede fulgerand.
b) nume predicativ - Steagurile sunt fluturande.
Ochii sunt plangand.
c) atribut verbal - Pisicile mieunand anunta o cearta.
d) atribut adjectival - Pisicile mieunande
Steagurile flturande impuneau solemnitate.
e) complement direct ( pe cine, ce ) - Am auzit plangand.
f) complement prepozitional ( despre ce, pentru ce, la ce ) - M-am saturat lucrand
la proiect.
g) complement circumstantial de timp ( cand ) - Mergand la plimbare l-am intalnit
pe el.
h) c.c.m - El venea cantand.
i) c.c.z ( din ce cauza, din ce pricina) - Temandu-se de vreme nu a iesit din casa.
( din ce cauza nu a iesit din casa)

Supin

Infatiseaza actiunea in mod general, ca destinatie sau ca scop, fiind alcatuit din
prepozitiile
a) de
b) la
c) pentru + participiu
d) despre
e) spre

de citit; la cules; pentru scris; despre citit;

Functii sintactice :
a) subiect : E usor de invatat.
b) nume predicativ : Cartea este de citit.
Problema este de rezolvat.
c) atribut verbal : Masina de spalat este veche.
Tema de facut cere atentie.
d) complement direct : Aveam de lucrat la proiect
e) complement prepozitional ( de ce ) : M-am saturat de vorbit.
f) c.c.l (unde) : Merg la Arad.
g) c.c.t. (Cand) : Inainte de citit imi fac temele.
h) c.c.m : Este mai bine la secerat.

Modul participiu

Se recunoaste dupa sufixele : s sau t si arata actiunea suferita de un obiect.

Functii sintactice :
a) atribut adjectival : Copilul educat este apreciat.
Cartea citita m-a ajutat.
Proiectul facut a fost bun.
b) nume predicativ (nu trebuie sa poata urma dupa el de cineva) : Pomii sunt
inverziti.