Sunteți pe pagina 1din 6

1. Definiti pomicultura si prezentati importanta ei.

Pomicultura este ştiinţa care se ocupă cu studiul biologiei, ecologiei şi tehnologiei de


cultură a speciilor pomicole, fiind o ramură a horticulturii, cu pondere importantă din
punct de vedere economic şi social.
Pomicultura are o importanţă economică şi socială deosebită, contribuie la
îmbunătăţirea hranei populaţiei, constituie sursă de venituri prin dezvoltarea comerțului
intern și extern, reprezintă sursă de materii prime pentru industria alimentară și alte
industrii (prin folosirea producției secundare), folosește eficient fondul funciar, contribuie
la, ameliorarea peisajului, la combaterea eroziunii, a poluării aerului, asanarea unor noxe,
poluanţi chimici, fonici etc.

2. Prezentati caracteristicile decorative ale speciilor


pomicole.
Speciile pomicole decoreaza primavara prin flori, vara si toamna prin frunze si fructe.

3. Prezentați criteriile de clasificare a speciilor


pomicole și clasificarea.
Datorită multitudinii de specii, de soiuri și sortimente este nevoie de realizarea unor
clasificări, astfel identificăm:

1) Clasificarea sistematica (botanica sau taxonomica).


2) Clasificarea dupa habitus
3) Clasificarea dupa particularitatile biologice ale fructului (din punct de vedere
pomicol)
4. Care sunt funcţiile organelor hipogee?

4) Absorbţia apei şi a substanţelor hrănitoare.


5) Transportul (sau conducerea) substanţelor absorbite către frunze
6) Respiraţia
7) Depozitarea
8) Sinteza primară a unor compuşi organici
9) Conversia sau sinteza substanţelor bioactive
10) Secreţia
11) Înmulţire vegetativă
12) Substanţe aleopatice
5. Care sunt părţile componente ale tulpinii pomilor?
Părțile componente ale tulpinii pomilor sunt: trunchiul şi coroana cu ramuri, muguri, frunze,
flori şi fructe.

Ce este tulpina pomilor şi câte feluri este ea din punct de


vedere al originii?

Tulpina este organul vegetativ ce se dezvoltă din altoi (la pomii obţinuţi prin altoire, când
altoirea se face la colet) sau din embrionul seminţei (la pomii obţinuţi pe cale
generativă). Pomii propriu-zişi au o singură tulpină, iar arbustoizii şi arbuştii dezvoltă mai multe
tulpini din zona coletului.

Din punct de vedere al originii tulpina este de 2 feluri:

1.embrionară, când provine din tulpiniţa embrionului şi se întâlneşte la pomii înmulţiţi pe cale
generative;

2.mugurală, când provine dintr-un mugure şi se întâlneşte la pomii obţinuţi pe cale vegetativă
(marcotaj, butăşire, altoire, microînmulţire).

6. Ce este coletul pomilor şi cum se numeşte el la pomii


obţinuţi din sămânţă? Dar la cei obţinuţi pe cale
vegetativă?
Locul de trecere de la rădăcină la tulpină poartă numele de colet. Pomii obţinuţi din
sămânţă au colet tipic, iar cei obţinuţi pe cale vegetativă au un colet convenţional.
7. Clasificaţi mugurii după poziţia lor pe ramură.

1. Muguri terminali (asezati in varful ramurii);

2. Muguri subterminali asezati imediat sub mugurii terminali

3. Mugurii laterali (plasati lateral pe ramura (se formeaza la subsoara frunzelor)

8. Definiți mugurii terminali. Cum evoluează mugurii


terminali?

Mugurii terminali sunt situaţi în vârful ramurilor anuale şi îndeplinesc funcţia de creştere şi
prelungire (muguri vegetativi), sau de rodire (mugurii micşti).
Din muguri terminali sau muguri deveniti terminali in urma taierii iau nastere Ramurile
terminale (ramuri de prelungire). Ramurile terminale sunt mai viguroase şi asigură creşterea în
volum a coroanei.

9. Definiți mugurii subterminali. Cum evoluează


mugurii subterminali?

Mugurii Subterminali sunt aşezaţi imediat sub mugurii terminali. Din mugurii subterminali se
formeaza ramurile concurente. Ramura concurentă este prima ramură laterală subterminală, care
tinde să concureze în creştere ramura de prelungire (ramura terminala), de aceea se înlătură la
formarea scheletului.

10. Definiți și clasificați mugurii laterali. Cum


evoluează mugurii laterali?
Mugurii laterali (axilari) sunt plasaţi lateral pe ramură (se formează la subsoara frunzelor) şi
descresc ca mărime de la vârf către baza ramurii.
Aşezarea mugurilor axilari, pe ramură este solitară la măr, păr, cireş, vişin, etc., în grupuri de
câte 2-3 la prun şi piersic, sau 3-8 la cais. În cadrul grupului mugurele
central este vegetativ, iar cei laterali, suplimentari, floriferi.
11. Definiți mugurii laterali principali și stipelari.
Mugurii axilari pot fi: solitari sau grupati
Mugurii multipli pot fi formaţi din grupe de muguri din care unul este principal (aşezat la mijloc)
şi ceilalţi aşezaţi în jurul mugurelui principal (muguri stipelari).
Mugurii stipelari pot şi aşezaţi colateral (deoparte şi de alta a mugurelui terminal) sau serial (pe
aceiaşi linie cu mugurele principal

12. Definiți mugurii adventivi.


Mugurii adventivi apar in orice loc pe tulpina si radacina si au rol de a reface organele pierdute.
Mugurii adventivi se dezvolta in alt loc decat cel normal.

13. Clasificaţi mugurii după ciclul evolutiv.


1.normali- se formează în cursul unei perioade de vegetaţie şi evoluează în lăstari în anul
următor;
2. Precoci – se formează şi evoluează în lăstari în acelaşi an în care s-au format şi dau naştere la
lăstari anticipaţi;
3. Dorminzi – evoluează în lăstari după doi sau mai mulţi ani, sau rămân în stare latentă toată
viaţa pomului. La sfârşitul perioadei de rodire din aceşti muguri apar lăstarii lacomi.

14. Cum evoluează mugurii dorminzi și care este


evoluția lor?

Mugurii dorminzi sunt muguri axilari, incomplet dezvoltaţi, situaţi la inserţia ramurilor şi
constituie rezerva de muguri a pomului. Din ei se formează ramurile lacome.
Mugurii dorminzi evoluează în lăstari după doi sau mai mulţi ani, sau rămân în stare latentă toată
viaţa pomului. La sfârşitul perioadei de rodire din aceşti muguri apar lăstarii lacomi.

15. Ce sunt mugurii micşti şi la ce specii se


întâlnesc?
Mugurii micsti sunt muguri de rod, acestia dau nastere la lastari si flori. Mugurii micsti sunt
intalniti la speciile samantoase si dau nastere la lastari si flori sau inflorescente cu 5-7 flori la
mar si pana la 8-9 flori la par. Mugurii micşti evoluează într-o rozetă de frunze şi o inflorescenţă
cu 5-7 flori (la măr, păr), într-un lăstar şi o floare (la gutui).

16. Clasificaţi mugurii după organele pe care le


generează.
Dupa organele pe care le genereaza, mugurii pot fi de 3 feluri:
Floriferi – din ei se formeaza flori;
Micsti – dau nastere la lastari si flori;
Vegetativi – dau nastere la lastari.

17. Definiți și caracterizați mugurii vegetativi.


Mugurii vegetativi (de creştere) au dimensiuni mai mici, au vârful ascuţit şi baza lărgită, aspect
conic. Acestia sunt formati din primordii de frunze şi muguri. Din ei se formează
întotdeauna lăstari sau rozete de frunze.

18. Definiți și caracterizați mugurii floriferi. La ce


specii se întâlnesc?
Mugurii floriferi dau nastere la flori sau inflorescente, au dimensiuni mai mari, au forma de
butoiasi cu varful rotunjit, bombati la mijloc si strangulati la baza;
Mugurii floriferi pot evolua într-o floare, la piersic, cais şi migdal, o inflorescenţă cu
2-5 flori la prun, cireş şi vişin.

19. Definiți și caracterizați mugurii micști. La ce


specii se întâlnesc?
Mugurii micşti evoluează într-o rozetă de frunze şi o inflorescenţă cu 5-7 flori (la măr,
păr), într-un lăstar şi o floare (la gutui).
20. Definiți și caracterizați lăstarii. Din ce fel de
muguri se formează ramurile lacome?
Lăstarii sunt organe vegetative ce se formează din mugurii vegetativi, micşti,
dorminzi şi adventivi şi poartă pe ei frunze.
Creşterea lăstarilor începe primăvara, odată cu dezmuguritul pomilor, şi se termină la căderea
frunzelor (toamna), când devin ramuri.

După poziţia şi modul de evoluţie al mugurilor


care îi generează lastarii pot fi:
a) terminali (de prelungire) - iau naştere din mugurii terminali;
b) concurenţi - iau naştere din mugurii subterminali;
c) laterali - iau naştere din mugurii axilari;
d) anticipaţi (lacomi) - iau naştere din mugurii precoci şi dorminzi.

Ramurile lacome se formează din muguri adventivi şi dorminzi. Ramurile lacome se formează,
de regulă, în faza de bătrâneţe a pomului.

21. Clasificaţi ramurile din coroana unui pom în


funcţie de rolul lor.
După vigoarea şi funcţiile pe care le îndeplinesc, ramurile se clasifică în:
- a) ramuri de schelet;
- b) ramurile de semischelet;
- c) ramuri de rod (garnisire)