Sunteți pe pagina 1din 2

Bucuraţi

Bucuraţi--vă!
„Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi.” (Romani 12, 12)
Parohia „Înălţarea Domnului”
Str. Grădiniţei 1, Paşcani, jud. Iaşi
inaltareadomnului.pascani@gmail.com Anul I (2020) ⦁ Nr. 4 ⦁ 20 Decembrie
Preot Pavel Postolachi 0745 644 256
Preot Marius Tabarcea 0745 776 456 Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Înălţarea Domnului” Paşcani, Protopopiatul Paşcani

Calea spre mântuire Să avem nădejde!


După cum n-au putut să scape de osândă toţi aleşii lui
Dumnezeu din legea veche, cu toate bunătăţile lor, tot
aşa nici noi, cei de azi, nu putem să ne mântuim prin fap-
tele noastre, fară darul lui Dumnezeu. Întâi este sfântul
dar şi pe urmă faptele noastre, care ajută la mântuire.
SFÂNTUL IOAN IACOB HOZEVITUL

Sf. Ignatie Teoforul,


drumul spre sfințenie
S fântul Ignatie era prunc pe vremea când
Iisus Hristos viețuia pe pământ și îi povă-
țuia pe oameni. Ascultând părinții lui Cuvân-
tul Domnului, l-a chemat Mântuitorul la el pe
copilașul Ignatie și, cuprinzându-l, a spus: „De
nu vă veți întoarce și nu veți fi ca pruncii, nu
veți intra întru Împărăția Cerurilor, și cine va
primi pe un copil ca acesta întru numele
Meu, pe Mine mă primește”. S-a numit astfel
copilul purtător de Dumnezeu, întrucât a fost
purtat de mâinile Domnului întrupat, dar și
pentru că Îl purta pe Domnul în inima și în
gura sa.
Fiind mai întâi ucenic al Sfântului Ioan
Strămoșii lui Iisus Hristos Sfântul Ignatie a fost așezat, cu sfatul tuturor
Sfinților Apostoli, episcop al Antiohiei, locul
Arhimandritul Emilianos Simonopetritul unde s-a spus mai întâi numele de creștin.
Socotind împăratul Traian că victoria sa

D
împotriva sciților se datora zeilor, a început
e Strămoșii Domnului ne amintesc facem noi pentru mântuirea noastră.
a-i prigoni pe creștinii care nu doreau să se
și cele patruzeci de zile de post di- Vechiul Testament ne introduce în du-
închine idolilor. Așa a fost pârât și Sfântul
naintea Nașterii Domnului, care sunt o hul apostolic și ecleziastic, ne face oa-
Ignatie, încât împăratul i-a cerut să se lepede
moștenire a Vechiului Testament. Ast- meni ai vieții ecleziastice. Vechiul
de Hristos și să i se alăture în slujirea zeilor,
fel, vrând sau nu, aceste zile ne aduc Testament este cheia recunoașterii lui
Dumnezeu, dar cuprinde istoria tutu- dar Sfântul a răspuns că nici de îl va da spre
aproape de Strămoșii Domnului. Știm
că evreii au făcut patruzeci de ani ca ror strămoșilor Domnului, cum au mâncare fiarelor, sau de îl ca răstigni sau de
să ajungă din Egipt în Palestina, în timp pregătit ei venirea lui Hristos. îl va tăia și arde, nu va sluji diavolilor. Împă-
ce le-ar fi fost de ajuns câteva zile. Dar Astăzi îl cinstim mai întâi pe Avra- ratul a poruncit ca arhiereul să fie întemnițat.
au făcut patruzeci de ani întregi, ca să am, părintele evreilor, gigantul credin- Ignatie a primit cu bucurie lanțurile și a
fie puși la încercare. Pentru noi aceste ței. Îl cinstim apoi pe prorocul Daniel mers spre Roma. Temându-se Sfântul Ignatie
patruzeci de zile înseamnă punerea la care a putut supraviețui în groapa cu să nu fie oameni care să îl oprească de la
încercare a voii noastre, pedagogia li- lei, pe cei trei tineri care au simțit ră- sfârșitul mucenicesc, a scris bisericilor o scri-
bertății noastre, pregătirea duhurilor coare în cuptorul aprins, și pe toți cei- soare prin care cerea să fie lăsat să se despar-
noastre ca să se umple cu lumina cea lalți de mai înainte de lege, din lege și tă de acest trup și să nu îl împiedice de la a fi
adevărată. Să vedem însă cine erau de după lege. În mod special sărbăto- dat de mâncare fiarelor. Ajuns la Roma, arhi-
Strămoșii, de ce au devenit sfinți și rim pe proroci și pe regi. Cei mai ereul a fost aruncat leilor care l-au sfâșiat și l-
cum vor ca și noi să fim sfinți. mulți erau strămoși ai lui Hristos după au mâncat, rămânând numai oasele, pe care,
Cu acest prilej, merită să spunem că trup. Sunt cinstite încă și sfinte femei. strângându-le credincioșii le-au pus într-un
dacă nu vom cunoaște Vechiul Testa- Prorocița Ana, cunoscuta Iudit, vestita loc însemnat. Auzind împăratul Traian despre
ment cuvânt cu cuvânt, nu îl vom înțe- Debora, Esther, Sarra care ne-a lăsat toate acestea și aflând că nici un creștin nu îi
lege niciodată pe cel Nou, fiindcă Noul moștenire pe Hristos, Miriam, sora lui dorește răul, ci doar să fie lăsați să se închine
Testament este tâlcuirea celui Vechi. Moise, Rahela, Rebecca, Ruth și atâtea Domnului, a încetat prigoana, moaștele Sfân-
De asemenea, nu vom înțelege lucra- altele. Toate acestea și toți aceștia tului Ignatie fiind aduse în Antiohia, spre tă-
rea lui Hristos, nici ceea ce avem să acoperă neamurile neamurilor. măduirea celor bolnavi și apărarea cetății.
Bucuraţi-vă!
Cine și ce vestește în colinde?
Preot Liviu Petcu | Doxologia.ro

Î simbolizează pe îngerii care nu doar au


n general, copiii și preoții colindă. Copiii privire la Nașterea Domnului și la Maica Sa
fiind bine revelat și relevat. În Sfânta Scrip-
fost prezenți la nașterea Domnului, ci au și tură, pasajele evanghelice prezintă pe
vestit-o, iar preoții, pe păstorii care se scurt istorisirea nașterii Domnului, apoi
aflau în preajma ieslei de la Betleem și s-au drumul la Betleem și călătoria în Egipt, dar
închinat Domnului la nașterea Lui. Aceștia poporul nostru, în iscusința sa, a înțeles că
din urmă merg cu icoana Nașterii Domnu- drumul este foarte lung și anevoios mai
lui prin casele credincioșilor în ajunul săr- ales pentru o femeie care este gata să nas-
bătorii, vestind Nașterea Pruncului mântui- că și de aceea în colinde poporul a brodat
tor și aducându-L în casele și în inimile lor. o mulțime de întâmplări și de fapte minu-
Colindătorii devin hristofori și teofori, nate, călătoria sau mai bine zis fuga în
adică purtători de Dumnezeu, întrucât ei Îl Egipt fiind prezentată ca o adevărată odi-
poartă în suflete și Îl vestesc pe Hristos see. Astfel, ascultând și astăzi cu emoţie
Pruncul la casele creștinilor, care, la rân- colindele, luăm parte cu tot sufletul nostru
dul lor se pregătesc îndelung pentru primi- la peripeţiile numeroase prin care trece
rea Oaspetelui dumnezeiesc. În ajunul Maica Domnului, Dreptul Iosif și pruncul
Crăciunului, tot satul și fiecare casă în par- Iisus. Ne înduioşăm de suferinţele ei, apro- a născut acum 2011 ani; istoricește vorbind,
te intră parcă într-un fel de forfotă, de băm toate acţiunile şi gesturile ei şi ne este un adevăr, căci atunci a intrat Iisus
mișcare, de înălțător neastâmpăr: se simţim la urmă, după atâtea și atâtea pri- Hristos în istorie, dar El Se naște continuu,


aprind făcliile, luminile, se fac ultimele mejdii, plini de o bucurie nestăpânită, sin- Se naște pururea, așa cum glăsuiește un
pregătiri, se întinde masa, se deschid porți- ceră şi candidă, la aflarea veștii naşterii minunat colind:
le, pentru ca Domnul să fie binevenit și pruncului Iisus.
bine primit. În biserici nu se face priveghe- Îl colinde se reliefează și descrierea Mare-i seara de-astă seară,
re în noaptea de Ajun spre Crăciun, pentru împrejurărilor și ținutului sfânt, Betleemul, Dar nu-i seara de-astă seară
că vin colindătorii care transformă întreg apoi venirea și închinarea păstorilor, a Ci e seara lui Crăciun, lui Crăciun celui


satul în biserică, colindele – ca punți de lu- magilor, pe urmă auzim despre imnele bătrân,
mină între pământ și cer – înlesnesc comu- îngerești, mânia și faptele înspăimântătoa- Când S-a născut Fiul Sfânt, Fiul Sfânt
niunea directă cu Dumnezeu din ceruri. re ale lui Irod, omorârea pruncilor etc. În pe-acest pământ.
Deci, colindătorii duc asemenea îngeri- colinde se arată grija neobosită a credin-
Astfel, într-un fel noi trăim o condensa-
lor şi păstorilor vestea Evangheliei din casă cioșilor pentru Pruncul Sfânt, Căruia Îi
re a timpului și devenim contemporani cu
-n casă. Colindatul capătă astfel un aspect vorbesc blând, Îi caută un sălaș călduros
evenimentul Nașterii Domnului Hristos în
de pelerinaj, căci întruchipează pelerinajul pentru naștere, precum și îmbrăcăminte
Betleem, iar Acesta devine contemporan
Sfintei Fecioare Maria, apoi pelerinajul ma- împărătească. E interesant cum poporul
cu noi. Crăciunul nu este doar o rememo-
gilor şi al Mântuitorului, a Cărui viaţă pă- nostru şi-a permis să fie atât de intim cu
rare, o celebrare a ceea ce s-a petrecut
mântească este un pelerinaj continuu. Dumnezeu şi şi-a însuşit o maternitate a
atunci în ieslea de la Betleem, ci și o retrăi-
Colindul a fost o Biblie deschisă în vremu- Maicii Domnului în colinde. Găsim în colin-
re a evenimentelor, încercându-ne acea
rile de restriște în care puțini erau cei care de trăirea creştină primară, simplă şi au-
emoție vie, acel fior sfânt pe care l-au sim-
ştiau carte, astfel, colindătorii erau (pre- tentică, fără artificii superflue și fără o
țit cei prezenți atunci în jurul Pruncului
cum sunt și astăzi) și mari misionari ai Bise- bogăție căutată și artificială a stilului. [...]
mântuitor.
ricii, căci prin colinde, ei nu fac decât să Așa cum am precizat și mai sus, la ro-
Înminunata Bucovină există tradiţia
relateze cele întâmplate la Betleem, iar cei mâni, colindele se remarcă prin profunzi-
cum că oamenii sunt răi şi ca să-i îmbune-
care-i ascultă primesc în amănunt istorisiri mea teologiei şi simplitatea formei. În ele
ze, Dumnezeu le-a trimis colindele şi când
pe cât de adevărate pe atât de emoționan- nu este cu nimic micşorată dumnezeirea
acestea n-ar mai fi, pătrund duhurile cele
te despre Naşterea Domnului. Fiului, după cum nu este uitată omenitatea
rele mai mult între oameni. Dar cât timp se
Cuprinsul colindelor este unul adânc Lui: Astăzi S-a născut, Cel făr de-nceput,
vor cânta colindele, prezenţa răului va fi
teologic, redând cu limpezime adevărul de cum au spus proorocii; Mititel şi-nfăşeţel, în
micşorată sau chiar anihilată. Prin urmare,
credință al Evangheliei, în cuvinte simple, scutec de bumbăcel / Neaua ninge nu-L
e necesar ca noi să prețuim, să păstrăm, să
însă nu în înțelesuri simpliste. Colindele atinge / Vântul bate, nu-L răzbate. În colin-
promovăm și să cântăm colindele, din
sunt de o frumusețe literară inegalabilă, de de, natura, recunoscându-L pe Creator, se
neam în neam, din generaţie în generaţie,
o gingășie aparte și de un deosebit har simte îndatorată să-i aducă recunoștință.
ca pe un odor sfânt, ca pe o dumnezeiască
poetic. Din conținutul lor se întrevede Zidirea toată parcă se îmblânzește, se uma-
liturghie a iubirii lui Dumnezeu, așa cum


bunătatea și simțirea curată a credincioși- nizează și se apropie cu duioșie de Prunc:
ne îndeamnă și unul dintre ele:
lor Bisericii noastre. Ascultându-le, ne mi- Vântul bate, nu-L răzbate / Neaua ninge,
nunăm de nesfârșita bogăție sufletească și nu-L atinge. Vântul bate, nu-L răzbate, adi- Azi cu strămoşii cânt în cor
forța creatoare cu care poporul nostru, că nu-L pătrunde, înfrigurându-L, ci rămâ- Colindul sfânt şi bun,
autorul colindelor, a înțeles și a tâlcuit ne în afara Lui, ocrotindu-L; neaua ninge, Tot moş era şi-n vremea lor,
Evanghelia și L-a primit cu nesfârșită dra- nu-L atinge, cu alte cuvinte, chiar dacă Bătrânul Moş Crăciun.
goste, recunoștință și duioșie pe Pruncul ninge de jur-împrejur, pe Pruncul sfânt nu- E sărbătoare şi e joc
Mântuitor. L atinge și locul unde este Hristos rămâne În casa ta acum,
În colinde, vedem cum Dumnezeu înce- apărat, ocrotit. Bogăția de diminutive utili- Dar sunt bordeie fără foc
tează să mai fie inaccesibil, Se apropie de zate în colinde (Mititel şi-nfăşeţel, în scutec şi mâine-i Moş Ajun.
muritori cu bunăvoinţă şi cu smerită dra- de bumbăcel etc.) dezvăluie încă o dată şi-acum te las, fii sănătos
goste. [...] sufletul cald și sensibilitatea deosebită a şi vesel de Crăciun,
Prin colinde, ni se transmite cu multă poporului nostru. Dar nu uita când eşti voios,
claritate și limpezime mesajul Întrupării Din conținutul colindelor, mai aflăm că, Române să fii bun.
Fiului lui Dumnezeu, adevărul dogmatic cu într-un fe,l este adevărat că Mântuitorul S-

Puteţi citi publicaţia şi pe site-ul parohiei http://inaltareadomnuluipascani.mmb.ro sau pe Facebook @InaltareaDomnuluiPascani