CURS I

Organizarea sistemului juridiciar

I. Consideratii generale privind justitia si sistemul judiciar
in statul de drept -conceptul de justitie
Justitia poate avea mai multe conotatii in functie de contextul utilizat. Viata
sociala si ordinea juridica a unui stat fac din acesta o personificare a
corectivitatii,o lume a actiunilor.
Justiţia poate prezenta mai multe acceptiuni in functie de contextul in care
este utilizata. Perceptia conceptului de justitie din partea profanilor in drept poate
fi total opusa sau partial inteleasa fata de cea a juristilor sau de a practicienilor in
drept. De aceea putem afirma ca justitia reprezinta ceea ce este idealmente just si
conform exigentelor de echitate in raport cu un motiv sau un interes. In acest sens
justitia exprima un sentiment,o virtute,un ideal . In sensul tehnicii juridice
notiunea de justitie poate fi definita ca fiind ansamblul institutiilor insarcinate
cu solutionarea ( dupa parcurgerea unei proceduri echitabile), a litigiilor
care pot opune persoanele intre ele sau impotriva autoritatilor, dar si
autoritatile impotriva persoanelor.
Scopul justitiei este consacrat constitutional art 124 alin.1 in sensul ca justitia se
infaptuieste in numele legii,iar alin 2 al textului amintit invoca faptul ca justitia este
unica,impartiala si egala pentru toti. Intre notiunea de drept si cea de justitie exista o
corelatie naturala fara de care una fara cealalta nu poate subzista.
In momentul de fata singura activitate care se bucura de atributele unei
jurisdictii care intra in competenta autoritatii desemnate sa transeze un litigiu si care
se bucura de jurisdictio si imperium este instanta de judecata. Jurisdictio reprezinta
puterea de a judeca iar imperium puterea de a ordona si a impune prin hotararea
pronuntata. De aceea putem afirma ca justitia ca serviciu public se realizeaza numai
de catre instantele de judecata. Singura activitate care excede acestui principiu o
reprezinta procedura arbitrala.
Procedura arbitrala este caracterizata prin desemnarea de catre partile
interesate a unor simplii particulari denumiti arbitrii,care nu sunt investiti de lege cu
autoritatea functiei statale identice cu cea de magistrat intrucat le este recunoscuta
numai competenta de jurisdictio.

II. Scurta prezentare a sistemului judiciar din Romania si a

partenerilor acestuia
Serviciu public al justitiei in Romania este administrat prin intermediul
Ministerului Justitiei sub responsabilitatea ministrului justitiei iar garantul
independentei justiei potrivit art 133 alin 1 este CSM. Importanta puterii
judecatoresti este data in primul rand de Constitutia Romaniei art 126 scoate in
evidenta faptul ca justitia se realizeaza prin Inalta Curtea de Casatie si Justitie si prin
celelalte instante judecatoresti stabilite de lege . Astfel putem afirma ca activitatea
serviciului public al justitiei sau sistemul judiciar din Romania este compus din :

Puterea judecatoreasca
- sistemul judecatoresc ,care are atributii de judecata si care
cuprinde urmatoarele:
1. Inalta Curte de Casatie si Justitie ( reprezinta instantasuprema cu
competenta materiala si teritoriala generala)
2. Curti de Apel ( in numar de 16, din care una militara, ce cuprind in raza
lor teritoriala 2 sau mai multe judete )
3. Tribunalele ( 42 la numar ) - cate unul pentru fiecare judet ( cu
tribunalul judetului Ilfov) ; la care se adauga 5 tribunale specializate
respectiv , Tribunalul pentru Minori si Familii Brasov , Tribunalul
Comercial Cluj, Tribunalul Comercial Arges, Tribunalul Comercial
Mures .
- acestora pot fi adaugate si cele 4 tribunale
militare: Bucuresti,Cluj, Timisoara , Iasi
4. Judecatoriile ( in numar de aproximativ 188 ) , doua sau mai multe
in fiecare judet
5. Parchetele de pe langa instante
- pe langa fiecare curte de apel , tribunal ,
tribunal pentru minori si familie
,judecatorie , instante militare dar si pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie
functioneaza Cate un parchet.
- sediul parchetelor se afla in localitatile in
care se afla instantele judecatoresti pe langa
care functioneaza si au aceeasi competenta
teritoriala cu acestea. Parchetele militare sunt
constituite pe aceleasi principii.

6. Consiliul Superior al Magistraturii

- rolul acestuia este recunoscut in Constitutie dar si in legea 304/2004 privind
organizarea judiciara in Romania
- atributiile CSM sunt mentionate in art 134 din Constitutia Romaniei dar si in
prevederi mai largi statuate in dispozitiile legii 317 /2004 privind Consiliul
Superior al Magistatrurii,republicata.

Ministerul Public
In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele societatii si
apara ordinea de drept precum si drepturile cetatenilor.
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in
parchete in conditiile legii. Parchetele functioneaza pe langa instantele de
 judecata , conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politie
judiciare , in conditiile legii .
Reprezinta organul de specialitate al administratiei publice aflat in
subordinea guvernului care asigura elaborarea, aplicarea strategiei si
programului de guvernare in vederea unei bune functionari a justitiei. In
continutul HG 652 din 29 Iunie 2009 modificata , privind organizarea si
functionarea Ministerului Justitiei sunt mentionate cele mai importante dispozitii
privind rolul acestuia in sistemul judiciar din Romania.

Autoritatile partenere ale sistemului judiciar din Romania pot fi urmatoarele :

1. Ministerul Afacerilor Interne - acestia prin reprezentantii sai au
atributii de ordine si siguranta publica ce cuprind activitati desfasurate
prin structuri specializate potrivit competentei .
2. Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti - executorii
judecatoresti potrivit legii 188/2000 potrivit executorii judecatoresti sunt
investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public
- Acestia pun in executare hotarari
judecatoresti si acte carora legea le
recunoaste un caracter executoriu
dar indeplinesc si alte activitati cu
caracter judiciar sau extrajudiciar
potrivit legii.
3. Uniunea Nationala a Barourilor de Avocati din Romania( UNBR)
-profesia de avocat ocupa un loc important ca partener al sistemului
judiciar din Romania iar activitatea exercitata de catre acesti profesionisti
este considerata o garantie a dreptului la aparare recunoscut cetatenilor
din Romania potrivit art 24 alin 2.
- In Romania rolul avocatului este
esential deoarece acesta pe langa
faptul ca aduce o garantie a dreptului
la aparare cetatenilor din Romania
poate exercita diferite atributii care sa
vina in sprijinul justitiabililor.
4. Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania( UNPR) - Rolul
notarului public ca partener al sistemului judiciar din Ro rezida din
dispozitiile legii 36 /1995 a notarilor publici si a activitatii notarilor .

Alte institutii sau specialisti care au activitati incidente , ca si parteneri ai sistemului

judiciar din Romania :
 Institutul National de Expertiza Criminalistica
 Institutul de Medicina
 experti judiciari
 traducatori
Functiile justitiei

Aplicarea corecta a principiului separatiei puterilor in stat face ca raporturile

dintre cele 3 functii legislativa , executiva si judecatoreasca sa nu creeze divergente
de ordin constitutional.
Dintotdeauna functiile justitiei au coincis cu activitatea menita sa apere
interesele generale si ordinea de drept a unei societati. Aceasta activitate este cea mai
importanta functie a justitiei si constituie activitatea jurisdictionala. De aceea functiile
justitiei pot viza urmatoarele :
 functia justitiei ca activitate statala
 functia justiei ca act independent
 functia justitiei ca serviciu public

 functia justitiei ca activitate statala

- ii atribuie acesteia un monopol de stat in acest domeniu
- fata de aceste aspecte prezenta functie implica 3 consecinte esentiale :
 nici o alta autoritate decat instantele judecatorestil egal instituite nu pot infaptui
justitia, prin pronuntarea unei hotatari care se bucura de autoritatea locului
judecat si de forta executorie.
 justitia este un monopol al statului , iar statul este obligat sa imparta justitia
atunci cand se solicita acest lucru.
 executarea silita ca interes public se intareste numai prin agentii investiti de stat
cu asemenea atributii.

• functia justiei ca act independent

- aceasta functie rezida din statutul pe care il aucategoria de organe statale cu
atributii in indeplinirea ei
- astfel in Constitutie se consacra in mod express independenta judecatorilor , dar
din normele care compun statulu acestora ( art 27, 125 ) se deduce si
impartialitatea lor.
- Daca judecatorii sunt independenti si impartiali atunci si instantele judecatoresti
pot fi la fel
- pe de alta parte independenta justitiei este afirmata si in art 133 alin 1 din Const
dar si in art 152 alin 1 care stabileste limitele revizuirii Constitutiei , iar
impartialitatea ei se gaseste in continutul art 124 alin 2 din Const

• functia justitiei ca serviciu public

- aceasta functie poate fi privita din 2 sensuri : organizare si activitate
- Organizare: serviciu public al administratiei este compus dintr o serie de
autoritati care au atributii diferite si care formeaza prin reprezentantii sai un
Corp specializat al corpului
- Activitate: are ca scop constituirea unor garantii procesuale si procedurale
justitiabililor, asigurandu le acestora solutionarea cauzelor fara partinire.
Principiile justitiei ca serviciu public
Ultima modificare: 19:56