Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La sfârşitul secolui XIX, noul regat acum independent se schimba fundamental, se deschide, se modernizeaza
Noua suveran se apleaca asupra artelor, ea insasi fiind scriitoare sub Pseudonimul Carmen Silva.
Seratele Muzicale sunt preced aproape zilnic iar Palatul regal, Palatul Cotroceni si Pelesul fiind gazdele unor
renumiți scriitori, muzicieni, pictori, arhitecți și oameni de teatru printre care poetul Vasile Alecsandri, pictorul
Nicolae Grigorescu sau compozitorul George Enescu
Suverana se așeza personal la pian, fiind înconjurată de „adolescentul” George Enescu; maestrul violoncelist D.
Dinicu; domnișoara Assan, cântăreață, și de alți muzicieni bucureșteni.
Regina Maria a preluat mostenirea Elisabetei, intrunirile artistice avand loc in Sufrageria regală, locul unde se
tineau cele trei baluri anuale, stil Adam(Neoclacicism Britanic) cu casete cupolate pe tavan, un stil promovat de
regina. Locatiile preferata ale Reginei pt. seratele artistici au fost Castelul Bran si Paltul de la Balcic
Apare societatea de salon, ce oferea celor mai instariti posibilitatea de a organiza propriile baluri, serate si cercuri
artistice. când se impune jazz-band-ul, foxtrotul, shimmy-ul, dansuri venite de peste ocean. Salonul cândva
aristocratic s-a multiplicat în replici mai mici, în majoritatea reşedinţelor interbelice.
Casa Manu, Casa Otelesanu, Casa Filipescu, primeau în saloanele sale scriitori și oameni politici, precum
I.Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu,
Asa Lahovary acolo unde chiar Cella Delavrancea organiza astfel de serate muzicale, la care chema lume
bună, oameni de litere, muzicieni. Se serveau tot felul de prăjiturele, de sendviciuri. La început erau
prezentate tinerele speranţe muzicale, care îşi făceau numărul
Palatul Cantacuzino, de pe Calea Victoriei, acolo unde seratele găzduite de Maruca „bântuie” și acum.
Locul povestii eterne a iubirii dintre Maruca Si George Enescu, intrerupta adeseori de Nae Ionescu
Palatul Mogosoaia – Martha Bibescu renoveaza edificiul si il transforma într-o „reședință unică în Țara
Românească și probabil în tot răsăritul Europei“Saloanele ei artistice erau frecventate de cei mai importanți
oameni ai timpului, dar și de aristocrația europeană.
3. Arta di cafenele
Perioada interbelică este cea mai prolifică din punct de vedere literar din literatura noastră. Nicolae Manolescu o
numește epoca marilor scriitori (Sadoveanu, Rebreanu, Pillat, Camil Petrescu, Ion Barbu, George Călinescu, V.
Voiculescu, Ionel Teodoreanu, Hortensia Papadat Bengescu etc.)
Tradiţionalism- „ Sămănătorul” reprezentanţi: Iorga,Vlahuţă, Coşbuc, Şt. O. Iosif, Cezar Petrescu, Cezar Petrescu,
Rebreanu, Goga, Arghezi, Blaga
Peles(00), Bran03, Casa Enescu20, Ateneu, 23,27 Caru cu Bere, Bran3.09, Peles 3:30
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arta_rom%C3%A2neasc%C4%83_%C3%AEn_secolele_XIX_
%C8%99i_XX#Pictura
Casa Enesci
http://www.romania-muzical.ro/articol/perioada-interbelica-i-o-istorie-subiectiva-a-muzicii-
romaneti/2002491/3001/1
https://liceunet.ro/epoci-perioade-literare/perioada-interbelica
http://www.geocities.ws/ana/
Casa Enescu