3.

ENERGIA

Energia1 este un concept general, utilizat în diferite contexte în vorbirea

curent¼a, pe care îl înţelegem su…cient de bine, dar pe care nu îl putem de…ni
satisf¼
ac¼
ator. De exemplu, spunem adeseori, atunci când suntem odihniţi şi
suntem capabili s¼ a lucr¼am, c¼
a avem energie, iar atunci când suntem obosiţi şi
nu mai putem face ce ne-am propus, c¼ a suntem lipsiţi de energie. În Fizic¼
a,
energia red¼a capacitatea unui corp de a se mişca sau de a acţiona asupra unui
alt corp, altfel spus, de a efectua lucru mecanic.

3.1 Lucrul mecanic

Atunci când asupra unui corp acţioneaz¼ a o forţ¼

a se spune c¼a aceasta efectueaz¼
a
un lucru mecanic2 asupra corpului dac¼ a îi modi…c¼ a starea de mişcare sau po-
ziţia în spaţiu3 . Pentru a formula de…niţia …zic¼ a adecvat¼a a lucrului mecanic
trebuie cunoscut¼ a forţa care acţioneaz¼
a asupra unui corp, ca şi orientarea
acesteia faţ¼a de direcţia de deplasare a corpului (Fig. 3.1).

Fig. 3.1

Deoarece corpul se deplaseaz¼a pe direcţia d!

s = ! v dt, atunci componenta
!
forţei care poate modi…ca valoarea vitezei corpului este pr!
v F = F cos .
!
Prin urmare, lucrul mecanic elementar produs de forţa F care deplaseaz¼ a
corpul pe distanţa ds este

L = F ds cos :
1
Termenul energie, cu înţelesul s¼ au de azi, a fost folosit pentru prima oar¼a în 1807 de
c¼
atre omul de ştiinţ¼
a englez Thomas Young.
2
Expresia lucru mecanic a fost introdus¼ a în Fizic¼
a de c¼ atre omul de ştiinţ¼
a francez
Gustave Coriolis în 1829.
3
sau îl deformeaz¼ a. Propriet¼
aţile elastice ale corpurilor vor … analizate la cursul de
Oscilaţii şi unde.

ENERGIA 77
În aceast¼a ecuaţie, cu L s-a notat lucrul mecanic elementar4 . Pentru a
indica faptul c¼
a lucrul mecanic este o m¼arime de proces, uneori lucrul mecanic
elementar se noteaz¼ 5
a cu †L . În cele ce urmeaz¼a, pentru simplitatea notaţiei,
se va nota lucrul mecanic elementar cu dL, îns¼ a nu trebuie s¼
a se înţeleag¼
a c¼
a
este vorba despre vreun fel de variaţie, deoarece acest lucru ar … total greşit!
Prin urmare, lucrul mecanic se poate de…ni astfel:

De…niţie: Lucrul mecanic efectuat de o forţ¼a este m¼arimea …zic¼a scalar¼a

numeric egal¼a cu produsul scalar dintre forţ¼a şi deplasare:
!
dL = F d!
s : (3.1)

Din relaţia de de…niţie de mai sus, întrucât este vorba de produsul scalar
! !
F d s = F ds cos , se pot trage urm¼ atoarele concluzii:

1. Dac¼a = 90 , atunci lucrul mecanic este nul, deoarece cos 90 = 0.

Altfel spus, dac¼
a forţa este perpendicular¼
a pe viteza corpului, lucrul
mecanic efectuat de aceasta este nul.

2. Dac¼a < 90 , atunci lucrul mecanic este pozitiv, deoarece cos > 0.
Altfel spus, dac¼
a forţa are o component¼
a în sensul vitezei corpului, lucrul
mecanic efectuat de aceasta este pozitiv. El poart¼ a denumirea de lucru
mecanic motor.

3. Dac¼a > 90 , atunci lucrul mecanic este negativ, deoarece cos < 0.
Altfel spus, dac¼
a forţa are o component¼
a în sens opus vitezei corpului,
lucrul mecanic efectuat de aceasta este negativ. El poart¼ a denumirea
de lucru mecanic rezistent.

Unitatea de m¼
asur¼
a în SI pentru lucrul mecanic este

hLiSI = 1 N m = 1 J

şi poart¼
a numele de joule (se citeşte [d u:l]) în onoarea …zicianului englez
James Prescott Joule (1818–1889) pentru contribuţia sa la studiul energiei
mecanice şi termice. Aceast¼
a unitate de m¼ asur¼a are urm¼
atoarea

De…niţie: Un joule este lucrul mecanic efectuat de o forţ¼a de un newton

care deplaseaz¼a un corp pe distanţa de un metru, pe direcţia şi în sensul
forţei.
4
În aceast¼
a lucrare, lucrul mecanic va … notat peste tot cu L şi nu cu L pentru a evita
orice eventual¼a confuzie între lucrul mecanic şi momentul cinetic.
5
Aceast¼a notaţie este utilizat¼
a mai ales in Termodinamic¼
a.

78 ENERGIA
 În concluzie, dac¼
a deplasarea corpului se face pe o distanţ¼
a …nit¼a, în-
tre orice dou¼a puncte A şi B, atunci lucrul mecanic efectuat de forţa care
acţioneaz¼
a asupra corpului este
ZB ZB
! !
L= dL = F ds:
A A

În acord cu semni…caţia integralei de…nite, în coordonate Fk (s), unde Fk

este componenta forţei paralel¼a cu viteza corpului, lucrul mecanic este aria
subgra…cului funcţiei Fk (Fig. 3.2).

Fig. 3.2

3.2 Puterea şi randamentul unei maşini

3.2.1 Puterea unei maşini

În industrie, decizia achiziţion¼

arii unei maşini nu se face pe baza valorii lu-
crului pe care-l poate efectua acea maşin¼ a, ci pe baza vitezei cu care poate
ea efectua acel lucru mecanic. Aceast¼ a caracteristic¼a a unei maşini, pe baza
c¼
areia se compar¼a maşinile de acelaşi fel între ele, poart¼
a numele de putere.

De…niţie: Puterea este m¼arimea …zic¼a scalar¼a numeric egal¼a cu lucrul efec-
tuat de o forţ¼a în unitatea de timp

dL
P = : (3.2)
dt

Unitatea de m¼
asur¼
a pentru putere în SI este

hP iSI = 1 J=s = 1 W

PUTEREA ŞI RANDAMENTUL UNEI MAŞINI 79

şi poart¼
a numele de watt în onoarea inginerului scoţian James Watt (1736–
1819), pentru contribuţia sa la dezvoltarea motorului cu aburi6 . Aceast¼a
unitate de m¼asur¼
a se de…neşte astfel:

De…niţie: Un watt este puterea unei maşini care efectueaz¼a un lucru mecanic
de un joule în timp de o secund¼a.

Utilizând (3.1), expresia puterii dat¼

a de (3.2) se poate rescrie ca
! !
F ds !
P = =F !
v: (3.3)
dt
La începutul erei industriale, atunci când se achiziţiona o maşin¼ a, decizia se
lua pe baza num¼ arului de cai pe care-i putea ea înlocui de la efectuarea unei
anumite activit¼ aţi. Din acest motiv unitatea de putere care a ap¼ arut atunci
a fost calul-putere (CP). Aceast¼ a unitate de m¼ asur¼
a a puterii înc¼
a se mai
foloseşte şi azi ca unitate tolerat¼
a şi se de…neşte ca

De…niţie: Un cal-putere este puterea unei maşini care poate deplasa un corp
cu greutatea de 75 kgf pe distanţa de un metru în timp de o secund¼a,
pe direcţia şi în sensul forţei.

Prin urmare, 1CP = 75 kg 9,81 m/s2 1 m/s = 736 W.

3.2.2 Randamentul unei maşini

Una dintre caracteristicile de baz¼

a ale unei maşini sau mecanism poart¼ a nu-
mele de randament. Acesta este raportul dintre lucrul mecanic pe care poate
acea maşin¼
a s¼
a-l efectueze, numit lucru util şi lucrul mecanic efectuat asupra
ei, numit lucru consumat
Lu
= : (3.4)
Lc
Din cauza pierderilor inerente, randamentul este o m¼
arime adimensional¼
a sub-
a7 (0 < < 1). Din acest motiv, rezultatul calculului randamentului
unitar¼
se exprim¼a în procente.
6
Cu ajutorul unit¼aţii de m¼
asur¼
a a puterii se exprim¼
a practic unitatea de m¼
asur¼
a a lucrului
mecanic ca …ind kWh sau multiplii acesteia.
7
În cazul ideal, în care nu exist¼a pierderi, randamentul este egal cu unitatea. Aceast¼ a
egalitate poart¼a numele de regula de aur a mecanicii.

80 ENERGIA
3.3 Energia potenţial¼
a

3.3.1 Forţe conservative. Câmp conservativ

Exist¼
a cazuri în care lucrul mecanic efectuat de c¼ atre o forţ¼
a, care deplaseaz¼a
un corp între dou¼a puncte, este acelaşi, indiferent care este drumul urmat de
corp între cele dou¼a puncte sau de viteza corpului. Astfel de forţe poart¼ a
numele de forţe conservative. Forţele care nu sunt conservative poart¼ a nu-
mele de forţe neconservative sau de forţe disipative. Exemplul clasic de forţ¼ a
conservativ¼
a este forţa gravitaţional¼
a, iar de forţ¼
a disipativ¼
a - forţa de frecare.

De…niţie: Forţa conservativ¼a este forţa al c¼arei lucru mecanic nu depinde de

drumul parcurs între dou¼a puncte, ci doar de poziţiile iniţial¼a şi …nal¼a.

Prin contrast cu forţele conservative, lucrul mecanic al forţelor disipative

depinde de drumul parcurs.

Fig. 3.3
Luând în considerare ilustrarea gra…c¼ a din Fig. 3.3, unde sunt reprezen-
tate dou¼a drumuri, (1) şi (2), care leag¼
a cele dou¼
a puncte A şi B între care
este deplasat corpul, de…niţia de mai sus se poate scrie

(LA!B )1 = (LA!B )2 ;

sau, explicit 0 1 0 B 1
ZB Z
! !A !
@ F dr = @ F d!rA : (3.5)
A 1 A 2

De…niţie: Domeniul din spaţiu, în care …ec¼arui punct i se poate asocia punc-
tul de aplicaţie al unei forţe, poart¼a numele de câmp de forţe 8 .
8
Noţiunea de câmp de…nit¼ a mai sus este cea matematic¼
a. Atunci când se va vorbi despre
câmpul gravitaţional se va expune şi conceptul de câmp în sens …zic.

¼
ENERGIA POTENŢIALA 81
De…niţie: Un câmp de forţe se numeşte conservativ dac¼a forţele sunt con-
servative.

Plecând de la ec. (3.5), se poate stabili simplu o proprietate important¼

a
a oric¼
arui câmp conservativ. Astfel, ec. (3.5) conduce la
0 B 1 0 B 1
Z Z
@ ! F d! rA @ ! F d! r A = 0;
A 1 A 2

de unde, schimbând între ele limitele de integrare din paranteza a doua şi,
implicit, semnul din faţa ei,
0 B 1 0 A 1
Z Z
@ ! F d!
!
r A + @ F d! r A = 0:
A 1 B 2

Egalitatea de mai sus spune c¼

a lucrul mecanic efectuat de o forţ¼
a conservativ¼
a
!
pe un drum închis este nul. În cazul general în care câmpul vectorial F nu
este neap¼
arat un câmp de forţe, integrala pe drumul orientat AB (adic¼ a pe
ZB
!
drumul AB, cu sensul de parcurgere de la A la B) F d! r poart¼ a numele
A
!
de circulaţie a vectorului F între punctele A şi B ale câmpului. Prin urmare,
concluzia matematic¼ a la care am ajuns mai sus se exprim¼ a astfel: circulaţia
!
vectorului F pe un contur închis este nul¼a. Aceast¼ a proprietate important¼ a
!
a câmpului conservativ F se scrie în form¼ a compact¼ a desenând un cerc pe
simbolul integralei, a c¼
arui semni…caţie este tocmai drumul sau conturul închis
(C) pe care se face integrarea
I
! !
= F dr =0: (3.6)
(C)

3.3.2 Energia potenţial¼

a

Întrucât lucrul mecanic efectuat de forţele conservative depinde doar de poz-

iţiile iniţial¼
a şi …nal¼
a ale corpului deplasat, se poate de…ni o funcţie de poziţie,
sau, mai general, o funcţie de stare, numit¼ a energie potenţial¼a9 , astfel încât
9
În cazul câmpurilor disipative, energia potenţial¼
a nu se poate de…ni!

82 ENERGIA
lucrul mecanic efectuat de aceste forţe s¼ a …e egal cu diferenţa dintre energiile
potenţiale ale st¼
arilor iniţial¼
a şi …nal¼
a ale corpului deplasat. Mai exact, ener-
a10 într-un punct al câmpului conservativ se de…neşte astfel (v.
gia potenţial¼
Fig. 3.4):

De…niţie: Energia potenţial¼a a unui corp într-un punct A al unui câmp con-
servativ este m¼arimea …zic¼a scalar¼a, numeric egal¼a cu lucrul mecanic
efectuat de forţele câmpului pentru a deplasa corpul din punctul A într-
un punct de referinţ¼a O, arbitrar ales 11 .

Fig. 3.4

În limbaj matematic, de…niţia energiei potenţiale se scrie

ZO
! !
Ep (A) = LA!O F dr : (3.7)
A

Din ec. (3.7) se observ¼ a c¼

a energia potenţial¼
a se m¼
asoar¼
a în SI cu aceeaşi
unitate de m¼
asur¼a ca şi lucrul mecanic

hEp iSI = J:

10
Sintagma - energie potenţial¼a - a fost introdus¼a în 1853 de c¼
atre omul de ştiinţ¼
a scoţian
William Rankine.
11
Dac¼a domeniul în care exist¼
a câmpul de forţe este bine delimitat spaţial (poate … cuprins
într-un volum …nit), atunci punctul de referinţ¼ a se alege ca …ind la distanţ¼
a foarte mare de
acest domeniu, adic¼ a la in…nit. În cazul în care câmpul se manifest¼ a şi la in…nit, atunci
se alege în mod arbitrar un punct de referinţ¼ a, care îns¼a nu poate … la in…nit. Energia
potenţial¼
a a corpului în punctul de referinţ¼ a este considerat¼a ca …ind zero, de unde şi
denumirea punctului de referinţ¼ a de punct de zero al energiei potenţiale.

¼
ENERGIA POTENŢIALA 83
 Urm¼ arind Fig. 3.4, lucrul mecanic efectuat de forţele câmpului conservativ
pentru deplasarea corpului din A în B este

ZB ZO ZB ZO ZO
! ! ! ! ! ! ! ! !
LA!B F dr = F d r + F d r = F d!
r F dr =
A A O A B

= Ep (A) Ep (B) :

Altfel spus,
LA!B = Ep : (3.8)

Concluzie: Lucrul mecanic efectuat asupra unui corp de c¼atre forţele câmpu-
lui conservativ, între dou¼a puncte ale sale, este egal cu variaţia energiei
potenţiale a corpului între cele dou¼a puncte, luat¼a cu semn schimbat.|

Din toat¼ a discuţia de mai sus reiese c¼a se poate determina exact doar
variaţia energiei potenţiale a unui corp într-un câmp conservativ, nu şi va-
loarea absolut¼ a a acesteia, deoarece, aşa cum s-a v¼ azut, energia potenţial¼
a
se poate determina doar pân¼ a la o constant¼a arbitrar¼a. Aceast¼
a constant¼ a
arbitrar¼a nu este altceva decât energia potenţial¼ a calculat¼a în punctul de
referinţ¼
a, a c¼
arei valoare se consider¼
a, prin convenţie, ca …ind egal¼
a cu zero.

Exemplul 3.1: S¼
a se demonstreze c¼
a drumul pe care se mişc¼
a un corp sub acţiunea
unei forţe conservative perpendiculare permanent pe viteza acestuia este o
curb¼
a pe care energia potenţial¼
a a corpului este constant¼
a.
!
a F ?!
Soluţie: Dac¼ v , atunci lucrul mecanic efectuat de forţ¼
a între dou¼
a puncte
oarecare A şi B este

ZB ZB
! ! ! !
LA!B F dr = F v dt = 0:
A A

Cum
LA!B = Ep ;

atunci
Ep (A) = Ep (B) ;

oricare ar … punctele A, respectiv B. Prin urmare, traiectoria corpului este o

curb¼a pe care energia potenţial¼
a a corpul este constant¼
a.

84 ENERGIA
3.3.3 Operatorul nabla. Vectorul gradient

Operatorul nabla (r)

Dac¼ a se cunoaşte energia potenţial¼
a a unui corp a‡at într-un punct al unui
câmp conservativ de forţe, atunci se poate determina expresia forţei care
acţioneaz¼a asupra sa. Pentru aceasta se poate pleca de la ec. (3.8) scris¼
a sub
form¼ a diferenţial¼
a
dL = dEp ;
ţinându-se cont c¼
a
!
dL = F d!
r = Fx dx + Fy dy + Fz dz

şi c¼
a diferenţiala total¼
a a energiei potenţiale este
@Ep @Ep @Ep
dEp = dx + dy + dz:
@x @y @z
Prin urmare, f¼
acând identi…c¼
arile, rezult¼
a
8
>
> @Ep
>
> Fx =
>
> @x
>
>
>
< @Ep
Fy = ;
>
> @y
>
>
>
>
>
> @Ep
>
: Fz =
@z
adic¼
a
! @Ep @Ep @Ep
F = b
x yb zb :
@x @y @z
În mod compact, aceast¼
a expresie a forţei se mai poate scrie astfel
! @ @ @
F = b
x + yb + zb Ep = rEp ; (3.9)
@x @y @z
unde r (nabla sau del) este operatorul lui Hamilton

@ @ @
b
r=x + yb + zb : (3.10)
@x @y @z

Acesta este un operator vectorial diferenţial. Operatorul este o entitate

matematic¼ a care nu are niciun sens dac¼ a este considerat separat. Aplicat
unei funcţii îns¼
a, el o transform¼a într-o alt¼
a funcţie. Prin urmare, un ope-
rator are sens doar dac¼ a acţioneaz¼
a asupra unei funcţii!

¼
ENERGIA POTENŢIALA 85
Exemplul 3.2: Dac¼ a! r este vectorul de poziţie din sistemul cartezian de coordo-
a se calculeze: a) rr; b) r !
nate, s¼ r ; c) r ! r ; d) (!
r r) ! r:
Soluţie:
a)
@r @r @r
b
rr = x + yb + zb :
@x @y @z
Deoarece
@r @ p 2 x x
= x + y2 + z2 = p =
@x @x x2 + y 2 + z 2 r
şi, analog,
@r y
=
@y r
şi
@r z
= ;
@z r
atunci
bx + yby + zbz
x !
r
rr = = = rb:
r r
b)
@ @ @
r !
r = b
x + yb + zb xx + yby + zbz) =
(b
@x @y @z
@x @y @z
= + + =1+1+1=
@x @y @z

= 3:

c)

! @ @ @
r r = b
x + yb + zb xx + yby + zbz) =
(b
@x @y @z

b
x yb zb
@ @ @
= =
@x @y @z
x y z
@z @y @z @x @y @x
b
= x yb + zb =
@y @z @x @z @x @y
!
= 0;

86 ENERGIA
 deoarece coordonatele x, y şi z sunt independente între ele.

d)

@ @ @
(!
r r) !
r = xx + yby + zbz)
(b b
x + yb + zb !
r =
@x @y @z
@ @ @
= x +y +z xx + yby + zbz) =
(b
@x @y @z
@ @ @
= x (b
xx) + y (b
y y) + z (b
z z) =
@x @y @z
@x @y @z
= xb
x + yb
y + zb
z =
@x @y @z

= xb
x + yb
y + zb
z=

= !
r:

Vectorul gradient
Atunci când operatorul nabla acţioneaz¼ a asupra unei funcţii scalare, o trans-
form¼a într-o funcţie vectorial¼
a. Aceast¼
a funcţie vectorial¼
a poart¼a numele de
gradient. Prin urmare, ec (3.9) a…rm¼ a c¼a forţa conservativ¼
a este gradientul,
cu semn schimbat, al energiei potenţiale a corpului în câmpul conservativ
analizat. Ecuaţia (3.9) se mai scrie astfel
!
F = grad Ep :

Din expunerea de mai sus se poate deduce leg¼ atura dintre variaţia in-
…nitezimal¼
a a energiei potenţiale şi gradientul ei:
! !
dEp = dL = F d r = rEp d!
r: (3.11)

De…niţie: Suprafaţa din spaţiu descris¼a de ecuaţia Ep (x; y; z) = const: poar-

t¼a numele de suprafaţ¼a de nivel constant sau de suprafaţ¼a echipotenţial¼a.

În cazul în care corpul se deplaseaz¼a pe o suprafaţ¼

a de nivel constant,
atunci dEp = 0 şi, în acord cu ec. (3.11), rezult¼ a rEp ?d!
a c¼ r : Altfel spus,
forţa este perpendicular¼
a pe suprafaţa de nivel constant.

De…niţie: Curba din spaţiu care are tangent în …ecare punct un vector forţ¼a
se numeşte linie de forţ¼a.

¼
ENERGIA POTENŢIALA 87
 Ţinând cont de aceast¼
a de…niţie, a…rmaţia de mai sus se poate reformula
astfel:

Concluzie: Liniile de forţ¼a sunt perpendiculare pe suprafeţele echipotenţiale.|

În …ne, semni…caţia vectorului gradient se poate formula sub forma ur-

m¼
atoarei teoreme:

Teorem¼ a: Gradientul unui câmp scalar f (x; y; z) este un câmp vectorial a

c¼arui orientare este aceea pentru care creşterea lui f este maxim¼a şi al
c¼arui modul este derivata direcţional¼a a lui f .

Demonstraţie:

În acord cu ec. (3.11), creşterea oric¼

arei funcţii scalare f este

df = jrf j jd! \
r j cos rf; d!
r :

Aceast¼ a creştere este maxim¼ a dac¼

a cos rf; \ d! r = 1, adic¼ a rf kd! r . Prin
urmare, direcţia gradientului este aceea pentru care variaţia funcţiei f este
maxim¼ a. Mai mult, sensul vectorului gradient este dat de sensul creşterii
funcţiei scalare f .12 Dac¼
a orientarea vectorului gradient este dat¼ a de versorul
sb, iar deplasarea se face dup¼ a aceast¼a direcţie, atunci relaţia anterioar¼
a se
poate scrie
df
jrf j = ;
ds
adic¼
a modulul vectorului gradient este derivata funcţiei f dup¼
a direcţia s.
Relaţia de mai sus se poate scrie vectorial astfel

df
rf = sb : (3.12)
ds

De aici se vede c¼ a gradientul unei funcţii scalare reprezint¼

a derivata dup¼
a
direcţia dup¼
a care variaţia funcţiei este maxim¼
a.N

Exemplul 3.3: S¼
a se determine direcţia dup¼ a f = xy 2 z are
a care funcţia scalar¼
viteza de creştere maxim¼
a, precum şi aceast¼
a vitez¼
a de variaţie.
12
În cazul energiei potenţiale, forţa care acţioneaz¼a asupra corpului este orientat¼
a în
sensul sc¼
aderii energiei potenţiale a corpului în acel câmp conservativ.

88 ENERGIA
Soluţie: Gradientul funcţiei f este
@f @f @f
rf b
= x + yb + zb =
@x @y @z

by 2 z + 2b
= x y xyz + zbxy 2 =

= y (b y xz + zbxy) :
xyz + 2b

Prin urmare, viteza maxim¼

a de variaţie a funcţiei este
p
jrf j = jyj y 2 z 2 + 4x2 z 2 + x2 y 2 ;

iar direcţia dup¼

a care viteza de creştere a funcţiei este maxim¼
a

rf xbyz + 2b
y xz + zbxy
sb = = sgn (y) p :
jrf j y z + 4x2 z 2 + x2 y 2
2 2

Operatorul nabla poate acţiona şi asupra unui câmp vectorial oarecare
!
A . Fiind un operator vectorial, aplicarea lui r asupra unui câmp vectorial
se poate face în dou¼ a moduri, ţinând cont de cele dou¼ a tipuri de înmulţire a
vectorilor (scalar¼
a sau vectorial¼a). În primul caz, rezultatul aplic¼
arii scalare a
operatorului asupra câmpului vectorial are ca rezultat un câmp scalar numit
! !
divergenţ¼a, r A div A , în timp ce în al doilea caz, rezultatul aplic¼ arii
vectoriale a operatorului asupra câmpului vectorial are ca rezultat un câmp
! !
vectorial numit rotor, r A rot A . Dac¼ a despre divergenţ¼
a se va discuta
la câmpul gravitaţional, legat de rotor vom demonstra, în cele ce urmeaz¼ a, o
proprietate foarte important¼ a a analizei vectoriale.

Exemplul 3.4: Dedu expresia gradientului în coordonate cilindrice şi sferice.

Soluţie: Pentru orice câmp scalar f , se poate scrie

df = rf d!
r:

În coordonate cilindrice
@f @f @f
df df (r; '; z) = dr + d' + dz;
@r @' @z
rf = rb (rf )r + '
b (rf )' + zb (rf )z ;
iar vectorul deplasare are expresia

d!
r = rbdr + '
b rd' + zbdz:

¼
ENERGIA POTENŢIALA 89
 Înlocuind toate aceste dezvolt¼
ari în prima relaţie
@f @f @f
dr + d' + dz = (rf )r dr + (rf )' rd' + (rf )z dz;
@r @' @z
de unde, prin identi…care, rezult¼
a
8 @f
>
> (rf )r =
>
> @r
>
>
>
>
< 1 @f
(rf )' = :
>
> r @'
>
>
>
>
>
> @f
: (rf ) =
z
@z
Prin urmare, în coordonate cilindrice, gradientul unei funcţii de câmp f scalar
are expresia
@f 1 @f @f
rf = rb b
+' + zb :
@r r @' @z
În coordonate sferice, procedeul este similar:
@f @f @f
df df (r; ; ') = dR + d + d';
@R @ @'
b (rf ) + b (rf ) + '
rf = R b (rf )' ;
R
iar expreseia vectorului deplasare este (Anexa D)

d! b
r = RdR + bRd + '
b R sin d':
Prin urmare,
@f @f @f
dR + d + d' = (rf )R dR + (rf ) Rd + (rf )' R sin d';
@R @ @'
aşa încât
8 @f
>
> (rf )R =
>
> @R
>
>
>
>
< 1 @f
(rf ) = ;
>
> R@
>
>
>
>
>
> 1 @f
: (rf )
' =
R sin @'
de unde rezult¼
a tocmai expresia gradientului în coordonate sferice:

b @f + b 1 @f + '
rf = R b
1 @f
:
@R R@ R sin @'

90 ENERGIA
Proprietate: Pentru orice câmp scalar f (x; y; z) este valabil¼a egalitatea

!
r (rf ) = 0 :

Demonstraţie:

b
x yb zb

@ @ @
r (rf ) = @x @y @z =

@f @f @f
@x @y @z

@2f @2f @2f @2f

b
=x yb +
@y@z @z@y @x@z @z@x

@2f @2f
+b
z =
@x@y @y@x

!
= 0:

Prin urmare, în acord cu proprietatea demonstrat¼

a mai sus, dac¼
a o forţ¼
a
! !
F este conservativ¼
a, atunci F = rEp şi deci

! !
r F = 0: (3.13)

Altfel spus, un câmp conservativ este irotaţional. Invers, dac¼ a rotorul unui
câmp vectorial este nul (câmpul este irotaţional), atunci câmpul provine dintr-
un gradient al unui câmp scalar, numit potenţial. Acesta este motivul pentru
care câmpurile conservative mai sunt numite şi câmpuri potenţiale.

!
Exemplul 3.5: S¼ a forţa F = yb
a se veri…ce, cu ajutorul ec. (3.13), dac¼ x xb
y
este conservativ¼
a sau nu.

¼
ENERGIA POTENŢIALA 91
Soluţie:

b
x yb zb

! @ @ @
r F = =
@x @y @z

y x 0
@x @y @x @y
b
= x + yb + zb =
@z @z @x @y

= 2b
z:

Prin urmare, câmpul vectorial dat nu este conservativ, ci rotaţional.

3.4 Energia cinetic¼

a

a13 a unui corp este energia lui de mişcare. Ea se de…neşte

Energia cinetic¼
astfel:

De…niţie: Energia cinetic¼a a unui corp a c¼arui vitez¼a este v este lucrul
mecanic necesar pentru scoate corpul din repaus şi a-i imprima viteza
v.

Matematic, la expresia concret¼ a a energiei cinetice se ajunge plecând de

la de…niţia lucrului mecanic, care, scris¼
a elementar, este

! d!v
dL = F d!
s =m d!
s = m!
v d!
v:
dt
Integrând aceast¼
a ecuaţie şi ţinând cont c¼
a

! 1 1
v d!
v = d (!
v !
v ) = d v2 ;
2 2
se obţine
Zv
mv 2
L=m ! v d!
v = :
2
0
13
Expresia energie cinetic¼a a fost introdus¼
a în …zic¼
a de c¼
atre …zicianul irlandez William
Thomson - Lord Kelvin în 1849.

92 ENERGIA
Aceasta este expresia energiei cinetice

mv 2
Ec = : (3.14)
2

Ca şi lucrul mecanic, energia cinetic¼

a se m¼asoar¼
a în joule.
Ţinând cont de expresia impulsului, p = m!
! v , energia cinetic¼
a se mai
poate scrie astfel
p2
Ec = :
2m

3.5 Teorema variaţiei energiei cinetice

În general, dac¼ a forţa care acţioneaz¼

a asupra unui corp îi modi…c¼ a acestuia
starea de mişcare, adic¼ a viteza, atunci şi energia sa cinetic¼ a se modi…c¼ a.
Pentru a a‡a variaţia energiei cinetice a corpului se procedeaz¼ a ca mai sus,
doar c¼ a limitele de variaţie a vitezei nu sunt 0 şi v; ci v1 şi v2 , astfel c¼
a se
obţine
mv22 mv12
Ec = Ec2 Ec1 = =L: (3.15)
2 2
Aceasta este forma matematic¼
a a teoremei variaţiei energiei cinetice a unui
corp. Enunţul ei este

Enunţ: Variaţia energiei cinetice a unui corp este egal¼a cu lucrul mecanic al
rezultantei forţelor care acţioneaz¼a asupra sa în timpul acestei variaţii.

Din ec. (3.15) rezult¼a c¼

a în cazul în care lucrul mecanic este nul, atunci
energia cinetic¼
a se conserv¼
a. Acest lucru se întâmpl¼a dac¼
a rezultanta forţelor
care acţioneaz¼
a asupra corpului este nul¼
a sau este perpendicular¼a pe vitez¼a.

3.6 Legea conserv¼

arii energiei mecanice

Dac¼a forţele care acţioneaz¼

a asupra corpului sunt conservative, atunci, în
acord cu (3.8) şi (3.15) se poate scrie

Ec = Ep ;

TEOREMA VARIAŢIEI ENERGIEI CINETICE 93

sau, explicitând variaţiile

Ec2 Ec1 = Ep1 Ep2 ;

de unde

Ec1 + Ep1 = Ec2 + Ep2 = E : (3.16)

Aceast¼ a ecuaţie arat¼

a c¼
a suma energiilor cinetic¼
a şi potenţial¼
a ale corpului
r¼
amâne constant¼ a în timp, adic¼
a se conserv¼
a. Suma acestor energii poart¼ a
numele de energie mecanic¼a. Ecuaţia (3.16) este tocmai forma matematic¼ aa
legii conserv¼
arii energiei mecanice:

Enunţ: Energia mecanic¼a a unui corp asupra c¼aruia acţioneaz¼a doar forţe
conservative se conserv¼a.

Esenţa acestei legi este transformarea celor dou¼

a tipuri de energie, cinetic¼
a
şi potenţial¼
a, din una în alta, suma lor r¼amânând constant¼ a. Dac¼a îns¼a cel
puţin o forţ¼a care acţioneaz¼a asupra corpului nu este conservativ¼ a, atunci
legea conserv¼ arii energiei mecanice nu se poate aplica. Ce se poate aplica
întotdeauna este teorema variaţiei energiei cinetice, a c¼ arei valabilitate este
general¼a, în cazul ei neexistând restricţii cu privire la natura forţelor care
acţioneaz¼a asupra corpului.

În …nalul acestui capitol trebuie precizat c¼ a rezolvarea problemelor de

mecanic¼a cu ajutorul energiilor este mai uşoar¼
a decât metoda dinamic¼ a, care
implic¼
a scrierea principiului fundamental al dinamicii. Deşi prezint¼ a acest
mare avantaj, metoda energetic¼ a prezint¼
a şi un neajuns: nu poate spune
nimic despre detaliile interacţiunilor. Avantajul acestor detalii îl are doar
metoda dinamic¼ a.

94 ENERGIA