CURS 2

Principiile sistemului judiciar

Principiile sistemului judiciar specific unui stat democratic au in vedere,

in spatiul comunitar european crearea unui spatiu de libertate, securitate si
justitie.
Pentru o mai buna functionare a unui sistem judiciar, corespunzator unui
stat democratic trebuie avute in vedere reguli fundamentale care releva
importanta serviciului public al justitiei in interesul cetatenilor. De aceea
putem avea in vedere pe de o parte principii de organizare a unui sistem
judiciar iar pe de alta parte principii de functionare ale acestuia.
Definim principiile de organizare a justitiei, putem retine ca acestea
reprezinta principii care au incidenta asupra organizarii sistemului
jurisdictionar intern si care confera puterii judecatoresti prerogativele
constitutionale intr un stat de drept.
DEF!!! Principiile de functionare ale justitiei sunt acele principii necesare
solutionarii litigiilor ori a cererilor unor persoane fizice sau juridice de drept
public sau privat de catre instantele de judecata prin intermediul carora statul
le ofera garantia desfasurarii unui proces echitabil.

I. PRINCIPII DE ORGANIZARE

1. Principiul autonomiei instantelor judecatoresti.

Ca si putere publica, autoritatea judecatoreasca trebuie sa fie autonoma
pentru a oferi justitiabililor garantia unei bune justitii dar si pentru indeplinirea
functiei sale jurisdictionare intr-un stat de drept
Sistemul judecatoresc din Romania, asa cum am amintit este compus dintr
un numar determinat de instante judecatoresti a caror activitate este
recunoscuta prin dispozitiile art 126 aln 1 din Constitutie si in mod semnificativ
in continutul legii 304/2004 privind Organizarea sistemului judiciar in Romania.
In cadrul acestor instante, functioneaza numai magistratii dar si personalul
auxiliar (grefier, arhivali) . Insa conceptul de autonomie se refera in special la
activitatea magistratilor care functioneaza in cadrul instantelor de judecata.

De asemenea un alt aspect al autonomiei are in vedere autonomia financiara a

instantelor judecatoresti. Parte din aceasta autonomie este asigurata prin
dispozitiile legii 304/2004.

2. Principiul descentralizarii instantelor judecatoresti.

Cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie care isi are sediul in Bucuresti,
celelalte sunt repartizate pe intreg teritoriul tarii.
Principiul vizeaza faptul ca instantele de judecata functioneaza in localitatea
determinata prin lege intr-un sediu public si stabil prin care i se recunoaste o
autonomie jurisdictionara individuala.

3. Principiul independentei, impartialitatii si inamoviabilitatii.

Independenta si impartialitatea se realizeaza prin reducerea cat mai mult
posibil a influentei factorului politic.
Independenta puterii judecatoresti este reprezentanta de Inalta Curte de
Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti. Rolul Consiliului Superior al
Magistraturii este unul esential in asigurarea independentei si impartialitatii
judecatorului.
Impartialitatea judecatorului reprezinta modul in care acesta respecta
egalitatea de sanse a partilor in baza probelor administrate cu ocazia
desfasurarii activitatii jurisdictionare si care este fundamentul solutiei asupra
litigiului intervenit intre acestea, fara nicio imixtiune exterioara.
Aceasta independenta si impartialitate este garantata prin inamovibilitatea
judecatorilor dar si printr-o rigurioasa delimitare a atributiilor celorlalte puteri
existente intr-un stat de drept .
 inamovibilitatea= principiul potrivit caruia un magistrat nu poate fi
detasat, promovat sau transferat fara acordul dau. Acest principiu se
regaseste in Legea 303/2004
 4. Principiului dublului grad de jurisdictie.
Sistemul judecatoresc din Romania are stabilita o structura ierarhica sub
forma piramidala. La baza ei in functie de obiectul material al litigiului
identificam jurisdictiile primei instante, instantele de apel sau dupa caz cele de
recurs.
Principiul dublului grad de jurisdictie creeaza un sistem de control judiciar
prin care hotararile instantelor inferioare sunt supuse controlului judecatoresc
de catre instantele superioare.

5. Principiul colegialitatii jurisdictiilor.

O hotarare poate fi pronuntata de un singur judecator sau de majoritatea
unui complet de judecatori.
In Romania functioneaza colegialitatea jurisdictiilor atunci cand completul
de judecata e format din 2 sau mai multi judecatori.
Colegialitatea reprezinta o garantie a indeplinirii unei bune justitii in sensul
ca asigura independenta judecatorilor in fata justitiabililor. Hotararea
pronuntata reprezinta o opinie colectiva care ar putea elibera un singur
magistrat de anumite consecinte.
In Romania functioneaza sistemul judecatorului liber in cazul in care sunt
solutionate litigiile in prima instanta. Principiul colegialitatii este intalnit in
cazul in care sunt solutionate apelurile deoarece completul va fi format din 2
judecatori iar recursul din 3 judecatori cu exceptia cazurilor in care legea
prevede altfel.

6. Principiul specializarii instantelor de judecata.

Acest principiu este unul controversat deoarece daca ar fi respectat in
Romania ar trebui sa existe instante specializate. Principiul se regaseste prin
intermediul sectiilor specializate din interiorul instantelor de judecata.
Existenta acestor sectii la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la curtile de apel si
la tribunale poate fi considerata o respectare partiala a principiului specializarii
instantelor.
 O instanta are in componenta urmatoarele sectii:
- Sectia 1 civila si de propriatate intelectuala
- Sectia 2 civila
- Sectia penala
- Sectia de contengios administrativ si fiscal.
In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie vom mai identifica suplimentar
si sectiile unite.

II. PRINCIPII DE FUNCTIONARE

1. Principiul liberului acces la justitie

Reprezinta fundamentul organizarii orcarui sistem judiciar democratic,
liberul acces la justitie are o valoare constitutionala in dreptul intern. Potrivit
art 21 aln 1 principiul liberului acces la justitie este garantat de stat oricarui
justitiabil care sesizeaza instantele nationale.

2. Principiul gratuitatii justitiei.

Serviciul public al justitiei comporta costuri de functionare atat pentru
personalul acestuia cat si pentru logistica necesara desfasurarii acestei
activitati.
In materie civila principiul gratuitatii justitiei este reglementat prin
dispozitiile OG 51/2008 privind ajutorul judiciar. Potrivit acestui act normativ,
persoanele care nu pot sustine un proces civil pot beneficia de ajutor judiciar
pentru plata onorariului avocatului, executorului judecatoresc,taxe de timbru
etc.
In materie penala, dreptul la aparare al fiecarui inculpat este garantat.
Potrivit principiului gratuitatii justitiei atat in materie civila cat si penala
 statul asigura unei persoane liberul acces la justitie iar pe de alta parte
dreptul la aparare.

3. Principiul disponibilitatii in cadrul procesului civil

Confera partilor dreptul ca instantele sa se pronunte in limitele in care au
fost investite prin cererea catre chemarea in judecata si prin eventualele cereri
reconventionale sau de intervente a partilor implicate intr un proces civil.

4. Principiul oficialitatii in cadrul procesului penal

Potrivit caruia actele necesare desfasurarii acesui proces se indeplinesc din
oficiu iar principiul este specific procesului civil ca si mijloc sau mecanism
judiciar recunoscut partilor de a sesiza o instanta de judecata. Acest principiu
are o valoare consacrata in continului art 24 alin1 si 2 . Potrivit acestui text
continutul juridic al dreptului la aparare se infatiseaza sub doua acceptiuni, una
materiala si cealalta formala.
In sens material mai larg dreptul la aparare cuprinde intregul complex de
drepturi si garantii procesuale care sunt instituite de lege pentru a da
posibilitate partilor sa-si apere interesele .
In sens formal dreptul la aparare inseamna dreptul partilor de a isi angaja
un aparator.

5. Principiul dreptului la aparare

Are o valoare universala dar numai in materie penala. Dreptul la aparare
poate fi asigurat doar prin solicitarea ajutorului judiciar

6. Principiul egalitatii.
Din momentul in care un justitiabil a recurs la sesizarea unei instante de
judecata cu actiune acesta trebuie sa beneficieze in timpul derurarii procesului
de toate garantiile fundamentale de procedura. Egalitatea sau echitatea ofera
partilor unui proces posibilitatea de a si apara drepturile fara nicio diferentiere
intre acestea.
Acest principiu se aplica atat in faza de judecata cat si de executare silita a
unei hotarari judecatoresti.

Potrivit jurisprudentei putem retine o serie de subprincipii corespunzatoare

acestui principiu:

a. Limba in care se desfasoara procesul

b. Egalitarea armelor - acest subprincipiu aplicabil cu precadere
cauzelor scoate in evidenta faptul ca o parte sa aiba posibilitatea
de a expune cauza sa in conditii rezonabile care sa nu o poate
dezavantaja intr o maniera apreciabila in raport cu partea adversa.
c. Principiul contradictionalitatii - ingaduie partilor din proces sa
participe in mod activ si egal la prezentarea, argumentarea si
dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii procesului.
- acest subprincipiu ofera partilor
posibilitatea sa combata sustinerile
facute de fiecare dintre ele si sa si
exprime opinia asupra intiativelor
instantei de judecata in scopul
stabilirii adevarului si al pronuntarii
unei hotarari egale si temeince.
d. Obligatia instantei de a motiva hotararea judecatoreasca - acesta
obligatie incumba judecatorului din 2 argumente esentiale:
A. Prezentarea motivelor care au stat la baza pronuntarii hotararii
respective va permite justitiabililor verificarea faptului ca
judecatorul a examinat in mod temeinic pretentiile si mijloacele
procedurale invocate de ei.
B. Ofera posibilitatea partii interesate sa exercite o cale legala
superioara de atac impotriva solutiei pronuntate de instanta.

7. Principiul publicitatii
 Presupune informarea persoanelor de rezultatul dezbaterilor judiciare care
intra in competenta organelor si permite partilor (in procesul civil) posibilitatea
de a face cunostinta cu materialele din dosar.

8. Principiul celeritatii
Permite partilor sa cunoasca daca au beneficiat de o justitie promta si
eficienta. Acest principiu rezulta din art 6 paragraf 1 din DUDO si are in vedere
notiunea de termen rezonabil. Judecarea procesului intr un termen rezonabil
dar si executarea silita a unui titlu executoriu reprezinta elementele
substantiale ale procesului echitabil.