Sunteți pe pagina 1din 3

85.

Sămânță este un organ al plantelor superioare (închis în fruct) care conține embrionul care, în
condiții prielnice, se poate dezvolta o nouă plantă.
Importanța ei in pomicultură: înmulțirea unor soiuri care își reproduc prin semințe caracteristicile
specifice și care se cultivă pe rădăcini proprii.

86. Anatomia și morfologia seminței:


-forma seminței este variabilă, fiind un caracter în recunoașterea speciilor. Pot fi: sferice,
reniforme,piriforme, lrnticulare.
-mărimea semințelor diferă, de la semințe extrem de mici , la semințe mari ( la castan-Aesculus
hippocastanum), sau foarte mari la nucul de cocos(Cocos nucifera).
-greutatea semințelor este variabilă în funcție de mărimea lor.
-culoarea semințelor poate fi: albă, galbenă, neagră, brună,marmorată, etc..

87. Ciclul de viață reprezintă totalitatea schimbărilor morfologice și fiziologice parcurse de pomi
parcurse de pomi și arbuștii fructiferi de la formarea zigotului și embrionului până la moartea
acestora.

88. Creșterea – mărirea treptata ca rezultat al proceselor vitale din organism.


Dezvoltarea- trecerea prin diferite faze/fenofaze.

89. Perioadele de vârsta sunt:


- perioada embrionară – începe cu fecundarea ovulului și durează până la germinarea seminței
-perioada juvenilă-de tinerețe sau de creștere
-începutul rodirii – de la apariția primelor fructe până la obținerea recoltelor maxime
-perioada de mare producție-apariția recoltelor mari care se mențin timp îndelungat
-diminuarea rodirii- odată cu Micșorarea constantă a recoltelor
-perioada de declin-perioada de Bătrânețe

90. Perioada embrionara începe cu fecundarea ovulului și durează până la germinarea seminței,
exteriorizată până la alungitea radicelei. După fecunadare are loc formarea rlementelor constitutive
ale seminței: embrionul și cotiledoanele. Completa formare a acestora marchiază maturitatea
morfologică, care are loc pe planta mamă. Totuși semințele pomilor nu pot germina în condiții
favorabile de umiditate și temperatură deoarece nu au ajuns la maturitatea fiziologică(sunt în
repaus). Semințele pomilor au nevoie de temperaturi de 1-4gradeC, de umiditate de cca. 30% și de
aerisire. În tehnologia pomicolă, condițiile necesare postmaturarii se realizează prin procesul de
denumit stratificare.

91. Perioada juvenilă începe cu germinarea semințelor, concretizată prin alungirea rădăcinii sau cu
pornirea în vegetație a altoiului și se încheie cu apariția primelor flori și fructe. Aceasta se
caracterizează prin creșterea puternica atât a sistemului ridicular cât și a părții aeriene a pomilor. In
perioada de tinerețe pomi au creșteri viguroase, care pot depăși 1-1,5 m. Polaritatea și dominanța
apicală se manifestă puternic, lăstarii au tendința de creștere verticală. In aceasta perioadă se
exacută lucrările de: taieri de formare a cotoanei, fertilizarea, irigarea, tratamente fitosanitare,
instalarea sistemelor de susținere.

92. Perioada de mare producție incepe odată cu apariția recoltelor mari, care se mențin timp
îndelungat la aproximativ același nivel și se termină când Recoltele încep sa scadă an de an, fără a
mai reveni la nivelul anterior. Fructificarea este procesul predominant, motiv pentru care se mai
numeste și “rodire”. Ramurile de schelet se arcuiesc sub greutatea rodului și formează arcade de
rodire. Concomitent cu apariția de noi ramuri de rod, cele apărute în tinerețe încep sa se usuce
aproximativ în ordinea în care au apărut. Îmbătrânirea și uscarea avansează an de an către exteriorul
coroanei motiv pentru care este denumtă “ uscare centrifugă”.
Tehnologia aplicată urmărește asigurarea fructificați regulate prin aplicarea îngrașămintelor și apei în
cantități optime precum si prin normarea producției de fructe( rărirea).

93. Dininuarea rodirii apare odată cu Micșorarea constantă a recoltelor de la un an la altul și se


încheie cu încetarea completă a rodirii. În prima parte a acestei perioade, rodirea încă mai este
funcția principală, dar creșterile vegetative sunt foarte slabe, procesul de înnoire provizorie nu mai
are loc. Partea a doua a acestei perioade este denumită pe scurt: uscare-rodire-creștere. Lucrările
aplicate urmăresc asigurarea pomilor cu substanțe nutritive și apă, menținerea stării de sănătate a
pomilor ca și in perioada precedentă.

94. Ramurile lăcomie apar în perioada a 4-a de vârstă: diminuarea rodirii.

95. Factorii care influențează intrarea pe rod a pomilor sunt:


- aplicarea unor operații tehnice, cum ar fi: incizia inelară, strangularea și torsionarea, împiedică
circulația sevei elaborate și provoacă acumularea de substanțe hidrocarbonate deasupra locului
intervenției, favorizând formarea mugurilor de rod
- reducerea sistemului radicular micșorează absorbția apei și a substanțelor minerale și favorizează
inducția florală prin schimbarea raportului între hibrizii de carbon și substanțele minerale
- altoirea pe portaltoi de vigoare scăzută , cu sistem radicular mai puțin dezvoltat are ca efect
intrarea rapida pe rod.

96. Fanofazele sunt:


Fenofazele inițiale ale organelor vegetative:
-formarea mugurilor vegetativi-mugurii vegetativa se formează in timpul primăverii și verii la
subsuoara frunzelor pe lăstarii in creștere . Acești sunt mai mici decât cei de rod, au vârful ascuțit,
baza lărgită și o structură alcătuită dintr-un con de creștere , primordial de frunze și de muguri.
Fenofazele inițiale ale organelor de rod:
-inducția antogrnă-faza de început a formarii mugurilor de rod, apare ca o perioada de pregătire
fiziologică , care face posibilă transformarea mugurilor vegetativi in muguri de rod
-diferentierea mugurilor de rod-apariția primordiilor florale
Starea de repaus-după formare mugurii vegetativi și de rod intră in repaus, ca urmare a adaptării
speciilor pomicole de climat temperat la condițiile din timpul iernii
Fenofazele finale ale organelor vegetative:
-dezmugurirea și începutul creșterii -incepe cu umflarea mugurilor și durează pana la apariția
primelor frunze timpice
-creșterea intensă a lăstarilor-are loc o activitate intensa de producere și de alungire a internodurilor
neformate
-încetinirea și încetarea creșterii lăstarilor-incepe când sporul de creștere al lăstarilor de la o zi la
alta este in scădere și durează pana la încetarea creșterii Marcată prin formarea mugurelui terminal
-maturarea țesuturilor și pregătirea pomilor pentru iernare-incepe cu formarea mugurelui terminal
și de încheie prin căderea frunzelor
Fenofazele finale ale organelor de rod:
-înfloritul și legarea fructelor- incepe cu umflarea mugurilor de rod
-creșterea fructelor- incepe cu legarea fructelor și se încheie la intrarea fructelor in pârgă
-căderea fiziologică-desprinderea fructelor insuficient dezvoltate, cu putine semințe sau cu semințe
seci
-maturarea fructelor-incepe de la intrarea fructelor in pârgă și se încheie cu atingerea calitatilor
organoleptice maxime.

97. Fenofazele inițiale ale organelor de rod sunt:


-inducția antogenă
-diferențierea mugurilor de rod
98. Fenomenul de inducție antogenă-faza de început a formarii mugurilor de rod, apare ca o
perioada de pregătire fiziologică , care face posibilă transformarea mugurilor vegetativi in muguri de
rod. Sfârșitul acestei fenofaze este marcat de apariția primordiilor de flori sub forma unor
protuberanțe, vizibile microscopic. Pe parcursul acestui proces factorii de mediu acționează asupra
pomilor și artiștilor și determină formarea unui mesager biochimic, care induce expresia genelor
infloritului din meristemul vegetativ. Perioada in care are loc inducția diferă in funcție de specie, dar
și de condițiile climatice.

99. Fenofazele inițiale ale organelor vegetative:


Formarea mugurilor vegetativi- mugurii vegetativa se formează in timpul primăverii și verii la
subsuoara frunzelor pe lăstarii in creștere . Acești sunt mai mici decât cei de rod, au vârful ascuțit,
baza lărgită și o structură alcătuită dintr-un con de creștere , primordial de frunze și de muguri.

100. Perioada de repaus a pomilor- după formare mugurii vegetativi și de rod intră in repaus, ca
urmare a adaptării speciilor pomicole de climat temperat la condițiile din timpul iernii. Fenomenul se
manifesta prin lipsa creșterilor organelor epigee, a fotosintezei și prin sporirea rezistenței la ger.

101. Fenofazele finale ale organelor vegetative sunt:


- dezmugurirea și începutul creșterii
-creșterea intensă a lăstarilor
-încetinirea și încetarea creșterii lăstarilor
-maturarea țesuturilor și pregătirea pomilor pentru iernare

102. Factorii care influențează rezistența la ger a pomilor sunt formarea membranelor celulare,
apariția staratului de suber pe lăstari și depunerea continua a substanțelor de rezervă, necesarul de
azot scade și creste necesarul de potasiu, care contribuie la coacerea lemnului și sporește rezistența
la ger .

103.

104.

105. Clasificarea speciilor pomicole in funcție de de cerințelor fata de lumină:


-cu cerințe mari: nucul, piersicul, caisul, cireșul
-cu cerințe mijlocii: mărul,parul, gutuiul, prunul, vișinul
-cu cerințe reduse: alunul, zmeurul, coacăzul, agrișul,afinul, căpșunul