Sunteți pe pagina 1din 9

Email : loredanafilip0@gmail.

com + doamna profesor Agata Popescu

gabriela.pohoata@ucdc.ro

1
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ’’DIMITRIE CANTEMIR’’

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

Programul de studii de licență - Administrație publică

Referat

DISCIPLINA: ETICĂ ȘI
INTEGRITATE ACADEMICĂ

TEMA:

PLAGIATUL- “Cea mai gravă abatere de


la etica academică” – Studiu de caz

Cadru didactic titular


Prof.univ.dr: GABRIELA POHOAȚĂ
Student
Nume : Drăgănel Victor Gabriel
ANUL II
Forma de învățamânt: ZI
Nr.matricol: 2073
Grupa: 2301

-2021-

2
CUPRINS

 INTRODUCERE
 CAPITOLUL I
 CAPITOLUL II
 Concluzii
 Bibliografie

3
PLAGIATUL- Cea mai gravă abatere de la etica academică

– Studiu de caz-

INTRODUCERE

     ’’Educaţia este arta de a face omul etic’’spunea Georg Wilhelm Friedrich


Hegel(1770 –1831), prin urmare etica poate fi numită știința realității morale sau suma
tuturor valorilor morale(virtuți).

  Hegel este primul care  face distincţie  între etică și morală, şi anume  filozoful
tratează  morala  ca  fiind  felul  în  care  sunt  percepute  acţiunile  de  către  individ,
manifestată  prin  trăirea  vinovăţiei,  iar  moralitatea  felul  în  care  se  manifestă  în realitate
faptele omului.

    În sens larg, etica poate fi înțeleasă ca o filosofie asupra binelui și răului, a datoriei,
iar în ceea ce privește acțiunile noastre avem ca repere morala și legea. Legea este impusă și
obligatorie, pe când morala liber asumată și necesară, de altfel mai aproape de nevoile noastre
cotidiene. 

Astfel, într-o societate și o cultură în care poate cea mai mare importanță se acordă
cinstei și onestității, oamenii sunt obișnuiți să audă purtătorii de cuvânt spunând în locul
liderilor explicații care sunt în mod intenționat vagi sau care ocolesc adevărul.

În afaceri, acest sistem de valori morale prin care o persoană stabilește ce este drept
sau injust se concretizează sub forma codurilor etice ale companiilor, iar ele diferă în funcție
de organizația care le adoptă. 

Sistemele de valori esențiale, după părerea filozofilor ar fi in număr de trei, și anume,


sistemul absolutist, existențialist și cel situaționist. Absolutistul consideră că o decizie este în
sine ’’corectă’’ sau ’’greșită’’, indiferent de consecințe, existențialistul face alegerile fără un
sistem de valori prestabilit și se decide pe baza unei alegeri raționale imediate, iar deciziile
situaționalistului se bazează pe ceea ce ar produce cel mai puțin rău sau cel mai mult bine.

4
 PLAGIATUL IN MEDIUL ACADEMIC ROMANESC

„Greselile politicianului sunt crime, caci in urma lor sunt milioane de oameni
nevinovati, se impiedica dezvoltarea unor generatii

Plagiatul este o problema serioasa, o greseala foarte grava care poate fi comisa atat
intentionat, cat si neintentionat( din neatentie sau superficialitate).

Astfel, prezentarea surselor are două avantaje benefice. Dacă se face în mod corect,
scoate în evidenţă in primul rand ideile proprii sau chiar originale ale autorului, căci despre
pasajele la care nu se menţionează nicio sursa se consideră că aparţin semnatarului lucrării,
iar pe de altă parte il indruma pe cititor în identificarea scrierilor relevante. 

  Cuvântul ,,plagiat” provine din latinescul  ,,plagium”, care se traduce prin ,,a vinde
altora sclavi furaţi sau care nu aparţin vânzătorului”.      

In acest caz, dacă nu se specifică sursa informaţiilor şi se însuşesc parţial sau în


totalitate ideile ori cuvintele altora prezentându-le ca fiind proprii, se comite furt intelectual.
Se recomanda redarea exactă a citatelor directe intre ghilimele, luare notitelor, folosirea
textelor originale, astfel se evita plagiatul neintentionat si denotă precizie şi exigenţă
ştiinţifică.  

Prin urmare, ca definitie, plagiatul reprezinta, conform dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit.
d) din Legea nr. 206/2004, „expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în
format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori
metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a
menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale.

La art. 4 alin. (1) lit. e) din aceeași lege, autoplagiatul este definit ca „expunerea într-
o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii,
demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise,
inclusiv în format electronic, ale aceluiaşi sau aceloraşi autori, fără a menţiona acest lucru şi
fără a face trimitere la sursele originale

Totodata, plagiatul este o modalitate veche de a pune in scris lucrari originale de catre
oameni care vizeaza o pozitie sociala, politica si incearca prin metode neortodoxe sa obtina
rapid un titlu onorific, beneficii etc. fara a pune pret pe dezvoltarea uor idei noi si pe viziunea
proprie in sprijinul unor teme generoase precum: inovativitate, unicitate si cunoastere.

5
Schimbarile dese din mediul academic romanesc au la baza unele lacune care nu
suporta alt mod de gandire sau manifestare a creativitatii studentilor si profesorilor, dovada
acestui fapt fiind : accesul dificil la sursele veridice de informare, frecventa cu care ministrii,
secretarii de stat, persoanele cu drept de decizie sunt schimbati din functii 1, lipsa unor
cunostinte elementare de limba si literatura romana, gramatica, scriere ( ex: „pamblică”in loc
de „panglica’’ sau „genuche’’in loc de „genunchi”).

În România, plagiatul a constituit în ultima vreme un subiect de interes public,


implicând o serie de politicieni în scandaluri, dezbateri, polemici dintre care cel mai notoriu a
fost cazul plagiatului lucrării de doctorat de către fostul prim-ministrul Victor Viorel Ponta
(in functie in perioada 2012-2015).

Cu toate acestea, plagiatul nu este definit în legislația română decât într-un scop destul
de restrâns și de către o singură lege – Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea
ştiinţifică.

In Romania de astazi, unul din 3.728 de romani este absolvent de studii doctorale. Am
ajuns pe locul 6 in Europa la numarul doctoranzilor si am lasat in urma tari cu traditie
economica, precum Franta, Belgia si Austria.

In urma cu 4 ani, prorectorul Universitatii Bucuresti, Liviu Papadima spunea


urmatoarele : „ Doctoratul inseamna un certificat apt pentru cercetare. Dar acel certificat
trebuie sa aiba acoperire. Adica sa demonstreze ca cel care a scris o teza de doctorat a facut
cercetare de anvergura timp de doi-trei ani, patru, cinci si asa mai departe.”

Conform INSS(Institutul National de Statistica) reiese din datele lor ca in anul 1989
in Romania existau numai 1.429 de intelectuali cu titlu de doctor. In ultimii 30 de ani,
numărul doctoratelor a ajuns la uluitoarea cifră de 67 000, cele mai multe chiar în ultimii șase
ani – 30 000.2 Numărul titlurilor de doctorat nu ne spune mare lucru despre calitatea
doctoranzilor și a universităților/facultăților care emit aceste titluri. Dacă raportăm titlurile la
alți indicatori – investițiile din acest domeniu (suntem țara europeană cu cele mai mici bugete
acordate învățământului superior și cercetării) sau la articole științifice în reviste de top în
domeniu,  devine evident faptul că avem o supraproducție de asemenea titluri onorifice.

1
https://en.wikipedia.org/wiki/Ministry_of_National_Education_(Romania)
2
https://www.aktual24.ro/numar-impresionant-de-persoane-cu-doctorat-in-romania-intre-1900-si-1990-s-au-
acordat-doar-1-500-de-titluri-de-doctor-cati-sunt-acum/

6
SURSA : Ministerul Educatiei

Știința a câștigat astfel foarte puțin de pe urma acestor teze, iar singurul beneficiu pare să
fie de partea deținătorilor acestor titluri. Testele PISA și rezultatele de la bacalaureat
demonstrează că în România nu a crescut exponențial calitatea învățământului preniversitar,
deși exact acolo ajung cei mai mulți dintre cei cu doctorate.

Conform analizei efectuate de Asociatia „ Grupul pentru Reforma si Alternativa


Universitara, de la Elena Ceausescu si pana in prezent numarul romanilor suspectati ca si-au
plagiat tezele de doctora depaseste zece mii. Peste o suta sunt dovediti ca plagiatori, iar aici
amintim teza intitulata „ Curtea Penala Internationala” a fostului premier Victor Viorel Ponta,
care s-a dovedit a nu fi autentica.

CNATDCU3( Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor


Universitare ) din Romania, prin presedintele Viorel Barbu declara cu privire la teza de
doctorat a acestuia de sus : „ Comisia a analizat ca teza de doctorat nu respecta standardele de
etica ale cercetarii stiintifice si propune retragerea titlului de doctor in drept.”

Prin acest titul de doctor, fostul premier a beneficiat de numeroase beneficii cum ar
fi : faptul ca a devenit membru al Baroului Bucuresti, fara examen, a putut profesa ca lector si
conferentiar in cadrul Departamentului de Drept Penal al Universitatii Romano-Americane si
i-a permis sa incaseze onorariu ca avocat, plus 15% salariu majorat aflandu-se in sectorul
bugetar.

3
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii Educației Naționale
nr.1/2011 și  Hotărârea de Guvern nr. HG 134/2016 privind modificarea și completarea Codului studiilor
universitare de doctorat, aprobat prin HG nr. 681/2011

7
Liviu Papadima, prorectorul Universitatii din Bucuresti afirma faptul ca “societatea
nu ia act de gravitatea unei asemenea situatii” si ca lumea considera ca tot ce este pe net, e la
liber, din contra “e un gest care te descalifica intelectual, sa faci lucurile astea!.”

Dupa acest demers, verificarea tezelor de doctorat s-a facut mai aspru, respectandu-se
toate standardele academice, consecinta fiind panica declansata in randul mai multor
personalitati publice si fosti ministrii care au decis sa renunte benevol la titulatura de doctor.
Printre acestia amintim : Radu Stroe(fost ministru al Apararii), Mihai Tudose(fost ministru al
Economiei), Neculai Ontanu(fost primar al Sectorului 2), Petre Toba (fost ministru de
interne) etc. Intamplator sau nu, o parte dintre cei care au dorit sa renunte benevol la titlu de
doctor l-au avut coordonator pentru lucrarile lor pe generalul Gabriel Oprea, acuzat si el de
plagiat.

Pe toată durata studiilor doctorale, toti cei mentionati mai sus au obtinut vechime în
muncă, asistenţă medicală gratuită, exonerarea de la plata contribuţiilor la asigurările sociale
de stat, la asigurările pentru şomaj, ori la asigurările sociale de sănătate. 

In concluzie, CNATDCU ar trebui sa ia in calcul evaluarea si excluderea din mediul


academic a celor ce au avizat si coordonat teze plagiate, elita universitara autentica ar trebui
sa faca presiuni pentru ca statul roman sa lase universitatile sa ia decizii oficiale si sa
intervina oricand exista cazuri de evaluare prin Comisii de etica specializate pe fiecare
domeniu de obtinere a titulaturii de doctor.

In incheiere, plagiatorii care beneficieaza de calitatea de detine functii de conducere si


care primesc oportunitatea de a lucra in cercetare sau, mai mult, lucreaza ca profesor
universitar in urma obtinerii unui titlu fals, ar trebui pedepsiti conform unei legi care sa
evalueze prejudiciile create statului roman pe perioada in care i-a fost atribuita diploma. Pana
la suportarea consecintelor faptelor lor de drept, ar mai trebui sa treaca cateva generatii care
sa invete sa puna pret pe etica, valori si virtuti fara sa urmarească interesul propriu în limitele
impuse de lege.

8
BIBLIOGRAFIE

CURSURI, TRATATE ȘI MONOGRAFII

1.

2.

LEGISLAȚIE

ARTICOLE DIN REVISTE DE SPECIALITATE

RESURSE WEB