Sunteți pe pagina 1din 10

Vesa Petru cls :12 C

Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord

Numele oficial este Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord ( Unighted
Kingdom of Great Britain and Northern Irland).

Este asezata in Europa Occidentala . Statul insular cuprinde Tara Galilor – Wales
(20.768 km2), Soctia- Scotland (78.775 km2), Irlanda de Nord – Northern Irland (14.120km2),
Anglia – England (130.441 km 2). Se invecineaza la sud cu Marea Manecii, in est cu Marea
Nordului, in vest cu Marea Irlandei, SV si NV cu Oceanul Atlantic. Teritoriul acestui arhipelag
se desfasoara pe circa 11° latitudine ( intre 60°50’ si 49°57’ latitudine N ) si 9° longitudine
( intre 1°16’ longitudine E si 8°5’ longitudine V ).
Vesa Petru cls :12 C

Relief

Acest arhipelag este constituit din insula propiu-zisa ( Marea Britanie ) si peste 450 de
insule de mici dimensiuni. Tarmurile sunt crestate in Nord cu Golfuri adanci numite firth
(fiorduri), tarmul sud-estic este mai jos cu faleze calcaroase. Teritoriul statului este format din
doua unitati morfostructurale : una de campie si podis in sud si est si alta muntoasa Nordica si
Vestica. Cele doua unitati sunt separate de o linie imaginara ce uneste New Castle in Nord Est si
Exter in Sud Vest. In arhipelagul Britanic se intalnesc edificii montane ce apartin de 3 sisteme de
cutare , de varsta paleozoica (cel mai vechi in Hebride). Hercinicul se manifesta printr-o serie de
blocuri muntoase. penepleznizate orientate in diferite directii: fie SV-NE ca muntii Cambrici
(varful Snowdon 1085m), fie NV-SE in peninsula Cornwall (621m in varful Dartmoar) si N-S ca
muntii Penini (895m ). Snowdon este singurul punct ce trece de 1000m in zona hercinica, dar
muntii Penini sunt cei mai interesanti munti de varsta hercinica din Anglia. Acestia sunt formati
dintr-un anticlinal asimetric cu flancul oriental afundat spre Marea Nordului iar cel vestic faliat.
Relieful hercinic se opune reliefului Europei Occidentale (format din blocuri necutate).

Bazinul Londrei ( Campia Engleza) are origine asemanatoare si prezinta similitudini din
punct de vedere al peisajului cu Bazinul Parizian , de care este despartit de cel 50-70 km latime
ai Marii Manecii. Bazinul Londrei este o depresiune hercinica externa, fiind marginita de masive
hercinice. Colinele Artois contiunare NV-ica a Podisului Ardeni se prelungesc peste stramtoarea
Calois in colinele Weald din partea meridionala a Londrei.
Vesa Petru cls :12 C

Scotia este dominata de masive caledonice. Insulele hebride reprezinta resturi dintr-o
catrena veche, precaledonica, din prima parte a paleozoicului (cambrian ardovician). Caledonicul
Scotiei este fracturat in blocuri de tip horst (masive montane) si graben (depresiuni si culoare de
vale). Directia de cutare este constanta, toate blocurile inaltate sunt peneplenizate iar cele
afundate invadate de apa marii. Relieful inalt al Scotiei este cunoscut ca highland iar cel jos ca
lowland. Primul este format din trei masive: Muntii Scotiei de Nord (1182m), Muntii Grampian
si muntii Scotiei de Sud (841m). In muntii Grampian se intalneste altitudinea maxima a Marii
Britanii (1340m in varful Ben Nevis). Acestia sunt amplasati pe marginea santului tectonic Glen
Mos, fiind cuprinsi intre doua grabenuri la S depresiunea Glasgow-Edinburgh si Canalul
Caledonian Glen Mase in N.
Vesa Petru cls :12 C

Clima
Prezinta un climat temperat oceanic cu amplitudini termice foarte mici (nu depasesc
15°C). Datorita curentului cald Gulf-Stream care scalda tarmurile arhipelagului in luna Ianuarie
temperature medie este de 3°, 2°C, in timp ce in Labrador (peninsula din America de N aflata la
aceeasi latitudine, scaldata de curentul rece Labrador) este de 20,5°C. Intre regiunile vestice si
estice se inregistreaza mari diferentieri climatice. Precipitatiile medii anuale scad de la V la E ex:
in Scotia peste 2000mm/an iar pe coasta estica 550-700 mm/an (Inverness 590mm/an) cu
exceptia muntilor, in arhipelagul Britanic zapada este un fenomen rar intalnit. Nebulozitatea
(gradul de acoperire a cerului cu nor) este mare, fapt ce determina ca soarele sa straluceasca in
medie 5 ore pe zi sud si 3 ore pe zi in nord. Dominanta este circulatie vestica, oceanic.

Hidrografia

Marea Britanie prezinta rauri scurte, cu debite mici (Tomina 88 m3/s; Severn 110 m3/s).
Acestea au un regim de scurgere uniform, fara inundatii (datorita reliefului pleniplenizat). Cele
mai importante sunt : Tamisa strabate partea sub estica a insulei Marea Britanie, trecand prin
orasele Oxford, Reading, Londra, debusand in marea nordului printr-un estuar; Severn izvoreste
din muntii Cambrieni, strabate orasele Staurport, Meobe Brace, Gloucester si se varsa in Marea
Irlandei printr-un estuar de peste 130 km lungime, Trent; Dee; Tweed; Tyne, Ciyde etc.

Lacurile constitue o componenta peisagistica normala, mai ales in Scotia, unde sunt
denumite Loch. Cele mai semnificative sunt: Loch Morar (305m adancime) Loch Ness, Lake
District din muntii Cambrieni la Nord de Liverpool.
Vesa Petru cls :12 C

Vegetatia

Marea Britanie este unul din statele Europene cu cea mai mica pondere a fondului
forestier (4%). Padurea se intalneste doar local (stejar si fag), in schimb o mare suprafata o ocupa
asociatiile ierboase. Iernile mai blande permit aparitie unor specii mediteraneene: Magnolia,
Smochinul( in peninsula Cornwall), Dalfinul, Cameliile (devin arborescente in insulele din
Marea Manecii)

Fauna
Fauna este saraca in specii de mamifere dar bogata in pasari (prepelite, potarniche) si
pesti (lin, platica, clean). Fauna a derivate de pe continetul European prin migratiile care au luat
sfarsit, pentru speciile terestre cu circa 7000 de ani, cand stramtoarea Dover- ultima legatura a
insulei cu continental europea- a fost acoperita de ape. Exista relative putine specii de mamifere
circa (50), dar din acestea au derivate multe subspecii specifice. Unele mamifere (ursul lupul
castorul s.a.) au fost exterminate in timpurile istorice, in timp ce altele (capriorul, iepurele,
sobolanul s.a. ) au fost introduce de om. Numarul speciilor de reptile si amfibiene este mici. Mai
numeroase sunt speciile de pesti si de pasari (460 dintre care 260 sunt migratoare)

Solurile depind de clima, vegetatie si roca: cambisoluri si argiluvisoluri, luvisoluri,


podzoluvisoluri etc.
Vesa Petru cls :12 C

Populatie
Marea Britanie este un stat bine populat (59.6 milioane locuitori in 2000). Sub aspect
etnic, structura populatiei releva o predominare a englezilor 80,5% alaturi de care convietuiesc
9,6% scotieni, 4,1% irlandezi, indieni, pakistanezi etc. Densitatea maxima a populatiei se
inregistreaza in Anglia (peste 400 loc/km2) mai ales in E si SE , central Scotiei si SE-ul tarii
Galilor (250-300 loc/km2). Densitatea minima ( sub 100 loc/km2) este inregistrata in zona
montana din N (Mtii Grampiani). Limba oficiala este engleza, ce face parte din ramura
germanica a familiei indo-europene. Aceasta este atestata din sec 5 e.n. Natalitatea 11,9‰ ,
mortalitatea 10,5‰ , sporul natural 1,4‰, populatia urbana 90% (anul 2000). Orase principale:
Leeds (681000 loc), Birmingham (961500 loc) unul dintre orasele cele mai industrializate ale
lumii, Manchester (405000 loc) ocupa primul loc pe glob la prelucrarea bumbacului, Glasgow
(620000 loc) “capitala” Scotiei, Liverpool (452000 loc) al doilea port al Marii Britanii (port la
Marea Irlandei), Sheffield (502000 loc), Cardiff (314900 loc) port la Marea Irlandei situate in
estuarul raului Severn, specializat in traficul de carbuni, Bristol (400000 loc); Bellfast (298100
loc), Nottingham (283800 loc) etc.

Economia
Este statul cu una dintre cele mai dezvoltate economii a globului, in care s-a declansat
revolutia industriala (locul 6 pe glob din punct de vedere a PIB-ului). Principalele resurse
subsolice sunt: carbunii mai ales huila intalnita in fundamental hercinic. Este cea mai veche
producatoare de carbuni si cea mai mare producatoare de antracit (carbune superior cu cea mai
mare putere calorica 9700 kcal/kg si concentratie de carbon 96%). Cele mai mari rezerve sunt
cantonate in New Castle, Cardiff si triunghiul carbonifer din Mtii Penini. O alta bogatie subsolica
este fierul (mai ales in Northampton), petrol, gaze naturale, saruri de potasiu, sare. Petrolul si
gazele naturale sunt transportate prin conducte in marile porturi unde sunt prelucrate in rafinarii.
Industria este diversificata: metalurgie neferoasa (cupru, plumb, zinc, aluminiu), constructii de
masini ( Londra, Leeds, Manchester etc.), rafinarea petrolului (Caryton, Kent, Shell Haven etc.),
industria petrochimica (localizata mai ales in porturi de ex in Liverpool), industria matasii
naturale Macclesfield, confectii (Londra), lanii (Bradford Londra), siderurgie (Lancashire, Port
Talbot, Sheffield, etc), aeronautica (Bristol, Derby, Wight, Coventry ect.).

In Marea Britanie se disting trei mari regiuni industriale: conurbatia West Midlands-
localizata in partea centrala cu centrul principal Birmingham (producator de textile,
autoturisme ), conurbatia Manchester-Liverpool (produse chimice, cauciuc, utilaje industriale),
conurbatia West Yorkshire (siderurgie, echipamente industriale, produse electronice si
electrotehnice). Agricultura este mecanizata (intensiva) antrenant doar 2,1% din populatia activa.
Cea mai mare zona Agricola este Campia Londrei in care se cultiva : grau, porumb, orz, ovaz,
cartofi, sfecla de zahar ect. Cresterea animalelor se axeaza pe ovine (primul loc in Europa),
Vesa Petru cls :12 C

bovine (locul 6 in Europa). Sectorul tertiar joaca un rol deosebit de important (comertul,
turismul, sectorul financiar-bancar).

Transportul si comunicatii

Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord dispune de o importanta retea de cai
feroviare (in mare parte electrificate). In 1994 a fost inaugurat tunelul pe sub Canalul Manecii ce
asigura legatura cu Franta. Transporturi rutiere (peste 3000 km de autostrazi), fluviale (pe raurile
interioare , totalizand peste 2300 km), maritime, aeriene (aeroporturi la Londra (Heathrow,
Gatwick), Birmingham si Belfast Manchester (Ringway) Glasgow (Abbotsinch), Edinburgh
Vesa Petru cls :12 C

(Turnhouse), Belfast (Aldergrove) Prestwick .

Turism
Vesa Petru cls :12 C

Au fost inregistrati 11.637.000 turisti in anul 1982. Pricipalele zone sau obiective :
Londra si zona inconjuratoare , avand ca axa valea Tamisei ( principalele puncte de interes
Windsor, Eton, Oxford, Camebridge, Stratford-on-Avon, Cheddar Gorge s.a); “The East Coast”
(coasta estica a Angliei) cu statiuni si plaje, -Whitley Bay, South Shields, Whitby, Scarborough,
Bridlington, Great Yarmouth s.a.; “The South Coast” (coasta sudica a Angliei), cu statiunile
Eastbourne, Brighton , Southsea, Bexhill s.a.si Isle of Wight ; “The West Country” (districtele
Cornwall, Devon si Somerset), cu zone de interes ca Gower Peninsula, Lake District (munti,
lacuri, statiuni intre care Appleby, Ambleside, Windermere s.a.); Scotia- coasta vestica (cea mai
vizitata), Glasgow si Edinburgh cu imprejurimile, valea Tweed, reg. naturala Highlands; Channel
Islands (Indeosebi ins. Guernsey) si Isle of Man

Statul
Vesa Petru cls :12 C

Conform unei “Constitutii Organice” (ansamblul de traditii conventii etc) este o monarhie
constitutionala, regat ereditar in care puterea executiva este exercitata de un cabinet (condus de
liderul partidului majoritar din Camera Comunelor), iar cea legislative de un Parlament
bicameral ( format din Camera Comunelor si Camera Lorzilor). Monarhul are un rol extreme de
discret in stat (mergandu-se pe principiul “regale domneste dar nu guverneaza” ) limitandu-se la
transmiterea de mesaje, dar un rol foarte important in viata publica, simbolizand unitatea natiunii
si a statului. Se caracterizeaza prin multipartitism : Partidul Liberal , Partidul Conservator etc.

Drapelul este rezultatul al combinatiei a trei steaguri diferite, drapelul oficial de astazi al
Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, cunoscut si sub denumirea populara “Union
Jack”, dateaza din 1801. Anglia folosea din sec. 13 crucea rosie a Sfantului Gheorghe, patronul
ocrotitor al regatului, pe fond alb. In Scotia este atestata din sec. 14 crucea alba oblica a Sfantului
Andrei (patronul tarii), pe fond albastru. Regele Scotiei Iacob VI Stuart, care a ocupat tronul
Angliei in 1603, a creat, prin decretul din 12.4.1606, un steag comun combinand cele doua cruci.
In 1707 acesta devine drapelul national al Regatului Unit al Marii Britanii. In 1801 pe steag a
fost adaugata crucea rosie irlandeza a Sfantului Patrick

Diviziuni administrative (din 1999). 41 comitate (inclusive 6 comitate metropolitane), 45


districte unitare si Greater London/ Aglomeratia urbana Londra in Anglia (in total 130.396km 2;
49.559,0 mii loc.-2002), 32 districte unitare in Scotia (78313 km2; 5055,0 mii loc.-2002) si 26
districte unitare in Ulester/ Irlanda de Nord (13843 km 2; 1697,0 mii loc. – 2002)