Sunteți pe pagina 1din 97

Contract: 30/2002

DOCUMENTARE PRIVIND
CRITERIILE DE PERFORMANTA
SPECIFICE ILUMINATULUI
NATURAL SI CONTROLULUI SOLAR
Beneficiar: MLPTL

Redactarea a III-a

CUPRINS

a. INTRODUCERE – Sinteza documentarii in a doua redactare


b. SINTEZA OBSERVATIILOR SI PROPUNERILOR din faza de ancheta

CAPITOLUL 1 – ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR

1.1 DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER


OFICIAL – legi, norme, recomandari
1.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA – standarde
1.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE
1.4 CONCLUZII

CAPITOLUL 2 – CONTROLUL SOLAR

2.1 DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER


OFICIAL – legi, norme , recomandari
2.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA
2.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE
2.4 CONCLUZII

CAPITOLUL 3 – ANEXA

3.1 FOI DE TRIMITERE IN ANCHETA


3.2 RASPUNSURILE ANCHETEI
3.3 BIBLIOGRAFIE

1
INTRODUCERE

a.SINTEZA DOCUMENTARII IN A DOUA REDACTARE

A bordarea creativa in ceea ce priveste lumina naturala si soarele a


produs deja in ultimii ani, din ce in ce mai numeroase, o serie de
realizari de arhitectura de o noua generatie. Arhitrectura “solara”, “bio-
climatica”, “ecologica”, “verde”, “inteligenta” etc. a capatat deja un statut
important. Reglementarile au ramas evident in urma si este evidenta
intentia de a recupera aceasta intarziere.
In urma discutiilor avute si a parcurgerii unui numar mare de
documente scrise si sit-uri oficiale, (alegand si considerand ca fiind unul
dintre cele mai rapide si “la zi” mijoace de informare si comunicare,
utilizarea “web-ului” pentru cautarea informatiilor) o concluzie este ca
reglementarile propriu-zise sunt putine in tarile europene si absente la
nivel central european.
In continuare prezentam concluziile specifice in urma primei
redactari:

• Majoritatea cautarilor s-au efectuat in registrul lingvistic


anglo-francofon. In acest registru rezultatele sunt mai degraba
neconsistente. Este posibil ca problemele de insorire excesiva sa
fi preocupat excusiv tarile confruntate cu aceasta problema, in
speta tarile mediteraneene din UE (Spania, Italia, Grecia) unde,
din lipsa suportului ingvistic de specialitate, n-am putut penetra.
Din aceleasi motivatii n-am penetrat in spatiul scandinavic, nord
european, confruntat mai ales cu asigurarea unui minim de
iluminare necesar.
• Lumea vechiului continent nu a reusit sa ajunga la nivelul de
reglementare ale unor state ce s-au confruntat mai acut cu
problemele luminii si insoririi ca de pilda SUA sau Australia.
Principalele reglementari se afla in continentul nostru in Marea
Britanie si in Germania. Franta a “pasat” problema catre diversele
coduri nationale (codurile muncii, sanatatii, urbanismului,
constructiilor, etc.) in care sunt enumerate cel mult exigente
globale sau recomandari vagi. Nu exista inca norme europene EN
referitoare la aceste domenii insa am reusit sa gasim norme
separate, specifice unor domenii de activitate (programe de
arhitectura, domenii de activitate, locuri de munca, etc.) ce
cuprind si prevederi referitoare la subiectul nostru de studiu.
Deci, in concvluzie, nu s-au gasit reglementari unitare
specifice acestui domeniu, care sa atace aceste aspecte
(necesar de lumina naturala si control solar). Exista o propunere
de norma europeana , prezentata in cuprinsul primei redactari.
• Exista o cantitate mare de informatii cu caracter tehnic,
stiintific ,analitic etc. care trateaza aceste probleme, in general in

2
contextul problematicii generale de ordin ecologic. Este evidenta
intentia de a se realiza curand regelementari la nivel european,
exemplul american, australian, etc. Am cules si ordonat o mare
cantitate de informatie din aceste surse extra-europene; aceasta
este accesibila in dosarul “virtual”, pe suport informatic.
• Domeniul luminii naturale nu provoaca nici afectiuni patologice
majore, nici agresiuni asupra mediului sau bugetului. Iata de ce
credem ca din aceste considerente acest aspect al luminii
naturale este inca relativ neglijat. De cele mai multe ori este
inglobat ca un capitol sumar tratat in cadrul iluminatului artificial.
Poate si pentru faptul ca lumina naturala “nu costa” nimic, nu
intereseaza in mod deosebit. Cresterea importantei domeniului
este insa evidenta pentru viitorul apropiat, din cauze de ordin
ecologic. Asupra luminii naturale nu se poate interveni direct sau
simplu; realizarea unor exigente simple, ce pot fi atinse usor cu
ajutorul iluminatului artificial, in cazul luminii naturale implica o
conceptie arhitecturala de ansamblu, de o mare calitate si
complexitate.
• Privind mai atent rezultatele cautarii pe sit-ul Afnor, putem
constata ca doar cca 40 % din rezultatele cautarii reprezinta
norme europene adoptate de statul francez, grosul rezultatelor
reprezinta norme franceze, DTU-uri sau alte reglementari
nationale ce apar chiar in aceste zile nefiind adoptate la nivel
national si nu european; iata de ce consideram ca “descoperirea“
unor norme strict europene este destul de improbabila, din
moment ce in tari ca Franta acestea nu au devenit o dominanta.
• Principalele norme europene, clasificate dupa data adoptarii
lor par a urma o anumita logica : ele au aparut fie ca o consecinta
a unui eveniment (dupa anul 2000, cazurile de legionellosa din
Franta, au impus numite masuri de ventilatie si igiena, de pilda)
sau dupa ce o anumita problema s-a produs (accidentele + lipsa
ventilarii in tunelele rutiere), fie ca urmare a unei preocupari
esentiale de durata. Cum in domeniul nostru nu s-au produs
evenimente deosebite, cum nu exista probleme de costuri
deosebite sau de poluare (ce explica permanenta unor teme -
cele termice sau de mediu), consideram ca factorii decizionali din
UE n-au considerat ca presanta aparitia unor reglementari in
acest domeniu al luminii naturale, si problema a fost lasata la
latitudinea fiecarei tari, care la randul lor n-au elaborat
reglementari stricte in acest domeniu.
• Majoritatea normelor gasite sunt enumerate doar la nivelul
titlurilor, insotite uneori extrem de scurte rezumate. In schimb
toate se obtin pe bani. Este extrem de greu sa ne dam seama in
aceste conditii de continutul acestor norme, deoarece sub titlul
promitator se pot ivi surprize de proportii referitoare la continutul
propriu-zis. Pentru sit-ul Afnor s-a realizat o estimare a costurilor
pentru a putea dobandi cele mai interesante documente, pornind
de la titulatura lor.

3
b. SINTEZA OBSERVATIILOR SI PROPUNERILOR IN FAZA DE
ANCHETA

O concluzie cu caracter general in urma primei redactari este ca, desi


reglementarile propriu-zise sunt putine in tarile europene şi practic
absente inca la nivel central european, informatia stiintifica şi tehnica in
domeniu este foarte abundenta şi intr-o dezvoltare evidenta.
Astfel dupa aceasta redactare, in faza de ancheta ne-am propus o
documentare bazata pe abordarea si aducerea la cunostiinta a
documentatiei unor institutii cu experienta si istorie in domeniu.
Prezentam in continuare (in urma discutiilor avute si a participarii cu
observatii si propuneri referitoare la prima redactare a documentatiei, a
diverselor institutii) sinteza fazei de ancheta :

Universitatea Tehnica Costructii Bucuresti :

Apreciaza documentarea, chiar si numai in prima ei redactare , ca


fiind utila si oportuna deoarece aceasta reprezinta o sinteza la zi a
stadiului in care se gasesc cunostintele, cercetarile si reglementarile
normative din domeniul iluminatului natural al cladirilor in corelatie cu cel
al controlului solar a acestora.
Parcurgerea unui numar foarte mare de site-uri oficiale, folosind
diversi discriptori specifici si generali a evidentiat faptul ca la nivelul UE
nu exista inca norme de tip EN in domeniile analizate dar exista o
cantitate mare de informatii ce pot constitui baza unor viitoare
reglementari la nivel european.

Va prezentam in continuare ropunerile :

• Realizarea unei documentari referitoare la diferitele materiale


de interes in prezent in tara pe circuitele ASRO si a preturilor
cu care acestea pot fi achizitionate;
• O documnetare/cercetare suplimentara care sa aiba in
vedere :
o Recomandari de principiu referitoare la corelatiile dintre
iluminarea naturala/insorirea spatiilor, orientarea
cardinala a fatadei si geometria vitrajelor;
o Idem si amplasarea vitrajelor in cadrul peretelui exterior
(totdeauna centrat?);
o Existenta unor metode grafice sau analitice rapide
(calibrate insa cu modele experimentale sau/si de calcul
evoluat) de dimensionare/verificare a satisfacerii
diferitelor criterii de performanta specifice iluminatului
natural si controlului insoririi spatiilor inchise ale
cladirilor.

4
• Lucrarea trebuie continuata astfel incat dupa finalizare sa fie
posibila elaborarea rapida a unei reglementari nationale
specifice, aceasta urmand a fi armonizata cu cele care sunt de
asteptat a apare in curand in tarile UE sau la nivelul
ansamblului actor tari

Considerand documentarea o informare completa in domeniu, atat la


nivel national cat si international aprecierea din partea Ministerului
sanatatii publice si familiei a venit ca o incurajare pentru realizarea
urmatoarei faze si finalizarea documentatiei prin elaborarea cat mai
devreme a reglementarilor,

URBAN PROIECT – Bucuresti – considera documentarea o sinteza


valoroasa si bine sistematizarta a problematicii studiate, oglidita in studii
de specialitate, norme si reglementari din Romania si strainatate.

Propunerile reprezinta completari :

• de urbanism prin :
o tipuri de configuratii de incinte urbane care prin proportii
(lungime-latime-inaltime ecrane perimetrale), orientari,
deschideri, penetrari sa fie favorabile iluminatului
natural si controlului solar.
o legatura dintre iluminarea naturala a spatiilor construite
si dimensionarea (distante inaltimi) a spatiilor verzi
adiacente
• prin identificarea unor metode grafice, expeditive, de lucru
prin care sa poata fii apreciat nivelul de iluminare interioara a
unei cladiri nou proiectate (sau reabilitate) pentru cazul cand
din diverse motive (importanta constructiei, urgenta elaborarii
proiectului, lipsa unei echipe imediat accesibile, de specialisti
strict pe domeniu) un studiu aprofundat nu e posibil;
• identificarea unor foruri de avizare in strainatate (institute de
specialitate,“celule de lucru” in ministere, organe ale
administratiei locale) si a unor avize, pe domeniu (obligatorii
sau facultative). Incercarea de echivalare a acestora cu
institutii si tipuri de avize curente la noi;
• Indentificarea in literatura de specialitate , a unor grile
minimale de apreciere a aptitudinii ansamblurilor urbane si a
constructiilor de a fi satisfacator iluminate natural (procent de
vitrare, tip de vitraj, cadru inconjurator, finisaje, orientari,
adancime etc.)
• Propuneri de astfel de grile, conform cu exigentele din
Romania, utile atat concepturilor cat si organelor de avizare.

5
S.C. PRODOMUS S.A considera subiectul studiului actual, acesta
incercand sa acopere un segment al normarii practic inexistent la noi in
tara, atat ca procupare de sine statatoare, cat si ca parte a normelor
departamentale, criteriile de exigenta joacand un rol deosebit.
Necesitatea unui astfel de studiu este evidenta, problematica legata
de iluminatul natural si controlul solar facand parte din categoria criteriilor
de exigenta esentiale, prevazute de Legea 10/1995, atat in cadrul
criteriilor legate de igiena, sanatate, protectia mediului, cat si de cele
privind protectia hidrofuga, termica si economia de energie.
Aflat in faza de proiectare – Redactarea I, studiul analizat
reflecta cautarile elaboratorilor, atat in camp legislativ aferent spatiului
european cat si in cadrul preocuparilor profesionale specifice obiectivului
analizat. Asa cum rezulta si din concluziile fazei prezentate, elaborarea
unui normativ individualizat poate fi o optiune, dar fara o eficienta practica
directa asupra procesului de proiectare.
Din punct de vedere al structurarii materialului, pentru faza
urmatoare, prezentele sugestii sunt legate in principal de definirea
scopului si organizartea materialului astfel incat sa devina un instrument
care sa stea la baza elaborarii normativelor departamenatale :
• necesitatea adaptarii cautarilor si structurarea problematicilor
abordate, in conformitate cu conditiile specifice ale unui cadru
normativ in continua transformare, astfel incat sa se impuna
pentru fiecare categorie de program de arhitectura prevederile
minimale/maximale legate de iluminatul natural si controlul
insoririi;
• identificarea prevederilor actuale (existente in normativele si
standardele aflate in vigoare) si reactualizarea acestora, in
conformitate cu ultimile rezultate/cercetari/prevederi
normative europene cu scopul alinierii acestora la legislatia si
cadrul normativ CE;
• necesitatea definirii clare ale celor doua componente, in mod
distinct, afectate de problematica iluminarii naturale si a
insoririi:
o componenta urbanistica si conditionarile aferente;
o obiectul de arhitectura si conditionarile specifice, pe
tipuri de programe de arhitectura.

Pozitia noastra fata de unele aspecte enuntate in randurile


anterioare

Metode simple succinte de calcul si determinare nu rezolva neaparat in


mod sigur cazuri complexe sau speciale – cum sa aprecieze asta cineva
care are numai cunostiinte limitate ?

6
Vom da metode sintetice de evaluare a cantitatii si distributiei
luminii naturale, precum si pentru controlul solar , asa cum le-am
sintetizat (in special pornind de la Victor Olgyay “Solar Control and
Shading Devices” si Dayligting in Architecture A European Reference Book

7
CAPITOLUL 1: 1
ILUMINAREA NATURALA A SPATIILOR

1.1 DOCUMENTE EUROPENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER


OFICIAL – legi, norme, recomandari

Sinteza cercetarilor

1.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA – standarde

Sinteza cercetarilor

1.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE

Documente publicate

1.3.1 Lumina naturala


1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie
1.3.3 Fundamentele iluminarii naturale
1.3.4 Analiza unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si
exterioare, controlul insoririi.
1.3.5 Lumina naturala: fiziologia vederii; rolul luminii pentru sanatate
1.3.6 Recomandari privind ambianta luminoasa
1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste
starea de confort
1.3.8 Lumina naturala si pozitia curenta pe piata
1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala

Documente virtuale (site-uri internet):

eclairage-public.net

1.4 CONCLUZII

1.5 METODA DE EVALUARE SIMPLA A LUMINII NATURALE SI A


INSORIRII

8
1.1 DOCUMENTE EUROPENE CU CARACTER OFICIAL -
legi, norme, recomandari

SINTEZA CERCETARILOR

 Cautarile s-au efectuat pe doua cai: gasirea documentelor tiparite si


investigarea imensei baze de date care este azi internetul. In cazul
documentelor tiparite rezultatele sunt dezamagitoare , chiar oficiul de
informare al UE in Romania trimitanndu-ne la adrese web pe care le
stiam de mult. ASRO furnizeaza un CD ROM cu standardele romanesti,
inclusiv cele andorsate dar desi l-am cumparat n-am gasit documente
tiparite, ce pot fi achizitionate, referitoare la norme europeene.
Cautarile prin biblioteci ne-au confirmat banuiala unei lipse cronice a
acestor documente. Europa de altfel traieste deja in era informationala
si este foarte putin probabil sa gasim materiale tiparite (cel mult unele
destul de imbatranite) specifice domeniului nostru.
 Iata de ce grosul cautarilor s-a axat pe cautarea in nesfarsita baza de
date a internetului. Nnu am ales calea intamplarii care nu poate duce la
rezultate concludente si edificatoare, ci am utilizat mijloacele cele mai
in masura sa ne conduca la astfel de documente. Astfel desi cautarea s-
a rezumat la registrul lingvistic anglo-francez (cu unele cautari in
italiana si spaniola) am utilizat cuvintele – cheie in maniere multiple:
cuvant singular cu posibilitatea unor rezultate enorme usor
necocludente dar care acopera toata plaja de documente posibile sau
cautari avansate cu filtre, fraze exacte, cu variatia atenta a cuvintelor
cheie (in diferite limbi, genuri, etc.) S-au utilizat mega-motoare de
cautare precum Copernic, Google, Metacrawler, Web Crawler, Infogrid,
My Netscape, iar rezultatele cautarii au fost discutate, listate, si
accesate chiar si acolo unde revelanta informatiei parea indoielnica. A
rezultat un volum impresionant de documente ce vor fi de altfel
anexate in extenso intr-un CD ROM Anexa la finalul redactarii a 3-a,
documente ce au fost triate, organizate, traduse.
 Orice doritor de informatii relevante in domeniul normelor europeene
va trece obligatoriu prin site-ul afnor.fr care este cea mai complecta
colectie de normative franceze, europene, ISO (deci internationale)
gasita de noi; din pacate va gasi doar titluri de norme si mici rezumate,
toate normele nefiind accesibile decat contra cost. Daca cautarea se
limiteaza la aflarea existentei sau nu a unui titlu, atunci site-ul are un
motor de cautare performant.
 Site-ul oficial al comunitatii europene cenorm.be, are o cautare mai
dificila si documentele sunt inaccesibile; nu recomandam accesarea lui
decat prin cautarea avansata pe care o propune.
 Cele mai interesante norme gasite le prezentam, structural in cele ce
urmeeaza

NORME INTERNATIONALE ISO

ISO 31-6 Decembrie 1998, Marimi si Unitati, partea a 6-a

9
lumina si radiatii electromagnetice conexe; se refera la
remeni fizici; norma internationala constiuita din ISO
31-6/1992 si ISO 31/A1/1998, costa 93 euro

ISO 9050-1990 Februarie 1990 Sticla in constructii – determinarea


transmisiei luminoase a transmisiei solare directe a
transmisiei totale a energiei solare a transmisiei razelor
ultraviolete si a factorilor derivati ai vitrajelor; norma
internationala; costa 46 euro

ISO 9488-1999 Octombrie 1999 Energie solara – vocabular; norma


internationala costa 124 euro

ISO 6243-1997 Iulie 1997, Date climatice pentru conceptia


cladirilor – sistemul simbolurilor propuse; norma
internationala, costa 72 euro

ISO 8995-2002 Mai 2002, Iluminatul interior al locurilor de munca,


norma internationala, costa 72 euro

ISO 9241-6- Decembrie 1999, Exigente ergonomice pentru


1999 munca la birou cu terminale cu ecrane de
vizualizare (TEV), -partea a 6-a, ghid general referitor
la mediul de munca, norma internationala, costa 105
euro

NF EN ISO Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de


9488-2000 clasare P150-105, norma omologata, costa 71.60 euro
Ultima este si norma franceza, si europeana.

NF EN 12665 Noiembrie 2002, Lumina si iluminat – termeni de


-2002 baza si criterii pentru specificarea exigentelor in
iluminat, indice de clasare X90-002, norma omologata
costa 46 euro

NF EN 60598-2- August 1995, Surse de lumina –partea a 2-a reguli


25/1995 particulare sectia 25: surse de lumina pentru unitatile
spitalicesti si casele de sanatate, indice de clasare
C71-025, norma omologata, elaborata sub mandatul
dat CENn-ului de comisie in cadrul unei directive
europeene DI 73 01/02/1973 costa 39.8 euro

NF EN 410 Noiembrie 1999 Sticla in constructii – determinarea


caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor,
indice de clasare P78-457

De asemenea au fost gasite in cadrul rubricilor Normalisation-


Reglementation din cadrul site-ului cstb.fr documentul intitulat Goluri si

10
ferestre, repere reglementare, unde in cateva randuri se atinge s
problema reglementarii iluminatului natural, reglementari incluse incadrul
unor coduri speciale franceze (Codul urban, Codul Muncii, etc). Astfel pot fi
gasite dispozitiii cu caracter general referitoare la amplasarea golurilor in
raport cu rezaliturile peretilor. (“Cladirile situate pe un teren apartinand
proprietarului trebuie sa fie implementate in asa mod incat golurile ce
lumineaza spatiile principale sa nu fie mascate de nici o parte de imobil
ce ar trebui perceput dinspre acea fereastra peste un unghi de 45 de
grade deasupra orizontalei” – Codul Urban Francez, Cartea 1 reguli
generale, Titlul 1 –Reguli generale de utilizarea solului, Cap. 1 Reguli
generale de urbanism, intrat in vigoare la 1 aprilie 1976.
De asemenea gasim ca …”cladirile trebuie in asa fel concpute si dispuse
incat lumina naturala sa fie utilizata pentru iluminarea spatiilor destinate
muncii, mai putin in cazurile in care natura tehnica a tipului de activitate o
impiedica” ( in Codul Muncii Francez la Sectia 1, Sectia Reguli de Igiena,
Cartea 2, Reglementarea lucrului, Titlul 3: Igiena si Securitate, Cap 5
Dispozitii aplicabile spatiilor de constructii in interesul igienei si securitatii
muncii, Art. R235-2, in vigoare din aug. 1984.)
Ultimul act enuntat in studiu este un Decret din 31 03 1992, intrat in
vigoare din 1993, ce precizeaza aspecte refriotoare la modificarea unor
articole ale codului mai sus mentionat. Cea mai importanta este
ca ..”iluminatul trebuie conceput si realizat in asa fel incat oboseala
vizuala si afectarile vederii ce ar decurge din aceasta oboseala sa fie
evitate iar decelarea eventualelor riscuri sa vie perceptibile de vederea
umana”.
Din acest articol datat 2002 putem deduce ca legislatia franceza n-a mai
evoluat prea mult din anii 70-80 decat printr-un decret din 1993 ce se
refera la lumina in general si in termeni destuli de generali, la nivelul unor
exigente de principiu.
Tot in domeniul codurilor franceze, pe site-ul legifrance.fr am gasit refriri
legate de servitutile de vecinatate si de vedere in Codul Francez al
Constructiilor si Locuintei la Cartea 1, Cap.2 Dispozitii speciale, sectiunile 3
si 4.
Mai pot fi gasite acte normative (titlurile lor) elevetiene pe site-ul
publicatiilor SLG, slg.ch

Site-urile belgiene de norme au fost cele mai generoase prin cele cateva
norme in rezumat extensiv pe care le ofera doritorilor. Cautarea s-a facut
cu softul Copernic Agent Basic si ca urmare a cautarii cu cuvantul cheie
”eclairage” , am obtinut urmatoarea lista de rezultate, din care nnumai
cele marcate cu pata de culoare intereseaza acest subiect.

Norme/Iluminat/Norme NBN
Lista des normelor europeene EN avand statutul de norma
belgiana NBN

NBN EN 1837 Iluminat integrat masinilor (utilajelor)


1999

11
NBN EN 1838 Iluminat de siguranta
1999

NBN EN 12193 Iluminatul instalatiilor sportive


1999

NBN EN 13272 Iluminatul electric pentru materialul rulant al sistemelor


de transport public

Lista des normelor belgiene NBN

NBN L01-001 Vocabular fotometric,


Notiuni - marimi - unitati
1980

NBN L02-002 Vocabular de colorimetrie


1986

NBN L03-001 Codul de buna practicaa functiilor vizuale- prima


parte: notiuni, marimi , unitati, metode de examinare
1990

 NBN L13-001 Iluminatul interior al cladirilor


 Principii generale
1979

 NBN L13-001 / A1 Iluminatul interior al cladirilor


 Principii generale
1979

NBN L13-002 Iluminatul natural al cladirilor –


Predeterminarea iluminarii naturale pentru conditiile de cer
acoperit (metoda grafica aproximativa)
1972

NBN L13-003 Codul de buna practica al iluminarii operelor de arta si ale


obiectelor de colectie
1980

NBN L13-004 Iluminatul salilor de sport


1981

 NBN L13-006 Iluminatul locurilor de munca


1992

NBN L14-001 Iluminatul interior al cladirilor – Constructii luminoase cu


iluminat ertificial
1974

12
NBN L14-002 Metode de predetreminare a iluminarilor a luminantelor si
a indicilor de orbire in iluminatul artificial al spatiilor inchise.
1975

NBN L14-002 / A1 Metode de predetreminare a iluminarilor a


luminantelor si a indicilor de orbire in iluminatul artificial al spatiilor
inchise
1979

NBN L15-001 Iluminatul natural al cladirilor – Codul bunei


practici al iluminatului natural al serelor
1977

NBN L18-001 Iluminatul cailor de circulatie publice – Codul de buna


practica a iluminarii cailor publice de circulatie.
1980

NBN L18-002 Iluminatul cailor de circulatie publice – Recomandari pentru


cazurile particulare de iluminat public.
1988

NBN L18-003 Iluminatul cailor de circulatie publice - Codul de buna


practica a iluminarii des tunelurilor si pasajelor subterane
1998

NBN L 20-001 Faruri (proiectoare) pentru vehicule automobile


1981

NBN L 20-001 / A1 Faruri (proiectoare) pentru vehicule automobile


1986

NBN L 20-001 Aparate de control si reglaj pentru farurile (proiectoarele)


pentru vehicule automobile
1985

Dintre aceste norme cele care intereseaza cel mai mult ((NBN L 13-001,
NBN L13-002 si NBNN L 13 003 ) nu se pot accesa; aceste norme se refera
la iluminat in general si la cel natural in special; alte norme ca de pilda
NBN L 13 –004 se refera la anumite programe – sport, muzee sau la
locurile de munca; In fine o alta categorie ce ne intereseaza se refera la
terminnologia fotonetrica in general.

Dornici de a ilustra cum arata macar un rezumat al unei astfel de norme


vom exemplifica prin nnormele NBN L 13-001, NBN L 13-006 si NBN EN
1838 care aceasta desi are o relevanta mai limitata este si norma
europeana, NBN PrEN 12464 care este si [proiect de norma europeana, si
NBN EN 12193 care are o relevanta mai redusa dararata ce se poate gasi
intr-o norma specifica unui program.

13
Norma NBN L 13-001 : Iluminatul interior al cladirilor – principii
generale.

Norma belgiana 2a ed., decembrie 1972


Autorizatia de publicare 26 octombrie 1972
Obiectiv Aceasta norma prezinnta principiile generale ale iluminatului
interior artificial si natural pentru orice tip de functiune (industrie, comert,
administratie, scoli, spitale, hoteluri, locuinte, sali de sport, si mari spatii
inchise).

Definitii Agrement
Ambianta luminoasa
Fundal
Candela
Candela /metru patrat
Camp de privire
Camp vizual
Cromacitate
Clasificarea lui Munsell
Compozitia spectrala a unei radiatii luminoase
Confort
Confort termic
Confort vizual
Contrastul de culorilor
Contrastul de luminantelor
Corp negru
Curba de repartitie angulara a intensitatii luminoase
Durata de viata utila a unei surse
Durata utila mediana a unei multimi de lampi
Orbire
Iluminat
Iluminat general
Iluminat localizat
Iluminat dirijat
Iluminat difuz
Iluminat unit (conjunct)
Iluminat luminos
Iluminat energetic
Iluminat de exploatare
Iluminat scalar
Iluminat vectorial
Efect stroboscopic
Eficacitate luminoasa
Imprejurimi
Estetic
Factor de eficacitate ale unui vitraj
Factor de mentinere
Factorul luminii diurne
Factor de uniformitate generala al iluminarii

14
Factor de utilizare
Factor solar
Factor (total) de reflexie (a unui corp)
Factor (total) de transmisie (a unui corp)
Flux luminos
Indice de orbire
Indice de vitraj
Intensitate luminoasa
Luminanta de exploatare a unei suprafete difuzante ortotrope
Luminanta luminoasa
Lumen
Lux
Obstructiie
Pilpiire
Plan util
Randarea culorilor
Randament optic al unei surse luminoase
Senzatia colorata a surselor luminoase
Sursa primara
Sursa secundare
Sistem de iluminat
Sarcina vizuala
Temperatura de culoare
Vitraj
Zone du camp vizual

Anexa Addenda nr1 (NBN L 13-001 1979) completeeaza definitiile si ofera


tabelele de valori concrete de respectat in ceea ce priveste iluminarile si
indicii de randare a culorii.

Aceasta norma pune bazele principiilor esentiale ale iluminarii. O parte


insemnata este dedicata explicarii terminologiei. Totusi merita semnalat
ca in 2001 IBN a publicat un raport tehnic (RTV01) : Ghidul vocabularului
in iluminat care reia, completeaza sau aduce la zi o intreaga insiruire de
definitii.

Terminologia, asa cum este reluata in norma NBN L 13-001 clasifica


definitiile dupa:

* Marimi fotometrice
* Unitati fotometrice
* Tehnici de iluminat – generalitati
* Colorimetrie
* Ochi si vedere
* Proprietati fotometrice fizice si fiziologice ale materiei legate de mediul
inconjurator

15
Norma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale
iluminatului interior care se bazeaza in mare parte pe repartitia iluminarii.
Ea indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand crearea
unei ambiante de confort si agrement:

* Aspecte functionale: iluminarea planului util – iluminarea


imprejurimilor.
* Aspecte legate de confort: distributia luminii
* Aspecte senzoriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului
(formelor), studiul luminantelor si al culorilor.

Iluminatul planului util


Norma expliciteaza:

* criteriile de apreciere care permit executia unei sarcini vizuale,


maniera de caracterizare a iluminatului in planul util in functie de tipul de
iluminat (natural -> factorul luminii diurne, artificial -> iluminatul de
exploatare)
* exigentele necesare revelarii formei si texturii sarcinii vizuale
* culoarea sarcinii vizuale; importanta relativa a luminantelor si culorilor
din fundalul sarcinii vizuale, cauzele orbirilor
* importanta repartitiei armonioase a luminantelor

Iluminatul mediului inconjurator Cei 4 factori ce influenteaza iluminatul


mediului inconjurator sunt explicitati. Acesti 4 factori sunt reluati si tratati
separat, dar efectul lor este interdependent.
Este vorba de :

A. Factorul de reflexie si de iluminare al suprafetelor localului care este in


functie de tipul de iluminat (natural, unilateral, multilateral, zenital,
artificial), de raportul dintre luminante si de factorii de reflexie. (norma
contine in plus un tabel de valori ai coeficientilor de reflexie difuze specifici
diferitelor materiale.)

Lemn
Coeficienti de reflexie (min - max) in %
Mesteacan alb, artar
0.55
-
0.65
stejar cu verniu deschis
0.40
-
0.50
stefar cu verniu inchis
0.15
-

16
0.40
Acaju, nuc
0.15
-
0.40
Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare noua)
0.50
-
0.60
Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare uzata)
0.30
-
0.40

B. Orbirea provocata de mediul inconjurator (direct, indirect sau prin


reflexii)

C. Modelul luminos, umbre si penumbra

D. Aspectul colorat si randarea culorilor (culoarea finisajelor, randarea


culorilor, culoarea luminii ) referitor la culoarea luminii norma indica
valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie utilizate (in
functie de iluminatul cerut), pentru obtinerea unei impresii agreabile
(diagrama lui Kruithof)

Diverse sugestii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea


abordate ca de pilda, utilizarea iluminarii scalare, rolul jucat de peretii
luminosi, rrepatitia luminilor colorate.

Fenomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea explicate.


Astfel este explicat calculul caldurii degajate de instalatia de iluminat.
Castigurile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate.
Un tabel ofera valorile factorilor solari pentru diferite tipuri de vitraje si
protectii solare. Calculul factorului de de eficacitate al vitrajului este de
asemenea explicat.

Tipuri de protectie
Factor solar S (in %)

Vitraj

Sticla ordinara neprotejata (grosime 6 mm)


86

Vitraj dublu ordinar (grosime 2 x 6 mm)


73

17
Vitraj dublu ce contine un geam gri (mat?) exterior
43

Pericolele de incendiu, zgomotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe


scurt abordate..

Iluminatul artificial complementar permanent este descris mai pe larg:


1. Obiectul si domeniul de aplicare
2. Exigente cantitative (iluminat functional, echilibrul luminantelor,
reducerea orbirii naturale ). Calculul orbirii naturale este si el explicat.
3. Exigente calitative ( distributia surselor de lumina, efectul directional
al iluminatului artificial complementar permanent, variatia cantitatii de
lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea).

Un exemplu complet de realizare practica a unui sistem de iluminat


artificial complementar este in aceasta norma detaliat, inclusiv prin
reluarea tuturor calculelor aferente.

Sunt reluate generalitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat. Ele fac


referire la sursele de lumina (factorul de mentinere, exploatare si
intretinere) si la ferestre (factorul de reductie).

Norma NBN L 13-001 : Iluminatul interior al cladirilor – principii


generale.

Norma belgiana 2a ed., decembrie 1972


Autorizatia de publicare 26 octombrie 1972
Obiectiv Aceasta norma prezinnta principiile generale ale iluminatului
interior artificial si natural pentru orice tip de functiune (industrie, comert,
administratie, scoli, spitale, hoteluri, locuinte, sali de sport, si mari spatii
inchise).

Definitii Agrement
Ambianta luminoasa
Fundal
Candela
Candela /metru patrat
Camp de privire
Camp vizual
Cromacitate
Clasificarea lui Munsell
Compozitia spectrala a unei radiatii luminoase
Confort
Confort termic
Confort vizual
Contrastul de culorilor

18
Contrastul de luminantelor
Corp negru
Curba de repartitie angulara a intensitatii luminoase
Durata de viata utila a unei surse
Durata utila mediana a unei multimi de lampi
Orbire
Iluminat
Iluminat general
Iluminat localizat
Iluminat dirijat
Iluminat difuz
Iluminat unit (conjunct)
Iluminat luminos
Iluminat energetic
Iluminat de exploatare
Iluminat scalar
Iluminat vectorial
Efect stroboscopic
Eficacitate luminoasa
Imprejurimi
Estetic
Factor de eficacitate ale unui vitraj
Factor de mentinere
Factorul luminii diurne
Factor de uniformitate generala al iluminarii
Factor de utilizare
Factor solar
Factor (total) de reflexie (a unui corp)
Factor (total) de transmisie (a unui corp)
Flux luminos
Indice de orbire
Indice de vitraj
Intensitate luminoasa
Luminanta de exploatare a unei suprafete difuzante ortotrope
Luminanta luminoasa
Lumen
Lux
Obstructiie
Pilpiire
Plan util
Randarea culorilor
Randament optic al unei surse luminoase
Senzatia colorata a surselor luminoase
Sursa primara
Sursa secundare
Sistem de iluminat
Sarcina vizuala
Temperatura de culoare
Vitraj
Zone du camp vizual

19
Anexa Addenda nr1 (NBN L 13-001 1979) completeeaza definitiile si ofera
tabelele de valori concrete de respectat in ceea ce priveste iluminarile si
indicii de randare a culorii.

Aceasta norma pune bazele principiilor esentiale ale iluminarii. O parte


insemnata este dedicata explicarii terminologiei. Totusi merita semnalat
ca in 2001 IBN a publicat un raport tehnic (RTV01) : Ghidul vocabularului
in iluminat care reia, completeaza sau aduce la zi o intreaga insiruire de
definitii.

Terminologia, asa cum este reluata in norma NBN L 13-001 clasifica


definitiile dupa:

* Marimi fotometrice
* Unitati fotometrice
* Tehnici de iluminat – generalitati
* Colorimetrie
* Ochi si vedere
* Proprietati fotometrice fizice si fiziologice ale materiei legate de mediul
inconjurator

Norma se apleaca de asemenea si pe principiile fundamentale ale


iluminatului interior care se bazeaza in mare parte pe repartitia iluminarii.
Ea indica factorii determinanti ai iluminatului interior permitand crearea
unei ambiante de confort si agrement:

* Aspecte functionale: iluminarea planului util – iluminarea


imprejurimilor.
* Aspecte legate de confort: distributia luminii
* Aspecte senzoriale: iluminare estetica ce implica studiul reliefului
(formelor), studiul luminantelor si al culorilor.

Iluminatul planului util


Norma expliciteaza:

* criteriile de apreciere care permit executia unei sarcini vizuale,


maniera de caracterizare a iluminatului in planul util in functie de tipul de
iluminat (natural -> factorul luminii diurne, artificial -> iluminatul de
exploatare)
* exigentele necesare revelarii formei si texturii sarcinii vizuale
* culoarea sarcinii vizuale; importanta relativa a luminantelor si culorilor
din fundalul sarcinii vizuale, cauzele orbirilor
* importanta repartitiei armonioase a luminantelor

20
Iluminatul mediului inconjurator Cei 4 factori ce influenteaza iluminatul
mediului inconjurator sunt explicitati. Acesti 4 factori sunt reluati si tratati
separat, dar efectul lor este interdependent.
Este vorba de :

A. Factorul de reflexie si de iluminare al suprafetelor localului care este in


functie de tipul de iluminat (natural, unilateral, multilateral, zenital,
artificial), de raportul dintre luminante si de factorii de reflexie. (norma
contine in plus un tabel de valori ai coeficientilor de reflexie difuze specifici
diferitelor materiale.)

Lemn
Coeficienti de reflexie (min - max) in %
Mesteacan alb, artar
0.55
-
0.65
stejar cu verniu deschis
0.40
-
0.50
stefar cu verniu inchis
0.15
-
0.40
Acaju, nuc
0.15
-
0.40
Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare noua)
0.50
-
0.60
Fibre de lemn in placi de culoare crem (stare uzata)
0.30
-
0.40

B. Orbirea provocata de mediul inconjurator (direct, indirect sau prin


reflexii)

C. Modelul luminos, umbre si penumbra

D. Aspectul colorat si randarea culorilor (culoarea finisajelor, randarea


culorilor, culoarea luminii ) referitor la culoarea luminii norma indica
valorile de temperatura de culoare ale lampilor ce trebuie utilizate (in
functie de iluminatul cerut), pentru obtinerea unei impresii agreabile
(diagrama lui Kruithof)

21
Diverse sugestii in raport cu proiectele de iluminare sunt de asemenea
abordate ca de pilda, utilizarea iluminarii scalare, rolul jucat de peretii
luminosi, rrepatitia luminilor colorate.

Fenomenele referitoare la iluminatul interior sunt de asemenea explicate.


Astfel este explicat calculul caldurii degajate de instalatia de iluminat.
Castigurile si pierderile de caldura prin vitraje sunt de asemenea abordate.
Un tabel ofera valorile factorilor solari pentru diferite tipuri de vitraje si
protectii solare. Calculul factorului de de eficacitate al vitrajului este de
asemenea explicat.

Tipuri de protectie
Factor solar S (in %)

Vitraj

Sticla ordinara neprotejata (grosime 6 mm)


86

Vitraj dublu ordinar (grosime 2 x 6 mm)


73

Vitraj dublu ce contine un geam gri (mat?) exterior


43

Pericolele de incendiu, zgomotele si efectul stroboscopic sunt si ele pe


scurt abordate..

Iluminatul artificial complementar permanent este descris mai pe larg:


1. Obiectul si domeniul de aplicare
2. Exigente cantitative (iluminat functional, echilibrul luminantelor,
reducerea orbirii naturale ). Calculul orbirii naturale este si el explicat.
3. Exigente calitative ( distributia surselor de lumina, efectul directional al
iluminatului artificial complementar permanent, variatia cantitatii de
lumina artificiala, randarea culorilor si cromaticitatea).

Un exemplu complet de realizare practica a unui sistem de iluminat


artificial complementar este in aceasta norma detaliat, inclusiv prin
reluarea tuturor calculelor aferente.

Sunt reluate generalitatile asupra intretinerii instalatiei de iluminat. Ele fac


referire la sursele de lumina (factorul de mentinere, exploatare si
intretinere) si la ferestre (factorul de reductie).

22
Norma NBN EN 1838 : Specialisti in iluminat – Iluminat de
siguranta (ajutor)

Norma belgiana inregistrata 1a ed., august 1999


Autorizatie de publicare 15 iunie 1999
Obiectiv Aceasta norma defineste prescriptiile fotometrice ale sistemelor
de iluminat de ajutor (siguranta) intalate in localurile in care astfel de
sisteme sunt necesare. Ea este esentialmente aplicabila locurilor destinate
sa primeasca public sau lucratori.

Definitii Iluminat de siguranta (ajutor)


Cai de evacuare
Iluminare de siguranta
Iluminare de ambianta
Iluminare de evacuare
Iluminarea de amplasamente periculoase
Iluminare de inlocuire
Semnal de securitate
Semnalizare de securitate luminata de la exterior
Semnalizare de securitate luminata de la interior

Anexe Anexa A : normativa - masurarea luminantelor si a iluminarilor


Anexa B : informativa – Tari ce impun un nivel de iluminare
Anexa C : informativa - Bibliografie

Iluminat de evacuare

Norma indica :

Valorile minimale de iluminare


Raportul limita dintre iluminatul minimal si cel maximal
Valorile limita pentru intensitatile surselor de lumina
Valoarea minimala a IRC-ului
Durata minimala de utilizare
Curba minimala de punere in regim

Iluminat ambiental (antipanica) norma indica:

Valorile minimale de iluminare


Raportul limita intre iluminatul minimal si cel maximal
Valorile limita pentru intensitatile surselor de lumina
Valoarea minimala a IRC-ului
Durata minimala de utilizare
Curba minimala de punere in regim

Iluminatul amplasamentlor de lucrari periculoase Norma indica:

Valorile minimale de iluminare

23
Raportul limita intre iluminatul minimal si cel maximal
Valorile limita pentru intensitatile surselor de lumina
Valoarea minimala a IRC-ului
Durata minimala de utilizare
Curba minimala de punere in regim

Iluminat de inlocuire Atunci cand utilzam un iluminat de innlocuire ce


furnizeaza un nivel de iluminat infrior valorii minimale cerute, acesta nu
poate fi utilizat decat pentru terminarea sarcinii respective.

Semnale de securitate Norma indica::

Valorile minimale ale luminantelor


Raportul limitat intre valorile minimale si maximale ale luminantelor
Valorile limita pentru intensitatile surselor de lumina
Valorile limita pentru raportul L alb/L colorat
Distanta de vizibilitate maximala
Curba minimala de punere in regim

Proiect Norma NBN PrEN 12464 : Lumina si Iluminat – Iluminatul


locurilor de munca interioare.

Obiectiv

Acest proiect de norma descrie exigentele iluminatului pentru locurile de


munca interioare ce trebuie sa raspunda nevoilor de confort vizual si de
performanta. Nu se aplica locurilor de munca exterioare nici exploatarilor
miniere subterane.

Definitii. Sarcina vizuala


Zone de lucru
Zone inconjuratoare apropriate
Iluminat de mentinut
Unghi de protectie
Echipament de vizualizare
Uniformitatea iluminatului

Anexe -

Proiectul de norma de apleaca pe factorii ce influenteaza iluminatul si


ridica o lista de criterii pe care apoi le abordeaza detaliat:

* Distributia luminantelor

24
* Iluminatul
* Orbirea
* Directia luminii
* Randarea culorilor si culoarea aparenta a luminii
* Palpairea
* Lumina diurna

Distributia luminantelor

Proiectul de norma descrie configuratiile de repartizare a luminantelor ce


ttrebuie cel mai mult evitate ( cele mai puternice luminante, cele mai mari
contraste intre luminante, cele mai scazute nivele de luminante sau cele
mai scazute contraste).

Se gasesc tratate foarte pe scurt plajele factorilor de reflexie uzuali.

Iluminatul

Sunt stabilite diverse consideratii pe scara iluminarii recomandate si


conditiile particulare pentru care este convenabila decalarea nivelelor
recomandate ( pericole, sarcina vizuala obositoare,…)

Valorile referitoare la iluminarea sarcinii si a zonelor inconjuratoare


apropiate sunt date ca si valorile de uniformitate recomandate.

Orbirea

O distinctie este facuta intre orbirea de inconfort si orbirea perturbatoare.

Orbirea de inconfort, cauzata direct de o instalatie de iluminat interior este


evaluata dupa metoda UGR (United Glare Rating System) al CIE. Acest
sistem inlocuieste cele 2 sisteme europeene ce prevalau pana azi: Curbe
limite (dupa Söllner - german) si Glare Indice (englez).

unde :
Lb este luminanta de fond est la luminance de fond

L este luminanta continand partile luminoase al fiecarei surse luminoase in


directia observatorului

este
 unghiul solid al partilor luminoase al fiecarei surse luminoase la
nivelul ochiului observatorului

25
p este indicele de pozitie al lui Guth pentru fiecare sursa de lumina prin
raportare la pozitia sursei in raport cu axa vizuala

Orbirea perturbatoare este evitata prin mascarea lampilor sau obturarea


ferestrelor si golurilor.
Luminanta lampii (Kcd/m2)
Unghiul de protectie minimal

de la 20 la 50
15°
de la 50 la 500
20°
> 500
30°
Diverse recomandari au fost de asemenea formulate pentru a evita
orbirea prin reflexii.

Directia luminii

Proiectul de norma abordeaza de asemenea notiunea de modelat (releief)


si il defineste ca fiind echilibrul intre lumina difuza si cea directionata.

Aspectul culorilor

Este data o descriere a celor 2 parametrii ce caracterizeaza calitatea


luminii albe:
-Aparenta colorata a unei lampi, cuantificate prin temperatura ei de
culoare proximala
Este furnizat un tabel recapitulativ al aparentelor colorate in functie de
temperatura de culoare.
- Randarea culorilor, caracterizata de indicele de randare al culorii Ra

Iluminarea locurilor de munca cu echipamente de vizualizare

Proiectul de norma se apleaca de asemenea si asupra iluminarii locurilor


de lucru ce contin echipamente de vizualizare (inclusiv ecrane).

Un tabel ofera valorile limita ale luminantei in functie de cattegoriile de


ecrane.

Prescriptii

Diverse tabele reiau in detaliu prescriptiilr referitoare la iluminatul zonelor


interioare, al sarcinilor si al activitatilor.

26
Sunt astfel reluate, pentru fiecare tip, valorile minimale de iluminat mediu,
valoarea maximala a UGR si indicele minimal al randarii culorilor.

Tip de interior
Em (lux)
UGR
Ra
CuloarE
100
28
40
Sala de conferinte
500
19
80
Sala de operatie
1000
19
90

Tabelele cu valori minimale se repartizeaza dupa cum urmeaza:

1. Zone de circulatie si spatii comune la interiorul cladirilor


2. Iluminatul activitatilor industriale si mestesugaresti
3. Iluminatul birourilor
4. Iluminatul magazinelor de vanzri en detail
5. Iluminatul locurilor publice
6. Iluminatul localurilor scolare
7. Iluminatul localurilor spitalicesti
8. Iluminatul locurilor reservate transporturilor

Norma NBN EN 12193 : Lumina si iluminat – iluminatul instalatiilor


sportive

Norma belgiana inregistrata 1a ed., octombrie 1999


Autorizatia de publicare 8 octombrie 1999
Obiectiv Aceasta norma descrie specificatiile de iluminat pentru
manifestarile sportive desfasurate atat la interior cat si la exterior.
Ea ofera valorile (exigentele minimale):

* de iluminat
* de uniformitate
* de limitarea orbirilor
* de proprietati ale culorilor surselor luminoase

Ea ne ofera de asemenea metodele de masurare ale acestor valori.

Definitii Arie principala

27
Arie totala
Arie de referinta
Stabilirea punctelor de calcul si de masura

Anexe Anexa A : normativa - Tabele de exigente


Anexa B : informativa – Divergenta A
Anexa C : informativa - Bibliografie

Norma se apleaca pe :

* pasul de amplasare a punctelor


* instrumentele de masura de utilizat
* continutul raportului de masura
* diferentele admise la nivelul valorilor masurate * La maintenance de
l'installation
* iluminatul spectatorilor
* protectia participantilor si continuarea activitatii in caz de cadere a
iluminatului
* limitarea stralucirii la interior si exterior
* culorile suprafetelor si proprietatile lor de reflexie

Exigentele pentru sporturile cele mai practicate in Europa sunt explicate


ca si exigentele specifice pentru televiziunea color si filme.

Norma ofera recomandarile referitoare la determinarea numarului de


puncte si a repartitiei lor. Este specificat ecartul dintre valorile medii
masurate si calculate care fac obiectul unei limitatii. Factorul de mentinere
comun este specificat ca si iluminarea minimala a zonei unde se gasesc
spectatorii.

Norma specifica si prescriptiile referitoare la declansarea iluminatului de


aparare (protectie) care sunt in functie de clasele de iluminat al activitii
sportive respective.

Referitor la sporturile practicate la interiorul cladirilor, limitele utilizate


pentru orbire sunt cele preconizate pentru locurile de lucru unde directia
privirii este orizontala si implementarea surselor luminoase regulate pe
plafon (orbirea poate fi evaluata utilizand o metodaa procentelor de orbire
unificate UGR si valorile limita trebuie sa fie echivalente celor specificate
in prEN12464).
In exterior, valorile procentului de orbire GR sunt specificate in tabelele
situate in anexa A a acestei norme.

Anexa A reia 28 de tabele ce fixeaza exigentele de respectat in iluminat


pentru diferitele tipuri de sporturi, cele mai des practicate in Europa.

In aceste tabele, iluminarile cerute sunt diferentiate in functie de nivelul


competitional atins de sportul ce necesita iluminarea terenului de
desfasurare. Aceste nivele de iluminare sunt exprimate dupa 3 clase:

28
Nivelul competitiei
Clasa de iluminat

I
II
III

International si national

Regional
X
X

Local
X
X
X

Antrenament
X
X

Distractii/sport scolar
(educatie fizica)
X

Referitor la exigentele specifice pentru transmisiile televizate si filemele in


culori, anumite exigente sunt cerute pentru iluminatul vertical. Punctele de
calcul sunt dispuse pe o retea identica cu lcea utilizata pentru verificarea
nivelului dar cu un metru mai sus

Cum nivelele de iluminat verticale depind in mod esential de viteza de


actiune, de distanta de tragere si de focalizarea camerelor sporturile au
fost clasificate in 3 grupuri A, B si C caracterizate in principal de viteza de
actiune in timpul luarii imaginilor si de marimea obiectelor de filmat.

Se impun de asemenea anumite valori de uniformitate a iluminatului


vertical pe anumite planuri ce sunt dispuse frontal unei laturi sau fata de
pozitia camerei fixe ca si relatilor dintre iluminaturile verticale si
orizontale.

29
Valorile temperaturilor de culoare ale ilumnatului instalatiilor exterioare
(sau interioare ce beneficiaza de un important aport de lumina naturala)
sunt specificate in functie de utilizarea diurna sau nocturna a instalatiilor.

IRC-ul este de asemenea specificat (valoare minimala si valoare


preferentiala.)

Denumirea generala a normelor belgiene este NBN (Normes


Belges/Belgische Normen). Normele belgiene sunt redactate si editate IBN.
O mare parte din normele belgiene, oricare ar fi domeniul de aplicare, sunt
pe cale de a fi inlocuite de normalizarea EN (normare europeeana) care
deserveste ca baza de acum incolo in Belgia.

Normele referitoare la iluminat nu fac nici ele exceptie si de exemplu, in


scurt timp, norma NBN L 13-006 : iluminatul asupra locurilor de lucru va fi
inlocuita cu norma EN 12464 : Iluminatul locurilor de lucru interioare. In
domeniul iluminatului cei ce se ocupa de supravegherea normarii si a
transcrierii normelor europeene in norme belgiene este CNBE (comitetul
national belgian de iluminat). Anumiti membri din CNBE reprezinta Belgia
in grupul de lucru europeean TC 169 care efectueaza munca de normare
europeana pentru CEN.

Referitor la lumina si iluminat, normele belgiene se bazeaza in mare pe


publicatiile CIE (Comisia Internationala pentru Iluminat) care statuteaza de
ani buni standardele in acest domeniu.

In cadrul site-ului Briitish Regulations am gasit structura unei


reglementari britanice referitoare la iluminarea naturala pe care o aratam
in continuare:

Subtask C2--BRE ETSU Daylight Algorithms

Cuprins

Introducere

Lumina naturala ce poate fi folosita

1.1 Geometrie solara

1.11 Declinatia solara (coordonatele solare)

1.12 Ecuatia timpului

1.13 Timpul solar real si coordonatele orelor

1.14 Altitudinea solara si azimutul

1.15 Lungimea zilei astronomice

1.16 Lungimea umbrei

30
1.17 Suprafata umbriei unei cladiri rectangulara

1.2 Lumina solara

1.21 Factorul de iluminare de turbiditate (opusul claritatii) ambianta

1.22 Masa optica relativa a aerului

1.23 Iluminanta solara extraterestra

1.24 Iluminanta directa de la soare

1.3 Lumina zenitala

1.31 Lumina solara utilizabila : globala si difuza

1.32 Luminanta si iluminarea cerului senin

1.33 Luminarea si iluminanta cerului acoperit

1.34 Media luminarii si iluminantei cerului cf. BRE

1.35 Coeficientii luminii naturale si dubdiviziunile cerului

1.4 Suprafete exterioare

1.41 Lumina reflectata de sol

1.42 Luminanta elementelor de obstructie exterioare

1.43 Reflexii speculare pe suprafete exterioare

1.44 Obstructionarea cerului de catre copaci

Metode de calcul a factorului de lumina

2.1 Total

2.11 Definitia factorului de lumina

2.12 Factorul de lumina mediu

2.13 Corectii la factorul de lumina calculat

2.2 Componenta exterioara reflectata

2.21 Componenta exterioara reflectata a factorului de lumina

2.3 Componenta cerului

2.31 Factorul de cer pentru deschideri verticale rectangulare fara


vitraje

2.32 Componenta cerului pentru deschideri verticale rectangulare fara


vitraje

31
2.33 Componenta cerului pentru deschideri orizontale rectangulare fara
vitraje

2.34 Transmitanta directa a sticlei clare

2.35 Transmitanta directa a sticlei translucide

2.36 Transmitanta difuza a sticlei translucide

2.37 Reflectanta difuza a sticlei translucide

2.4 Componenta reflectata la interior

2.41 Componenta medie reflectata interior pentru ferestre verticale

2.42 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre verticale

2.43 Componenta minima reflectata interior pentru ferestre zenitale

Metode ale suprafetei finite

3.1 Factori de forma

3.11 Factorul configuratiei si definitia factorilor de forma

3.12 Factorul de forma pentru dreptunghiuri identice paralele si opuse

3.13 Factorul factor pentru doua dreptunghiuri perpendiculare

3.14 Factorul configuratiei pentru un element paralel cu un dreptunghi

3.15 Factorul configuratiei pentru un element perpendicular pe un


dreptunghi

3.16 Factorul configuratiei si factorul de forma cu subdiviziune


triangulara .

3.2 Metoda radiozitatii

3.21 Metoda radiozitatii generale folosind subdiviziuni triangulare

3.22 Test pentru puncte ascunse cu subdiviziuni triangulare

3.23 Coeficientul de lumina naturala : componenta directa

3.24 SolutIe a ecuatiilor de inter- reflexie

Metode de urmarire a razelor

4.1 Metoda Monte Carlo

4.11 Procedura generala pentru metoda Monte Carlo

4.12 Random emission from point source and diffusing surface Emisie
aleatorie de la sursa punct si sufrafata difuzanta

4.13 Reflectie Monte Carlo de la o suprafata

32
General

5.1 Algoritmul de lucru geometric

5.11 Axe si coordonate

5.12 Cosinusul directiei de la o normala la un plan

5.13 Unghiul dintre doi vectori

5.14 Distanta si directia dintre doua puncte

5.15 Intersectia intre o raza si un plan

5.16 Test daca un punct intalneste un plan

5.17 Laterale , unghiuri interne si arii ale unui triunghi sferic

5.18 Subdivizia unui triunghi sferic

5.2 Simboluri si nume de variabile

Rezumat

Acest raport examineaza avantajele si formatul al reglementarilor pentru


control solar si iluminare naturala in Building Regulations Part L. In cladiri a
caror functiune nu este domestica exista avantaje energetice potentiale
venite dinr-o reglementare de minima iluminare naturala. Revizuind
intregul fond construit nou se poate ajunge la o economie de 2-3%. Mai
mult chiar o revizuire a ariilor vitrate indica o iluminare precara a noilor
contructii cu functiune diferita de cea domestica.
O reglementare directa de iluminare naturala ar fi dificil de specificat
deoarece existenta unor numeroase exceptii pentru o mare varietate de
cladiri unde iluminarea naturala este ineficienta sau chiar nedorita. O
reglementare de compromis este necesara unde zonele cladirilor care nu
sunt luminate natural ar fi nevoite sa detina o iluminare artificiala mai
eficienta, si ar putea functiona.
O abordare posibila ar fi regulamente care prevad ca in zonele iluminate
natural ale cladirii eficienta initiala ale corpurilor de iluminat sa nu
depaseasca 50 lumeni pe Watt circuit. In zonele neiluminate natural
eficienta initiala ale corpurilor de iluminat sa fie mai mare de 65 lumeni pe
Watt circuit. Zona iluminata natural poate fi iluminata si de sus (luminator)
sau trebuie sa fie la cel mult 3h fata de un zid fenestrat, unde h este
inaltimea libera a ferestrei, si cu o vedere directa spre acea fereastra.
Ferestrele ar trebui sa beneficieze de o suprafata vitrata nu mai mica
decat 20% din suprafata interioara a peretelui fenestrat compusa din sticla
dubla simpla sau low emissivity, cu radianta scazuta. Daca se foloseste o
sticla colorata, atunci marimea suprafetei vitrate se mareste
corespunzator cu transmisibilitatea ei. Un control potrivit al iluminarii
artificiale este necesar.

33
In cazul locuintelor situatia este mai putin clara din cauza folosiri scazute a
iluminarii si deoarece multe locuinte nu sunt ocupate in timpul zilei. Totusi
este recomandat ca aria maxima de suprafata vitrata existenta de 22.5%
a ariei planseului pentru geamuri duble normale si 26% pentru low-e sa nu
mai fie redusa, altfel ar putea rezulta case precar iluminate natural.
Nu exista reglementari curente pentru a limita castigul de energie solara
folosind sisteme de umbrire. Desi Regulamentul curent pentru Constructii
limiteaza ariile de suprafata vitrata pentru a preveni pierderile de caldura,
in cladiri cu functiune non domestica este inca posibil de a avea mari
suprafete vitrate. In anumite constructii s-ar putea economisi mari cantiati
de energie prin introducerea sistemelor de umbrire, posibil 5% din
cantitatea totala de energie pe care o consuma cladirea. Totusi aceste
cladiri nu cuprind decat o parte specializata a fondului construit. Ele au arii
vitrate relativ mari ( in mod normal de 40% din suprafata peretelui sau
mai mult sau 20% din acoperis sau mai mult) si de asemenea sisteme de
racire. Majoritatea acestor constructii vor fi cladiri de birouri si centre
comerciale.
Un studiu initial arata ca pentru a avea economii de energie semnificative,
forme specializate de umbrire sunt necesare, combinand transmisibilitatea
redusa pe timp de vara cu transmisibilitatea ridicata a iluminarii naturale
pe timp mohorat si folosirea energiei solare corespunzatoare pe timp de
iarna. Sistemele tipice includ console, rafturi externe sau jaluzele
exterioare retractabile. Alte sisteme cum ar fi geamul colorat ar putea sa
mareasca consumul de energie a cladirii, mai ales daca sistemul este
aplicat pe toate fetele cladirii pentru o continuitate vizuala.
Avand in vedere incertitudinile despre sistemul optim de umbrire si
numarul limitat al fondului construit care ar beneficia, o reglementare
directa a umbririi solare nu este considerata a fiind necesara in acest
moment. Ar putea fi considerata in viitor. Totusi umbrirea ar fi incurajata
indirect folosind Energy Performance Index Method (EPIM) – indexul
metodelor de performanta a energiei. Viitoarele Part L ar putea include
masura prin calcul ca o reglementare pentru cladirile cu aer conditionat.
Pentru a satisface un regulament EPIM, proiectantul cladirii ar putea
instala siteme de control solar, iar apoi a reduce capacitatea instalatiei.
Acasta reducere a capacitatii ar putea servi la marirea EPIM. Pentru a
scoate maximum din aceasta oportunitate investigari ulterioare sunt
necesare pentru a stabili strategiile optime de control al iluminarii pentru
diferentele tipuri de cladiri si de a transmite acasta informatie
proiectantului.

34
1.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA - standarde

STANDARDE ROMANESTI

STANDARDE DE ILUMINAT NATURAL SI GENERAL

• SR 6221-1/C1 mai 1997, G 06 : ERATA , ILUMINATUL NATURAL.


Coditii specifice pentru ilminatul natural al spatiilor de lucru
• SR 6221-1/ aprilie 1997. G 06. ILUMINATUL NATURAL. Conditii
specifice pentru iluminatul natural al spatiilor de lucru
• SR 6221/1—1996 : Constructii civile, industriale si agrozootehnice :
ILUMINATUL NATURAL AL INCAPERILOR. Prescriptii de calcul
• STAS 8313-decembrie 1992 : Constructii civile, industriale si
agrozootehnice : ILUMINATUL IN CLADIRI SI IN SPATIILE EXTERIOARE.
Metoda de masurare a iluminarii si de determinare a iluminarii medii
• STAS 2849/7-89, U 41, ILUMINAT, TEHNICA ILUMINATULUI,
Terminologie
STAS 6221-89 :, Constructii civile, industriale si agrozootehnice :
ILUMINATUL NATURAL AL INCAPERILOR. Prescriptii de calcul
• STAS 2849/1-86, U 41 : ILUMINAT. RADIATIE OPTICA. EMISIE,
PROPAGARE SI MARIMI CARACTERISTICE GENERALE. Terminologie
• STAS 2849/2-86 : ILUMINAT. STIMULI DE CULOARE SI MARIMI
COLORIMETRICE. Terminologie
• STAS 2849/3-86, U 41 : ILUMINAT, RECEPTOARE DE RADIATIE
OPTICA, Terminologie
• STAS 2849/4-86, U 41 : ILUMINAT, mijloace de masurare a marimilor
caracteristice radiatiei optice, tERMINOLOGIE
• STAS 2849/5-86, U 41 : ILUMINAT, PROPRIETATILE OPTICE ALE
MATERIALELOR SI SUBSTANTELOR, Terminologie
• STAS 2849/6-86, U 41, ILUMINAT, MARIMI ENERGETICE,
FOTOMETRICE SI FOTONICE, Terminologie
• STAS 8313-84, : Constructii civile, industriale si agrozootehnice :
ILUMINATUL IN CLADIRI SI IN SPATIILE EXTERIOARE. Metoda de masurare a
iluminarii
• STAS 3687/1-73 : ILUMINAT. Iluminat artificial si natural.
Terminologie
• GP 017 –1996 Ghid pentru calculul consumului de caldura al
cladirilor dotate cu sisteme pasive de incalzire solara ( INCERC) M.L.P.A.T.
68/N/25.03.97
• P71 – 1986 Normativ de proiectare privind iluminatul natural in
cladirile industriale. Elaborator IPCT
I.C.C.P.D.C. 53/20.12.1986. Inlocuiesc P71-79. SR 6221/1 - 1996

STANDARDE DE ILUMINAT ARTIFICIAL

35
• SR 6646-1, G 82, februarie 1997: ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii
speciale pentru ilminatul interior si din incintele ansamblurilor de cladiri
• SR 6646-2, G 82, ianuarie 1997: ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii
speciale pentru ilminatul spatiilor de lucru
• SR 6646-3, G 82, ianuarie 1997: ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii
speciale pentru ilminatul in cladiri civile
• STAS 6646/1-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Conditii generale pentru
iluminatul in constructii civile si industriale
• STAS 6646/2-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru
ilminatul in industrie
• STAS 6646/3-88 : ILUMINATUL ARTIFICIAL. Coditii speciale pentru
ilminatul in cladiri civile

36
37
1.3 Culegere de documente profesionale (stiintifice, tehnice)

Documente publicate

1.3.1. Lumina naturala


1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie
1.3.3 Fundamentele iluminarii naturale
1.3.4 Analiza unor criterii: lumina naturala in spatii interioare si
exterioare, controlul insoririi.
1.3.5 Lumina naturala: fiziologia vederii; rolul luminii pentru sanatate
1.3.6 Recomandari privind ambianta luminoasa
1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si stabileste
starea de confort
1.3.8 Lumina naturala si pozitia curenta pe piata
1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala

Documente virtuale (site-uri internet):

• eclairage-public.net

DOCUMENTE PUBLICATE

1.3.1 Lumina naturala

Datorita descoperirilor din sec. al XVIII-lea fizicianul C.A. de


Coulombe, s-au inteles si folosit fenomenele electrice si magnetice. Relatii
precise, matematice, s-au conturat cu ajutorul formularilor lui J.C.Maxwell.
Orice teorie satisfacatoare asupra luminii ar trebui sa-I precizeze originea
si disparitia, precum si diferentele de viteza la trecerea prin medii diferite.
Lumina este o forma de energie radiant ace circula sub forma undelor din
campuri electrice si magnetice, unde ce vibreaza in directia luminii.
Undele de lumina au o frecventa si o lungime, valori specifice in spectrul
electromagnetic.
Lumina vizibila, asa cum se observa pe spectru, reprezinta o ingusta
banda intre lumina ultravioleta si energia infrarosie. Emisia luminii se
datoraeza unuia din componentii atomului, electronul. Acestia circula in
jurul nucleului dupa un traseu circular, orbita. Fiecare atom are un set unic
de orbite, cu nivele energetice diferite in functie de apropierea fata de
nucleu, nivelul fiind mai ridicat cu at este mai indepartat. La un impuls
energetic, electronul sare de la un nivel la altul, excitand atomul. Miscarea
electronului ii cauzeaza o pierdere de energie ce il readuce la nivelul
energetic initial. Energia degajata de electron prin acest proces, sub forma
unui foton, constituie emisia luminii, purtata astfel de fotoni (1900-
fizicianul M.Planick). energiile corespunzatoare fotonilor emisi formeaza
ceea ce numim spectrul atomului, acesta dovedindu-se, conform teoriei
fizicianului Sir J.F.W.Herschel, esential in identificarea specificitatii
atomului (teoria spectroscopiei). Spectrul electromagnetic se refera la
toate frecventele si lungimile de unda electromagnetice.

38
Undele de lumina sunt formate din campuri electromagnetice
oscilante, propagandu-se pe o directie perprendiculara pe forta campului.
Relatia dintre campuri si unda formata poate fi asemuita imaginand
unduirea unei sfori intinse. Dar, spre deosebire de aceste analogii, lumina
nu are nevoie de un mediu, o substanta prin care sa calatoreasca.
Lungimea undei electromagnetice este distanta dintre doua varfuri de
unda consecutive, masurandu-se in metrii sau nanometrii. Frecventa
reprezinta numarul de lungimi de unda ce trec printr-un punctla un
moment dat. La majoritatea luminilor campurile electrice care formeaza
undele se manifesta pe toate directiile perpendiculare pe directia luminii.
Directia campurilor electrica determina tipul de polarizare a lumini. Unda a
carei camp electric oscileaza pe directie verticala este astfel polarizata
vertical, spre exemplu. Campul electric al undelor de lumina solara
vibreaza pe toate directiile, de aceea lumina solara directa nu este
polarizata. Intelegerea polarizarii a condus la descoperirea unor materiale
pentru a o putea controla.
Lumina poate fi naturala sau artificiala. Prima este ori solara ori
produsa de anumite organisme vii, iar cea artificiala este obtinuta cu
ajutorul unor sisteme de iluminare, prin convertirea gazelor sau a enrgiei
electrice. Sursele de lumina pot fi incandescente, atunci cand energia
provine din lumina, sau luminiscente, cand absorbita de energie nu se
realizeaza prin caldura. Intr-o sursa incandescenta atomii se ciocnesc,
transferand energii catre electroni ce urmeaza apoi procesul emisiei
luminii. Soarele este o sursa incandescenta, caldura provenind din reactiile
nucleare de la suprafata sa. Culoarea surselor incandescente depinde de
temperatura, spre deosebire de cele luminiscente, unde este dependenta
de reactiile chimice. Lumina fluorescenta este un tip de sursa luminiscenta
ce se foloseste de compusii chimici fosfori. Sursa de lumina se numeste
fosforescenta daca intervalul de timp dintre absorbtie si emisie este mai
mare de o secunda. Materialele fosforescente pot licarii in intuneric un
timp pana la a fi expuse luminii puternice. Radiatia luminii poate surveni
dintr-o sursa total artificiala, ansamblu numit sincroton.
Laserele sunt surse speciale de lumina ce produc unde regulate,
permitand controlul asupra focalizarii luminii. Sursele laser au atomi ai
caror electroni oscileaza sincronizat.
Lumina interactioneaza diferit cu materiale in functie de structura
atomica a materialului. Comportamentul luminii este exprimat prin
fenomene ca reflexia, refractia, imprastierea. Refractia este curba luminii
atunci cand trece de la un tip de material la altul, viteza luminii
modificandu-se la granita dintre materiale. Reflexia, ce are loc tot la
aceasta granite, se manifesta prin respingerea luminii in materialul initial
dupa acelasi unghi de contact. Imprastierea se produce atunci cand atomii
unui material transparent nu sunt distribuiti uniform de-a lungul
suprafetei, ci sunt grupati in fasciculi de molecule si particule.
Un alt fenomen studiat si descries de fizicianul T.Young (1803) este
interferenta, process ce survine atunci cand doua unde se suprapun.
Un alt process legat de dependenta fata de lumina este fotosinteza,
fenomen prin care plantele verzi si unele organisme isi folosesc enrgia
pentru a o converti din dioxid de carbon si hydrogen in simpla glucoza.
Fotosinteza are loc, in cadrul frunzelor si tulpinilor verzi, in celulele

39
cloroplaste, datorita moleculelor de clorofila, captatoare de lumina.
Fotasinteza se realizeaza in doua etape: reactia dependenta de lumina sic
ea independenta.
Fenomenele fizicii au fost formulate si explicate mai coerent de-abia
din sec. al XVIII-lea formulandu-se teorii ca cea a termodinamicii a
fizicianului Joule, a cineticii (A.Avogadro) din care s-a desprins teoria
moleculara, a spectroscopiei (Sir J.F.W.Herschel) si multe altele.

1. Polarized Light – Article #862 – by Sue Ann Bowling – This article


provided as a public service by the Geophysical Institute, University
of Alaska Fairbanks, in cooperation with the UAF research
community. Dr. Sue Ann Bowling is an Associate Proffesor of Physics
at the Institute
2. Light Guide: Principles of Light Multimedia

1.3.2 Lumina ca fenomen fizic, ca forma de energie

CUM SA IMBUNATATIM ILUMUNATUL

Vom arunca o privire rapida asupra tipului de lumina de care avem


nevoie, cat de puternica si cum e furnizata in casele noastre.
1. Lumina corespunzatoare
2. Sporirea iluminatului natural
3. Iluminatul artificial
4. Lumina de care avem nevoie

1. LUMINA CORESPUNZATOARE

Pentru a avea lmina suficienta ar trebui sa fie lumina in asa fel incat
sa fim capabili sa vedem detaliile obiectelor si imprejurimilor fara
incordare, fara sa ne fortam. De la 457,5 cm pana la 610 cm din lumina
produsa de o lumanare este minimul de lumina cerut pentru o vedere
satisfacatoare.
Distributia ar trebui sa fie neschimbata; o lumina de o intensitate
asemanatoare este ceruta si la locul de munca. Dispersia indicata a
luminii, fara umbre, este ceruta pentru o vedere eficienta.
A se evita lumina orbitoare; aceasta produce enervarea si reduce
vederea critica. Lumina automobilelor, in timpul noptii, creeaza o astfel de
orbire, pe care pietonii o resimt cape un discomfort si sunt incapabili sa-si
adapteze vederea pentru mediul in care se afla in prezenta acesteia.
De evitat umbrele; umbrele sunt inevitabile dar prea multe forme de
umbre produc confuzii.
Fara palpairi; lumina ar trebui sa fie constanta. Palpitatiile cauzeaza
incordarea vederi.
Culoarea; culoarea luminii nu este asa de importanta precum
intensitatea. Dar, din moment ce lumina naturala are un puternic efect

40
asupra noastra, cu cat culoarea este mai apropiata de lumina naturala cu
atat este mai bine pentru noi. De obicei peretii si tavanul ar trebui sa fie
luminati mai puternic si podeaua ar trebui sa fie mai intunecata.

2. SPORIREA ILUMINARII NATURALE

Pozitia casei; este mai bine ca fatadele casei sau orientarea ei sa fie
spre nord sau spre sud. Lumina nu este uniforma in timpul zilei la apus si
la rasarit. In plus lumina directa a soarelui va incalzi casa, mai ales in
timpul verii. Orientarea nordica sau sudica a casei creste sansele unei
iluminari uniforme.
Ferestrele; o fereastra inalta faciliteaza o patrundere mai mare a
luminii, o fereastra larga sau deschisa permite o difuzare mai buna.
Lumina naturala este mai influientata de partea vizibila a cerului. Marimea
ideala a ferestrei ar trebui sa fie 10% din suprafata podelei.
Culoarea; lumina colorata pe tavan si pe pereti reflecta mai mult
lumina si camera pare mai stralucitoare. Partea de jos a peretilor si
podeaua ar trebui sa fie mai inchisa, mai putin luminate.

3. ILUMINATUL ARTIFICIAL

Constructiile foarte inalte impiedica iluminarea naturala, ele stau in


calea luminii. Blocurile inghesuie cat mai mult locuintele cu putinta. Peretii
sunt impartiti iar spatiul alocat ferestrei este redus. Din motive ce tin de
intimitatea fiecaruia, ferestrele sunt mai mici perdelele sau jaluzelele sunt
folosite. Din cauza aparatelor cu aer conditionat multe ferestre nu se mai
deschid. De aceea ce multe ori apelam la iluminarea artficiala chiar in
timpul zilei.
Lampile cu filament si tuburile fluorescente sunt doua optiuni pentru
iluminarea caselor.
Lampa cu filament este de obicei de forma unui bec, producand
lumina galbena. Filamentele mai incinse produc lumina alba. Ele sunt
folosite pentru o extindere a luminii. Formele decorative si candelabrele
produc o iluminare decorativa.
Tubul fluorescent (izvor de lumina bazat pe principiul descarcarii
electrice intr-un amestec de gaze si vapori de mercur, aflat intr-un tub de
sticla) este bun, eficient, consuma mai putin si lumina sa se aseamana cu
lumina naturala. Aceasta lumina este buna pentru munca si studiere dar e
nepotrivita in scopuri decorative.

1. How to Improve Lighting-From: „Jos K.K.Liem” liem@direct.ca Sun, 2


nov 1997 Jos Liem New Westminster BC Ph. +1(604)525-7229
http://mypage.direct.ca/l/liem/

1.3.3 Fundamentele ale iluminarii naturale

41
Lumina naturala creeaza un mediu mult mai stimulant si mai
reconfortant decat cea artificiala, datorita fluctuatiilor sale graduale.
Ea nu este constituita numai di simple raze solare, ci si din caldura,
straluciri, umbre, penetrarea soarelui intr-o cladire. Arta iluminarii naturale
nu consta atat in crearea de spatii astfel iluminate, ci din combinarea
umbrelor si a materialelor astfel incat sa nu se obtina efecte adverse
omului.
Iluminarea naturala are efect maxim in timpul dupa-amiezelor
insorite. Ea reduce nu numai consumul mediu de energie electrica a unei
cladiri, dar si consumul de varf pe timpul unei zile.
In S.U.A. se consuma 20-25% din energia electrica pentru iluminare,
dar sectorul comercial consuma 37% din energia electrica in acest scop.
Iluminarea electrica contribuie si la incalzirea cladirilor. Ca regula, o
unitate de energie consumata pentru iluminare necesita o unitate si
jumatate de energie pentru aparatul de aer conditionat care reduce
caldura generata de iluminatul electric.
S-au realizat mai multe studii pentru obtinerea unor algoritmi de
optimizare a iluminarii cladirilor. Aceasta poate influienta serios confortul,
satisfactia si productivitatea angajatilor unei institutii.
Solutiile alese pentru luminare pot avea un rol important si in
reducerea poluarii, deoarece reducandu-se consumul de energie electrica
se reduc si noxele (oxid de azot, dioxid de carbon, dioxid de sulf) emise de
centralele care produc aceasta energie.
Iluminarea naturala imbina cunostintele de arhitectura, mecanica si
electricitate. Specialistii in aceste domenii trebuiesc adusi inca de cand se
face design-ul constructiei (amplasare ferestre, pereti, etc.) si tinuti pana
cand aceasta este data in folosinta. Este foarte important si dialogul intre
acestia, astfel incat o cladire sa fie la fel in proiecte, in faza de constructie
si in cea operationala.

Aspecte legate de peoiectare

Exista cateva aspecte legate de proiectarea iluminarii care trebuiesc


luate in calcul inca de la inceput, pentru a nu se sacrifica costurile si
creativitatea.

Reflectii ale draperiilor

Reduc contrastul. Nu sunt recomandate in locurile unde se executa


operatii ce necesita acuratete mare (spre exemplu, intr-o camera unde se
executa design grafic).

Cantitatea de lumina

De obicei se recomanda a fi cat mai multa si introdusa cat mai adanc


in interiorul cladirii. Un caz particular ar fi atunci cand reflectiile draperiilor
sunt foarte mari.

Stralucirea

42
Stralucirile prea mari sau lumina prea puternica din campul vizual pot
crea disconfort.

Contastul mare dintre obiectele apropiate si cele din fundal pot redue
abilitatea ochiului de a percepe detaliile. Se recomanda a folosi un
oarecare contrast, insa a se evita extremele. Uniformitatea poate crea o
senzatie de oboseala, care desi nu face rau omului, ii scade
productivitatea.
Stralucirea este un element subiectiv si de aceea este relativ greu de
cuantificat. Aceasta se realizeaza de obicei supunand un numar mare de
persoaneunor aceleasi conditii de stralucire.
Totusi, factorii de disconfort pot fi estimati

Aspecte variabile legate de proiectare

Elementele de pe sit

Acoperirea cerului variaza natura si cantitatea de lumina ce intra intr-


o cladire. Sunt mai multe tipuri de acoperiri.

Cerul foarte acoperit este definit ca fiind cerul acoperit in medie de


80% cu nori. Distributia luminii aste de trei ori mai mare la zenit ca la
orizont. Iluminarea variaza de la cateva sute de candele la cateva mii, in
functie de densitatea norilor.

Cerul liber este mai putin stralucitor si tinde a fi mai luminos la orizont
decat la zenit. El este definit ca avand o medie de acoperire cu nori sub
30%.

Cerul noros este acoperit cu nori intr-o proportie care variaza intre 30
si 80%. Unele zone ale sitului pot avea astfel o luminaozitate foarte
variata, in functie de acoperirea cerului.

Pentru a formula raspunsuri corecte legate de iluminare este foarte


important sa se faca o analiza de clima.

Obstructiile exterioare unei ferestre influienteaza si ele cantitatea de


lumina naturala care intra intr-o camera (spre exemplu copaci sau cladiri
apropiate). Ele genereaza umbre si blocaje ale luminii diferite pentru
fiecare fereastra.
Strategii de proiectare

Cresterea perimetrului zonelor ce primesc lumina naturala

Trebuie de asemenea in vedere si impactul termic al luminii electrice


si al dimensiunii ferestrelor.

Penetrarea adanca a unui spatiu

43
Se realizeaza de obicei lasand goluri (deschideri, luminatoare,
ferestre, etc.) undeva la inaltime. Astfel se va evita si obtinerea unei
iluminari prea puternice in incapere.

Folosirea eficienta a unor goluri

Daca s-a amplasat corect golul, raportul suprafata acoperita de


ferestre / suprafata acoperita de perete la care se obtine saturatia de
lumina naturala este de 0,18.

Reflectarea luminii naturale

Suprafetele reflectante pot reflecta si imprasia lumina naturala prin


incapere. Spre exemplu, un raft amplasat deasupra ferestrei ar putea
creste luminozitatea din camera si scade stralucirea ferestrei.

Folosirea tavanelor cu cavitati (ne-plate)

Evitarea patrunderii razei de lumina solara directa pe


suparafetele de observatie

Aceasta ar putea crea o luminozitate prea mare de disconfort. Daca


nu sunt alte solutii, se vor folosi concepte legate de amplasarea ferestrelor
pentru evitarea acestei situatii.

Folosirea cu grija a luminii solare in zonele nefolosite

Ele pot aduce o crestere a temperaturii camerei fara a crea efecte


dinamice sau de buna-stare (deoarece sunt amplasate in zone de interes
redus).

Filtrarea luminii naturale

Atunci cand este dorita, se poate obtine folosind plante, draperii sau
obloane.

Considerarea si elemente de control din mediul incaperii

Amplasarea ferestrelor poate induce intr-o incapere caldura, aer,


sunete, etc. Ventilatia camerei, acustica, privelistile, sistemele de incalzire
si de electricitate, precum si cele de aer conditionat trebuiesc luate si ele
in calcul cand se proiecteaza luminarea unei cladiri.

Elemente de proiectare

Cel mai important element este geometria peretilor cladirii, a


tavanelor, planseelor, ferestrelor, si a relatiilor dintre ele. Proiectantii
trebuie sa manipuleze configuratii si sa calculeze iluminarile rezultate
inainte de a intelege relatiile cantitative legate de geometria cladirii.

44
Aceasta se realizeaza folosind modele fizice de test si/sau simulari pe
calculator.

Elemente exterioare

Consolele pot fi elemente importante in arhitectura de iluminare. Ele


ajuta la reducerea luminii solare admisa in incapere.
De asemenea, acestea pot redirectiona lumina reflectata de planseu
inapoi spre interior.
Rafturile de iluminare sunt dispozitive care se amplaseaza la sau
langa o fereastra si reflecta sau imprastie lumina solara pe tavan si pe
pereti. Se folosesc pentru a micsora iluminarea excesiva de langa unele
ferestre si pentru a mari cantitatea de lumina ce penetreaza interiorul
camerei. Ele creaza o impresieputernica de orizontalitate exteriorului
cladirii.
Jaluzelele orizontale sunt dispozitive eficiente pentru blocarea luminii
solare cand unghiurile sunt ascutite, lasand insa ptina lumina pe perioada
primaverii si toamnei. Ele pot fi controlate mecanic sau electric pentru a
raspunde pozitiei soarelui si acoperirii cerului din fiecare moment.
Obloanele sau jaluzelele verticale sunt avantajoase cand cladirea este
orientata spre est sau vest pentru a bloca raza directa si a o difuza in
interior. Pot fi fixe sau mobile.
Dispozitivele de inregistrare a luminii naturale capteaza aceasta
lumina si o reflecta printr-un gol in incapere. Ele pot statice (folosind
oglinzi), sau dinamice (miscandu-se dupa soare).
Acest dispozitiv se foloseste pentru a mari numarul de ore
iluminate dintr-o zi, precum si numarul de luni cu zile lungi dintr-
un an.

Elemente de fatade si invelitori

Materiale transparente

Metoda foloksita in trecut este aceea de a folosi materiale


transparente in anvelopa cladirii. Aceasta insa introducea o incalzire
suplimentara a acesteia, nu intotdeauna dorita. Pentru a intelege
elementele actuale trebuiesc definite intai trei caracteristici ale acestor
elemente.

Transmitanta vizibila (VT) a unei straluciri este fractiunea din energia


luminii vizibile transmisa prin stralucire. Geamul dublu fara striatiuni
transmite 89% din lumina primita si are deci VT = 0,89.
Coeficientul de umbrire (SC) este raportul dintre incalzirea datorata
folosirii unui sistem cu straluciri si incalzirea datorata folosirii unui geam
dublu fara striatiuni.
Valoarea U este rata de transfer de caldura pe ora pentru cate un ft²
(picior patrat) pentru fiecare grad diferenta intre cele doua parti ale unui
material.

45
Performantele geamului simplu pot fi alterate folosind patru metode
sau combinatii intre acestea.
Geamurile colorate reduc radiatia solara care trece printr-un geam,
dar si cantitatea de lumina. Relatia dintre acestea pot fi controlata prin
alegerea culorii. Vitrajele gri reduc atat lumina, cat si caldura emise la o
intensitate destul de mare. Cele de bronz reduc mai multa lumina decat
caldura. Cele albastru-verzui reduc caldura, mentinand o oarecare lumina
vizibila.

Tratamentele de suprafata cu pulberi de metale pot reduce atat


lumina, cat si caldura prin reflectia acestora. Unele dintre acestea au o
emisivitate redusa. Acestea din urma pot reduce lumina, insa nu mai sunt
la fel de eficiente impotriva radiatiilor infra-rosii care incalzesc.
Invelisurile foarte subtiri pot fi aplicate si unui film de plastic
suspendat pe cele doua parti ale unui geam, reducand astfel
conductivitatea si deci stralucirea.
Invelisurile pirolitice pot fi integrate intr-un geam (cand este inca
fierbinte) creandu-se o suprafata foarte rezistenta la abraziuni si coroziuni
problemele apar in folosirea acestei metode in momentul in care invelisul
incepe sa se descompuna.

Ferestrele multiple au putin aer intre geamuri, marindu-se astfel


rezistenta termala a ferestrei. De obicei se folosesc ferestre cu doua
geamuri, insa rezistenta termala creste pe masura ce se folosesc mai
multe straturi
In locul aerului dintre geamuri se foloseste si gazul, precum argon,
crypton, hexafluor de sulf. Acesta pate reduce si mai mult transferul de
caldura.

Folosirea eficienta a unui gol de lumina

Aceasta creste iluminarea din incapere si se poate controla mai ales


folosind materiale stralucitoare. Daca geamul este perfect transparent,
„eficienta golului” este egala cu dimensiunea sa (pentru ca VT=1). Daca
VT ar fi 0,5, golul ar transmite numai jumatate din luina primita.
Eficienta golului se defineste ca produsul dintre transmitanta vizibila
(VT) si raportul ferestre-pereti (WWR). Deci EA=VT*WWR.

Amplasarea deschiderii (golului)

Are un efect in iluminarea camerei. Inalimea ferestrei fata de planseu


va dicta adancimea penetratiei cu lumina. Ca regula, penetratia este de
2,5 ori mai mare decat inaltimea ferestrei.

46
Elemente de interior

Geometria camerei

Adancimea penetratiei camerei depinde de inaltimea tavanului si


aceea a laturii de sus al ferestrei. O fereastra inalta va permte luminii sa
atinga tavanul si sa se reflecte mai departe in interior.
Adancimea camerei este si ea importanta, deoarece atunci cand este
mai mare aceeasi cantitate de lumina se disipa pe o suprafata mai mare.

Reflectanta suprafetelor

Reflectanta tavanului este cea mai importanta, insa toate elementele


din camera contribuie la iluminare. Urmatorul elementca importanta este
peretele din fundal, apoi peretii laterali si apoi planseul.
Se recomanda finisarea tavanului cat mai deschis si eventual folosirea
culorilor mai inchise pentru pardoseala.

Controlul umbrelor de interior

Pot atat elimina stralucirile prea mari, cat si adauga lumina naturala.
Jaluzelele sunt eficiente deoarece pot bloca lumina directa, dar pot fi
si inchise partial.
Draperiile adauga textura, culoarea si flexibilitate spatiului si sunt mai
utilizate din acest notiv. Pot avea si modele variatesau in gradient pentru a
aduce lumina la nivelele dorite.
Obloanele cu rola au nivele diferite de opacitate si pot ajuta la
reducerea penetratiei directe. Avantajul lor este ca pot fi retrase integral
atunci cand se doreste mai multa lumina.

Optiuni legate de proiectare

Iluminarea laterala

Iluminarea laterala se foloseste de goluri pe peretii laterali pentru a


introduce razele in cladire.Acestea pot servi de asemenea si ca elemente
de ventilatie, dinamizand design-ul cladirii. Lumina patrunsa prin aceste
goluri este ideala pentru suprafetele plane.
Ca bezavantaj, acest model de iluminare poate produce stralucirea
prea mare din cauza contrastului dintre gol si pereti pentru evitarea
acesteia se folosesc de obicei diverse elemente de umbrire, fie exterioare,
fie interioare.
Ferestrele verticale sunt un element clasic de proiectare pentru
iluminarea laterala. Cativa factori trebuiesc luati in considerare cand se
proiecteaza cu acest gen de elemente:
• pe masura ce creste dimensiunea ferestrei, creste si cantitatea
de lumina ce patrunde in incapere

47
• inaltimea ferestrei fata de planseu va dicta adancimea la care
este luminata camera.
• pe masura ce dimensiunea tocului ferestrei creste, punctul de
maxima iluminare se departeaza de fereastra.
Contributia luminii data de la sol si de la alte suprafete exterioare ce
reflecta lumina poate fi destul de mare pe timpul unor zile insorite.
Ferestrele pot fi amplasate pe unul, doi sau mai multi pereti.
Camerele ce au o singura fereastra primesc lumina doar de pe un singur
perete. Cele cu doua ferestre primesc de obicei lumina de pe doi pereti
opusi, iar cele cu mai multe ferestre de la cel putin doi pereti care nu sunt
opusi.
Luminatoarele sunt ferestre verticale amplasate deasupra inaltimii
ochiului uman, dar dedesuptul tavanului. Multe dintre acestea au geamul
netransparent.
Principalul avantaj al luminatoarelor este ca de cele mai multe ori ele
nu introduc straluciri in incapere datorita pozitiei lor inalte. De asemenea,
ele pot admite o penetratie mai puternica si mai adanca a luminii din
camera.
Luminatoarele sunt foarte eficiente atat pentru suprafetele de lucru
orizontale, cat si pentru suprafetele verticale. Lumina ce patrunde printr-
un luminator suficient de inalt de obicei atinge direct peretii verticali,
evitad astfel crearea de noi umbre. De asemenea, iluminarea este mult
mai constanta pe timpul unei zile fata de o fereastra obisnuita.
Singurul dezavantaj al luminatoarelor este ca necesita inaltimi mari de la
planseu la tavan pentru a functina corect. Ele sunt foarte adecvate pentru
biblioteci, galerii, muzee,

1.3.4 Analiza unor criterii

1. LUMINA NATURALA IN SPATII INTERIOARE

4.1.1. ILUMINAT DE SERVICIU


In functie de categoriile de activitåti, tipurile de spatii si programele de
arhitectura:
 Locuinte curente
 Programe de locuire speciale : camine de batrani, persoane cu
probleme etc.
 Programe de sanatate : sanatorii, anumite spitale etc.
 Scoli elementere, generale, medii, superioare, avansate,
profesionale, speciale
 Spatii pentru lectura, scris, desen,si alte activitati specifice
 Spatii pentru activitati de productie specifice, pe categorii
Spatii de expunere
 Spatii pentru diferite activitati sociale, publice etc.

Se vor defini : spatiul vizual, campul vizual, suprafata (planul) de


lucru,subiectul (subiectele) perceperii vizuale, dupa caz. Aceste notiuni se
vor putea referi si la celelalte categorii de iluminat, enuntate in continuare.

48
Criteriile cantitative se vor referi la nivelurile minime obligatorii ale
cantitatii de lumina pe planul de lucru, acolo unde este cazul, si mai ales
pentru investitii realizate din fonduri publice. Deasemenea, vor exista
criterii cu caracter de recomandare pentru anumite categorii de spatii
Criteriile calitative se ordoneaza in doua categorii, obiective si
subiective
Cele obiective tin in primul rand de distributia luminii in spatiul si in
campul vizual. Criteriul cel mai evident este evitarea efectelor nedorite de
stralucire, adica a contrastului excesiv, si poate fi reglementat . Alte
criterii sunt mai putin masurabile, si pot eventual face obiectul unor
recomandari.
Criteriile subiective sunt si mai putin masurabile exact, chiar daca unele
sunt destul de evidente. O ambianta bine ordonata de lumina naturala
poate reprezenta o compozitie de arhitectura, ca si un ansamblu de forme
sau culori.Calitatile pot fi, ca pentru orice compozitie, fie ca se desfasoara
in spatiu sau in timp, Ordinea si claritatea structurii, originalitatea, gradul
de interes, contrastul(stapanit), caracterul, expresia etc.Nu vom intra
acum in teritoriul esteticii, dar in faza de documentare propusa
intentionam sa punem in evidenta unele notiuni si criterii, care in viitor ar
putea face obiectul unor recomandari. Scopul ar fi evitarea unor greseli,
mai ales in conceptia unor spatii realizate prin finantare din fonduri
publice, ca si in general pentru spatii publice interioare sau exterioare.
Remarcam ca unele criterii enuntate pana acum sunt valabile si pentru
ambiante exterioare. Ceva mai departe, in capitolul special, se vor discuta
criterii specifice pentru spatii exteriora.

1.2. ILUMINAT DE AMBIANTA


Functional, pentru orientare in spatiu si deplasare
Psihologic : criterii cantitative – nivel de lumina, si criterii calitative –
distributia luminii in spatiul vizual si relatia cu mediul exterior; caracterul
dinamic al luminii naturale.

1.3. ILUMINAT DE GARDA, DE AVARIE, DE SIGURANTA


Se vor pune in evidenta categoriile de spatii si programe in care este de
dorit, sau in care poate fi obligatoriu, sa existe lumina naturala, pentru a
putea functiona in conditii speciale sau extreme, fara lumina artificiala (de
exemplu in caz de incaz de avarie).

1.4. ILUMINAT PENTRU PUNERE IN VALOARE

NOTA : O categorie de criterii se va referi la fluxul de energie luminoasa


in legatura cu iluminatul natural, aportul energetic prin efect de
sera etc.

2. LUMINA NATURALA IN SPATII EXTERIOARE

Categoriile de iluminat enuntate la punctele 4.1.1. – 4.1.4. sunt in


principiu valabile si pentru spatii exterioare, in functie de conditiile
concrete de utilizare.

49
Inafara de acestea, ne propunem sa evidentiem o categorie de
criterii care, in cazul unei investitii propuse, sa apere interesele
utilizatorilor deja eistenti in situl dat, precum si interesul public. Practic, un
volum propus nu ar trebui sa ia din lumina existenta intr-un spatiu urban
dat, mai mult decat este rezunabil. Aceasta conditie trebuia sa se refere la
fatadele, mai concret la ferestrele cladirilor deja existente, si la spatiul
public. Se va exprima in functie de unghiul solid de bolta liber, respectiv
obturat de constructia propusa.
Se vor mai evidentia criterii pentru calitatile suprafetelor propuse :
albedo, textura, culoare.

3. CONTROLUL INSORIRII

Criteriile de control al insoririi se vor structura pe trei paliere generale :


4.3.1. Insorire minima necesara pentru sanatate-igiena, in functie de
programele de arhitectura si de categoriile de spatii.
Un exemplu concret, desi oarecum simplist in aceasta etapa, este
precizarea petei minime de cer pe care trebuie sa o “vada”
fiecare spatiu arhitectural in functie de criteriile de insorire
specifice.
4.3.2. Controlul fluxurilor de energie, in special al aportului termic prin
efect de sera, pentru adaptare climatica in functie de clima,
microclimat si sezon.
4.3.3. Controlul insoririi d.p.d.v. al perceptiei vizuale, de exemplu pentru
evitarea insoririi directe pe anumite suprafete de lucru; in general
controlul in anumite ambiante vizuale.
Vor fi corelate criterii de ordin igienic-medical, de perceptie vizuala, de
dezvoltare urbana si promotie imobiliara publica si privata, ca si de
adaptare climatica si echilibru general de energie.

1.3.5 LUMINA NATURALA FIZIOLOGIA VEDERII. ROLUL LUMINII


PENTRU SANATATE

Rolul luminii pentru sanatate

Lumina naturala reprezinta alaturi de alimente , aer si apa un factor


esential al vietii, influentand considerabil stare de sanatate a omenirii.
Alegerea unui tip defectos de lumina artificiala duce la scaderea
peformantelor umene in multe domenii de activitate incepand ce cea a
studiului, continuand cu activitatea de productie si ajungand pana la
modificari biologice periculoase.
Lumina pe care unii oameni de stiinta o considera „super nutrient”
este acea lumina cu spectru total care provine de la soare ori de la
becurile fluorescente concepute special pentru a stimula lumina solara.
Fotobiologii , oameni de stiinta specializati in studiul efectelor luminii
asupra fiintelor avertizeaza ca becurile incandescente sau majoritatea
becurilor fluorescente nu produc o lumina cu spectru complet. Stiinta
fotobiologiei este una recente fata de care medicina nu a manifestat

50
indoieli pana acum aproximativ 5 ani, Societatea Amerinana De
Fotobiologie fiind fondata abia acum 8 ani.
Conform indexului de redare a culorii (CRI) cu valori pana la 100 se
constata ca fluorescenta cu spectru total are valori de 91, fluorescenta
alba rece standard de 68 , iar alte fluorescente se incadreaza la valori de
56.
In urma cercetarilor s-a constatat ca la lumina naturala sau la o
sursa artificiala care produce lumina naturala, apare o diminuare a oboselii
mane, a stresului, iar acuitatea vizuala si productia sunt mai bune. De
asemenea s-au evidentiat ca pozitive concluziile privind stimularea
dezvoltarii plantelor, cresterea randamentului productiei de lactate cu 10
% pana la 15 % prin expunerea la lumina naturala s-au la lumina
fluorescenta cu spectru complet.
Acelasi efect benefic s-a constatat in tratarea psoriazisului si a
infectiilorherpetice. Razele soarelui stimuleaza glanda pineala care
secreata melatonina care controleaza multe functii ale organismului. In
acelasi context expertii sustin ca ochelarii obisnuiti ca si lentilele de
contact blocheaza razele uv care patrund prin ochi pentru a ajunge la
glanda.
Tot in spatiul american la Universitatea Cornell, Ithaca, NY ,
studentii care lucrau la lumina fluorescenta apropiata de lumina soarelui
au constatat o crestere importanta a acuitatii vizuale si o reducere a starii
generale de oboseala in comporatie cu activitatea la lumina fluorescenta
obisnuita.
In domeniul cercetarii, John Ott din Sarasota a fost primul care a
avetizat asupra efectelor daunatoare sub actiunea diferitelor tipuri de
lumina.
Alaturi de oameni, animalele sunt cele asupra carora lumina exercita
o puternica influenta, constatandu-se prin observatii la gradiniile zoologice
o considerabila rigoare a activitatii de reproducere mai ales prin utilizarea
iluminarii care simuleaza lumina solara.
Cel care a declarat ca „nutrient” si deci esentiala vietii si intregului
sistem endocrin prin activitatea hormonilor ests Philip Hughes Ph. D., om
de stiinta la „ Duro-Test Corp”, specialist in stiinte neurologice, fiziologice
si psihologice. Specialistul american subliniaza totodata ca vitamina D are
un rol deosebit in dezvoltarea organismului , ea fiind sintetizata de razele
uv in piele ajutand la dezvoltarea corespunzatoare o oaselor si prevanind
aparitia rahitismului.
Alaturi de alimente, aer si apa, lumina solara este un factor de
supravietuire deosebit de important in viata omului.
Aceeasi radiatie solara activeaza alte elemente biochimice
importante din corpul uman implicate in controlul nendocrin, in reglarea
ceasului biologic, in cresterea si dezvoltarea activitatii sexuale, reglarea
stresului si a oboselii, in controlul infectiilor virale si de raceala, si
atenuarea disfunctiilor sistemului nervos.
Rusii sunt cei care cunosc mai multe decat americanii despre
efectele sanatoase ale diverselor tipuri de lumina. Rapoartele stiintifice
rusesti constata in domeniul activitatii productive o crestere a productiei si
o scadere a absenteismului acolo unde se utilizeaza o lumina cu spectrul
total. Si in scoli iluminarea cu spectru total imbunatateste randamentul

51
studentilor , reduce oboseala, iar tratamentul cu uv ajuta activitatile
academice. Tot rusii constata randamente superioare in tratamente in
domeniul minieritului unde se recomanda expunerea ritmica la lumina
naturala sau artificiala cu spectru complet.
Ca o concluzie reiese ca lumina gazoasa inclusiv cu vapori de mercur
si cu lumina fluorescenta care limiteaza spectrul este nerecomandata
intrucat prin utilizarea ei se emit radiatii care dau dureri de cap, probleme
de vedere, slabirea tonusului muscular,...

Cum poate lumina sa influenteze (starea sufleteasca) – psihicul


Tipul de lumina utilizat acasa sau la birou poate contribui
considerabil la starea sufleteasca a omului dupa cum au demonstrat
specialistii.
John Ott arata ca diferitele tipuri de iluminare inclusiv naturala , lumina
becurilor incandescente, lumina fluorescenta, lumina soalra filtrata prin
diferite sticle , lumina solara reflectata de diferite interioare colorate
influenteaza principalele glande, pituitara si pineala, care controleaza
intregul sistem endocrin.
In urma experimentelor , copii care au lucrat in clase cu lumina
fluorescentaalba rece au fost mai activi decat cei din alta clasa cu tuburi
fluorescente cu spectrul complt care produc lumina naturala dar care au
protectie contra radiatiilor. La lumina fluorescenta alba rece copiii au fost
mai oboisiti, iritati si hiperactivi. Dupa schimbarea luminii copiii s-au linistit
si au acordat mai multa atentie profesorilor.
S-au constatat de asemenea ca diferitele tipuri de iluminare pot
afecta stadiul bolilor.
Nota speciala: prin investigatii s-a constatat ca prin utilizarea iluminarii cu
lampi cu vapori de mercur se poate produce o grava otravire cu mercur
absorbit de organism dupa o perioadade expunere. De asemenea atat
plantele si animalele pot fi grav afectate de aceste sisteme de iluminare.
Sura de radiere poate emite particule fizice incarcate energetic.

Efectul luminii si culorii asupra fiziologiei umane


Iluminarea cu spectrul total Duro-Test Vita-Lite pentru scoli,
biblioteci si universitati

Devine din ce in dce mai evident ca fiintele umane sunt strans


dependente de lumina ca si plantele. Tipul de lumina emis de soare acum
cateva minute este deja reflectat in fiziologia noastra. Nu bexista nici o
indoiala ca transmiterea informatiilor referitoare la lumina este infinit mai
rapida decat sistemul metabolic de oxidare-reducere despre care stiinta
medicala afirma ca este singurul pe care oamenii il au. De aceea plantele
sunt sisteme pe baza de lumina, iar oamenii reprezinta sisteme
metabolice redox.

Rolul glandei pineala

Glanda pineala este o glanda care regleaza functional, precum un


regulator, impulsurile in mesaj. Melatonina reprezinta un hormone

52
asemanator celor de crestere a plantelor si este mesagerul pineal sef. Ea
arata intensitatea, frecventa si perioada de iluminare. Nivelele pineale
sunt mai mari noaptea si iarna decat in timpul zilei si vara de exemplu
cascada de lumina a evenimentelor hormonale afecteaza cresterea si
conditia fiziologica a tuturor plantelor, animalelor si oamenilor.

1.3.6 Recomandari: ambianta luminoasa

Automatizarea si informatrizarea au drept efect inmultirea posturilor


de lucru echipate cu un calculator si din acest fapt vederea este extreme
de solicitata. De altfel numarul de ore de lucru noaptea sau in spatii
neluminate natural cresc continuu.
Studiul vederii si ale conditiilor de iluminat in care operatorii sunt dispusi
este foarte importanta cu scopul de a se concepe o serie de amenajari ce
limiteaza si reduc sarcina vizuala si implicit riscul dezvoltarii manifestarilor
patologice.
Ca este naturala sau artificial alumina creeaza o legatura intre om si
mediu si in consecinta o grija speciala trebuie manifestata in legatura cu
alegerea iluminatului pentru locurile de munca. Acesta trebuie adaptat
sarcinilor specifice muncii dar concomitant trebuie sa raspunda si
imperativelor cantitative si calitative ale confortului visual.
Confortul visual presupune un echilibru al luminantelor in campul visual.
Regula preconizeaza sa luminam tare, la maximum, mzona centrala a
campului visual sis a diminuam lumina catre periferie. Aceasta regula
totusi nu poate fi aplicata sistemetic in situatiile activitatii cu monitoare.
In acest tip de activitate operatorul trebuie sa lucreze in conditii diferite:
• lecturarea documentelor manuscrise sau tiparite se face in
contrast pozitiv (caractere inchise pe fond deschis)
• lecturarea pe monitor in contrast negative, inca de multe ori
( caractere clare pe fond inchis)
Aceste conditii solicita functiile vizuale in moduri diferite: acomodarea si
adaptarea ochiului.
Cand se trece de la vederea de departe la cea de aproape, imaginea neta
se formeaza in spatele ochiului pe retina, cele 2 axe vizuale converg spre
o contractie musculara oculara si diametrul pupilar scade. In vederea pe
monitor, distante prea diferite intre ochi si ecran de o parte si de ochi si
document pe de alta parte solicita prea des functia de acomodare a
ochiului si contribuie la oboseala vizuala.
Adaptarea este cea de-a doua functie a vederii care concura la obtinerea
unei imagini nete prin dilatarea sau nu a pupilei pentru sporirea sau
diminuarea cantitatii de lumina ce ajunge la retina. Si in acest caz,
adaptari necontenite pot deveni cauza instalarii unei oboseloi vizuale.
Iluminatul trebuie sa asigure o perceptie vizuala optima pentru toate
activitatile effectuate de un operator. Nivelul de iluminare, stralucirea
orbitoare, reflexele, contrastele de luminanta si de culoare sunt tot atatia
factori care trebuie avuti in vedere atunci cand se amenajaza aceste
posturi de lucru.

53
Un iluminat correct trebuie sa realizeze o coerenta optima intre iluminatul
natural sic el artificial.
a) iluminatul natural
Lumina naturala are efecte benefice asupra sanatatii si psihicului fiintelor
umane: ea ritmeaza functiunile neurovegetative, tonifica, evita riscul de
claustrofobie.
• factorul “luminii naturale (diurne)” este in functie de indicele
de vitrare, adica de raportul suprafetelor vitrate: pe suprafata
pardoselii ele trebuie sa se incadreze in intervalul de 20-30%
pentru a permite un nivel de iluminare de 250 luxi
corespunzatori la 5000 de luxi exteriori.
• Pierderile luminoase sunt legate de fiecare tip de fereastra,
fiecare tip de geam: grosimea tamplariei si calitatea
transparentei suprafetelor vitrata
• Posibilitatea vederilor spre exterior permit ochilui sa focalizeze
un orizont indepartat favorizand astfel pozitiile de repaus. De
altfel perceptia ciclului diurn-nocturn contribuie la mentinerea
echilibrului general al omului.
Nivelul de iluminare este fluxul luminos receptionat de o suprafata, se
exprima in luxi si se masoara cu un luxmetru.
Distingem si masuram de regula iluminatul general al unui spatiu si
iluminatul localizat al unui post de lucru.
Dincolo de 6m distanta de un gol, iluminatul obtinut de un post de lucru
devine insufficient si aceasta zona trebuie considerate ca fiind oarba
(intunecata). Masuratorile nivelelor de iluminare sunt effectuate la un
metro de la sol dupa un cadrilaj.
Tabelul de mai jos prezinta nivelul de iluminare in functie de destinatia
spatiilor de lucru:

Loc
nivel de iluminare (lux)
Birouri generale, dactilografie
500 lux
Sali de desen la planseta
1000 lux
Lucru pe monitoare
300 lux
Culoare, scari
10 la 300 lux

Controlul luminii naturale poate varia considerabil in functie de ora din zi,
de timp (meteorologic vorbind), de lumina naturala, de anotimp.
Orientarea si insorirea sunt aici determinante.
O fatada de culoare deschisa situate vizavi de un gol genereaza prin
reflexive un aport de lumina considerabil. De fiecare data cand indicele de
vitrare al golurilor expuse la soare este important ne vom interesa de
aportul termic.
Prafuirea si imbatranirea reduce considerabil eficacitatea surselor de
lumina.

54
b) lumina artificiala
Repartitia luminii se poate face in 2 cai:
• iluminare directa: cel putin 90% din lumina este emisa
descendent. Contrastele sunt violente si umbrele marcate.
Exista putine reflexii pe plafon si pereti.
• Iluminare indirecta: cel putin 90% din lumina este dirijata
ascendant. Iluminatul este difuz cu o intensitate ce depinde de
puterea de reflexive a plafonului
• Luminanta surselor trebuie sa fie sensibil inferioara valorii de
100cd/mp pentru o activitate ce presupune monitoare
Luminanta este cantitatea de lumina reflectata de o suprafata si primita
de ochi; ea se exprima in candele/mp; foarte puternica provoaca orbire. Se
masoara de regula luminanta obiectului si luminanta plafonului. Aceste
masuratori se efectueaza cu ajutorul unui aparat denumit luxmetru-
luminantometru.

Echilibrul luminantelor sta pe o limitare a raporturilor de luminanta intre


obiectul perceput direct si mediul si suprafetele incunjuratoare.
Se recomanda nedepasirea urmatoarelor valori:
• un raport de 1 la 3 intre obiectul tinta si suprafetele
inconjuratoare
• un raport de 1 la 10 intre obiectul tinta si suprafetele
indepartate
• un raport de 20 nla 1 intre luminatoare si goluri si obiectul
tinta
O buna repartitie a luminantelor depinde in aceeasi masura de dispozitivul
de difuzie a luminii adoptat cat si de factorii de reflexive ale diverselor
suprafete din incapere.

Suprafetele incaperii
coeficienti de reflexie
Tavan
0,70
Zid
0,40 la 0,60
Pardoseala
0,20 la 0,40
Fundul camerei in raport cu obiectul tinta
0,25 la 0,50

In general se vor prefera finisajele mate cu scopul de a evita reflexiile,


principalele surse de orbire.
Recomandari:
• suprafetele vitrate importante (mai mari de 5% din suprafata
solului sunt de evitat
• lampile de birou cu halogen sunt de evitat. In mod contrar cu
ceea ce se intampla cu lampadarele cu halogen, utilizatorul se

55
afla in proximitatea sursei si radiatiile nu sunt absorbite de
plafon si pereti
Document realizat de Marite Milon
Sinteza a cursului de optica pentru lucrari practice
Licenta in fizica, Universitatea Claude Bernard Lyon 1
Acest studio permite conturarea unor niveluri de performanta
recomandabile atat pentru un iluminat natural cat si pentru cel artificial cu
precadere in cazul functiunilor arhitecturale ce presupun dotarea cu
calculatoare. Nu stim daca datele prezentate au fost extrase din
documentele oficiale in vigoare sau sunt valori uzuale in mediile
proiectantilor francezi din Lyon. Poate fi o sursa de plecare pentru un set
de recomandari minimale.

O lucrare deosebit de interesanta este articolul lui Murdoch


Galbreath “Calculul luminii naturalein caldiri”, cesintetizeaza stadiul
metodelor de calcul a luminii interioare in funstie de obturarea boltii. Este
adevarat ca acest articol pacatuieste astazi prin vechimea sa apreciabila
( a fost scris in 1963), darn e ofera o serie de indicii referitioare la stadiul
metodelor de calcul a luminii naturale in diverse puncte de pe mapamond.
O privire mai atenta merita avuta asupra metodelor utilizate in Europa
(norma factorului de lumina naturala) si in Marea Britanie. In schimb in
articol nu se fac referiri precise referitoare la legislatii specifice (norme,
reglementari, coduri) cu caracter obligatoriu ceea ce ne face sa credem ca
la acea data chiar intari fanion in ceea ce priveste proiectarea cladirilor nu
existau decat recomandari in acest domeniu. De altfel acest lucru se poate
urmari si parcurgand bibliografia aferenta articolului. Din cauza ca articolul
prezinta concisstadiul metodelor de calcul din acea vreme am considerat
oportun sa prezentam in traducere integrala acest articol.

Iluminatul adecvat al locuintelor este un lucru esential si in scopul


materializarii acestei necesitati cel mai indicat lucru de urmat este corecta
utilizare a luminii diurne. Ne propunem in acest rezumat sa realizam o
trecere in rezista a cunostintelor disponibile astazi referitoare la maniera
de a capta eficace lumina diurna, si sa descriem cateva tehnici printre cele
mai simple cu putinta.
Un mare numar de spatii interioare utilizeaza avantajos iluminatul
natural gratie experientei si imaginatiei arhitectilor care le-au proiectat.
Arhitectura gruzina a obtinut excelente maniere de iluminat interior
datorita ferestrelor inalte si inguste care facilitau patrunderea luminii
naturale, dar si gratie mulurilor si listelurilor evazate ce permiteau
creearea unei tranzitii gradate de la lumina exterioara la cea interioara,
fara contraste suparatoare. Ca urmare a prograselor tehnice realizate in
domeniile constructiilor si amenajarilor interioare, azi este posibila
aducerea la un anumit grad de confotr chiar a cladirilor fara goluri sau
dimpotriva in immobile in intregime vitrate. Pare deci normal sa cautam
san e perfectionam cunostintele referitoare la natura si la functiile luminii
naturale diurne ca mijloc de iluminat interior.
Numeroase cercetari au fost elaborate in lumea intreaga avand
drept subiect iluminatul naturalsi ajustarea metodelor de prezicere
capabile de a permite arhitectilor sa aleaga in cunostinta de cauza

56
sistemelor ce pot sa prognozeze cu o buna precizie calitateasi cantitatea
de lumina naturala interioara. Un Comitet al Comisisi Internationale pentru
iluminat prepara in aceasta perioada un manual international ce va defini
principiile de baza si va permite gruparea intr-o singura publicatie a
cunostintelor necesare in calculul luminii naturale in spatiile interioare.
Sarcina ce consta in determinarea luminii naturale este extreme de
dificila datorita naturii schimbatoare a sursei de lumina. Exista 2 stadii in
planificarea iluminatului natural:
1) studiul meteorologic al cantitatii de lumina ce vine de la soare si al
claritatii cerului disponibil intr-un punct neobstructionat de un
obstacol
2) determinarea mijloacelor prin care cantitatea dorita de lumina poate
sa ajunga pe un amplasament interior anume determinat.

Claritatea (transparenta) cerului (boltii)


Estimarea transparentei boltii este fundamentata pe datele culese la
intervale regulate de-a lungul unui numar de ani. Doua conditii de bolta
considerate specifice sunt in general utilizateca baza de calcul:
• cerul total acoperit
• cerul degajat, insorire directa

Cerul total acoperit


Distributia transparentei unei bolti acoperite nu este uniforma. Bolta
este in general foarte luminoasa in zona zenitala si mult mai intunecata
spre orizont sin u este influentata in general de pozitia soarelui.
Observatiile asupra transparentei boltii facute de Moon si Spencer in US au
condos la adoptarea unei formule ce permite descrierea cerului acoperit

Observatiile effectuate in diferite parti ale lumii au confirmat


utilitatea formulei, mai ales in regiunile temperate si astfel “cerul Moon si
Spencer” a fost adoptat pe plan international de catre C.I.E. ca standard al
boltii acoperite. Repartizarea luminii este astfel conceputa incat
transparenta la orizont corespunde aproximativ unei treimi din cea
zenitala si aproximativ unei jumatati din transparenta medie a boltii.
Cu toate ca repartitia luminii intr-o bolta acoperita este in general
conforma cu modelul standard, nivelul mediu de iluminat variaza in functie
de climatele locale. Iluminatul mediu ce provine dintr-o bolta acoperita
este in principiu cantitatea de lumina ce cade pe un plan orizontal intr-un
loc fara obturatie. Alegerea valorilor de calcul potrivite poate fi
determinate plecand de la datele meteorologice culese pe plan local.
In Canada exista 3 stadii meteorologice ce masoara iluminatul direct
la intervale regulate; iluminatul total provine din bolta si de la soare pe un
plan orizontal este iluminat la fiecare ora la Toronto, Scarborough si
Ottawa. Exista de asemenea aproximativ 20 de statii in Canada unde
radiatiile totale sunt inregistrat. O conversie aproximativa a unitatilor de
radiatie in unitati de iluminat corespunzatoare conditiilor de bolta
acoperita poate fi facuta considerand ca un gram/ calorie/centimetru
patrat/ secunda echivaleaza cu 7000 lumeni/ picioare patrate. Aceasta
valoare a fost utilizata si in alte tari cu scopul de a obtine date referitoare

57
la calculul iluminatului natural si cu scopulde a completa prevalarile
directe de lumina.
In Australia valorile de calcul au fost stabilite pentru principalele
orase plecand de la nivelul iluminarii ce vafi deposit in cca 90% din orele
lucratoare ale zilei ( de la 8 dimineata la 4 dupa-amiaza). Aceasta metoda
pare o cale corecta de actiune cu toate ca pentru aIte ocupatii o perioada
diferita din zi ar fi mai potrivita. Valorile de calcul recomandate pentru
conditiile australiene variaza de la 350 lumeni/picior patrat la Hobart
(Tasmania), la 1100 de lumeni/ picior patrat la Darwin. In Marea Britanie
unde climatul este de tip oceanic valoarea de 500 lumeni/ picior patrat
serveste de baza normei britanicein materie de iluminat natural.
Variqatiile climatice ce se manifest ape teritoriulu Canadei pot
genera o intreaga gama de valori de calcul pentru a raspunde cerintelor
fiecarei regiuni in parte. Valorile pubilacte in publicatia Serviciul
Meteorologic al Ministerului Transporturilor in Ontario- Monthly Radiation
Summaries- pot servi ca baza de calcul pentru norma canadiana.
Cu scopul de a tine cont in calcule de conditile boltii dagatate si de
iluminat direct a soarelui este necesar sa se detina date nu numai cele
referitoare ls lumina ce cade pe un plan orizontal darsi despre cele
referitoare la lumina ce atinge planurile verticale si planurile
perpendiculare pe razele soarelui. Nu exista astazi decat putine registre
referitoare la acest aspect in Canada, cu toate ca la Ottawa au fost
efectuate masuratori (intr-o maniera regulata) ale radiatiilor totale de cad
pe suprafete verticale corespounzatoare principalelor puncte cardinale. In
publicatia societatii „ Illuminating Engineering Society” – Recomended
Practice of Daylighting au fost prezentate tabele de iluminat natural
valabile pentru US. Aceste date par a avea un caracter mai dagraba
general. Iluminatul solar este dat in functie de latitudine si este indoielnic
ca ar putea fi adaptat conditiilor canadiene.

Metoda factorului de lumina naturala

Atunci cand proiectam o cladire unde dorim sa exploatam la maxim


lumina naturala trebuie sa determinam masura in cxare lumina disponibila
in exterior poateatinge un amplasament determinat la interior. Factorul
luminii naturale diurne care este utilizat canorma in Europa este o
masurare a iluminarii diurne intr-un punct. Ea este exprimata prin
raportarea la iluminatul unui plan dat si la iluminatul rxterior simultan pe
un plan orizontal intr-un loc neobturat. De exemplu daca iluminatul interior
este de 10 lumeni/picior patrat si iluminatul exterior pe un plan orizontal
de 500 lumeni/ picior poatrat, factorul de lumina naturala beste de
10/500adica 2%.
Factorul luminii naturale poate fi descompus astfel:
Factorul luminii naturale = componenta boltii + componenta reflectata
exterioara = componenta reflectata interioara.
Componenta boltii este marimea luminii naturale diercte provenind din
directia boltii ce atinge un punct interior anume; cateva tabele si hartii
publicate pot fi utilizate pentru obtinerea acestei valori. Una din aceste
harti, destul de usor de utilizat si extrem de potrivita pentru cal;culul
preliminar al unei cladiri, este cea gasita in „ simplified daylight Tables”

58
publicata in 1958 de departamentul de cercetari stiintifice si industriale in
UK. Tabelele sunt in asa fel dispuse incat sa poata arata proportia din
bolta observabila dintr-un punct anume pentru care FLN este calculat, si
ele au fost modificate pentru a tine cont dec efectul unei bolti acoperite si
de reducerea transmisiei luminoase pricinuita de un geam simplu. Alte
corectii pot fi facute pentru geamuri duble si pentru efectul murdariei pe
geamuri.
Componenta reflectata exterioara este marimea luminii naturale ce
atinge acel punct dupa reflectarea pe alte suprafete exterioare ca de pilda
cladirile invecinate care obtureaza o parte di lumina ce provine din bolta.
Procedura de urmat este similara componentei anterioare. Zona din
peretele opus asa cum este el fata de punctul considerat este obtinuta si
multiplicata cu un numat potrivit cu claritatea suprafetei zidului reflectant.
Se considera in general ca acest numar este cca 1/10 din valoarea
claritatii medii a cerului.
Componenta reflectata interioara este cantitatea de lumina ce
atinge un nplan de lucru dupa reflectare pe pereti, plafoane si acoperis. In
numeroase cazuri aceasta componenta poate constitui un procent
semnificativ din lumina totala disponibila. Marimea componentei interioare
reflectate se stabileste pornind de la factorul de reflexie mediu al
suprafetelor interioare si de la dimensiunile spatiului ai ale golurilor.
Tabelele dau o serie de valori aplicabile factorului de reflexie a
materialelor de constructie curente si un tabel ce poate fi utilizat pentru a
estima valoarea componentei interne reflectate in spatiile de plan
rectangular.

Metoda lumen

In US in special in ultimii zeca ani, numeroase studii au fost


consacrate problemelor de proiectare in functie de aspectele legate de
bolta senina, din aceste studii a rezultat metoda de calcul „lumen” care a
fost conceputa pe baza calculului utilizat in studiul luminii artificiale.
Cantitatea de lumina ce cadepe o fereastra si care provine de la soare, de
la bolta si de la lumina reflectata de sol si de alte suprafete exterioare,
este calculata si multiplicata cu un coeficient potrivit fiecarui factor de
transmisie al ferestrei si al reflexiilor pe planul de lucru ce provin dinspre
suprafetele interioare. Principiile de functionare a metodei sunt foarte
asemanatoare celor ce ordoneaza calculul factorului luminii naturale dar
scopul acestei metode este determinarea cantitatii de lumina obtinuta in
amplasamentul dorit exprimata in unitati de iluminare.
O brosura intitulata Predicting Daylight as interior illumination
editata de cercetatorii de la Universitatea Southern Methodist contine o
serie de harti si tabele ce pot fi utilizate pentru a determina iluminatul
interior in niste puncte situate in incaperi obisnuite, rectangulare si
iluminate pe o parte. Valorile obtinute sunt limitate la 3 puncte in incapere
cu scopul de a simplifica calculele. Punctele alese sunt situate la 5 picioare
de centrul peretelui ferestrei, la 5 picioare de peretele din fund si in
centrul inacperii. Aceasta metoda are un caracter mai restrictiv decat
metoda factorului de lumina naturala care permite calcularea luminii in
orice punct din incapere. Principalul sau inconvenient pentru Canada pare

59
a fi raritatea datelor sigure culese referitoare la transparenta boltii pentru
conditiile canadiene. Este posibila utilizarea valorilor transparentei boltii
care se gasesc in brosura si care convin conditiilor US, si compararea
eficacitatii relative a diferitelor tipuri de cladiri fara a se ingrijora prea tare
de valorile absolute. Metoda lumen poate fi utilizata pentru a obtine
informatii fara sa ne fragmentam prea mult de valorile absolute. Metoda
lumen poate fi utilizata pentru a obtine informatii referitoare la lumina
naturala ce provine de la o bolta atat acoperita cat si degajata.

Intensitatile iluminatului interior

Alegerea unei intensitati potrivite pentru iluminatul interior depinde de


activitatea specifica fiecarui spaiu inparte. Valori ale iluminarii minimale
corespunzatoare diferitelor tipuri de activitati sunt enumerate in lucrarea „
Lighting Hand Book” publicata de Illuminating Engineering Society. In
majoritatea cazurilor aceste valori sunt mqai ridicate decat vechile valori
recomandate si ele au rezultat in urma lucrarilo de cercetare efectuate de
HR Blackwell referitoare la iluminat in functie de eficacitatea perceptiei.
Este astfel de preferat ca lumina dintr-o incapere sa nu scada sub
intensitatea recomandata mai ales ca valoarea minimala se poate dovedi
cu totul insuficienta. De exemplu daca contrastul dintre o activitate si
anturajul desfasurarii ei este prea mare cum s-ar putea produce cand
fereastra se afle in campul vizual al celui care lucreaza, ochiul se
adapteaza la lumina predoiminanta si astfel obiectele mai putin
stralucitoare pot deveni vazute mai dificil. Utilizand una din metodele de
analiza a luminii naturale este posibil sa produce,k o estimare a claritatii
relative a diverselor suprafete ale unei inacperi si sa facem corectiile
necesare. Lucrarea amintita contine recomandari referitoare la raportul
maxim ce trebuie sa existe intre o claritate de lucru si o claritate bde
anturaj pentru a obtine conditii favorabile. Valorile de mai jos se aplica
spatiilor de invatamant si birourilor unde conditiile necesare unei bune
vizibilitati sunt esentiale:
- intre activitate si anturajul adiacent: 1 la 1/3
- intre activitate si suprafetele indepartate intunecate 1 la 1/10
- intre activitate si suprafetele indepartate luminoase 1 la 10
- intre ferestre si suprafetele adiacente 20 la 1
Aceste valori sunt recomandate a fi maxime, diminuarea lor este de
dorit.
Principala sursa de orbire este lumina directa ce privine de la soare si
este necesar sa urmarim slabirea acestei lumini prin intermediul unuia din
numeroasele dispozitive actuale de umbrire. O boltaclara fara lumina
directa solara foarte rar este atat de clara incat sa poata cauza inconfort,
dar lumina soarelui reflectata de pereti si pardoseli adiacente poate fi
foarte dezagreabila. Suprafetele interioare colorate deschis permit o
repartitie mai uniforma a luminii intr-o incapere deoarece acesta suprafete
reflecta mai bine lumina spre punctele mai indepartate de fereastra.
Reflexia pardoselii contribuie de asemenea la iluminarea fundului unei
incaperi deoarece lumina directa ce cade pe pardoseala este reflectata
spre plafon si spre alte suprafete interioare. O marire a zonelor vitrate sub

60
planul de lucru nu afecteaza componenta directa dar poate contribui intr-o
maniera considerabila la sporirea luminii reflectate.
Tehnicile utilizate pentru calculul luminii diurne nu sunt in esenta
prea diferite de celelalte calcule aferente celorlalte domenii conexe
constructiilor. Ele pot fi foarte utile pentru amortizarea tipurilor de ferestre
cu tipurile de climate regionale si pentru a profita intr-o maniera mai
optima de lumina naturala, una din resursele noastre naturale. Metodele
descrise pot ajuta la rezolvarea problemelor dintre cele mai simple ale
calculului de lumina naturala. Tehnici mai avansate exista. O bibliogarfie
completa a studiilor referitoare la lumina naturala este incusa in lucrarea
Recommended Practice Of Daylighting.

1.3.7 Enumerarea criteriilor pe baza carora se determina si


stabileste starea de confort:

Capitolul “Temperatura”:

Se cere:
- Asigurarea unei temperature optime in incaperi, in functie de
destinatia acestuia si de tipul activitatilor;
- Respectarea minimei de 13°C pentru activitati ce impugn effort fizic
sustinut si de 20°C pentru activitati ce solicita effort fizic minim;
- Asigurarea, in general, a unei minime de 16°C si a unei maxime de
24°C;
- Asigurarea sistemelor de incalzire, cu precizarea ca acestea sa fie
folosite si amplasate in mod judicious pentru a nu creea inconfort sau, mai
grav, pentru a nu dauna sanatatii;
- Respectarea in intregime a acestor precizari, precum si efortul de a
asigura personalului un minimde confort fizic si psihic (se impugn
negocieri si intelegeri locale in care sa fie prevazute toate aceste aspecte);

Capitolul “Umiditate”:

Se cere:
- Asigurarea umiditatii intre 40% si 70% pentru cladirile obisnuite,
iar pentru cele care utilizeaza incalzirea prin pardoseala, de ~ 100%;
- In cazuri speciale introducerea de sisteme tehnice speciale care
sa mentina o rata confortabila a umiditatii aerului;
- Mentinerea corespunzatoare a echipamentelor speciale pentru a
evita transformarea acestora in surse de bacterii si implicit in daunatori ai
sanatatii personalului;

Capitolul “Ventilatia”:

Se cere:
- Ventilarea in mod curent a spatiilor de lucru inchise;
- Asigurarea pe cat posibil a ventilarii naturale;

61
- In cazul insuficientei ventilarii naturale se impune asigurarea de
echipamente de ventilatie, cu specificatia ca acestea sa beneficieze de un
volum de aer proaspat ce poate fi captat spre a imbunatatii calitatea
aerului;
- Aerul introdus in incaperi prin aceste echipamente sa fie lipsit
de impuritati (filtrate) si imbogatit cu aer proaspat;
- Asigurarea unor echipamente care sa permita acest lucru si
mentinerea acestora in stare buna de functionare;
- Asigurarea unei rate minime de 8l/sec de persoana si a unei
maxime de 25l/sec de persoana;
- Aplicarea unor masuri organizatorice care sa previna expunerea
personalului la curenti de aer;
- Dotarea echipamentelor de ventilatie cu sisteme de avertizare
sonora si vizuala, pentru sesizarea evemtualelor nereguli in functionare;

Capitolul “Iluminare”:

Se cere:

- Asigurarea in mod obligatoriu a iluminarii potrivite fiecarui tip de


activitate;
- Asigurarea pe cat posibila a iluminarii din sursa naturala;
- In cazun insuficientei iluminarii din sursa naturala, se impune
echiparea incaperilor cu sisteme de iluminat locale, de tipul lampilor de
birou si/sau plafon;
- Evitarea pe cat posibil a expunerii personalului la lumina
fluorescenta care este daunatoare sanatatii;
- Respectarea cu strictete a conditiilor pentru o buna iluminare, si
anume:
• Asigurarea la maxim a luminii zenitale;
• Evitarea iluminarii de tip fluorescent pe cat posibil;
• Controlul maxim al luminii ambientale, incluzand asigurarea
lampilor pentru birou siplafon;
• Alegerea luminii potrivite pentru fiecare tip de activitate;
• Evitare fenomenelor de orbire si stralucire prin repozitionarea
luminilor si prin intoducerea de suprafete nereflectorizante;
• Asigurarea luminii potrivite atat pentru interior cat si pentru
retelele de trfic exterioare;
• Pozitionarea adecvata a intrerupatoarelor;
• Reparatii immediate ale deficientelor sau inlocuirea
accesoriilor si cablurilor in cazul retelelor defecte.
- Echiparea cladirilor cu sisteme de iluminat de siguranta;
Nerespectarea acestor conditii reprezinta in primul rand neasigurare
minimului de confort cerut de organizatiile de sanatate si in al doilea rand
o grava violare a integritatii personalului.

—————
London Hazard Centre Factsheet – Air, Light And Temperature The
Chartered Institution of Building Services Engineers (CIBSE), 222 Balham

62
High Rd, London SW12 9BS. Tel. 0181 675 5211. CIBSE publish documents
of standards of lighting the Workplace etc. which are useful to Safety
Representatives negociating workplace standards- 1996.

1.3.8 Lumina naturala: pozitia curenta pe piata

1.3.8.1 Lumina naturala – introducere

Lumina naturala in constructii este utilizarea eficienta a luminii solare


prin intermediul componentelor speciale si a strategiilor de control.
Componentele utilizarii luminii naturale sunt in general clasificate in 3
mari categorii cu subdivizii care iau in considerare toate tipurile de
combinatii.

- Componente de propagare – spatii proiectete sa ghideze si/sau


distribuie lumina naturala catre interiorul cladirii, dintr-o
componenta in alta. Acestea subdivide spatial in doua grupe : spatii
intermediare de iluminare si spatii interioare de lumina.
- Componente de trecere – pot fi definite ca aparate care leaga
doua medii luminoase, permitand luminii sa treaca dintr-unul in altul
(lateral, zenital sau global
- Elemente de control – aparatele din acest capitol sunt proiectate
special sa admita controlul intrarii luminii printr-un component de
trecere. Pot fi suprafete separatoare, ecrane flexibile, filter solare
sau obstructii solare.
-
De cand primul om a utilizat lumina naturala si solara limitele luminarii
naturale erau determinanti critici in proiecterea constructiei si a
anvelopantei. Descoperire luminii fluorescente si a energiei ieftine a
facut posibil ca raportul intre adancimea planului si aria utilizabila a
unui etaj sa fie mazim. Cu planul adanc s-a introdus ventilarea
mecanica, urmata de ferestre fixe si instalatii de full air conditioning.
Lumina naturala nu mai era un element critic in proiectare, peretii
exteriori avand cateva ferestre sau deloc, in cazul peretilor cortina.
Criza de energie din anii 70 impreuna cu recunoasterea deteriorarii
biosferei cauzate de aceasta atitudine sunt doi factori care au incurajat
intoarcerea la folosirea luminii naturale si a ventilatiei naturale in
constructii.

1.3.8.2 Lumina naturala: pozitia curenta pe piata

63
Extinderea dezvoltarii iluminarii naturale in pietele EU

Luminarea naturala , printr-un proiect salor pasiv, implica


incorporarea unor elemente care permit luminii naturale care patrunde
intr-o constructie sa atinga diferite nivele de iluminare. Luminarea
artificiala ar trebui folosita numai noaptea sau putin dupa rasarit sau apus,
atunci cand perdeaua de nori este foarta densa.

Imbunatatirea luminarii naturale cu aceste metode este adecvata


constructiilor non-rezidentiale si in special cladirilor de birouri.

In termenii pietei, componentele generale ale iluminarii naturale pot


fi considerate ori “ferestre” ori “incalzire sau racier pasiva”. Unele sunt
mentionate sub termenul general de “componente de control”.

Mai mult, componentele specifice ale iluminarii naturalesunt pe cale


se dezvoltare si verificare. Folosirea lor este limitata noilor constructii.

S-a estimate ca exista intre 20 000 si 30 000 case passive solar in


Europa si nu mai mult de cateva sute de cladiri care incorporeaza aceasta
tehnologie.

In cele mai multe cazuri primul scop al proiecterii solare este de


reducere a nevoilor de incalzire si foarte putine cladiri incorporeaza o
strategie completa de proiectare solara.

School in Modane (FR), School of engineering (UK), Office Building


(IT), Architect’office in Munich (GE), Secondary school in Portugal, Prison in
Berlin (GE), Insurance Office in Dublin (IR), multi-media centre in valby
(DK).

Majoritatea acestor cladiri incorporeaza un atrium si/sau


luminatoare.

Codul francez al sanatatii cere ca toate locurile de munca sa


beneficieze de lumina naturala si de o minima posibilitate de perceptie a
exteriorului. Aceasta nu a fost transformata in legi de constructie
refetitoere la un minim du luminare naturala.

Franta a experimentat o utilizare sistemetica a luminarii naturale in


lanturile de magazine AUCHAN dupa executia primului proiect finantat de
EC in Perpignan. 16 din cele 45 de magazine AUCHAN au fost dotate dupa
aceea cu luminatoare.

Extinderea dezvoltarii iluminarii naturale pe pietele non-EU

Codul sovietic al sanatatii cere ca aria ferestrelor fabricilor sa fie


echivalenta cu 15% din totalul ariei etajului.

64
Un numar mare de cladiri non-rezidentiale nord americane
incorporeaza optiuni de design care au fost incurajate (in US) cu schema
“green light” cu scopul de a reduce luminarea artificiala. Hydro Quebec a
sponsorizat cateva demonstratii in noile cladiri comerciale.

Elvetia, prin programele RAVEL si PACER a organizat numeroase


programe de instruire pentru consultantii de energie si arhitecti cu vedere
la luminarea naturala.

In tarile este europene exista numai cateva constructii care


beneficiaza de un design de luminare naturala pasiva, fapt care face
folosirea conceptului de luminare naturala foarte infrecvent.

1.3.8.3 Viitorul potential

Desi destul de multe proiecte de iluminare solara pasiva au fost


implementate in proiecte demonstrative p[recum - Proiectul Monitor
series -, acestea se concentreaza asupra constructiilor noi, exista mai
putina informatie asupra economiei la incalzire si iluminare.

Programul Building 2000, ale carui rezultate sunt acum


disponibile arata economii importante de la designul solar pasiv in
aproape toate cazurile de cladiri noi, non-rezidentiale.

A fost aratat ca, daca folosirea energiei solare passive ar fi


fost incurajata, contributia in EU pana in 2010 s-ar fi ridicat la 148
Mtoe/an, din care 12% ar fi venit din iluminarea naturala, toate
cladirile non-domestice.

In Franta in noile cladiri comerciale, luminarea artificiala se ridica la


0,4TWm/an. Se estimeaza ca 25% ar putea fi economisita prin folosirea
inteleapta a luminarii naturale.

Potentialul viitor al iluminarii naturale

MGJ saved in
Aus Bel Den Fin Fra Ger Gre Irel
2010
26 13 109 223 18 6
Ital Net
Lux Nor Port UK Spa Swe
y h
163 4 39 20 90 105

(Sursa:EnR network)

1.3.8.4 Competitivitatea fabricantilor din EU

65
Componentele iluminarii naturale nu sunt schimbate intre
tari datorita faptulti ca piata este aproape inexistenta si din cauza
ca sunt usor disponibile local. Activitatea de cercetare continua
intr-un numar de tari enumerate mai jos:

UK

Mai multe echipe de cercetare universitare (Strathclyde, Westminster,


Cambridge University..) sunt implicate in activitati referitoare la iluminarea
naturala prin simulari pe computer ajungand la calificative ale
componentelor.

Germania

Institutul Frauenhofer conduce, impreuna cu universitatile, activitati de


cercetare cu lucrul asupra filmelor holografice si hartiei usoare.

Irlanda

Universitatea din Dublin este responsabila cu numeroase activitati cu


referire la iluminarea naturala.

Franta

Franta are o pozitie slaba in termini de dezvoltarea si suportul iluminarii


naturale. Doua echipe mici de cercetare se implica in iluminarea naturala
(CSTB Nantes si ENTPE Lyon) si suportul financiar public al acestor doua
laboratoare este limitat.

Surse ale tehnologiei

Componentele iluminarii naturale sunt produse, de catre industria de


sticla sau de catre SME care dezvolta produse speciale la comanda
arhitectilor. De exemplu, luminatoare, componente pentru atrumuri, sunt
produse traditionale si componente larg raspandite in industria sticlei sau
SME.

Industria europeana a sticlei are o pozitie puternica si poate propune


produse specifice , totusi atarea dezvoltarii iluminarii naturale in US
asociata cu potentialul pietei locale da un avantaj producatorilor
americani.

1.3.8.5 Barierele pietei Disponibilitatea informatiei

Informatia asupra unor produse legate de iluminarea naturala sunt


necesare intr-un stadium incipient al proiectarii. Arhitectii ar trebui sa
primeasca pregatire suplimentara si informatii asupra ascetor aspecte. Dar
cum nu exista un lobby industrial care sa promoveze optiuni atat de
passive, este putin probabil sa apara fara o puternica implicare publica
sau de stat.

66
Informatii asupra iluminarii naturale sunt putine si putine studii
economice sunt disponiubile.
Ignoranta printer factorii de decizie, arhitecti si public asupra
beneficiilor si performantei designului iluminarii naturale duce la rezistenta
impotriva folosirii tehnologiei.
Riscul
Nici un risc particular nu este prevazut (intotdeauna exista o solutie
de rezerva cu iluminarea artificiala deja instalata). Dar avantajele
iluminarii naturale nu sunt inca percepute.

Viitoarele preturi ale energiei pot doar sa creasca beneficiind astfel


tehnologiile de conservare.

In cazul cladirilor comerciale care sunt cel mai interesant factor al


pietii pentru iluminarea naturala, oamenii care se ocupa cu investitiile sunt
rareori cei care administraza cladirea dupa aceea;ei nu beneficiaza
deeconomiile de electricitate.

Mediul

Nu exista nici o ingrijorare cu privire la mediu care sa constituie o bariera.


Din contra, toate startegiile si tehnicile solare passive beneficiaza de
avantajele mediului care ar trebui sa le ajute in viitoarea lor implementare.

Barierele financiare

Costul aditional al aparatelor solare pasive incluse in calcularea


costului variaza de la zero la 20% si cateva aparate cum ar fi spatiile
solare sau ariile mari vitrate sunt deseori incluse pentru caracterul placut
sin u atat pentru potentiala economie de energie deci costul lor total nu ar
trebui inclus in calcul
Nu exista bariere financiare speciale pentru solutiile iluminarii
naturale in cadrul cladirilorcomerciale particulare. Pentru cladirile de stat,
regulile contabile nu permit platirea unor investitii in plus pentru economii
ulterioare.

Distorsionarea preturilor

Cladirile comerciale pot beneficia de tarife foarte mici la energie


electric ape timpul verii

Caracterele pietii

Cele mai importante bariere stau in absenta lobbyului industrial, cu


atat mai mult cu cat utilitatile electrice si producatorii mari internationali
incurajaza iluminarea artificiala.l ar putea fi o evolutie datorita faptului ca
schemele DSM se extend in majoritatea statelor, chiar daca iluminarea
naturala nu este prima optiune4, din cauza ca cele mai mari economii sunt
in perioada de vara ceea ce avantajeaza tarile sud-europene.

67
Reguli

Cele mai multe dintre codurile si standardele existente nu iau in


considerare iluminatul si cu atat mai putin iluminatul natural.
Doar codurile de sanatate la locul de munca (reglementari de
munca) indica nevoia (exigenta, cerinta) pentru lumina de calitate,
sugerand unele optiuni pentru iluminatul natural.
Intarirea caracterului (official, de reglementare) a acestor texte nu este
actuala desi reglementarea este una dintre instrumentele cele mai
eficiente pentru politica de conservare a energiei.

Rate de rasturnare ale stocurilor de capital

Cum iluminarea naturala este in principal o optiune de conservare


pentru noile constructii, durata de viata a unei cladiri este un obstacol
important impiedicand orice imbunatatire a stocului.
Rata curenta a reinnoirii caselor este intre 1 si 2%/an in Europa.
Cladirile non-domestice sunt inlocuite mai repede. Aceasta rata limiteaza
in mod normal rata cu care strategiile solare pasive si in special optiunile
de design ale iluminarii naturale pot fi introduse.

Factori critici de succes

- Nedisponibilitatea ustensilelor de design, produse si practicanti;


disponibilitatea literaturii in domeniu, software si cursuri de
pregatire determina numarul de profesionali si produse disponibile

- Lipsa implicarii oficiale: incurajarea designului solar pasiv in general


si designul iluminarii naturale in special, la nivelul European,
national si local nivelurile guvernamentale ar avea cu siguranta un
mare effect asupra cresterii ratei;

- Lipsa legislatiei:putine regulamente pentru caldiri existente iau in


considerare si au ca scop optiunile de iluminare naurala
(regulamente de constructie din US pentru cladiri non-rezidentiale, si
cateva regulamente folosdesc aceste principii ca baza, inclusive
necesitatile pentru iluminare care pot explica partial rata mai mare
de folosire a iluminarii naturale in cladirile de birouri in US)

- Subventiile: stimulentele financiare pentru incurajarea optiunilor de


design al iluminarii naturale si descurajarea pierderilor de
combustibil pot da semnale clare despre necesitatea si dezvoltarea
iluminarii naturale (cum se face in cazul unor solutii solare cum ar fi
cele fotovoltaice)

- Informatia : arhitectii, constructorii, clientii lor si publicul in general


trebuie facuti constienti de principiile si potentialele beneficii a
iluminarii naturale

68
Probleme strategice

Designul iluminarii naturale poate copleta impreuna cu alte


tehnologii solare-de ex. Incalzirea solara a apei si acoperisuri de PV-
impreuna ar putea fi mai usor de vandut decat designul solar pasiv.

Alte probleme non-tehnice

Dezvoltarea produselor solare pasive: desi toate economiile subliniate mai


sus pot fi folosite folosind tehnologia existenta, exista un potential mult
mai mare al economiilor in cazul in care noile generatii de produse sunt
dezvoltate si facute disponibile pe scara larga cum ar fi izolarea
trasparenta sau vitrearea desteapta (smart glazing)
Proasta iluminare poate fi o mare – desi des nerecunoscuta – cauza
a ineficientei lucratorului. Poate determina lucratorii sa faca mai multe
greseli sis a fie mai putin productibili. Sanatatea lor poate fi afectata.
Deseori este uitat faptul ca angajatii sunt un mare bun al unei companii.
Costul iluminarii anuale pe persoana intr-un birou de tip mediu poate fi
echivalent cu numai 3 pana la 4 ore de salariu. Deoarece lucratorii sunt
demotivati sau handicapati visual datorita conditiilor inadecvate de lucru
productivitatea lor se va deteriora.

Sumar al posibilelor dezvoltari viitoare in problemele non-tehnice

Cele mai importante eforturi trebuie canalizate in trei directii:

- Informatia : este clar ca designul iluminarii naturale sufera de o lipsa


de informatii si promotii
- Instruirea: pentru ca ea sa permita profesionalilor sa propuna solutii
adecvate in cazul iluminarii naturale , ei au nevoie sa fie instruiti si
ar trebui sa fie capabili sa foloseasca cele cateva software-uri care
sunt disponibile
- Demonstrarea: copierea care a urmat demonstratiei incununate de
success a proiectului de supermarket din Franta demonstreaza ca
daca este necesar acest support este foarte efficient

1.3.8.6 .Starea dezvoltarii tehnice

Cele mai multe componente speciale ale iluminarii naturale se afla mai
mult sau mai tutin in stare de dezvoltare sau demonstratie.

Tehnologie/Component
Starea
Luminatoare, lucarne
Disponibile commercial
Atriul
Commercial

69
Industria sticlei:
Geamuri sau filme selective spectral
Filme holografice
Geamuri cromogenice
Geamuri incluzand: geamuri electromatice

Comercializate in US di 1994
Stare de cercetare
Cercetare si dezvoltare
Cercetare si dezvoltare
Colectori de lumina
Dezvoltare
Light pipes, lightducts
Dezvoltare/demonstrare
Reflectori
Demonstrare
Vopsea reflectorizanta
Disponibil
Fibre optice
Cercetare si dezvoltare
Sisteme de control optice
Dezvoltare
Controale automatice pentru sisteme traditionale de umbrire
Disponibil

1.3.8.7 Bibliografie

[1] DAYLIGHTING IN ARCHITECTURE – A BEUROPEAN REFERENCE BOOK –


CEC DG XII – 1993

[2] DAYLIGHTING IN BUILDINGS – University College Dublin for the EC DG


XVII – 1994

[3] LIGHTING TECHNOLOGY ATLAS – E – SURSE – 1994

[4] The European Renewable Energy Study, Annex 1 Technology profiles


ALTENER Programme

[5] European Directory of Energy Efficient Building 1993 – James X James

[6] BUILDING 2000 brochures: A series of design studies illustrating


passive solar architecture in EU, produced by DG XII – European
Commisssion- 1990-1991

[7] PROJECT MONITOR, a series of case studies illustrating passive solar


architecture in EU, published by EC DG XII – 1987-1989

[8] Tips for Daylighting with Windows – Prepared by Technology Progarm


LBNL, Januar 1997

70
[9] Fraunhofer Institut Solare Energiesystem – Annual report 1997

[10] EPFL – Institut de Technique du Batiment Rapport Annuel Edition 1998

1.3.9 Criterii de corelare cu lumina artificiala

Poluare prin folosirea excesiva a luminii artificiale.

• cauze si surse
• solutii
• masuri

Folosirea excesiva si calitatea proasta a luminii artificiale atat in


interiorul cladirilor cat si in exterior duce la pierderi semnificative de
energie. Aceasta cu atat cu cat cantitatea de electricitate folosita in
alimentarea surselor de iluminat artificial poate atinge cifre considerabile.
De exemplu in S.U.A. aceasta reprezinta 25% din consumul total
aproximativ 2 miliarde USD pe an.
Pe langa acestea exista si efecte directe care se manifesta mai ales
asupra utilizatorilor, florei si faunei.
In urma unor studii facute s-au constatat ca principali vinovati
urmatorii factori;
• iluminatul proiectat necorespunzator al strazilor
• iluminarea excesiva a:
° Statiilor service non-stop
° Hotelurilor
° Fatadelor
° Cselor si uzinelor-prin asa numitele
lumini de securitate
° Reclamelor
• calitatea proasta a corpurilor de iluminat si deci inficienta lor
• lipsa de implicare a utilizatorilor in economisirea luminii
consumate
• absenta unor legi stricte cu privire la consumul nejustificat al
luminii

In ceea ce priveste solutionarea acestei probleme trebuie tinut cont


de ciclul noapte-zi.
Astfel in noul scenariu lumina naturala joaca un rol principal
(cunoscand faptul ca oamenii au o nevoie biologica de ea). Aceasta creste
calitatea mediilor interne si reduce costul iluminarii artificiale. Lumina
artificiala va fi folosita numai acolo unde este necesara ca o completare la
cea naturala, lucru posibil prin folosirea de fotosenzori – se va miza pe
ceea ce se numeste o iluminare inteligenta ce presupune reglarea
nivelului de lumina dorit. Totul va fi completat de folosirea unor materiale
reflectante, a unor corpuri de iluminat mai performante si mai eficiente
(lampi cu sodiu, corpuri fluorescente cu viata lunga).

71
Pe timp de noapte nu se poate evita folosirea luminarii artificiale ci
doar o eficientizare a acesteia printr-o proiectare atat a sistemului de
iluminare a orasului cat si a corpurilor folosite. In plus trebuie reglementat
consumul de lumina al institutiilor publice si private de orice tip.
Cantitatea excesiva de lumina pare a avea un efect si mai suparator in
timpul noptii care poate juca acum chiar rol de zi in marile orase (putem
spune ca avem zile de 24 de ore). Acest lucru are un efect direct asupre
metabolismului atat al nostru cat si al celorlalte vietuitoare.

Pe plan mondial o serie intreaga de organizatii formate din diverse


grupuri de astronomi, producatori si designeri de corpuri de iluminat,
biologi ecalogisti, oficiali din diferite guverne chiar si oftalmologi incearca
sa sensibilizeze opinia publica privitor la problema poluarii prin lumina.
Scopul urmarit este de fapt de a sesiza guvernele diferitelor tari de a
emite legi care sa potenteze cantitatea de lumina folosita.
In martie 2002 are loc primul mare pas in aceasta directie. Republica
Ceha da prima lege nationala (pe plan mondial) cu privire la poluarea din
lumina. Noua lege defineste „poluarea din lumina” ca orice forma de
iluminare prin lumina artificiala care este dispersata in afara ariei careia ii
este destinata, mai ales daca este directionata deasupra nivelului
orizontului. Conform acestei legi, locuitorii Republicii Cehe sunt obligati sa
ia masuri sa previna orice forma de poluare cu lumina a aerului.

1. By Design: Program Helps create energy-efficient buildings Linda Mack Star Tribune
Published Jan. 6 2003 ENRG06
2. Consult the Green Lights Program implemented by the Environmental Protection Agency
Consult the product requirements as dictated by the EPACT legislation of 1992 Case Studies to
Research: Center for Energy and Environmental Education University of Northern lowa Cedar
Falls, lA Weels Woodburn O’Neil- Body Shop U.S.Headquarters, Wake Forest, NC
3. Czech Republic Enacts World’s First National Light Pollution Law By SPACE.com Staff
posted: 04:50 pm ET 18 March 2002
An EMU Physics and Astronomy Light Pollution Educational Program funded by theMichigan Space
Grant Consortium

1.3.10. Daylighting – performance and design , Gregg Ander, AIA,


1995 – Lumina naturala – performante si proiectare

Lucrarea reprezinta un instrument important pentru


proiectarea arhitecturala ce tine cont de aspectele
legate de lumina naturala.
Este structurata in 3 mari capitole (bazele
iluminatului natural, integraraea (interferarea) cu
iluminatul artificial, instrumente de proiectare a
luminii naturale) la care se adauga un capitol de
studii de caz si un segment interesant de apendice
tehnic. De asemenea putem gasi aici un glosar de

Capitolul al 2-lea cel al integrarii cu iluminatul artificial prezinta un interes


mai scazut pentru lucrarea noastra de documentare desi nu putem

72
observa ca cele mai prestigioase lucrari, in marea lor majoritate, trateaza
si acest aspect.
Capitolele cele mai interesante pentru noi raman 1,2 si 4. In primul capitol
sunt prezentate o serie de factori ce inlluenteaza buna iluminare a
spatiilor; avem si un subcapitol legat de influenta sitului, a
amplasamentului, deci cu referire la aspectele urbane. In continuare sunt
prezentate strategii de proiectare, performante de atins si elementele ce
intra in cadrul proiectarii.
Capitolul 3 contine intrumente de determinare si proiectare in care sunt
prezentate defalcat, pe metoda avantaje, dezavantaje, descrierea
metodelor. Distingem in special metoda calculelor manuale, cea asistata
de computer modelarea fizica, etc. Capitolul este extrem de interesant
prin seria de aplicatii si exemplificari practice rezolvate.
Ultimul capitol prezinta exemple de programe (comert, birouri,
administarative si industriale) si raspunsul lor la necesitatile de lumina
naturala.
Apendicele tehnic structurat in I 7 parti contine date prezentate sub forma
de diagrame tabele de valor, date climatice, harti, etc ce sunt absolut
necesare pentru rezolvarea determinarilor facute cu una din metodele de
la capitollele anterioare.
Utila este si sectiune de glosar de termeni ca si bibliografia.

1.3.11 Daylighting in architecture – a europeean reference book


1993 – Lumina naturala – cartea europeana de referinta

Editata de Comisia Comunitatii Europeene Directia


Generala a XII-a pentru Cercetare Stiintifica si
Dezvoltare, redactata de un prestigios colectiv de
specialisti in domeniu din Italia, Franta , Spania,
Olanda, Marea Britanie, si Germania, coordonat de A.
Fanchiotti (CIAM, Italia), reprezinta o lucrare de
referinta in domeniu. Structurata in 11 capitole
teoretice si practice, insotita de index, glosar si un
apendice din 8 subcapitole , lucrarea reprezinta un

Astfel in primul capitol sunt prezentate secvente din evolutia conceptelor


legate de lumina naturala in arhitectura, cu mentionarea unor scoli locale
sau a unor programe speciale unde lumina a jucat si joaca un rol
primordial (spatii de expunere spatii de invatamant, etc). In final este
prezentat stadiul cerectarii stintifice europeene in domeniu la data
redactarii lucrarii.
Capitolul al 2-lea prezinta aspectele legate de perceptia umana a luminii
naturale, de nevoile umane in legatura u acest subiect si de posibile
raspunsuri ale spatiilor, suprafetelor si cladirilor la necesarul uman de

73
lumina naturala. Aici intalnim o serie de recomandari utile ce pot sta la
baza fundamentarii unor standarde autohtone.
Capitolul al treilea este de asemenea intersant prin constituirea unui
model pentru institutele specializate in cuantificarea luminii (Institutul de
meteorologie de exemplu) in a furniza categorii de date necesare
proiectantului in procesul de proiectare ce tine cont de lumina naturala
(masuratori pe localitati, algoritmuri de distibutie a luminii pe bolta, etc)
Urmatorul capitol se refera la fotometria materialelor, unde sunt date o
serie de proprietati fotometrice ale materialelor ce pot fi preluate ca atare
de un standard autohton.
Capitolul al 5-lea se ocupa de componenetele iluminatului natural: un
sistem general de clasificare, componenta de baza: fereastra, performante
si tipuri de ferestre, alte cai de patrundere si distributie a luminii in cladiri,
exemplificari.
Capitolul al 6-lea este mai putin interesant pentru subiectul pe care-l
tratan deoarece se refera la iluminatul artificial. Si capitolul al 7-lea se
ocupa de aceasi problema dar din punctul de vedereal managementului si
controlul iluminatului artificial
Urmatorul capitol prezinta inclusiv sub forma fizico-matematica aspecte
legate de modelele de transfer luminos, si de calcul al luminiii.
Capitolul al 9-lea ne indica o serie de metode si instrumente de evaluare a
luminiii si parametrilor ei, inclusiv metode si instrumente de proiectare.
Capitolul penultim se refera la aspectele energetice asociate luminii
naturale si prezinta exemple de analiza. In finalul capitolului se prezinta
directiile de studiu pentru viitor.
Ultimul capitol este rezervat unor cazuri analizate detaliat

Deosbit de important este glosarul unde sunt prezentati principali termeni-


cheie legati de acest domeniu, precum si codurile CEC internationale
aferente
Si apendicele este deoasebit de util deoarece aici sunt dezvoltate cu
exemplificari urmatoarele teme: probabilitatea tipului de cer, instrumente
de masurare a luminii, cantitatea de lumina pe zone geografice, sisteme
de control, instrumente de proiectare, coduri legate de proiectarea
asistata de computer, si altele.

1.3.12. DIRECTIVE EUROPEENE sur les PRODUITS de


CONSTRUCTION – Documents interpretatifs – concernant
l’exigence essentielle nr 3 – HYGIENE, SANTE ET
ENVIRONNNEMENT / Directiva europeeana asupra produselor de
constructii – documente interpretative referitoare la exigenta
esentiala nr 3 – IGIENA, SANATATE SI MEDIU. 30 nov. 1993

In aceste documente europeene problema iluminatului


natural este tratata pe alocuri, destul de sumar, si doar
la nivelul unor exigente cu cararcter general. Iata de
pilda la pagina 109 este emntionat faptul ca anumite
rapoarte ca cel intre suprafata vitrata si suprafata
pardoselii unei locuinte sau a unui spatiu de lucru poate
fi relevant pentru anumite produse de constructie,
cladirile prefabricate de exemplu.

74
DOCUMENTE VIRTUALE

In sit-ul www.eclairage-public.net a fost gasita o prezentare extreme de


reusita a principalelor exigente si criterii de performanta referitoare la
iluminat in general. Din structura studiului rezulta clar disproportia intre
abordarea iluminatului artificial in defavoarea celui natural. Aceasa este
amintit intr-un mic paragraph distinct pe care ne-am permis sa-l traducem
integral deoarece este extreme de relevant:
“Intr-o maniera generala, si intr-una reglementara pentru noile
constructii, lumina naturala, ce intra prin golurile laterale sau prin plafon,
trebuie sa poata fi utilizata pentru iluminarea spatiilor destinate
desfasurarii unor activitati, dar nu exista nici un nivel minimal de
iluminare naturala fixat (de vreo reglementare, nota noastra).
Totusi in practica, lumina naturala este in rare cazuri suficienta
pentru o activitate profesionala.
In constructiile noi “spatiile destinate muncii trebuie sa posede la
inaltimea ochilor goluri transparente cu vedere spre exterior, mai nputin
situate in interiorul spatiilor de munca trebuie sa fie protejate de
radiatiasolara jenanta, fie prin masuri de conceptie a golurilor, fie prin
introducerea de dispozitive de protectie fixes au mobile potrivite.”.

In plus acest studio ne da o serie de lamuriri referitoare la marimile


fotometrice uzuale, la exigentele (4 la numar) esentiale pentru o buna si
corecta luminare, un set de valori franceze si internationale reprezentand
valori normate de nivele de iluminare , aferente unor anume activitati, o
bibliografie consistenta.

75
1.4 CONCLUZII

 De la inceput este necesar sa subliniem numarul extrem de mic al


reglementarilor gasite, si acelea de regula colaterale, tangente
domeniului sau in cel mai bun caz sectionate pe subdomenii foarte
inguste.
 Un alt aspect este faptul ca si acolo unde am reusit sa gasim ceva de
regula acest lucru se reduce doar la aflarea unor titluri sau in cel mai
bun caz al unor rezumate sumare refritoare la acte normative
europeene, internationale sau cu caracter national. Cunoasterea
detaliata este conditionata fara exceptii de achitarea unei taxe ce
variaza ca valoare intre 30-70 euro per norma. In conditiile in care
normele sunt specifice unor “felii” foarte inguste ( de ex specifice unor
programe de arhitectura, specifice unor tipuri de activitai sau
probleme: munca, sanatate, ergonomie, igiena, securitate, etc)
numarul normelor posibile de achizitionat contra cost este destul de
mare. Achizitionarea este hazardata deoarece se bazeaza doar pe indici
evazivi din titlu si intuitia noastra. Este posibil ca intr-o norma
europeana de cca 70 de euro sa nu gasim nici o referire la lumina sau
cel mult 2-3 referiri generale extrem de sumare. Ori atingand acest
subiect, ni se pare mai corecta abordarea prin care la nivel
interministerial intre Romania si UE sa existe un schimb de acte
normative in vederea aderarii noastrea la UE care sa poata fi puse spre
consultarea si analizarea noastra de catre MLPTL intr-o maniera
gratuita. Credem ca este util si pentru minister sa detina aceste
reglementari europeene in schimb nu vedem oportunitatea
achizitionarii acestora de catre colectivul nostru care n-ar trebui sa fie
singurul detinator al acestor documente de un real interes public. In
cazul in care suntem nevoiti sa achizitionam noi aceste acte normative
accesul altor persoane va ramane limitat si contra cost. Mentionam de
asemenea ca organismul roman de standardizare ASRO, scoate un CD
ROM ( pe care l-am si cumparat) in care contra cost, se obtin titlurile
stanadardelor si normelor in vigoare pe teritoriul Romaniei, dar nu si
continutul lor care se poate cumpara, individual sau pe segmente.
Solicitam ministerului o solutie si pentru acest caz.
 Din cauzele de mai sus rezulta faptul ca nu am reusit sa gasim sa
studiem si sa prezentam un document oficial european specific
domeniului dar o alta cauza este totusi saracia mare a acestor
documente ce poate fi explicata prin faptul ca reglementarile apar in
ceea mai mare parte datorita unor presiuni, unor incidente nedorite sau
aparitiei unor fenomene alarmante de exemplu incidenta cazurilor de
cancere de piele in cadul armatei americane din statele de sud-vest sau
in tarile din emisfera sudica, fapt ce a condus la impunerea de masuri
nu neaparat legate de domeniul constructiilor); rare sunt reglementarile
ce apar ca urmarea unei logice urmarite consecvent. In domeniul
nostru Europa nu s-a confruntat cu probleme acute de iluminare
naturala si de aceea putini au reglementat acest lucru. Pentru arhitecti
ghidurile standardele (cu caracter orientativ, lucrarile de sinteza
precum Neufert, reglementarile urbanistice foarte detaliate ca si
disciplina de exercitare a meseriei n-au condus la necesitatea

76
implementarii unor reglementari cu caracter obligatoriu decat acolo
unde s-a dorit in mod expres: este posibil ca in Belgia astfel de
motivatii sa conduca la aparitia unor norme nationale referitoare la
iluminatul natural al cladirilor. Franta de pilda nu are astfel de norme,
desi conditiiile de insorire in nordul acestei tari sunt comparabile cu
cele din Belgia.
 Pe de alta parte existenta unor normative obligatorii stricte pare foarte
improbabila deoarece aplicabilitatea lor este extrem de redusa: sa ne
imaginam o norma ce prevede obligativitatea dinensionarii golurilor in
functie de profunzimea camerelor sau de suprafata pardoselii:
rezultatele ar conduce la anularea meseriei de arhitect.
 In alta ordine de idei din putinul pe care l-am gasit putem concluziona
si faptul ca de cele mei multe ori cand se face referire la iluminat
normele subinteleg iluminatul artificial: acesta este cuantificabil, precis
apt de a fi normat; iluminatul natural este tratat ca un caz particular
prin referiri evazive sau in cel mai bun caz se specifica ca trebuie sa se
aproprie de valorile celui artificial. In toate cazurile gasite iluminatul
este sinonim cu iluminatul artificial, unde nici aici literatura
documentelor oficiale nu este impozanta.
 Colectivul nostru pornind de la cele mai de sus recomanda utilizarea
materialelor pe care le punem la dispozitia specialistilor prin prezenta
documentare spre redactarea cel mult a unui standard ( cu rol cel mult
orientativ) si nu a unei normativ (cu caracter de obligatie).

1.5. METODA SIMPLIFICATA DE EVALUARE A LUMINII NATURALE


INTR-UN PUNCT ANUME- METODA FACTORULUI DE CER

1.5.1. Se construieste dubla proiectie (“masca de umbra”) a


mediului ambiant mai intai pe bolta cereasca apoi pe un plan
orizontal de referinta, in punctul considerat afinnd revelant sau
critic (locul cel mai intunecos prezumat de pilda).
1.5.2. Se utilizeaza pentru constructia mastii de umbre o proiectie
conica la un punct virtual denumit nadir (opusul zenitului)
1.5.3. Se suprapune masca de umbra cu nomograma de 1000 de
puncte ce reprezinta distributia iluminarii boltii.
1.5.4 Se numara punctele de aceasi iluminare de pe bolta
neobturate de proiectia obstacolelor inconjuratoare
1.5.5. Se corecteaza valorile factorului de cer in functie de gradul
de nebulozitat si de stralucire a boltii, de factorii de reflexie ai
suprafetelor inconjuratoare exterioare si interioare
1.5.6. Se ajusteaza propunerile (amplasarea si dimensiunile
golurilor, retrageri-apropieri fata de vecinatati, necesitatea
deschiderilorunor alte goluri si amplasementul acestora- zenital,
lateral, etc, ) astfel incat prin confruntarea cu necesarul de lumina
exprimat de standarde in functie de tipul de activitate, se decide
daca cantitatea de lumina satisface aceste valori sau este

77
necesara suplimentarea suprafetelor vitrate pana la obtinarea
minimumului necesar.
1.5.7. De regula odata cu determinarea rapida a necesarului de
lumina se studiaza si regimul de insorire al punctului ales (a se
vedea metoda simplificata de control solar)

Exemplu de masca de umbra realizata


fotografic ( se mai poate realiza prin
constructie grafica, sau prin simulare
CAD)

Suprapunerea mastii de umbra cu


nomograma de puncte

78
CAPITOLUL 2: CONTROLUL SOLAR 2

2.1 DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER


OFICIAL – legi, norme , recomandari

SINTEZA CERCETARILOR

2.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA

SINTEZA CERCETARILOR

2.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE (stiintifice si


tehnice) DIVERSE

2.3.1 Analiza unor exemple arhitetecturale

2.3.2 Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice


pentru control solar si conservarea energiei

2.3.3 Skylight-ul australian intrece toate standardele

2.3.4 SOLAR CONTROL & SHADING DEVICES ( CONTROL SOLAR SI


DISPOZITIVE DE UMBRIRE) Olgyay&Olgyay, 1957 –
metode de determinare a insoririi si a dispozitivelor de
control solar.

2.4 CONCLUZII

2.5 METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A INSORIRII INTR-


UN PUNCT DAT

79
2.1 DOCUMENTE EUROPEENE SI INTERNATIONALE CU CARACTER
OFICIAL – legi, norme , recomandari

SINTEZA CERCETARILOR

D omeniul protectiei solare este extrem de sarac in acte normative care


sa reglementeze acest aspect, fiind probabil lasat la latitudinea
profesinistilor practicanti si al producatorilor de dispozitive de control
solar.
Am regasit totusi anumite indicatii sumare in anumite coduri speciale
(Coduri ale munncii, sanatatii) referitoare la protectia oamenilor fata de
efectele nocive ale soarelui: orbire, supraincalzirea spatiilor interioare
(efectul de sera), aparitia cancerelor cutanate si a altor manifestari
patologice legate de radiatia solara.

S-a gasit totusi titlul unui proiect de norma si anume

PR NF EN 13363 Decembrie 2002 Dispozitive de protectie solara


2002 combinate vitrajelor – calculul factorului de transmisie
solara si luminoasa partea 2 – metoda de referinta
cost: 40.25 euro

Asa cum se vede proiectul de norma este destinata mai ales producatorilor
de dispozitive de control solar, si mai putin proiectantilor.
Tot in categoria de adresabilitate catre producatori putem include si alte
norme aratate la capitolul de iluminare, referitoare la calitatile vitrajelor si
care pentru anumite aspecte pot fi incluse si in acest capitol:
NF EN ISO Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de
9488-2000 clasare P150-105, norma omologata, costa 71.60 euro

ISO 9050-1990 Februarie 1990 Sticla in constructii – determinarea


transmisiei luminoase a transmisiei solare directe a
transmisiei totale a energiei solare a transmisiei razelor
ultraviolete si a factorilor derivati ai vitrajelor; norma
internationala; costa 46 euro

ISO 9488-1999 Octombrie 1999 Energie solara – vocabular; norma


internationala costa 124 euro

ISO 6243-1997 Iulie 1997, Date climatice pentru conceptia


cladirilor – sistemul simbolurilor propuse; norma
internationala, costa 72 euro

NF EN ISO Ianuarie 2000 Energie solara- vocabular, indice de


9488-2000 clasare P150-105, norma omologata, costa 71.60 euro

NF EN 410 Noiembrie 1999 Sticla in constructii – determinarea


caracteristicilor luminoase si solare ale vitrajelor, indice
de clasare P78-457

80
Este probabil ca alte referiri sa se gaseasca in alte acte normative
refritoare la programe de arhitectura , la fatade (inclusiv in cadrul
normativelor termice, acustice, de ventilare, de securitate a fatadelor) sau
in cadrul unor normative referitoare la igiena si securitatea muncii, sau in
domeniul sanatatii. Din pacate atata timp cat ele ne sunt inaccesibile
financiar, nu putem decat sa facem supozitii.

Mentionam ca acelasi tip de cautare ca si la capitolul precedennt a fost


efectuat pentru aceasta sectiune si ca materialele obtinute sunt mai
degraba clasificabile in sectiunea documentelor profesionale, dar cele mai
multe au un grad mare de apartenennta la sfera comerciala (prospecte,
reclame, dispozitive, etc.)

81
2.2 REGLEMENTARI DIN ROMANIA

SINTEZA CERCETARILOR

N u au fost gasite reglementari romanesti in domeniu, si poate datorita


neglijarii la noi a acestui aspect fie si datorita patrunderii fatadelor
integral vitrate la o data destul de recenta (dupa1990), loc unde se
manifesta cu acuitate problemele controlului solar. In plus se remarca si o
prezenta slaba a producatorilor de dispoziteive pe piata romaneasca ce
denota faptul ca Romania se afla abia la inceput de drum.

82
2.3 CULEGERE DE DOCUMENTE PROFESIONALE

DOCUMENTE PUBLICATE

2.3.1 Analiza unor exemple arhitetecturale

2.3.2 Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru


control solar si conservarea energiei

2.3.3 Skylight-ul australian intrece toate standardele

2.3.4 Solar Control & Shading Devices ( Control solar si dispozitive de


umbrire) Olgyay&Olgyay, 1957 – metode de determinare a insoririi si a
dispozitivelor de control solar.

DOCUMENTE VIRTUALE

2.3.1 Analiza unor exemple arhitecturale

Elemente pentru controlul luminii:


1. Pentru eficientizarea luminii naturale adancimea si culoarea
pervazului, umbrirea, etanseizarea cat si plasarea acestora pe
fatada sunt importante. De asemenea amplasarea constructiei fata
de punctele cardinale, culoarea si textura finisajelor interioare pot
influenta dispersia luminii intr-o cladire.
2. Controlul iluminarii artificiale, se refera in special la eficientizarea
consumului prin senzori de prezenta

Managmentul energetic: identificarea pierderilor (camere neocupate


dar iluminate artificial) si corectarea acestora prin instalarea de senzori de
prezenta, colectarea energiei solare cu cellule fotovoltaice si rezervoare
de apa calda.

Exemple – analiza unor cladiri:

In birourile WRI exista o combinatie de lumina naturala si


tehnologii de iluminare artificiala care sunt eficiente atat din punct de
vedere al consumului cat si al numarului de luxeni si confortul in
exploatare prin ferestre ample cu sticla clara, plansee reflectante, lampi
fluorescente de calitate superioara si cu o durata de viata si folosirea la
semnalele luminoase ale cladirii a unor leduri de 5W cu o durata de viata
de pana la 500 de ani. In fiecare birou lampile sunt conectate la

83
computerul ocupantului biroului fapt ce ii permite sa controleze iluminarea
dupa necesitatile personale.
Cladirea National Audubon Society a fost proiectata sa consume
cu pana la 62% mai putina energie conventionala, lucru care scuteste
annual 10.000$.
Cand cladirile de birouri consuma aproximativ 2,4w pe metro patrat,
cladirea Audubon consuma 0,6-0,7. Folosirea de filtre in sistemul de
ventilatie pentru reducerea emisiei de gaze nocive in admosfera. Acestea
sunt numai cateva exemple cum o cladire de birouri poate fi ecologica.
Impozantul pod din Rotterdam, orasul cu cel mai mare port din
Europa, a fost subiectul admiratiei inca din 1997. lumina a jucat un rol
essential pentru designul constructiei. Arhitectul a ales lumina de culoare
albastra, culoare ce face ca podul sa dispara in lumina puternica.
Iluminarea podului noaptea este produsa de doar 86 lumini BEGA 8373 si
8374, cu un flux luminos de aproximativ 2,5 milioane lumeni.
Tate Gallery din Londra a fost fondata ca anexa a Muzeului
National Gallery in anul 1897. lumina soarelui, lumina artificiala, aer
conditionat si alte echipamente sunt unificate unitary astfel incat sa
creeze un interior armonios. Iluminarea salilor de expunere obisnuite este
realizata atat prin folosirea luminii soarelui cat si a celei artificiale.
Protectia impotriva luminii directe a soarelui este rezolvata prin
folosirea perdelelor. Lumina soft, uniforma garanteaza un ambient idilic.
Ciudad de las Artes Y de las Ciencias in Valencia, apa este
pentru cladire un element pe care Calatrava l-a folosit urmarindu-I
nenumaratele valente. Apa ocupa aici, mari suprafete si se intinde pana in
imediata vecinatate a cladirii. Nu numai ca reflecta vecinatatile, dar
reflecta razele soareluiincidente pe fatada. Jocul de lumina si umbra da o
textura speciala cladirii – impresii care sunt accentuate noaptea prin
intermediul luminii artificiale.

1. www.buildinggreen.com
US Green Council`s LEED Rating System
Pacific Gas and Electric Company Resources
Pacific Gas and Electric Energy Center
Santa Clara Valley Urban Runoff Pollution Prevention Program
Green Building Information Center
http://www.greenconcepts.com
Sustainable Architecture Building and Culture
Sustainable Building Sourcebook
Your Home Planet:Environment Building and Green Building
Construction
US Department of Energy: Solar Building Information
North Carolina Solar Energy Center
2. Education Department Audubon House Video National Audubon
Society 700 Broadway, New York, NY 10003
E-mail: education@audubon.org

Analiza unor criterii de baza

84
Luminarea potrivita

Lumina suficienta: este aceea care ne permite sa vedem detaliile


obiectelor si imprejurimilor fara efort
Distributia egala: este necesara lumina de aceeasi intensitate pe
toata aria de lucru
Evitarea luminii orbitoare: care da un contrast excesiv ce cauzeaza
disconfort visual
Fara intermitente: ce predispune ochiul la effort: lumina trebuie sa
fie continua.

Intensificarea iluminarii naturale

Pozitia casei: pe axa nord-sud determina o iluminare uniforma


Ferestrele: ideal ear trebui sa fie 10% din suprafata pardoselii
Culorile: deschise dau senzatia de marirea spatiului

Iluminarea artificiala

Constructiile agglomerate impiedica iluminarea naturala. Din motive


de intimidate golurile s-au micsorat, se folosesc draperii si iluminare
artificiala de diferite intensitati si culori, chiar si in timpul zilei.
Tubul fluorescent: emite lumina rece, este efficient si consuma
putin, simuland lumina naturala

Lumina de care avem nevoie

Ochiulo este un organ adaptabil, avand capacitatea sa traca de la lumina


lunii da 0,1 lux la lumina soarelui de 100,000 lux

2.3.2 Controlul Solar

Criteriile de proiectare a panourilor de geam prismatice pentru


control solar si conservarea energiei

Introducere

Aplicabilitatea panourilor de geam prismatice in controlul solar pe timpul


verii, in vederea iluminarii naturale si a conservarii energiei a fost descrisa
in publicatii si aplicatii brevetate.
Studiul de fata prezinta doar modulele de vitrare cu un singur panou de
geam prismatic. Aceste module nu asigura o buna vedere dar expune
toate celelalte proprietati avantajoase si sunt usor de fabricat.

Proiectarea si baza teoretica

Panourile de geam prismatice au suprafata interioara plana si neteda, cea


exterioara prezinta nervure paralele prismatice cu sectiune transversala
triunghiulara si sunt potrivite pentru ferestrele verticale.

85
Controlul calitatii

Algoritm pentru controlul calitatii


Exista un algoritm utilizat pentru a determina daca valoarea unei conditii
are sens sau nu.
Modelul iradiatiei globale pe cer liber

1. Rigollier C., Bauer O., Wald L. , 2000. On the clear sky model of the $th
European Solar Radiation Atlas with respect to the Heliosat method. Solar
Energy, 68(1), 33-48.

2.3.3“Skylight-ul” Australian intrece toate standardele

Noile teste efectuate asupra iluminatulti international si de


eficacitate energetica demonstreaza ca “solatube compact tubular
skylight” cu usurinta intrec toate ferestrele traditionale de dimensiuni mult
mai mari.

Experimentele conduse de catre American Energy Efficiency au


dedus ca Solatube skylight retin aproximativ 80% din caldura in cladire,
emit 75% mai putina caldura solara si asigura 23% mai mult ore lux in
comparative cu ferestrele standard.

Experimentul independent comisionat de catre Solatube arata ca


designul inovativ Australian tubular skylight – care acum se vinde peste
tot in lume – ofera acum performante care exceed standardele de testare
australiene.

“Decat sa fie o preocupare pentru Solatube noile standarde vor fi un


atu pentru noi pentru ca produsele noastre au effect pozitiv asupra
bilantului energetic al locuintei sau cladirii”a spus McCallum.
Solatube care este specializata in iluminare naturala si
siteme de ventilare are un process de producere unic ingloband
injectarea si sculptarea componentelor care-l ajuta sa asigure un
sistem de lumina naturala care reduce pierderea si acumularea de
caldura.
“Prin producerea Solatube-ului si difuzorului utilizand o formula
secreta rezistenta la uv si care asigura ca produsul nostrum opreste
transferal de caldura noi am fost capabili sa obtinem rezultate de eficienta
energetica neobisnuite pana acum in domeniulo nostru” a zis McCallum.
Solatube a fost primul in Australia care a produs reflectoare
compacte tubulare care sunt acum vandute in intreaga lume inclusive in
US, Japonia si Africa de Sud. Din introducerea lor pe piata in 1993 Solatube
a castigat premiul Housing Association New Australian Design

86
Award. Avand un mare success produsul initial a crescut in intreaga
familie cu solutii pentru locuinta si spatii comerciale.

2.3.4. SOLAR CONTROL & SHADING DEVICES ( CONTROL SOLAR SI


DISPOZITIVE DE UMBRIRE) Olgyay&Olgyay, 1957 – metode de
determinare a insoririi si a dispozitivelor de control solar.

Lucrare de referinta pentru controlul insoririi. Sta la baza metodei


factorului de cer ca si cea a metodei rapide de evaluare a controlului solar.

Desi scrisa in 1957 continutul sau ramane perfect valabil si azi, nefiind
alterat de alte conceptii sau perfectionari semnificative ale metodei. Este
cea mai citata lucrare in site-urile specifice educative de pe internet (a se
vedea cursul de fizica constructiilor al universitatii din Perth Australia –
www.fridge.edu.au)

Pe langa capitolul introductiv in care sunt schitate principiile metodei de


control al insoririi, in capitolul urmator sunt detaliate considerente tehnice
ce stau la baza metodei de evaluare si investigare. Astfel sunt enumerate
conditiile bioclimateice miscarea aparenta a soarelui pe bolta, insorire si
umbrire, modelare si masuraturi, metode grafice de determinare a
traiectoriei soarelui pe bolta in tot timpul anului, obstacolele pe bolta
cereasca- masca de umbra, factorul de cer si nomograma de puncte,
aspectele energetice ale insoririi, relatia cu caldura, dispozitive de
protectie si control. Capitolul al 3-lea prezinta o descriere sumara a
metodei propuse si o serie de exemple si termeni utilizati (glosar).
In final lucrarea prezinta o colectie bogata de exemplificari.

2.3 CONCLUZII

In acest capitol reglementarea este mai saraca decat la iluminatul natural.


Principalele normative se refera la aspecte legate de produse si realizarea
lor (parasolare, fatade speciale vitrate). Documentele profesionale
teoretice ne dau pe langa o serie de metode extrem de laborioase,
stiintifice de evaluare a pozitiei soarelui pe bolta de evaluarea cantitatii de
lumina incidenta si a metodelor de contracarare a efectelor nocive ale
radiatiei solare. Exista si metode simplificate (de felul celor pe care le
practicam cu studentii UAUIM ) ce pot controla efectele nedorite ale
soarelui. Taote au un caracter orientativ si nu obligatoriu. In plus legislatia
autohtona este destul de straina de aspectele controlului solar. Nici aici nu
recomandam demararea cercetarii in vederea intocmirii unei norme ci mai
degraba a unui standard care sa ghideze proiectantii in abordarea acestei
probleme.

87
2.4 METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A INSORIRII INTR-
UN PUNCT DAT

2.4.1 Se construieste masca de umbra pentru punctul studiat, utilizandu-


se o dubla proiectie a obstacolelor ced obtureaza bolta mai intai pe
suprafata acesteia si apoi pe un plan orizontal ce trce prin punctul
de observatie. Se pot substitui aceste constructii grafice cu fotografii
realizate cu obiective grand angulare sau prin mijloace de simulare
CAD)
2.4.2 Se suprapune masca de umbra peste diagrama solara de proiectie
ce reprezinta traiectoria soarelui pe bolta in tot timpul anului.
Aceasta poate fi furnizata de institute specializate sau se poate
construi, ea fiind aceasi pentru puncte de aceasi latitudine,
indiferent de longitudine.
2.4.3 Pe diagrama solara se pot evidentia si alti parametrii: supraincalzire
estivala, inghet hibernal, perioade de nebulozitate determinate
statistic, etc.
2.4.4 Se poate suprapune si nomograma de puncte determinandu-se
astfel si cantiatate de lumina in acel punct
2.4.5 Se poate determina stfel prin suprapunerea acestor instrumente
regimul de insorire in tot timpul anului, umbrele purtate, cantitatea
de energie (aport solar de exemplu pe timpul iernii) incidenta in acel
punct
2.4.6 Se pot astfel prevede dispozitivele de protectie contra insoririi
excesive (parasolare) atat ca conformare spatiala, cat si ca gabarite
si amplasare. Se vor evidentia astfel solutiile ce permit un control
selectiv al insoririi (umbrire eficienta in sezonul supraincalzit, aport
solar hibernal, aport de lumina difuza din zona zenitala a boltii, etc)
2.4.7 Metoda surprinde cu destula precizie insorirea pe durata intregii zile
(subampartita pe ore) tot timpul anului, “dintr-o privire” ; are
dezavantajul ca necesita un efort din partea proiectantului in
acomodarea cu proiectiile sferice, destul de neobisnuite la inceput
pentru marea majoritate a arhitectilor. Totusi prin exersarea ei in
cadrul UAUIM Bucurest, generatiile de viitori arhitecti se vor decurca
cu mai mare usurinta decat generatiile actuale.

88
3
2.5 CAPITOLUL 3: ANEXA

3.1 FOI DE TRIMITERE IN ANCHETA

3.1.1 INSPECTORATUL DE PROTECTIE A MEDIULUI

3.1.2 PRODOMUS S.A.

3.1.3 URBAN PROIECT

3.1.4 INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA

3.1.5 I.P.C.T SA BUCURESTI

3.2 RASPUNSURILE ANCHETEI

3.2.1. URBAN PROIECT BUCURESTI

3.2.2 MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI, INSTITUTUL DE SANATATE


PUBLICA BUCURESTI

3.2.3 PRODOMUS S.A

3.2.4 PROF. UNIV. DR. ING. HORIA ASANACHE

3.3 BIBLIOGRAFIE

3.3.1 DOCUMENTE PUBLICATE

3.3.2 DOCUMENTE VIRTUALE (SITE-URI INTERNET)

89
90
3.3.1 DOCUMENTE PUBLICATE
REVISTE
• xxx DAYLIGHTING IN ARCHITECTURE, A European Reference Book,
• Edited by N. BAKER, A. FANCHIOTI, K. STEEMERS, James & James,
Brussels and Luxembourg, 1993
• ANDER, D., Gregg, DAYLIGHTING, PERFORMANCE AND DESIGN, Van
Nostrand Reinhold, New York, 1955
• Architectural Lighting Magazine, February 1987, INTRUDUCTION TO
DAYLIGHTING, Norbert M. LECHNER
• Architectural Lighting Magazine, Sptember 1988, DAYLIGHT IN
ATRIUM SPACES, Mojtaba NAVVAB

CARTI
• CHAULIAGUET, Ch., P. BARATCABAL, J. P. BATELIER,
• L’ENERGIE SOLAIRE DANS LE BATIMENT, Eyrolles, Paris, 1978
• LAM, William : Sunlight as a Formgiver for Architecture
• MOORE, F., CONCEPTS AND PRACTICES OF ARCHITECTURAL
DAYLIGHTING, Van Nostrand Reinhold, New York, 1991
• OLGYAY & OLGYAY : Solar control and Shading Devices, Princeton
University Press, New Jersey, 1957
• ROBBINS, Claude L. , DAYLIGHTING (DESIGN AND ANALYSIS), Van
Nostrand Reinhold, New York, 1986
• SZOKOLAY : Solar Energy and Building

BIBLIOGRAFIE GENERALA

REVISTE
• AD (Architectural Design) vol.71, nr. 4, july 2001 : Green
Architecture
• ARCHITECTURE AND ENVIRONMENT BIOCLIMATIC BUILDING DESIGN,
Jones,David Lloyd, Ed Laurence King London 1998
• DESIGN PROFESIONALS AND THE BUILT ENVIRONMENT- an
introduction, Paul Knox,Wiley&Sons 2000
• DETAIL nr. 3/1999 : Sonnenarchitektur
• ENERGY AND ENVIRONMENT IN ARCHITECTURE A technical design
guide.Nick Baker,E&FN Spon 2000
• INCLUSIVE DESIGN DESIGNING AND DEVELOPING ACCESIBLE
ENVIRONMENTS, Rob Imre, Spon Press 2001
• SLESSOR, Catherine, ECO – TECH, SUSTAINABLE ARCHITECTURE AND
HIGH ECOLOGY, Thames and Hudson, London, 1997
• Structure SPACE AND SKIN The work of Nicholas Grimshaw &
Partners. Michael Brawne, Phaidon Press, 1999
• THE MULTILINGUAL DICTIONARY OF ARCHITECTURE AND BUILDING
TERMS . Chris Grech, E&FN,Spon 1998

91
CARTI

• CAMOUS, Roger, Donald WATSON, L’HABITAT BIOCLIMATIQUE,


Quebec, Canada, 1986
• COMPAGNO : Intelligent Glass Facades ;
• CROWTHER : Ecologic Architecture ;
• FULLER, More, ENVIRONMENTAL CONTROL SYSTEMS : HEATING,
COOLING, LIGHTING, McGraw-Hill, New York 1993
• OLGYAY & OLGYAY , Design with Climate ;
• RENNIE, David, Foroutan PARAND, ENVIRONMENTAL DESIGN GUIDE
FOR NATURALLY VENTILATED AND DAYLIT OFFICES, Construction Research
Communications, London 1998
• VALE & VALE : Green Architecture ;
• WATSON and LABS : Climatic Building Design ;

Alte documente oficiale


• I 42-1985 Instructiuni tehnice pentru executarea si exploatarea
instalatiilor de utilizare a energiei solare pentru prepararea apei calde de
consum. Elaborator: INCERC; IPCT
I.C.C.P.D.C. 14/05.03.1985
B.C. Nr.8/1985
• Carlos Suarez: Energy Needs for Sustainable Human Development,
ed. UNDP, New York 1995, pag 18-28
• Catedra de stiinte ingineresti UNESCO- din cadrul Universitatii
POLITEHNICA, Buc., studiul "Promovarea alimentarii cu energie a oraselor
pe baza de resurse regenerabile noi" beneficiar ANSTI, 1999
• Cresterea performantelor instalatiilor electrice prin utilizarea
echipamentelor moderne de protectie a receptoarelor de iluminat si forta,
ing. Rodica Gabreanu
Agentia Nationala pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare (A.N.S.T.I.)

• Ernst Warcel s.a.: Potential and Policy Implications of Energy and


Material Efficiency Improvement, ONU, New York, 1997, pag22-3
• European Commission :Wind Energy, the Facts, Luxembourg 1999,
pag 36
• Gabriel Nastase: Termodinamica sistemelor energo-informationale,
ed Rapano, Buc. 1998
• Gh. Manea: Casele autonome energetic, in ECONOMISTUL nr. 261, 13
ianuarie 1999, pag1,3
• Gh. Manea: Consideratiuni pentru intelegerea, elaborarea si folosirea
strategiei de evolutie a unui sistem economic, in ECONOMISTUL nr. 304,
15 martie 1999
• Gh. Manea: Dimensiuni ale energiei rurale, in ECONOMISTUL nr.94
din 16-17 iunie 1998, pag 8-9
• Gh. Manea: Energetica locuintei, in Revista pentru Informare si
Documentare pentru Constructia de Masini, nr. 19 1999, ed. OIM/ICM pag
1-22

92
• Gh. Manea: Oportunitati pentru o piata a echipamentelor de
valorificare a energiei solare in Romania, lucrare prezentata la Dezbaterea
organizata de GRLE si FEMOPET la 10 oct 1998, Buc
• Ghidul de iluminat interior al comisiei internationale de iluminat
1999
• Ioan Turcu, Gh. Voicu, Cristian Tantareanu: Sisteme de alimentare
din surse regenerabile soare, vant- pentru electrificare rurala in Romania,
in ENERGETICA 47 nr. 6,1999 pag 257-265
• Hisao Kibune, Soichiro Otani: Energy Conservation in Daily Life , in
Energy in Japon, nr.155/1999, pag32-48
• L. Madoui: Chauffe la paille, in Environnement Magazine nr. 1583,
dec 1999 ian 2000, pag 45
• PNUD:Human Development Report 1992, New York 1997, pag.7
• Jose Goldenberg, Thomas Johnson: Energy as an instrument for
socio-economic development, UNDP, New York 1995, pag 10-11
• ONU, Economic and Social Council: Renewable sources of energy
with special emphasis in wind energy, 5 feb 1998 EC 13/1998
• Raport de la Conference de Nations Unies sur les etablissments
humain, Habitat II, Istanbul 3-14 iunie 1996, ed. ONU-CNUEA, 1999
• SOCER-Craiova: Conferinta asupra eficientei energiei, lucrarea
"Energetica locuintei", 1999
• Sisteme de iluminat interior si exterior autori: C. Bianchi, N. Mira, D.
Morodo, A. Georgescu, H. Morodo, editura MATRIX ROM, 1998
• Studiu privind stocarea sezoniera a energiei recuperate din surse
neconventionale pentru alimentarea cu caldura a consumatorilor mici, ing.
Cristina Hurduc
Agentia Nationala pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare (A.N.S.T.I.)
• The City as an organism; East-West European NGO Conference on
Urban Ecology, Copenhagen 1-7 iulie 1996
• The greenhause Effect: The Great Experiment, The Energy
Movement on Danemarca, 1988, Copenhagen pag. 19
• U.N. Conseil Europeanne et Social, ENERGY R.7/Add.1, 1mai 1997
• U.N.Centre for Human Settlements: Energy Efficiency in housing
construction and domestic use in developing countries, Nairobi 1991, pag.
21-29
• Victoria Suta: Activitatile umane si locuinta, in Ecologie Industriala
nr. 10-12, 1998 pag.5, 48-64 ed. OID/ICM

• Bauer O., 1996. Les échanges océan-atmosphère dans l'Atlantique


subtropical nord-est : apports de Meteosat. Thèse de Doctorat, Université
de Nice - Sophia Antipolis, 162 p.
• Beyer H.-G., Costanzo C., Heinemann D., 1996. Modifications of the
Heliosat procedure for irradiance estimates from satellite images. Solar
Energy, 56, 3, p. 207-212.

93
• Cano D., Monget J.-M., Albuisson M., Guillard H., Regas N., Wald L.,
1986. A method for the determination of the global solar radiation from
meteorological satellites data. Solar Energy, 37, 31-39.
• Cano D., 1982. Etude de l’ennuagement par analyse de séquences
d’images de satellite. Application à l’évaluation du rayonnement solaire
global au sol. Thèse de Doctorat, Ecole nationale supérieure des
télécommunications, Paris, France.
• Clear-Sky Model
• Demarcq H., 1985. Applications de la télédétection infrarouge et
visible en océanographie. Etude de la zone de dilution rhodanienne,
observation des zones de production dans le golfe du Lion, et estimation
de l'éclairement solaire global en Méditerranée occidentale. Thèse 3ème
Cycle, Univ. Aix-Marseille II.
• Diabaté L., Wald L., 1995. An attempt to estimate the diffuse
component of solar radiation on horizontal plane from satellite images.
African Journal of Science and Technology, 11, 1, 39-44.
• Diabaté L., 1989. Détermination du rayonnement solaire à l'aide
d'images satellitaires. Thèse de Doctorat en Sciences, Ecole des Mines de
Paris, 272 p.
• Diabaté L., Moussu G., Wald L., 1989. Description of an operational
tool for determining global solar radiation at ground using geostationary
satellite images. Solar Energy, 42, 201-207.
• Diabaté L., Demarcq H., Michaud-Regas N., Wald L., 1988. Estimating
incident solar radiation at the surface from images of the Earth
transmitted by geostationary satellites : the Heliosat Project. International
Journal of Solar Energy, 5, 261-278.
• Heliosat - Computing Solar Radiation using Satellite Images
• Grüter W., Guillard H., Möser W., Monget J.-M., Palz W., Raschke E.,
Reinhardt R.E., Schwarzmann P., Wald L., 1986. Determination of solar
radiation at ground level from images of the earth transmitted by
meteorological satellites, Solar Energy R&D in the European Community,
Series F, vol. 4: Solar radiation data from satellite images, D. Reidel
Publishing Co. for the Commission of the European Communities, 100 pp.
• Obrecht D., 1990. Météorologie solaire et images satellitaires :
cartographie du rayonnement solaire, détermination de l'albédo des sols
et évaluation de l'ennuagement. Thèse de Doctorat en Sciences, Univ.
Nice.
• Michaud-Regas N., 1986. Mise en oeuvre et validation d'une
méthode opérationnelle et automatique pour l'évaluation d'atlas solaires
en Europe à l'aide de mesures satellitaires Meteosat (années 1983, 1984,
1985). Thèse de Doctorat, Univ. Paris VII, Paris, France.
• Moussu G., Diabaté L., Obrecht D., Wald L., 1989. A method for the
mapping of the apparent ground brightness using visible images from
geostationary satellites. International Journal of Remote Sensing, 10, 7,
1207-1225.
• Moussu G., 1988. Définition d'une méthodologie de détection de
phénomènes dynamiques dans une chronique d'images, et son application
à quelques études. Thèse de Doctorat en Sciences, Univ. Nice.

94
• Rigollier C., Bauer O., Wald L., 2000. On the clear sky model of the
4th European Solar Radiation Atlas with respect to the Heliosat method.
Solar Energy, 68(1), 33-48.

• Rigollier C., 2000. Vers un accès à une climatologie du rayonnement


solaire : estimation de l'irradiation globale à partir d'images satellitales.
Thèse de Doctorat en Sciences et Technologies de l'Information et de la
Communication, Université Nice - Sophia Antipolis, 194 p.
• The new method HELIOSAT-II. Report to the European Commission,
April 2001. (plus some figures in Word file). See also the Report to the
European Commission, June 2001.
• Wald L., Wald J.-L., Moussu G., 1992. A technical note on a low-cost
high-quality system for the acquisition and digital processing of images of
WEFAX type provided by meteorological geostationary satellites.
International Journal of Remote Sensing, 13, 5, 911-916.

About the Database HelioClim


• Lefèvre M., Rigollier C., Cros S., Wald L., 2002, Toward a solar
climatological database: the HelioClim project. In Proceedings, EARSeL
Symposium 2002.
• Lefèvre M., Rigollier C., Cros S., Albuisson M., Wald L., 2002, A
shortwave radiation database to support GODAE-related activities.
Proceedings of the International Symposium "En route to GODAE", 13-15
June 2002, Biarritz, France. Published by CNES, Toulouse, France, 2002,
pp. 157-158. Text.

ESRA (European Solar Radiation Atlas) - Other Atlases
• Beyer H.-G., Czeplak G., Terzenbach U., Wald L., 1997. Assessment
of the method used to construct clearness index maps for the new
European solar radiation atlas (ESRA). Solar Energy, 61, 6, 389-397.
• Beyer H. G., Costanzo C., Reise C., 1995. Multiresolution analysis of
satellite-derived irradiance maps - an evaluation of a new tool for the
spatial characterization of hourly irradiance fields. Solar Energy, 55, 1, 9-
20.
• Data Processing - Quality Control - Interpolation
• ESRA: European Solar Radiation Atlas, 2000. Fourth edition, includ.
CD-ROM. Edited by J. Greif, K. Scharmer. Scientific advisors: R. Dogniaux, J.
K. Page. Authors : L. Wald, M. Albuisson, G. Czeplak, B. Bourges, R. Aguiar,
H. Lund, A. Joukoff, U. Terzenbach, H. G. Beyer, E. P. Borisenko. Published
for the Commission of the European Communities by Presses de l'Ecole,
Ecole des Mines de Paris, France, France.
• Geiger M., Diabaté L., Ménard L., Wald L., 2002. A Web service for
controlling the quality of global solar irradiation. Submitted to Solar
Energy, revised version, September 2002.
• Page J., Albuisson M., Wald L., 2001. The European Solar Radiation
Atlas: a valuable digital tool. Solar Energy,71, 81-83.

95
• Solar Radiation Atlas of Africa, 1991. Edited by E. Raschke, R.
Stuhlmann, W. Palz, T. C. Steemers. Published for the Commission of the
European Communities by A. A. Balkema, Rotterdam, 155 p.

Calibration of Meteosat Images


• Lefèvre M., Bauer O., Iehle A., Wald L., 2000. An automatic method
for the calibration of time-series of Meteosat images. International Journal
of Remote Sensing, 21, 5, 1025-1045.
• Rigollier C., Lefèvre M., Blanc Ph., Wald L., 2002. The operational
calibration of images taken in the visible channel of the Meteosat-series of
satellites. To be published by Journal of Atmospheric and Oceanic
Technology.

3.3.2 DOCUMENTE VIRTUALE (SITE-URI INTERNET)

boutique-afnor.fr
legifrance.fr
cenorm.be
mt.ro
cstb.fr
irc.com
interbat.com
batiweb.com
firstsourceonline.net
sweets.com
entablature.com
europa.eu.int/eur-lex/en/com/pdf/2001/en_501PC0226.pdf
day-lighting.com
buiduinggreen.com
greenconcepts.com

96
97