Sunteți pe pagina 1din 50

CAP 1.

ORGANIZAREA SI FUNCŢIONAREA SPITALULUI MILITAR DE


URGENŢA „IACOB CZIHAC”

1.1 Scurt istoric


Spitalul Militar la Iaşi a luat fiinţă în anul 1831 din iniţiativa şi sub conducerea directă a
doctorului Iacob Czihak(născut pe 19 august 1800 în Bavaria)personalitate care a dominat peste
un sfert de veac viaţa medicală şi ştiinţifică a Moldovei.
Deşi se primise ordin ca Spitalul Militar Iaşi să ia fiinţă în ianuarie 1831 acest lucru nu a
putut fi realizat din cauza lipsei unui regulament de funcţionare şi a unei documentaţii concrete
în ceea ce priveşte capacitatea şi locul de dispunere al acestuia. Iacob Czihak a închiriat hanul
lui Petrache Sturdza care avea 8 camere, acest spital deschizându-se în octombrie 1831. În 1835,
spitalul se mută la “Curtea arsă” unde va funcţiona până la sfârşitul anului 1845, când Iacob
Czihak primeşte dezlegare pentru achiziţia caselor proprii pentru spital. Din 1847, prin înalt
decret se dispune ca personalul medical care încadrează spitalul militar să îmbrace uniformă
militară, ordine şi disciplină, probitatea morală şi profesională începând să se impună ca trăsături
definitorii în corpul medical militar.
La conducerea Spitalului Militar sunt numiţi după lacob Czihak, Teodor Henric Czihak,
Gustav Otrembo, Ştefan Corvin. În perioada dintre cele două războaie mondiale s-au făcut
eforturi permanente de îmbunătăţire a clădirilor în care funcţiona spitalul, medicii militari ai
spitalului continuând să ocupe un loc aparte în viaţa medicală a Iaşului. Se reorganizează spitalul
şi se reîntăresc depozitele sanitare, se intensifică cercetarea ştiinţifică şi se pun bazele medicinei
de campanie moderne
Din 1948, spitalul funcţionează în actualul perimetru unde col. dr. farm. N. Oiţă a
înfiinţat Laboratorul de Microproducţie de medicamente şi care a lăsat zeci de preparate
originale, zeci de lucrări ştiinţifice şi un climat de cercetare care continuă şi astăzi.
La 176 de ani de existenţă, Spitalul Militar Iaşi întâmpină acest eveniment cu respect şi
speranţă.

1
1.2 Obiectul de activitate

Spitalul militar de urgenţă Iaşi prin serviciile pe care le oferă şi prin personalul calificat
asigură asistenţă medicală completă de specialitate, curativă, preventivă şi de recuperare a
bolnavilor internaţi şi ambulatori desfăşurând următoarele categorii de activităţi:
 asistenţă medicală spitalicească;
 asistentă medicală în ambulatoriu;
 asistenţă medicală stomatologică;
 servicii farmaceutice.
Obiectivele funcţiei medicale se concretizează în acordarea serviciilor medicale de
calitate; îmbunătăţirea practicii medicale; adaptarea activităţii în funcţie de noile aparate
performante procurate; scăderea ratei de mortalitate; creşterea specializării cadrelor medicale
Spitalele militare au o particularitate în comparaţie cu celelalte spitale clinice de urgenţă
civile, ele deţin în organizarea internă o secţie de mobilizare a personalului în caz de război şi se
ocupă de îngrijirea, evidenţa personalului unităţilor armate de pe raza câtorva judeţe .

2
1.3 Organizarea internă

Structura organizatorică este concepută astfel încât să permită aplicarea strategiilor


corporative sau funcţionale în concordanţă cu obiectivele şi misiunea instituţiei , permiţând
adaptarea permanentă la noutăţile din domeniul medical, precum şi la legislaţia care
reglementează activitatea din acest domeniu.
Spitalele, institutele şi centrele medicale cu paturi se organizează ca unităţi cu
personalitate juridică, daca au minim 120 de paturi. Spitalul militar de urgenţă are 350 de
paturi. La stabilirea numărului de paturi se iau in considerare şi cabinetele de consultaţii din
policlinici şi dispensare medicale din structura organizatorică a unităţilor sanitare, socotindu-se
câte 10 paturi pentru fiecare cabinet de consultaţie sau dispensar medical.
Conducerea instituţiei
Conducerea unităţii este realizată de un medic comandant, care are studiile de
specialitate medicală făcute în cadrul armatei. Pe poziţia acestuia intr-un spital clinic de urgenţă
civil se află un medic director.
Consiliul de administraţie este format din 9 persoane; iar comitetul director din 4
persoane (comandant, director medical, director administrativ , contabil şef).

Tabelul nr. 1. Secţii de specialitate ale Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi

Chirurgie Boli interne


ATI (anestezie-terapie intensiva) Boli infecţioase

Ortopedie Neurologie,
ORL Psihiatrie
Oftalmologie Dermato-venerice
Cardilogie Chirurgie B.M.F

3
Secţiile îşi au sediile în 6 clădiri ale spitalului, proprietate publică a statului şi
administrate de Ministerul Apărării Naţionale prin Direcţia Domenii Militare.
Spitalul dispune de 350 de paturi în funcţie de care se calculează indicatorii şi facturile
emise pentru servicii medicale, şi în cadrul său îşi desfăşoară activitatea un număr de 300 de
angajaţi.

Tabelul nr. 2 Structura de personal a Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi

Funcţie Nr.angajaţi
Medici 35
Personal sanitar mediu 122
Farmacişti 3
Psihologi 2
Biologi 2
Fiziochinoterapeut 1
Infirmieri 80
Registratori medicali 9
Muncitori calific şi necalific 48
Ingineri 4
Economişti 4
Preot 1
Jurist 1

4
Organigrama Spitalului Militar de Urgenţă IACOB CZIHAC - Iaşi

CONSILIUL DE
ADMINISTRAŢIE

COMANDANT
(Manager)

DIRECTOR DIRECTOR
ADMINISTRATIV
Şef Contabil
Secţii de paturi

Contabilitate- financiar
Lab. analiza medicale Birou plan, ororganizare,
aprovizionare
Birou Personal
Lab. epidemiologie Intreţinere aparatura

Oficiul de calcul
Triaj Unitatea de salvare

Oficiul Jurdic
Lab. radiologie

Preot
Farmacie

Ambulatoriu de
specialitate

5
Consultaţii

1.4 Funcţionalitatea în cadrul spitalului


Conducerea spitalului se face într-o manieră centralizată, iar sistemul de comunicare
funcţionează pe orizontală si verticală.
Director general
Conducerea unităţii este realizată de un medic comandant, care are studiile de
specialitate medicală făcute în cadrul armatei, şi acesta coordonează şi răspunde de elaborarea la
termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii
medicale, bugetul de venituri şi cheltuieli; monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate
la nivelul spitalului, răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la
nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi; coordonează
implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului; întocmeşte planul de formare şi
perfecţionare a personalului medical, la propunerea şefilor de secţii şi laboratoare; avizează
utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile
legii; şi de asemenea, stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi
materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului

Contabilul şef are drept atribuţii următoarele:


 Vizează actele pentru controlul financiar preventive;
 Analizează contractele ce urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind încadrarea in
creditele anuale aprobate;
 Intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli;
 Urmăreşte întocmirea execuţiei bugetare conform legii;
 Organizează tinerea la zi a evidentei financiar contabile;
 Aprobă fişa postului sau cererile de concediu ale salariaţilor în subordine;
 Coordonează activitatea de investiţii şi achiziţii, precum si activitatea referitoare la
reparaţii curente si capitale.
Directorul medical are drept atribuţie principală urmărirea desfăşurării activităţii medicale.
Departamentul financiar –contabil
Activitatea realizată în cadrul departamentului financiar-contabil este coordonată de
către directorul economic şi cuprinde următoarele birouri:

6
 Biroul contabilitate – în cadrul căruia se ţine evidenţa elementelor patrimoniale ale
instituţiei, efectuează evidenţa periodică a acestora, întocmeşte lunar balanţa de verificare
pentru conturile sintetice şi analitice, ţine evidenţa furnizorilor, urmăreşte modul de
folosire a fondurilor din contul de disponibil şi caserie;
 Caseria – realizează operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în numerar şi asigură
relaţiile de decontare cu Trezoreria;
În cadrul departamentului financiar contabil se derulează următoarele operaţiuni:
 întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli;
 transmiterea de situaţii contabile privind activităţi specifice compartimentului, primirea
de informaţii şi date necesare a fi înregistrate contabil, documente primare privind consumurile
de materiale, a obiectelor de inventar şi echipamentului de protecţie, contabilizarea
patrimoniului;
 transmiterea corespondenţei asupra modului de reţinere de la salariaţi a sumelor de plată
pentru serviciile de care au beneficiat. Şeful acestui departament poartă răspunderea asupra
legalităţii şi exactităţii calculelor drepturilor de salarii, concedii de odihnă, medicale, sporuri
 organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale; întocmeşte lunar
balanţa de verificare pentru conturile sintetice şi analitice; bilanţurile trimestriale şi anuale şi
coordonează realizarea raportului explicativ al acesteia;
 urmăreşte primirea în termenul stabilit a facturilor pentru lucrările executate; circulaţia
documentelor de decontare cu banca, analizează lunar volumul facturilor neîncasate şi stabileşte
măsurile corespunzătoare pentru a accelera ritmul încasărilor în valută;
 întocmeşte statele de plată ale salariaţilor; efectuează controlul financiar contabil;
 repartizarea eficientă şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor disponibile; plata
furnizorilor; urmărirea încasării sumelor restante din contul de debitori; calculul indicatorilor
economico-financiari; raportarea situaţiei financiare la cererea directorului; şi emiterea de
facturi.
Obiectivele de bază sunt administrarea utilă a resurselor financiare limitate; întocmirea
unei evidente corecte; şi stabilirea ordinii priorităţii în achitarea datoriilor către furnizori.

Departamentul Resurse umane


Serviciul Resurse Umane este subordonat directorului general şi asigură:
 întocmirea lucrărilor privind angajarea, promovarea şi salarizarea personalului
pornind de la normativele de personal aprobate prin Ordinul M.S., respectând criteriile
stabilite pentru fiecare categorie de personal şi avizate de Ministerul Muncii;

7
 efectuează toate lucrările de acreditare a personalului pe care le transmite la Casa
de Asigurări de Sănătate;
 întocmeşte lucrări de pensionare, redistribuiri şi disponibilizări cu respectarea
prevederilor Codului Muncii;
 În cadrul serviciului se efectuează toate lucrările impuse de legislaţia în vigoare
cu referire la personal şi cheltuielile de personal aferente;
 Se efectuează lucrările privind salarizarea personalului, state de plată lunare, lucrările
pentru întocmirea statelor de premii la sfârşitul anului, lucrări de evaluare a performanţelor
profesionale ale salariaţilor, lucrări de indexare a salariilor în conformitate cu HGR şi Ord.
Guv., lucrări raportate la Direcţia de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate
Ministerul Sănătăţii, Agenţia pentru Şomaj şi Casa de Pensii;

Biroul Aprovizionare are următoarele atribuţii :


 aprovizionarea ritmică şi la timp cu toate bunurile, medicamentele şi materialele necesare
bunului mers al activităţilor medicale, administrative şi tehnice;
 respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor de bunuri;
 urmărirea încheierii şi derulării contractelor de achiziţii publice;
 coordonarea activităţii magaziilor, asigurând condiţii optime de păstrare şi depozitare a
bunurilor;
 intră în relaţii cu secţiile şi serviciile din spital şi cu furnizorii de materiale şi medicamente;
Compartimentul triaj are ca responsabilitate primirea şi internarea bolnavilor, iar
apoi dirijarea acestora către compartimentele corespunzătoare.
Farmacia se ocupa cu recepţia, evidenta, gestionarea si eliberarea de medicamente si
materiale sanitare.
Sterilizarea primeşte de la toate secţiile medicale halatele, câmpurile de operaţii,
pansamentele sau alte materiale care sunt necesare a fi sterile pentru operaţiile ce se efectuează
în sălile de operaţie.
Laboratorul de analize medicale efectuează toate investigaţiile necesare bolnavilor.
Laboratorul explorări funcţionale efectuează, monitorizează şi interpretează
electroencefalogramele si electrocardiogramele.
Laboratorul radio-diagnostic se ocupa cu radiografiile si computerele tomograf.
Secţia de anestezie si terapie intensive are strâns legata activitatea de cea a sălilor de
operaţie. Aici sunt internate cazurile foarte grave care necesită îngrijire specială după operaţie.
Unitatea de primire a urgentelor acordă îngrijire medicală bolnavilor cu regim de

8
urgenta, după care îi repartizează pe secţii, în funcţie de afecţiune.

Oficiul juridic
 avizează la cererea conducerii, actele care pot angaja răspunderea patrimonială a spitalului
precum şi orice alte acte care produc efecte juridice;
 participă la negocierea şi încheierea contractelor;
 reprezintă şi apără interesele spitalului în faţa organelor administraţiei de stat, a instanţelor
judecătoreşti şi a altor organe cu caracter jurisdicţional, precum şi în cadrul oricărei
proceduri prevăzute de lege, în baza delegaţiei date de conducerea spitalului
 urmăreşte apariţia actelor normative şi semnalează organele de conducere şi serviciilor
interesate atribuţiile ce le revin din acestea
Relaţii interne
Departamentul financiar contabil prin activitatea pe care o desfăşoară, intră în relaţie
directă cu celelalte departamente din cadrul societăţii, iar fluxul informaţional este unul orientat
în dublu sens: pe de o parte acesta primeşte informaţii şi documente pentru întocmirea activităţii
specifice acestui departament: reflectarea veniturilor, cheltuielilor şi pe de altă parte are loc
transmiterea de informaţii, rapoarte, documente către celelalte departamente, efectuarea şi
verificarea culegerii corecte a datelor primare: (facturi, NIR -uri, Raport de consum,).
Tot în cadrul acestui departament se organizează circuitul documentelor care stau la
baza înregistrărilor în contabilitate asigurând aplicarea strictă a operaţiunilor privind mişcarea şi
modificarea patrimoniului spitalului şi se instruieşte personalul din spital în vederea completării
corecte şi complete a documentelor.
Directorul general trimite decontul de cheltuieli, primeşte si retrimite documente de
avizare, primeşte procesul verbal în scopul aprobării şi semnării bilanţului contabil, primeşte în
scopul semnării raportul de gestiune, planului financiar ; aprobă actele pentru controlul
financiar preventiv; analizează contractele ce urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind
încadrarea în creditele anuale aprobate; precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli.
Departamentul de resurse umane transmite fişele de post, cărţile iar pe baza fişelor de
pontaj se întocmesc statele de plată, care sunt trimise contabilului ce întocmeşte nota contabilă,
după care aprobă statul de plată, ce se trimite la caserie pentru a fi semnat.
Departament juridic avizează la cererea contabilului, actele care pot angaja
răspunderea patrimonială a spitalului precum şi alte acte care produc efecte juridice şi urmăreşte
apariţia actelor normative şi semnalează departamentul contabil asupra atribuţiilor ce îi revin.

9
Balanţele de Verificare, Registrul Cartea Mare, Bilanţul sunt întocmite pe baza
chitanţelor, dispoziţii de plăţi şi încasări, registrul de casă primite de la caserie.
Compartimentul de Aprovizionare depozite emite facturi către biroul financiar
contabil în urma achiziţionării materialelor cu numerar, face decontul şi îl predă spre aprobare
acestuia. La primirea bunurilor in magazie, întocmeşte împreună cu comisia de recepţie nota de
recepţie şi constatare diferenţe, actul de primire în custodie pe care le înaintează
compartimentului financiar contabil. Tine la zi evidenta tehnico-operative a gestiunii si preda in
termen documentele de contabilitate.
Compartimentul financiar contabil emite balanţe de verificare pe gestiuni, jurnal de
cumpărări de materiale pentru activitatea de bază şi pentru activitatea de investiţii, note
contabile, facturi de ieşire.

10
Fig. nr. 1. Schema Relaţiilor Interne ale Spitalului Militar de Urgenţă Iacob Czihak, Iaşi

Director General

Raportul
de Decontul
gestiune PV de
de Dep. Resurse Umane
cheltuieli
aprobare
bilanţ Document
contabil e de
Contracte avizare
BVC cu Fişele de post
furnizori

Depart. Financiar -
Contabil
Facturi
Chitanţe
Dispoziţii Dep. Aprovizionare
Casierie NRCD
de plată şi şi Depozitare
încasări Actele avizate ce
angajează răsp. Actul de
patrimonială primire în
custodie

Depart. Juridic

11
1.5 Relaţiile cu exteriorul

Relaţiile cu instituţiile superioare


Spitalul Militar de Urgenţă Iaşi este subordonat Direcţiei Medicale a Ministerului
Apărării Iaşi a cărui conducător are calitatea de ordonator secundar de credite bugetare. La
nivel naţional, pe prima treaptă a sistemului instituţional, cu calitatea de ordonator principal de
credite bugetare se află Ministerul Apărării Naţionale, nivel la care se fac raportări pentru decizii
majore de politică sanitară şi pentru raportările necesare organismelor Uniunii Europene şi
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Către Direcţia Medicala a Ministerului Apărării Naţionale se adresează cererea de
finanţare. Aceasta, la rândul ei, sintetizând cererile de la toate spitalele militare, face o cerere de
fonduri la minister şi, în baza aprobărilor primite, înştiinţează conducerea spitalului asupra
creditelor aprobate.
A doua instituţie cu care spitalul se află în relaţii permanente de finanţare este Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate ( CNAS), în calitate de ordonator principal de credite
bugetare şi C.A.S.A.O.P.S.N.A.J, a cărei conducător are calitatea de ordonator secundar de
credite bugetare.

Relaţiile cu beneficiarii de activitate


Cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J se încheie contracte de furnizare de servicii medicale în
conformitate cu Legea 95/ 2006 şi a contractului cadru anual care se aprobă prin hotărâre de
guvern şi în fiecare an este alta şi conform căruia au calitatea de persoane asigurate la
C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.:
 cadrele militare în activitate şi asimilaţii acestora, salariaţii civili, militarii angajaţi pe
baza de contract, precum si pensionarii militari ai ministerelor si instituţiilor cu reţele
sanitare proprii din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi
autorităţii judecătoreşti;
 personalul şi magistraţii din autoritatea judecătoreasca, în activitate si pensionaţi
 veteranii de război;
 copiii si tinerii pana la vârsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenţi sau ucenici, daca
nu realizează venituri din munca,
Aceste contracte au drept obiect furnizarea serviciilor medicale, în asistenta
spitaliceasca; furnizarea serviciilor medicale in asistenta spitalicească şi stomatologică;
furnizarea serviciilor medicale pentru în asistenţa recuperatorie; în asistenţa spitalicească şi

12
ambulatorie pe specialităţi: clinice (consultaţii în cabinet) şi paraclinice (analize de laborator).
Relaţiile spitalului cu unităţile financiar-bancare
Singurele relaţii pe care le are spitalul cu unităţile financiar-bancare sunt cele referitoare
la plata salariilor sau a ratelor aferente creditelor bancare contractate de salariaţii spitalului.
Salariaţii deţin carduri la BRD.

Relaţiile spitalului cu Trezoreria Publica


Spitalul Militar de Urgenta realizează toate fluxurile băneşti - de încasări şi plăţi-pentru
serviciile prestate sau solicitate numai prin intermediul Trezoreriei Statului. Plăţile către
societăţile prestatoare de servicii se fac din contul spitalului de la trezorerie către contul
societăţii tot de la trezorerie.
Spitalul militar deţine doua tipuri de conturi deschise in cadrul acesteia si anume: contul
de alocaţii bugetare si contul de venituri proprii.

Relaţiile cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Casa judeţeană de Pensii se


materializează în declaraţii nominale privind evidenta asiguraţilor trimise de către Spitalul
Militar şi prestarea de servicii specifice acestora de către cele două instituţii menţionate.
Fluxurile financiare constau în contribuţii la asigurările sociale, contribuţii la asigurările sociale
şi de sănătate, contribuţiile la fondul de şomaj

Relaţiile spitalului cu furnizorii de utilităţi


Furnizorii Spitalului Militar pot fi grupaţi după natura serviciilor şi a produselor
furnizate in patru mari categorii:
 Furnizorii de medicamente, materiale sanitare si reactiv: Antibiotice SA, Terapia
Cluj, Sicomed Cluj, SC Europharm, SC Elidor SRL, , Pharmavit SRL
 Furnizori de alimente: Lactis SA, Pangram SA, Corola SA, SC Bucium SA,
Agrofruct SA .
 Furnizorii de utilităţi:SC Electrica SA, Distrigaz Iaşi Nord, Rajac, SC Salubris SA,
Romtelecom, Rmania Data Systems Bucureşti.
 Alţi furnizori de:
o Service aparatură medicală;
o Carburanţi, lubrefianţi –Petrom;
o Materiale de curăţat –Metro cash;
o Lenjerie si echipament spitalicesc.

13
Fig. nr 2. Schema Relaţiilor Externe ale Spitalului Militar de Urgenţă Iacob Czihak, Iaşi

MAPN
Furnizorii de utilităţi
şi alţi furnizori

Dir. Medicală a
MAPN Furnizorii de
alimente
Furnizorii de medicamente, Cererea de
materiale sanitare şi reactivi finanţare

Plata salariilor şi a Banca


Spitalul Militar de ratelor aferente
Declaraţii generate creditelor contractate
Casa Judeţeană de de fundamentarea
Urgenţă Iaşi de salariaţi
Pensii contribuţiilor
Contracte de furnizare Clienţi – pers. fizice ce au
Încasări şi de servicii medicale Servicii de calitatea de asiguraţi la
Treozoreria plăţi sănătate C.A.S.A.O.P.S.N.A.J
Operativă a Mun.
Iaşi
C.A.S.A.O.P.S.N.A.J

C.N.A.S.

14
1.6. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare la Spitalul
Militar de Urgenţă IACOB CZIHAC - Iaşi în perioada 2004-2006 - tabel
comentat cu identificarea factorilor de influenţă

Tabelul nr. 3. Evoluţia principalelor categorii de venituri şi cheltuieli ale Spitalului Militar de
Urgenţă Iaşi
Cod 2004
indicator Denumire indicator financiar 2004 2005 2006 (%) 2005 (%) 2006 (%)
23.03 Venituri 96234681 103960000 12923334
33.10.21. Venituri din contracte încheiate
cu CASAOPSNAJ 66293029 76160000 8097436 68.89% 73.26% 62.66%
Alte venituri în domeniul
33.10.50
sănătăţii (venituri proprii) 3880091 1800000 272898 4.03% 1.73% 2.11%
Alocaţii de la bugetul de stat
43.10.09
(transferuri) 26061561 26000000 4553000 27.08% 25.01% 35.23%

Cheltuieli totale 96234681 103960000 12923334


10 Cheltuieli de personal 47175501 54920000 7349767 49.02% 52.8280% 56.8721%
20 Bunuri şi servicii 49059180 48740000 5175403 50.98% 46.8834% 40.0470%
71 Cheltuieli de capital 0 300 204 0.00% 0.0003% 0.0016%

Spitalul Militar de Urgenţă IACOB CZIHAC - Iaşi, se finanţează în proporţie de


aproximativ 70%, aşa cum se observă din tabelul în care sunt reprezentate principalele categorii
de venituri şi cheltuieli, din veituri provenind din contracte încheiate cu CASAOPSNAJ. Aceste
venituri provin din Bugetul Asigurărilor de Sociale de Sănătate, şi se observă o uşoară diminuare
a proporţiei finanţării din această sursă în anul 2006 faţă de ceilalţi ani, în special faţă de 2005
când de la Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate transferurile depăşeau procentul de 70% din
totalul veniturilor. Dacă avem în vedere destinaţiile ce pot fi acordate fondurilor provenite pe
această cale şi anume, cheltuielile de personal, materiale, analizând situaţia prezentă în tabel
observăm că au scăzut simţitor cheltuielile pentru bunuri şi servicii, cu aproximativ 7 procente,
contribuind astfel la un necesar de finanţare mai redus. Totuşi în valoare absolută aceste venituri
au crescut în 2006 faţă de anul 2005, chiar dacă nu foarte mult, astfel că scăderea ponderii lor în
total venituri ar putea avea ca explicaţie creşterea ponderii unei alte categorii de venituri, şi
anume alocaţiile de la bugetul de stat care au crescut simţitor atât ca pondere, cu aporximativ 10
procente cât şi în sumă absolută. Această creştere a sumelor transferate de la bugetul de stat este
justificată de cresterea cheltuielilor de capital, şi analizând bugetul de venituri şi cheltuieli

15
pentru anul 2006 observăm că aceste sume au fost utilizate pentru realizarea unor construcţii,
pentru efectuarea unor lucrări de reparaţii capitale.
De asemenea cheltuielile de personal au crescut simţitor de la an la an atât în valoare
absolută cât şi ca pondere în total cheltuieli şi acest lucru se datorează creşterii cheltuielilor cu
salariile generate de majorările salariale, creşterea salariului minim pe economie. Majorările
salariilor au condus pe de altă parte şi la creşteri ale fondului de salarii care la rândul său s-a
soldat cu creşterea contribuţiilor care de asemenea, sunt incluse în cheltuielile de personal.
Tot din tabel se observă o distribuţie diferită a veniturilor pe categorii de cheltuieli în cei
trei ani luaţi în calcul, astfel dacă în 2004 procentul alocat cheltuielilor materiale depăşea pe cel
alocat cheltuielilor cu personalul, acestea fiind singurele destinaţii date veniturilor, începând cu
2005 situaţia se schimbă şi cheltuielile cu personalul încep să depăşească 50% din totalul
cheltuielilor.

16
CAP 2. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA SPITALULUI
MILITAR DE URGENŢA „IACOB CZIHAC”

2.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari


 Legea 95/ 14 aprilie2006 privind reforma în sănătate, art. 191( proiectul bugetului de
venituri şi cheltuieli)
 Hotărârea nr. 584 din iunie 2005 privind finanţarea unităţilor sanitare din sistemul de
apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească.
 Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice , cu modificările ulterioare, ale oridinului
ministerului finanţelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea clasificaţiei indicatorilor
privind finanţele publice, ale Adresei Ministerului Finanţelor Publice nr. 121.667 din 5 iulie
2006
În procesul de previzionare a veniturilor şi cheltuielilor se au în vedere reglementările şi
normele în vigoare, precum şi structura organizatorică existentă la data întocmirii bugetului de
venituri şi cheltuieli precum şi sursele de venituri şi baza legală a încasării lor, nivelul taxelor
sau tarifelor, în lei şi valută.
Planificarea indicatorilor financiari la o instituţie publică presupune, intervenţii
instituţionale cu caracter succesiv, în mai multe etape:
 Din partea Ministerului Finanţelor Publice, prin norme metodologice privind elaborarea
de proiecte de bugete publice;
 Din partea Ministerelor si Instituţiilor centrale, care au răspunderea administrării
gestiunii celorlalte bugete publice prin instrucţiuni complementare normelor Ministerului
Finanţelor Publice;
 Din partea consiliilor locale, în cazul finanţării instituţiilor din acestea, prin
precizări/instrucţiuni cu caracter completator la normele elaborate de Ministerul
Finanţelor;
 Din partea ordonatorilor principali de credite, prin instrucţiuni care subliniază specificul
domeniului.

17
2.2. Calcule şi fundamentarea veniturilor
Sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli este reprezentată
de contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. care din
punct de vedere legislativ specifică condiţiile finanţării şi acordării asistenţei medicale în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate. Veniturile proprii se realizează din mai multe surse,
dar nu au o valoare foarte mare, astfel că, spitalul primeşte în completare, sume de la bugetul de
stat , care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate.
Capitolul venituri cuprinde:
 Venituri provenite din Fondul unic al asigurărilor sociale de sănătate. Prin
contracte încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii
Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.
 Venituri transferate de la Ministrul Apărării, sub formă de credite
 alte venituri proprii obţinute de la persoane fizice şi juridice. Se stabilesc de fiecare
unitate sanitară şi reprezintă încasări de la persoane fizice şi juridice ca urmare a
prestării serviciilor medicale contra-cost în condiţiile legii, precum şi din donaţii şi
sponsorizări.
 transferuri de la bugetul de stat reprezentând sumele alocate din credite bugetare
de la titlul „Transferuri” în vederea finanţării unor acţiuni ca: programe de sănătate,
activităţi de cercetare etc.
Volumul transferurilor din bugetul de stat cu defalcarea pe acţiuni se comunică fiecărei
unităţi de către Direcţia Medicală a MAPN.
Spitalele şi celelalte unităţi sanitare publice care îşi acoperă cheltuielile curente şi de
capital din veniturile proprii realizate din servicii medicale din cadrul sistemului de asigurări
sociale de sănătate precum şi din alte activităţi funcţionează pe principiul finanţării din venituri
proprii.
Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:
 consultaţii, tratamente, investigaţii;
 prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii
publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;
 examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu excepţia
certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă şi a celor solicitate de categorii
de persoane scutite de la plata acestor examene;
 taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;

18
 taxele pentru examene medico-legale;
 eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane
fizice şi juridice.
Sumele realizate din încasările proprii, conform legii, rămân la dispoziţia instituţiilor de
medicină legală, în raport cu competenţa lor teritorială, urmând să fie utilizate conform
prevederilor legale, pe destinaţiile aprobate prin legea bugetului de stat, pentru Fondul special
pentru sănătate publică.
Indicatorii utilizaţi în fundamentarea veniturilor proprii sunt:
 Suma pentru servicii medicale în regim de spitalizare: Nr. cazuri de spitalizare *
durata optimă de spitalizare * tarif pe zi de spitalizare;
 Suma pentru examene medicale şi psihologice: Nr. solicitări certificate medicale *
tarif pe certificat medical;
 Suma pentru eliberări de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale: Nr. solicitări
autorizaţii, avize * tarif pe aviz;
 Suma pentru dializă: Nr. contracte/şedinţe * tarif pe şedinţă.
La estimarea veniturilor din contractele încheiate cu CASAOPSANAJ pentru
furnizarea serviciilor medicale se iau în consideraţie:
 condiţiile de contractare prevăzute anual prin Contractul-cadru privind
condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări
sociale de sănătate, normele de aplicare ale acestuia, precum şi celelalte
reglementări în domeniu;
 numărul de servicii pe structură (spitalizare continuă, de zi etc.) estimat a se realiza
şi finanţa;
 modalitatea de plată (DRG, plata pe caz externat, plata pe serviciu, plata pe zi de
spitalizare, cronici, UPU etc);
 inflaţia prognozată;
 analiza valorii serviciilor în anul curent faţă de anul precedent şi identificarea
cauzelor plusurilor şi minusurilor constatate;
Veniturile de la persoane fizice pentru plata serviciilor solicitate se calculează în funcţie de:
 numărul estimat al persoanelor solicitante;
 volumul şi natura serviciilor medicale cerute;
 venituri medii pe o persoană;
 analiza comparativă a estimărilor din anul curent cu realizările din anul precedent;

19
Alte venituri, în concordanţă cu volumul prestărilor de servicii medicale, inclusiv actele
adiţionale, având ca nivel de referinţă realizările din anul anterior, creşterea sau reducerea
capacităţii unităţii de a presta servicii medicale, indicele de inflaţie prognozat de către instituţiile
abilitate, noi surse de venituri etc.
Tabelul nr. 4.Structura veniturilor Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi în anul 2006

Venituri din contracte Alte venituri din domeniul Alocaţii de la bugetul de stat
încheiate cu sănătăţii( venituri proprii) (transferuri)
CASAOPSNAJ
8.097.436 RON 272.889 RON 4.553.000

20
2.3. Calcule de fundamentare privind principalele categorii de cheltuieli
Fundamentarea cheltuielilor se efectuează de comitetul director împreună cu şefii de
secţii şi compartimente, urmărindu-se:
 utilizarea resurselor materiale şi băneşti pentru cheltuieli oportune şi strict necesare;
 reducerea cheltuielilor pentru utilităţi prin stabilirea de norme proprii de consum;
 aprovizionarea cu materiale, medicamente în limita cerinţelor actelor
medicale, evitându-se formarea de stocuri;
 Stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate de
fiecare secţie, de liste proprii de medicamente, materiale sanitare şi
reactivi, aprobate de comitetul director;
 evaluarea produselor din gestiuni şi eliberarea acestora în funcţie de cerinţele actelor
medicale şi de respectarea scopului pentru care au fost achiziţionate;
 întărirea controlului intern asupra consumurilor pe secţii şi compartimente;
 reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizării unor servicii şi activităţi, potrivit
normelor legale.

Cheltuielile se desfăşoară pe structura clasificaţiei bugetare şi reflectă


consumul de valori materiale şi băneşti necesare pentru îndeplinirea obiectivelor activităţii
spitalului.
La fundamentarea cheltuielilor se are în vedere:
a) indicatorii fizici cu ajutorul cărora se poate aprecia efortul financiar (număr de salariaţi,
număr de cazuri externate, număr de paturi, număr de zile de spitalizare etc);
b) evoluţia cheltuielilor pe ultimii 2-3 ani, pentru a constata tendinţa de creştere sau de
reducere a cheltuielilor;
c) evaluarea cheltuielilor pe fiecare secţie sau compartiment şi stabilirea responsabilităţilor
conducătorilor acestor structuri;
d) normele şi reglementările privind efectuarea cheltuielilor (alocaţii de hrană, salarii etc);
Estimarea cheltuielilor necesită efectuarea calculelor pentru stabilirea consumului real de
resurse umane, materiale şi de capital şi, separat, stabilirea cheltuielilor directe, indirecte şi
generale necesare pentru realizarea serviciilor medicale.
La stabilirea principalelor niveluri de cheltuieli se au în vedere prevederile legale ce
reglementează fiecare natură de cheltuieli, precum şi alte elemente de calcul, după cum urmează:

21
Cheltuieli de personal (titlul 10):
 în domeniul politicii de personal şi al structurii organizatorice managerul stabileşte şi
aprobă numărul de personal pe categorii şi locuri de muncă, propune structura
organizatorică şi reorganizarea unităţii. La stabilirea numărului de posturi se are în vedere
realizarea furnizării serviciilor medicale contractate pe principii de eficienţă în realizarea
cheltuielilor, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii la acordarea actului medical;
 calculul numărului de personal şi al necesarului de cheltuieli de personal se face pe baza
statului de funcţii aprobat, prin evaluarea drepturilor de personal, în detaliu, pe structura
clasificaţiei, pentru întregul personal, pe baza organigramei unităţii, pe fiecare secţie şi
compartiment ale spitalului;
 numărul de posturi, structura acestora şi cheltuielile cu salariile se aprobă ca anexă la
bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei unităţi sanitare pubiice;
 numărul de posturi aprobat prin bugetul fiecărei unităţi sanitare publice nu poate fi
depăşit;
 cuantumul cheltuielilor de personal, de regulă, nu trebuie să depăşească 60% din
totalul cheltuielilor cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli;

Bunuri şi servicii (titlul 20)


Evaluarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii se fundamentează pe fiecare alineat,
avându-se în vedere:
 necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare secţie şi compartiment,
stocul normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;
 numărul de cazuri externate;
 alocaţiile legale de hrană pe tipuri de secţii;
 note de fundamentare pentru reparaţii curente şi capitale;
 alte activităţi şi consumuri necesare;

Cheltuielile de capital se estimează ţinându-se cont de propunerile justificate


ale secţiilor şi compartimentelor pe bază de documentaţii tehnice, în condiţiile legii.
Cheltuielile ce se înscriu în buget se reevaluează prin estimarea sumelor ce se pot
obţine pentru serviciile medicale furnizate conform metodologiei de calcul al decontării
serviciilor medicale aprobate prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru în
cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate (DRG, tarif pe caz ponderat, plata pe serviciu
medical, tarif pe zi de spitalizare, UPU etc).

22
În cazul în care spitalul primeşte sume pentru programe naţionale de sănătate, calculul
necesarului se face în funcţie de prevederile privind normele de organizare şi finanţare a
programelor naţionale de sănătate.

Indicatori utilizaţi în fundamentarea cheltuielilor


 Indicatori privind costul asistenţei medicale:
 Număr personal tehnico-administrativ, deservire generală;
 Număr personal auxiliar, informatică, cleric;
 Număr muncitori, din care: direct productivi, indirect productivi şi de
specialitate;
 Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;
 Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii;

 Indicatori privind consumul de medicamente şi materiale sanitare:


 Număr paturi în spital;
 Număr zile om spitalizare;
 Cheltuieli medii anuale pe un pat cu: retribuţiile, medicamentele, hrana pe zi, alte
cheltuieli;
 Număr litri sânge consumat;
 Cheltuieli medii anuale pe litru sânge;
 Număr maşini de salvare;
 Cheltuieli medii anuale pe o maşină de salvare: retribuţiile, medicamentele,
combustibilul, alte cheltuieli.

 Indicatori de eficienţă sanitară:


 Număr paturi fizice existente;
 Număr paturi ocupate efectiv;
 Media utilizării paturilor de spital: M = (Nr. paturi fizice existente / Nr. bolnavi)
* 100
 Indicele de utilizare a paturilor: I = (Nr. paturi ocupate / Nr. paturi fizice) * 100
 Rulaj bolnavi: R = Număr bolnavi / Număr paturi
 Durata medie de spitalizare: D = Număr zile spitalizare / Număr bolnavi internaţi
Cheltuieli cu salariile

23
Cheltuielile de personal sunt reglementate de următoarele acte normative:
 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 191 din 12 decembrie 2002 privind
creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor
de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat
potrivit anexelor nr. II şi III
 LEGE nr.125 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului
contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar
Potrivit clasificaţiei economice, cheltuielile cu personalul ale Spitalului Militar se
dezvoltă pe următoarele articole:
Art 10 Cheltuielile salariale în bani:
10.1.1 Salariile de baza;
10.1.2 Salarii de merit;
10.1.3. Indemnizaţii de conducere;
10.1.4 Spor de vechime;
10.1.5 Sporuri pentru condiţii de munca;
10.1.6 Alte sporuri
10.1.7 Ore suplimentare;
10.1.8 Fond de premii;
10.01.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul;
10.01.11 Fond aferent plăţii cu ora;
10.01.13 Indemnizaţii de delegare;
10.01.30 Alte drepturi salariale.
Art.10.02 Cheltuieli salariale în natură ce sunt efectuate la Spitalul Militar sunt:
10.2.2 Norme de hrană;
10.2.3 Uniforme şi echipament obligatoriu;
10.02.30 Alte drepturi salariale în natură

Salarii de bază – salariile brute impozabile pentru personalul angajat, inclusiv drepturile
cuvenite pe perioada concediului de odihna.

24
Salariile de bază în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:
 valoarea de referinţă universală, care se exprimă în lei şi care este baza unică de determinare
a valorii de referinţă, proprie fiecărui sector de activitate bugetară;
 indicatorii de prioritate intersectorială, exprimaţi în procente, diferenţiaţi pe domenii de
activitate;
 valori de referinţă sectorială, exprimate în lei, rezultate din înmulţirea valorii de referinţă
universală cu indicatorii de prioritate intersectorială, utilizate ca:
 bază de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv;
 bază de calcul pentru salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare specifice;
 bază de calcul al cuantumului indemnizaţiei lunare;
 grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază, pentru funcţiile specifice fiecărui sector
de activitate.

Salarii de merit - sporul de salariu acordat pentru rezultate deosebite, calculate prin acordarea
cotei procentuale prevăzuta de lege, la salariul de baza. Se poate acorda in limita a 15% din
salariul de baza. Persoanele care vor beneficia de salariul de merit vor fi nominalizate in fiecare
an, in functie de rezultatele obtinute anterior.
Salariu Merit = 15% * Salariu de baza
La nivelul spitalului, cheltuielile cu salariile de merit se fundamenteaza astfel: 15%
Total posturi pentru care se acordă salariul de merit* 15%Dimensiunea valorica a
salariului mediu al anului de baza * Nr de luni de acordare a salariului de merit * (1+Ci)

Indemnizaţii de conducere – acordate pentru personalul cu funcţii de conducere


La nivel individual, indemnizaţia de conducere se determina astfel:
I.C. = X% *Salariu de Baza
La nivelul întregului spital, cheltuielile cu indemnizaţiile de conducere se fundamentează
astfel:
Număr de persoane beneficiare de indemnizaţii de conducere în anul de plan *
Indemnizaţia medie lunara din anul de bază * Numărul lunilor de acordare a
indemnizaţiilor de conducere

Spor de vechime – la care au dreptul salariaţii în funcţie de vechimea în munca si poate fi de


până la 25%, calculat la salariul de baza, corespunzător timpului efectiv lucrat in programul
normal de lucru.

25
Sporuri pentru condiţii de munca deosebite, calculate la salariul de bază:
 Sporul pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe timp de noapte;
 Sporul pentru activitatea desfăşurată în condiţii grele de munca;
 Sporul pentru încordarea psihică ce se acorda medicilor neurochirurgi;
 Sporul pentru gradul profesional obţinut conform legii
Alte sporuri :
 Sporul de minim 15% din salariul de bază pentru fiecare ora de muncă prestata pe timp
de noapte, cuvenit salariaţilor care efectuează cel puţin 3 ore de munca in acest interval.
 Sporul pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei
de bază
Ore suplimentare – plata orelor prestate peste durata normala a timpului de lucru si care nu au
putut fi compensate in timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile după efectuarea
acestora.
Fond de premii:
 Fondul de premii constituit prin aplicarea unei cote asupra fondului de salarii prevăzut in
buget.
 Premii anuale (premiul de 2% se calculează însumând salariile acordate în decurs de un
an, aplicându-se cota respectivă).
Alte drepturi salariale :
 Plăţi pentru concediile medicale efectuate din fondul de salarii.
 Sumele acordate persoanelor angajate pe baza unui contract individual de munca pentru
3-5 zile lucratoare de concediu plătit in cazul evenimentelor familiale deosebite
 Alte drepturi salariale.

Cheltuielile privind salariile se fundamentează luând în considerare mai multe


criterii:
Salariul tarifar
Se acordă diferenţiat tuturor categoriilor de personal în funcţie de numărul orelor lucrate
după cum reiese din documentele primare privind munca tuturor angajaţilor (foile de pontaj).
Pentru medici, asistente şi infirmiere salariul se diferenţiază în funcţie de gradaţii (6), de trepte
profesionale, gărzi etc. Pentru îngrijitoare care au gradaţii şi pentru personalul administrativ cu 4

26
gradaţii salariul va fi mai mic. Pentru muncitoare salariul se acordă numai pe trepte profesionale
(I-III) şi categorii (1-5).
Cuantumul acestor cheltuieli de salarii tarifare depinde de numărul mediu de posturi
existente anual ponderat cu salariul tarifar mediu lunar din anul în care se socoteşte cuantumul
cheltuielilor. Acesta se înmulţeşte cu indicele inflaţiei comunicat de Direcţia de Statistică.
Salariul tarifar are o pondere de 60% din totalul cheltuielilor salariale.

Sporuri
Pentru salariaţii Spitalului Militar se acordă următoarele categorii de sporuri:
 spor de vechime (7-10 %);
Tabelul nr. 5 Ponderea sporurilor în totalul cheltuielilor salariale

Ani lucrati Spor de vechime


3 – 5 ani 5% * Salariu de baza
5 – 10 ani 10% * Salariu de baza
10 – 15 ani 15 % * Salariu de baza
15 – 20 ani 20% * Salariu de baza
> 20 de ani 25% * Salariu de baza

Pentru cazurile in care se acordă şi indemnizaţia de conducere, sporul in cauza se


calculează la suma rezultată din însumarea salariului de baza cu indemnizaţia de conducere.
 spor de noapte (1-3 %);
 spor de condiţii deosebite de muncă (4 %);
 spor de încordare psihică (4 %);
 spor pentru cei ce lucrează în zilele libere şi sărbătorile legale (5-6 %).

Salariile tarifare împreună cu indemnizaţiile de conducere formează salariul de bază.


Premii
Din categoria premiilor fac parte:
 salariul de merit ce poate fi acordat (într-o sumă de 15 % din salariul de bază) o
dată pe an în raport cu rezultatele obţinute;
 al 13-lea salariu se acordă pentru toţi salariaţii care au muncit şi se stabileşte ca
salariul de bază;
 gratificaţiile se acordă în funcţie de realizările pe 12 luni la care se aplică un
coeficient de 12 % doar persoanelor cu calificativul “bine”, “foarte bine”, şi nu se
acordă celor cu rezultate slabe.

27
Ponderea acestor cheltuieli reprezintă 2 % din fondul de salarii total din anul de bază
corectat cu indicele inflaţiei.
Concediile medicale
Concediile medicale au o pondere de 90 % din salariul tarifar.
Plata cu ora
Plata cu ora presupune orele efectiv muncite care însumează o normă întreagă, gărzile,
cumulul de funcţii. Calculul tarifar se face în funcţie de salariul de bază cu care e încadrat
titularul înlocuit şi numărul mediu lunar de ore. Reprezintă aproximativ 4-5 % din cheltuielile
salariale.
Salariul de referinţă se determina ca produs între valoarea de referinţă universală şi
coeficienţii de multiplicare.
Tabelul nr. 6 Coeficienţii de multiplicare

Medic primar Cmin =1,75 Cmax = 7.65


Medic specialist 1,34 4,763
Rezident an III, IV 1,21 3,45
Rezident an I 1,19 -

Exemplu de calcul
Funcţie : medic specialist, vechime 16 ani, program de lucru 168 ore/lună
Salar de bază: 920 RON
Salar de merit 920 * 15% = 138 RON
Indemnizaţie de conducere = 0
Spor vechime ( 920+ 138) * 20% = 211,6 RON
Gărzi = 72 ore * 6,29 = 453 RON
Ora gardă Salar de bază + salar de merit 920+138 = 1058 RON
Pentru o oră de garda se primeşte 6,29 RON
Total brut : SB + SM + SP+ gărzi = 1722 RON

Tabelul nr. 7.Structura cheltuielilor salariale ale Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi în anul
2006

Cheltuieli salariale în bani Cheltuieli salariale în natură


4.725.004 RON 1.214.502 RON

28
În cadrul cheltuielilor salariale în bani, cea mai mare pondere o are salariile de bază –
2.246.560 RON şi alte drepturi salariale – 901.655 RON.
În cazul cheltuielilor salariale în natură, ponderea cea mai mare a deţint-o normele de
hrană – 1.184.107 RON, urmate de uniforme şi echipament obligatoriu şi alte drepturi salariale
în natură.

Cheltuielile pentru bunuri şi servicii


Evaluarea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii se fundamentează pe fiecare alineat,
avându-se în vedere:
 necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare secţie şi compartiment, stocul
normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;
 numărul de cazuri externate;
 alocaţiile legale de hrană pe tipuri de secţii;
 note de fundamentare pentru reparaţii curente şi capitale;
 alte activităţi şi consumuri necesare;
Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor se face pe baza calculelor proprii şi a
actelor normative specifice fiecărui domeniu de activitate.
Fiecare unitate spitalicească calculează şi propune necesarul de fonduri pornind de la
caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul de bolnavi internaţi, respectiv gradul
de ocupare a spaţiului de spitalizare, consumurile specifice de apă, energie etc.
În anul 2006, în proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, cheltuielile cu bunurile şi
serviciile au fost în valoare de 5.175.403 RON, cea mai mare pondere deţinând-o cheltuielile cu
medicamentele şi materialele sanitare.
Fundamentarea cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgenţă următoarele articole şi
alineate:
Articolul 20.01 BUNURI ŞI SERVICII
20.01.01 Furnituri de birou
În cadrul acestui aliniat se cuprind fondurile pentru:
 Costul rechizitelor de birou (creioane, cerneala, hârtie de scris, dosare, bibliorafturi,
plicuri, hârtie cu antet pentru corespondenta, materiale utilizate la copiatoare – hârtie xerox,
cerneluri pentru xerox);
 Costul hârtiei pentru imprimante, diskete utilizate la calculatoarele din compartimentele
administrativ si financiar-contabilitate, cu excepţia celor utilizate la calculatoarele din serviciile

29
sau compartimentele medicale, de statistica, farmacii privind activitatea medico-sanitara si a
consumului de medicamente;
 Fise si alte imprimate tipizate utilizate in activitatea financiar-contabila si administrativa,
inclusiv adeverinţe de salariat, note de angajare, transfer sau lichidare.
Formula de calcul : cantitate estimate * tarif unitar an bază* 12*(1 +i)

20.01.02 Materiale pentru curăţenie


Indicatorii pentru fundamentarea cheltuielilor cu materialele sunt:
 Suprafaţa spitalului;
 Numărul de săli, saloane etc.;
 Materiale de curăţenie necesare;
 Cantitatea din fiecare material de curăţenie;
 Preţul fiecărui material de curăţenie necesar.
Formula de calcul:
Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar * preţ/material*12 luni *
(1+i)

20.01.03 Încălzit, iluminat şi forţa motrice


Fundamentarea cheltuielilor de încălzire se face pe baza următorilor indicatori:
numărul de metri cubi de gaz metan consumaţi;
 tariful pe metrul cub de gaz consumat;
Formula de calcul:
Cheltuieli cu încălzirea = cantitate consumată * tarif/ m3 * (1+i)*12 luni
Cheltuielile cu încălzirea se fundamentează ţinându-se cont de contractele cu furnizorii
şi execuţia bugetară a anului precedent, corectându-se cu rata inflaţiei.
Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor pentru iluminat sunt:
 iluminatul din saloane;
 iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;
 iluminatul din sălile de operaţie;
 consumuri specifice din laboratoare;
 iluminat şi consum energetic în spaţiile administrative;
În cadrul acestor cheltuieli sunt cuprinsec cheltuielile privind costul curentului electric, care
depind de:

30
 Numărul corpurilor iluminate, precum şi funcţionarea aparaturii de specialitate;
 Numărul orelor pentru iluminat, precum şi funcţionarea aparaturii;
 Consumul de energie electrică;
 Tariful pentru 1 kw.
Formula de calcul:
Cheltuieli pentru iluminat = consum energie * tarif / kw * 12 luni * (1+i)

20.01.04 Apă canal şi salubritate


Indicatorii ce stau la baza fundamentării acestor cheltuieli sunt:
 Consumul de apă potabilă pe an (mc/an);
 Consumul de apă caldă pe an (mc/an);
 Gunoi (mc/an);
 Tariful pe 1mc de apă caldă/ rece ;
 Tariful pentru servicii de salubritate şi canalizare .

Formula de calcul:
Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = Consum apă * Tarif/ mc * Tarif canalizare *
Tarif servicii de salubritate*12 luni * (1+i)
20.01.05 Carburanţi şi lubrefianţi
20.01.06 Piese de schimb
20.01.07 Transport
Pentru anul 2006, acestui tip de cheltuieli nu i-au fost alocate fonduri.

20.01.08 Poştă, telecomunicaţii, radio, tv, internet


În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile repartizate pentru:
 plata serviciilor de posta, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor,
radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax in tara;
 plata convorbirilor telefonice internaţionale a taxelor telex si telefaxuri cu străinătatea,
inclusiv hârtia utilizata la telefaxuri
Se utilizează indicatorii pentru fundamentarea acestor cheltuieli următoarele:
 cheltuieli medii cu convorbirile telefonice pe anul expirat;
 numar de televizoare, aparate, radio, telefoane;
 cheltuieli cu corespondenta poştală interna si externa;

31
 tariful pentru abonament servicii telefonice;
 tariful pentru abonament radio TV.

Formule de calcul :
Cheltuieli telefon: nr. Abonamente * nr. Impulsuri* tarif abonament* 12
Cheltuieli corespondenţă : Nr. Plicuri * tarif/ plic * 12
Cheltuieli de Radio - TV = nr. Aparate * 12

20.10.09 Materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional


Materiale pentru laborator – cuve de reacţie, medii de cultură, sticlărie consumabilă, lamele
pentru microscoape.
Materiale pentru radiologie – filme radiologice, revelator, fixator, registre de radiologie.
Materiale pentru exploraţii funcţionale – hârtie bioscripi, role indigo, electrozi.
Materiale şi prestări servicii pentru întreţinerea echipamentelor:
 Piese de schimb pentru aparatura medicală, becuri etc.
Indicatorii avuţi în vedere sunt:
 Materialele folosite;
 Cantitatea;
 Preţul unitar;
Cheltuielile cu caracter funcţional incluse în această categorie sunt materialele necesare
prelucrării în laborator. Fundamentarea acestor cheltuieli se realizează în funcţie de execuţia
bugetară a anului precedent, înmulţi cu tarifele în vigoare.

20.02 Reparaţii curente


Acest articol cuprinde fondurile necesare pentru a acoperi:
 costul materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente executate în
regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare si exterioare, revopsirea tâmplăriei, reparaţii
de zidărie, acoperişuri, pardoseli), drumuri, precum si la instalaţii, utilaje, mobilier.
 costul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente executate şi antrepriză, inclusiv costul
documentaţiei tehnice
 înlocuirea obiectelor uzate;
 remedierea unor defecţiuni, refaceri lucrări.

32
Aceste lucrări de întreţinere şi reparaţii curente sunt făcute în regie proprie la instalaţii,
clădiri, zugrăveli, vopsiri, reparaţii la mobilier, acoperiş etc.

20.03.01 Hrană pentru oameni


În cadrul acestui aliniat se include fondurile pentru alimente, in limita alocaţiilor zilnice
de hrana legale în unităţile sanitare, inclusiv cheltuielile cu ambalajele, pe parcursul unui an
bugetar.
Conform proiectului de buget de venituri si cheltuieli pentru anul 2006, la acest aliniat
Spitalul Militar a înregistrat 460.190 RON.

Indicatorii utilizaţi în determinarea sumei necesare se folosesc:


 numărul de bolnavi ;
 alocaţia zilnica de hrana;
 costul unitar ;
 numărul zilelor de acordare.
Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrană sunt: lista zilnică de alimente întocmită
de asistenta dieteticiană; bon de consum colectiv; situaţia bolnavilor la masă.
Formula de calcul
Ch. Hrană bolnavi : alocaţie medie bolnav/ zi * nr.mediu de zile de spitalizare* indice de
utilizare pat* 12 luni* (1+i)

20.04 Medicamente şi materiale sanitare


20.04.01 – Medicamente.
În cadrul acestui aliniat sunt incluse:
 Costul medicamentelor acordate gratuit in tratamentul bolnavilor spitalizaţi şi în
ambulatoriu;
 Cheltuieli pentru procurarea serurilor si vaccinurilor;
 Costul izotopilor si a surselor radioactive utilizate in tratamentul bolnavilor;
 Preparate dietetice utilizate în alimentaţia artificială a noului-născut şi a copilului sugar;
 Soluţii perfuzabile şi alte produse si preparate medicamentoase utilizate în tratamentul
unor afecţiuni, inclusiv costul ambalajelor.

33
20.04.02 – Materiale sanitare:
 Materiale sanitare consumabile, truse sanitare şi materiale de pansare, inclusiv costul
ambalajelor:
 Vată, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.
 Sânge pentru transfuzii, plasmă, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.

20.04.03 – Reactivi – folosiţi în laborator.


Consumul total de medicamente în anul de bază se obţine prin centralizarea unor
documente primare, cum ar fi:
 condici de prescripţii medicale;
 condici de barem.
Acestea sunt întocmite zilnic de medicii şefi de secţie. Ele se întocmesc pe fiecare secţie
în parte şi cuprind: nume şi prenume bolnav; foaia de observaţie a bolnavului; cantitatea de
medicamente; valoarea.

20.04.04 Dezinfectanţi
Formula de calcul
Cheltuieli dezinfectanţi = nr. Pacienţi * cheltuieli medii pe pacient anul precedent* 12*(1+i)

Tabelul nr. 8.Repartizarea cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare ale


Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi în anul 2006

Medicamente şi materiale sanitare 2006


Medicamente Materiale sanitare Reactivi Dezifectanţi
3.338.203 201.645 146.669 10.447

20.05 Obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată

20.05.01 Uniforme şi echipament


Uniforme pentru persoanele încadrate în muncă, care au acest drept, puse la dispoziţie de
către instituţie;

34
 Procurarea sau confecţionarea echipamentului ce se acordă celor internaţi în unităţile
sanitare;
 Echipament sanitar pentru personalul medico-sanitar, pentru vizitatorii unităţii sanitare,
cu excepţia echipamentelor de protecţie a muncii.

20.05.02 Lenjerie şi accesorii de pat – procurarea sau confecţionarea de lenjerie şi accesorii de


pat (paturi, saltele, cearşafuri, feţe de pernă etc.) potrivit baremelor stabilite prin
Ministerul Sănătăţii.

20.05.03 – Alte obiecte de inventar – obiecte de inventar procurate în limita valorică sau care
au o durată de serviciu de până la un an indiferent de valoarea lor (instrumentar, mobilier,
găleţi).
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de :
 cantitatea necesară, conform execuţiei bugetare din anul anterior;
 preţul lor, corectat cu rata inflaţiei.
În anul 2006, nu au fost alocate fonduri pentru această categorie de cheltuieli.

20.11 Cărţi publicaţii şi materiale documentare


Include fondurile necesare procurării de reviste şi publicaţii de specialitate, care se
fundamentează în funcţie de numărul necesar de publicaţii de diferite specialităţi si cheltuiala
medie anuală cu abonamente la publicaţii. Aceste cheltuieli se estimează în funcţie de execuţia
bugetară pe anul precedent, ţinând cont de necesarul de cărţi şi publicaţii, cantitate şi preţ
estimativ.
Formulă de calcul
Cheltuiala cu publicaţii şi cărţi = Număr exemplare * Cheltuiala medie anuala cu
abonamente.
20.13 Pregătire profesională
În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile pentru acoperirea costului
pregătirii profesionale a salariaţilor din instituţiile sanitare, care se efectuează pe baza de
contract cu unităţile specializate.

Art. 20.30.30 - Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii


 Cheltuieli pentru contracte de cercetare ştiinţifică executate prin terţi;
 Asigurarea auto;

35
 Prejudiciile cauzate unităţii şi încasate ulterior, sumele ce se încasează conform
hotărârilor judecătoreşti.

Cheltuieli de capital
În programul de investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie pentru
investiţiile deja începute şi pentru cele noi. În listă se vor înscrie cu prioritate obiective de
investiţii începute în anii precedenţi şi neterminate pentru care există condiţii de finanţare şi
finalizare până la încheierea exerciţiului bugetar, pentru investiţii de natura consolidărilor şi
intervenţiilor.
Formulă de calcul
Cheltuieli de capital = Necesarul de investiţii în anul de plan * Costul investiţiilor
aprobat de forul cu modificarea cu coeficientul de inflaţie.

Tabelul nr. 9.Repartizarea cheltuielilor de capital ale Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi
în anul 2006

71.01.01Construcţi Maşini, echipamente şi mijl. Mobilier 71.01.30Alte active fixe


i transp.
60.000 RON 0 0 144.000RON

36
2.4 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor
proprii/cheltuielilor bugetare
În etapa de elaborare a bugetului de venituri şi cheltuieli comitetul director trebuie să
analizeze resursele posibile şi cheltuielile necesare, reflectate într-un proiect de buget
fundamentat pe principalii indicatori fizici: volumul serviciilor medicale ce urmează a fi
furnizate, alte resurse, dezvoltarea sau restructurarea unor activităţi.
Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se elaborează de către departamentul
financiar-contabil, baza centralizării de către acesta a propunerilor prezentate de conducătorii
secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, având în vedere:
 estimarea veniturilor ce urmează a se realiza din activitatea de furnizare a serviciilor
medicale, alte prestaţii şi activităţi;
 cheltuielile necesare şi priorităţile stabilite pentru activitatea de acordare a asistenţei
medicale şi alte activităţi;
 realizarea echilibrului financiar între veniturile şi cheltuielile cuprinse în proiectul de
buget.
Compartimentul financiar-contabil primeşte informaţii de la celelalte compartimente
pentru întocmirea indicatorilor. Astfel, de la departamentul de resurse umane primeşte fişele
de pontaj şi contractele de muncă pentru întocmirea statelor de plată ale salariaţilor şi realizează
centralizarea lor; de la departametul de aprovizionre şi depozitare centralizează consumurile
materiale şi celelalte cheltuieli ale clinicii; centralizează veniturile obţinute de unitate din
diverse surse, de la departamentul juridic primeşte actele avizate care pot angaja răspunderea
patrimonială a spitalului precum şi alte acte care produc efecte juridice şi urmăreşte apariţia
actelor normative şi semnalează departamentul contabil asupra atribuţiilor ce îi revin.
Pe baza informaţiilor primite de celelalte departamente şi a situaţiei anului de bază
contabilul şef întocmeşte proiecţiile indicatorilor financiari, după care trimite proiectul de
venituri şi cheltuieli la directorul general, care în cazul Spitalului Militar de Urgenţă Iaşi este un
medic comandant, ce are calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare, care îl semnează după
care trimite cererile de finanţare Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale (OSC)
care sintetizează cererile de la toate spitalele militare şi face o cerere de fonduri la Ministerul
Apărării Naţionale (OPC).
La nivelul ministerului are loc studiul indicatorilor bugetari de venituri şi cheltuieli
precum şi a justificărilor acestora şi centralizarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli în bugetul
de venituri şi cheltuieli propriu care este trimis la Ministerul Finanţelor Publice.

37
De la Ministerul Finanţelor Publice, ministrul apărării primeşte BVC aprobat care trimite
la Direcţia Medicală a Ministerului Apărării probările privind creditele bugetare care sunt
trimise apoi medicului comandant al Spitalului Militar Iaşi care este responsabil cu împărţirea
creditelor bugetare primite pe destinaţiile aprobate.
De la Fondul unic de asigurări sociale de sănătate se primesc cele mai multe fonduri.
Contractul de furnizare de servicii medicale se negociază de către reprezentantul spitalului cu
conducerea C.A.S.A.O.P.S.N.A.J, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru şi
normele de aplicare a acestuia şi necesarul estimat al unităţii pentru furnizarea serviciilor
medicale ce urmează a se contracta.
Reprezentanţii autorităţii de sănătate publică sau ai Ministerului Sănătăţii Publice, după
caz, au rol de supraveghere a procesul a procesului de negociere
Pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli se încheie un contract de servicii medicale
anual cu CASAOPSNAJ (OSC), care întocmeşte bugetul propriu de venituri şi cheltuieli pe care
îl trimte spre aprobare CNAS (OPC) care centralizează toate bugetele proprii de venituri şi
cheltuieli de la instituţiile subordonate şi întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli centralizator
pe care îl înaintează Ministerului Finanţelor Publice responsabil cu întocmirea BASS.
De la Ministerul Finanţelor Publice, CNAS primeşte BVC aprobat care trimite la
CASAOPSNAJ aprobările privind creditele bugetare care sunt trimise apoi medicului
comandant al Spitalului Militar Iaşi care este responsabil cu împărţirea creditelor bugetare
primite pe destinaţiile aprobate.

38
Fig nr. 3 Fluxul informaţional privind fundamnetarea şi aprobarea bugetului de venituri şi
cheltuieli

Ministerul Finanţelor
Publice
BVC
aprobat
(BASS)
BVC Proiect Proiect
aprobat centralizator centralizator
(BS) de BVC de BVC

MAPN (OPC) C.N.A.S. (OPC)

BVC Proiect de
Proiect de aprobat Buget Propriu
BVC Buget Propriu de VC
aprobat de VC (BASS)
(BS)

Direcţia Medicală a C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.


MAPN (OSC) (OSC)

Contract
Cerere de prestări servicii
BVC medicale
aprobat finanţare
BVC
(BS) aprobat
(BASS)
Director General
Medic Comandant (OPC)

Proiect de BVC
Buget Propriu aprobat
de VC

Dep. Financiar – Contabil


Spitalul Militar

Contracte de Facturi, acte de Actele avizate ce


primire în
muncă şi angajează răsp.
custodie,
fişe de NRCD patrimonială
pontaje
Situaţia Dep. Aprovizionare
anului de şi Depozitare
Dep. Resurse Umane Dep. Juridic
bază

39
CAP. 3. FINANŢAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

3.1 Surse de finanţare


Conform Hotărârii nr. 584 din 23 iunie 2005 privind finanţare unităţilor sanitare din
sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă naţională şi autoritate judecătorească, sursele de
finanţare ale Spitalului Militar de Urgenţă Iacob Czihac- Iaşi, sunt următoarele:
 Venituri din contracte încheiate cu CASAOPSANAJ;
 Alte venituri din domeniul sănătăţii – venituri proprii
 Alocaţii de la bugetul de stat( transferuri)
Există posibilitatea finanţării unor cheltuieli pe baza veniturilor obţinute din donaţii şi
sponsorizări, dar în ultimii 3 ani, această sursă a fost inexistentă.
Analiza surselor de finanţare poate servi la identificare proporţiei participării fiecărei
surse în totalul resurselor constituite la nivelul instituţiilor:
Surse de finanţare:
• Bugetare
• Extrabugetare.
Finanţarea bugetară
Cea mai mare sursă de venit o reprezintă transferurile din Fondul unic al asigurărilor
sociale de sănătate , având ca ordonator principale de credite –
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Ordonatorul secundar de credite este C.A.S.A.O.P.S.N.A.J , iar finanţarea se
realizează lunar, până la data de 10 ale lunii, când se achită integral suma aferentă lunii expirate.
Pentru celelalte prestaţii, spitalul emite facturi la sfârşitul lunii pentru luna expirată, facturi
cu valoarea serviciilor prestate. C.A.S.A.O.P.S.N.A.J virează bani (contravalorea facturii) în
termen de 5 zile de la data înaintării documentelor de plată. Facturile sunt însoţite obligatoriu de
documentele specifice de raportare pentru fiecare tip de asistenţă medicală
Din fondurile primite de la CNAS se asigură finanţarea următoarelor categorii de
cheltuieli:
 Cheltuieli de personal ( cheltuieli cu salariile, contribuţia asig.soc. de stat,
cheltuieli constituirea fondului de şomaj, contrib.const. fondului asigurărilor sociale de
sănătate, deplasări, detăşări, transferuri)
 Cheltuieli materiale
 Cheltuieli de capital
 Finanţarea unor programe de perfecţionare şi specializare a salariaţilor;

40
De la bugetul de stat se asigură:
 realizarea obiectivelor şi activităţilor cuprinse în programele naţionale de
sănătate;
 dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile legii;
 investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor
aflate în execuţie;
 expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de seisme
şi de alte cazuri de forţă majoră;
 modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente,
precum şi efectuarea de reparaţii capitale;
 activităţi didactice şi de cercetare;
 alte cheltuieli curente şi de capital.
Spitalul poate primi cu titlu gratuit medicamente prin programele naţionale de sănătate
finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi alte bunuri din
fonduri de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile, precum şi din
donaţii şi sponsorizări
A doua sursă de venit o reprezintă transferul de la Ministerul Apărării, prin credite
bugetare. Ordonator secundar de credite este Direcţia medicală a MAPN. Pe baza surselor
primite se asigură finanţarea cheltuielilor prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 584, din iunie
2005 privind finanţarea unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine publică, siguranţă
naţională şi autoritate judecătorească.

Finanţarea extrabugetară
Veniturile extrabugetare se încasează şi contabilizează de instituţia spitalicească potrivit
normelor pentru finanţele publice, fără a se efectua vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea
alocaţiilor primite de la acesta. Rezultatele obţinute la sfârşitul exerciţiului financiar, respectiv
soldurile anuale obţinute din execuţia bugetului acţiunilor finanţate din veniturile extrabugetare,
se preiau ca venituri în anul următor.
Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:
 consultaţii, tratamente, investigaţii;
 prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii
publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;

41
 examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu
excepţia certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă şi a celor solicitate de
categorii de persoane scutite de la plata acestor examene;
 taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;
 taxele pentru examene medico-legale;
 eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane
fizice şi juridice.

42
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare
Finanţarea de la bugetul de stat se conturează distinct prin deschiderea şi repartizarea de
credite bugetare şi are în vedere punerea la dispoziţia instituţiei publice a mijloacelor băneşti
conforme cu prevederile din bugetul de stat cu respectarea şi îndeplinirea anumitor cerinţe:
 Cheltuielile pot fi înscrise sau/şi efectuate numai dacă sunt prevăzute în mod expres în acte
normative sau autorizări specifice date in baza Legii finanţelor publice;
 Exercitarea unui control financiar preventiv, detaliat si exigent în legatură cu necesitatea,
oportunitatea si legalitate cheltuielilor;
 Fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei acordate;
 Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispozitie din bugete.
Deschiderea de credite bugetare la Spitalul Militar, presupune prezenţa următorelor instituţii:
 instituţia centrală în numele Guvernului răspunzatoare de gestiunea bugetară (Ministerul
Finanţelor Publice),
 ordonatorul principal de credite bugetare (Ministrul Apărării Naţionale ),
 ordonator secundar de credite- Direcţia Medicală a MAPN
 Trezoreria, ca unitate bancara specializata.

Etape în contractarea creditului bugetar


Iniţiativa în deschiderea creditelor bugetare revine ordonatorului principal de credite
bugetare care se adresează finanţatorului. Solicitarea se va face până la data de 20 a lunii în curs
pentru luna următoare, adresarea făcându-se printr-o „cerere de deschidere a creditelor
bugetare”.
Ordonatorul principal de credite bugetare prezintă o „notă justificativa” privind
creditele bugetare solicitate cu precizări privind cheltuielile curente si cheltuielile de capital. Pe
baza acestei cereri, finanţatorul analizează solicitările, prin verificarea bugetului de venituri si
cheltuieli aprobat, în concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi încadrarea lor in
bugetul aprobat.
Finanţatorul dispune către Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti
deschiderea de credite bugetare, dispoziţie data printr-un exemplar din cererea de deschidere de
credite bugetare. La Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului Bucureşti se consemnează
deschiderea creditului bugetar şi înregistrarea prin acelaşi exemplar din cerere, in evidenta
proprie, a deschiderii creditului bugetar pe seama Ministerului Apărării Naţionale. Finanţatorul
informează apoi ordonatorul principal de credite bugetare.

43
Repartizarea creditelor bugetare se realizează la iniţiativa ordonatorului principal de
credite bugetare care întocmeşte o dispoziţie bugetară de repartizare. Dispoziţia însoţeşte cererea
de deschidere de credite bugetare cu adresare directa către Trezoreria Finanţelor Publice a
municipiului Bucureşti. Aceasta înregistrează în evidenta proprie repartizarea creditelor bugetare
şi transmite dispoziţii de repartizare a sumelor din contul Ministerului Apărării Naţionale în
contul Spitalului Militar din Iaşi către Trezoreria din Iaşi.
În utilizarea resurselor provenite de la bugetul statului, în general se respectă principiul
destinaţiei acordate prin legea bugetară. Finanţarea vizează: cheltuieli curente (finanţarea
funcţionării) şi cheltuieli de capital (finanţare de dezvoltare).
Plăţile pot fi dispuse prin numerar sau prin cont. Instrumentele folosite în vederea
efectuării plăţilor sunt: cecul pentru eliberarea numerarului din cont, ordinul de plata pentru
efectuarea plăţilor din contul instituţiei către terţi, cecul cu limita de suma si factura cu
dispoziţie de încasare

44
3.3. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

În urma aprobării bugetului de venituri şi cheltuieli are loc transferul lunar de credite
către CASAOPSNAJ, până în data de 10 ale lunii, valoarea lunară a contractului pentru luna
anterioară.
Transferul are loc prin intermediul Trezoreriei. Lunar, spitalul depune deconturi şi
facturi; la CASAOPSNAJ se verifică dacă se încadrează în prevederile contractului.
Pentru decontările lunare se foloseşte ca instrument – ordinul de plată. Sumele necesare
plăţii salariilor se obţin pe baza completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se
în numerar.
Trezoreria din Iaşi înregistrează deschiderea de conturi ce cuprind veniturile bugetare şi
extrabugetare ale instituţiei. Alocaţiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe
principalele articole de cheltuieli, instituţia nefiind în măsură să modifice destinaţia acestor
credite bugetare.
Veniturile obţinute prin credite bugetare sau din surse extrabugetare (plăţi efectuate în
contul instituţiei, compensarea unor datorii reciproce) apar în rulajul zilei respective care redă
valoarea creditului (rulaj cumulat).
Cheltuielile materiale trebuie justificate prin ataşarea alături de ordinul de plată a facturii
fiscale, notei de recepţie şi constatare de diferenţe, bonului de consum sau a altor documente
specifice anumitor tipuri de cheltuieli. Astfel, în cazul deplasărilor efectuate, dispoziţiei de plată
pentru deplasare i se ataşează ordinul de deplasare, chitanţele pentru cheltuielile suportate sau
facturile fiscale, după caz, sau alte documente care să justifice cheltuielile.

45
Fig.nr.4 Flux informaţional generat de finanţarea cheltuielilor bugetare

Bugetul
Bugetul de Stat Asigurărilor Sociale
de Sănătate

CNAS (OPC)
MAPN
(OPC)

Direcţia Medicală a CASAOPSNAJ


MAPN (OSC) (OSC)

Trezoreria Finanţelor
Publice Bucureşti

Trezoreria Operativă a
Mun. Iaşi

Spitalul Militar de
Urgenţă Iaşi
(OTC)

46
CAP. 4. ORGANIZAREA EVIDENŢEI PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ LA
SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ IAŞI

Conform articolului 31 din Legea nr. 270 din 18/06/2003, cunoscută şi sub denumirea de
Legea Spitalelor, spitalul are obligaţia să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să transmită
informaţiile legate de activitatea sa.

4.1 Evidenţa tehnico – operativă


Evidenţa tehnico - operativă, ca parte componentă a evidenţei economice, pe lângă
celelalte două forme, contabilă şi statistică, contribuie în mod consecvent la reflectarea şi
controlul existenţei valorilor materiale şi băneşti în condiţiile organizării corespunzătoare a
cerinţelor unităţii.
Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi reflectarea fenomenelor primare care au loc
în unitate adică, intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti, darea în consum sau
folosinţă precum şi existenţa lor într-un anumit loc al unităţii sau la o anumită dată.
Caracteristicile acestei forme de evidenţă constau în faptul că ea îmbracă forme proprii
fiecărui gen de activitate şi că este operativă (promptă şi rapidă) în furnizarea datelor. La
organizarea evidenţei tehnico - operative a valorilor materiale se au în vedere înregistrările care
se fac numai în etalon natural, ea organizându-se pe fiecare gestiune în parte şi ţinându-se la
locul de depozitare sau de folosinţă, ca unitate de evidenţă.
Trebuie respectate regulile de bază privind completarea documentelor de către
gestionarii şi administratorii care răspund material, disciplinar şi penal de gospodărirea
bunurilor materiale date în primire, aceste documente fiind următoarele:
 Proces verbal de recepţie pentru mijloacele fixe independente care nu necesită montaj şi
nici probe tehnologice;
 Proces verbal de recepţie în cazul utilajelor care necesită montaj dar nu necesită
probe tehnologice precum şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter
medical ;
 Proces verbal de punere în funcţiune pentru utilajele şi instalaţiile care necesită montaj şi
probe tehnologice;
 Proces verbal de transformare a mijloacelor fixe;
 Proces verbal de predare - primire a mijloacelor fixe transferate;
 Bonul de mişcare a mijloacelor fixe;
 Proces verbal de închiriere;
 Proces verbal de dare în custodie;

47
 Fişa de inventar cu repartizarea pe locuri de folosinţă a mijloacelor fixe şi a obiectelor de
inventar de mică valoare sau scurtă durată;
 Lista de inventariere.
Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu materiale
pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi existenţa şi folosirea
capacităţii de muncă, existenţa şi folosirea capacităţilor de producţie

4.2 Evidenţa statistică


Procesele proprii evidenţei statistice sunt:
 culegerea datelor necesare din documentele primare;
 folosirea de procedee ca: observarea, sondaje de opinie, anchetarea etc.;
 prelucrarea datelor sub formă de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.
Raportările statistice sunt specifice evidenţei statistice, pe care le face unitatea
spitalicească către Ministerul Apărării Naţionale. Aceste raportări statistice se referă la: numărul
de persoane care apelează la serviciile spitalului, numărul de persoane internate, numărul de
angajaţi , cantitatea de medicamente necesare.

4.3 Evidenţa contabilă


Evidenţa contabilă este acea formă a evidenţei economice care reflectă aspecte ale
activităţii ce pot fi exprimate valoric. Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa
lor, asigurând controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele.
Contabilitatea foloseşte procedee şi mijloace de lucru proprii cum sunt: contul, balanţa
de verificare, bilanţul contabil precum şi Norme metodologice şi reguli precise, stabilite de
Ministerul Finanţelor.

4.3.1. Evidenţa contabilă curentă


Cea mai folosită tehnică a metodei contabilităţii o constituie înregistrarea operaţiunilor
contabile pe „jurnale”, fiind incluse aici documentele de evidenţă, notele contabile, registrul
jurnal şi balanţa de verificare.
BALANŢA DE VERIFICARE se efectuează lunar şi conţine: simbolul conturilor; denumirea
conturilor; sumele totale debitoare.

48
Balanţa de verificare constituie pe lângă un mijloc de control şi un mijloc de
centralizare a datelor contabile în vederea extragerii indicatorilor necesari instituţiei respective,
precum şi întocmirea Dărilor de seama contabile.
REGISTRUL JURNAL
Fazele de lucru în cadrul formei de înregistrare contabilă pe jurnale sunt următoarele:
 întocmirea documentelor primare şi a notelor contabile;
 înregistrarea documentelor de evidenţă în formularele şi fişele de evidenţă analitică;
 trecerea sumelor din jurnale şi situaţii în cartea mare;
 întocmirea bilanţului contabil.
DAREA DE SEAMĂ CONTABILĂ constituie un element de analiză şi control cu privire la
execuţia bugetară. Dă posibilitate semnalării unei deficienţe din cauza neacordării unor
indicatori.
Darea de seamă este compusă din:
 Bilanţ contabil;
 Contul de execuţie bugetară;
 Raport de analiză;
 Indicatorii de calcul plus fundamentarea pe structură bugetului de venituri şi cheltuieli;
 Anexe care cuprind:
 Detalierea cheltuielilor;
 Disponibilul mijloacelor fixe;
 Contul de execuţie pentru fiecare fond;
 Finanţarea;
 Obligaţiile de plată restante.
Darea de seamă contabilă se întocmeşte trimestrial/anual, sintetizează indicatorii de bază
ai activităţii contabile. Ea are un caracter unitar ca structură şi conţinut.
Bilanţul contabil cuprinde în Activul său totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa
Spitalului Militar de Urgenţă din Iaşi, iar în Pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele.
Urmărirea execuţiei bugetare se face folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare, care
conţine: o evidenţă contabilă bugetară curentă şi o evidenţă contabilă bugetară centralizată.
Formă de evidenţă curentă procură date operative privind modul cum se îndeplinesc
indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor. Evidenţa centralizată se
întocmeşte periodic, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, pe baza datelor din
evidenţa curentă, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile bugetare centralizate,

49
până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei bugetare pe întregul buget
de stat.

4.3.2. Evidenţa contabilă periodică


REGISTRUL INVENTAR în care se înregistrează grupat toate elementele patrimoniale
ale unităţii este un document obligatoriu de înregistrare ce serveşte ca probă în litigii.
La sfârşitul anului se înscriu într-o foaie sintetică elementele de inventar după natura lor
pentru a justifica conţinutul fiecăruia dintre posturile bilanţului contabil.
CARTEA MARE conţine totalitatea fişelor de contabilitate, conţine câte o fişă pentru
fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Ea serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor
conturilor sintetice, furnizează informaţii pentru efectuarea de analize economice şi financiare,
serveşte la întocmirea balanţei de verificare

50