Ce trebuie să ştim despre referendumul pentru familie

Referendumul pentru redefinirea familiei, ce va costa statul român 35 de milioane de

euro, necesită prezenţa la vot a 5,68 milioane cetăţeni pentru a fi validat. Pentru cei
ce nu doresc validarea lui sau îl consideră inutil neparticiparea este modul legitim de
exprimare a opţiunii politice.
La sfârşitul săptămânii are loc referendumul de modificare a Constituţiei României
pentru redefinirea familiei. Toţi cetăţenii români care au împlinit 18 ani (inclusiv în
ziua referendumului) se pot prezenta la vot dacă vor să fie schimbată constituţia.
Excepţie fac cei cu probleme mentale dovedite şi a cei condamnaţi la pierderea
drepturilor electorale. Se poate vota atât în localitatea de domiciliu - la secţiile de
votare unde sunteţi arondaţi, pe baza cărţii de identitate – sau dacă vă aflaţi într-o
altă localitate decât cea în care sunteţi înscrişi în lista electorală vă puteţi exercita
dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând să fiţi înscrişi pe o listă suplimentară
pe baza actului de identitate.
 
Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare desemnează din cadrul biroului un număr de
membri care să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării,
pentru a se efectua votarea.

În cazul românilor din străinătate, aceştia vor vota în cadrul secţiilor de vot din
străinătate. MAE organizează, pentru referendumul pentru familie, 377 secţii de
votare în străinătate, cele mai multe fiind organizate în Italia (58), Spania (47),
Republica Moldova (35). Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota doar
pe baza paşaportului (simplu, electronic sau temporar). În străinătate legea
electorală nu permite votul cu urna specială.
 
Când este validat rezultatul referendumului
 
Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 2
octombrie 2018, este de 18.951.721, din care 18.279.534 de alegători au domiciliul
sau reşedinţa în ţară, inclusiv. Astfel, pentru ca un referendum să fie validat e
nevoie să se îndeplinească, cumulativ, două condiţii, conform art. 5 din Legea
3/2000: prezenţa la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele
electorale permanente, adică 5.685.517 persoane cu drept de vot şi minimum 25%
dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale (4,72 milioane) să îşi exprime valid votul
(adică să voteze „da” sau „nu”). 
 
Exprimarea unei opţiuni politice şi prin neparticipare
 
În condiţiile în care este greu de imaginat ca prima din aceste condiţii să fie
îndeplinită, dar nu şi a doua (adică peste 2 milioane de oameni să-şi anuleze votul),
1
neparticiparea la acest scrutin este singura opţiune pentru cei ce nu doresc ca acest
referendum să treacă. Cei ce consideră acest referendum inutil şi nu doresc
validarea lui, trebuie să ştie că prin participarea la vot, fie că aleg o opţiune (da/nu)
sau aleg să îşi anuleze votul, contribuie direct la atingerea pragului minim de 30%.
 
Şi opţiunea de neparticipare la vot, după cum a admis chiar Curtea Constituţională
după referendumul din 2012, reprezintă un mod legitim de manifestare a unei opinii
politice. „Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea
la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta mai ales în situaţiile în care
legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare”, se arată într-o
hotărâre a instanţei constituţionale.
 
Nu toate Bisericile au îndemnat la participarea la referendum
 
Biserica Ortodoxă Română a cerut enoriaşilor să participe la referendum şi să
voteze „da”, afirmând, într-un comunicat semnat de Patriarhul Daniel, că
participarea este „este un act de mărturisire a credinţei în iubirea lui Dumnezeu
pentru familie” şi „un examen de maturitate spirituală pentru a alege între valori
permanente şi ideologii efemere”. Pe de altă parte, Biserica Evanghelică din
România a susţinut că instituţia căsătoriei nu este contestată şi că nu trebuie
apărată, căsătoria fiind ancorată în Codul Civil.
 
„Majoritatea parlamentară şi Guvernul atrag atenţia asupra unei teme de formă.
Scopul este de a distrage atenţia de la propria corupţie, violarea a justiţiei, a
nepotismului, ostilităţii faţă de UE şi democraţie. Face abuz de buna credinţă a
populaţiei României pentru a se prezenta drept mântuitorii şi salvatorii credincioşiei”,
se arată în apelul Bisericii Evanghelice pe această temă. 
 
Dificultăţi în organizarea referendumului
 
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, numărul total al secţiilor de votare
organizate în ţară este de 18.662. În ultimele zile multe birouri electorale judeţene s-
au confruntat cu numărul mare de cereri de înlocuire venite din partea preşedinţilor
secţiilor de votare desemnaţi. Astfel, peste 350 de preşedinţi de secţii de votare din
judeţele Teleorman şi Dolj anunţau, marţi, Birourile Electorale Judeţene la care sunt
arondati că nu vor putea participa la desfăşurarea referendumului.
 
Experţii electorali sunt persoanele aflate în evidenţa Autorităţii Electorale
Permanente ce pot deveni preşedinţi ai secţiilor de votare. Experţii electorali sunt
persoanele care au absolvit examenul organizat de AEP şi îndeplinesc o serie de
condiţii, precum: nu fac parte dintr-un partid politic şi nu sunt urmăriţi penal, trimişi în
judecată penală sau condamnaţi penal.
 
Referendumul pentru familie, care se va desfăşura pe 6 şi 7 octombrie, vizează
înlocuirea termenului „soţi” cu sintagma „un bărbat şi o femeie” în art. 48, alin. 1 din
Constituţie. Articolul în cauză afirmă că „familia se întemeiază pe căsătoria liber
2
consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a
asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. 
 
CNA elimină interdicţia de a face campanie în zilele de referendum
 
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a modificat, cu trei zile înainte de
procesul de consultare, regulile de desfăşurare a campaniei pentru referendum.
Articolul 8 al Deciziei CNA nr. 441 din 20.09.2018 a fost schimbat, fiind eliminată
interdicţia de a transmite „îndemnuri de a vota sau de a nu vota” în timpul exprimării
votului – respectiv pentru cele două zile destinate votului. Anterior, articolul 8 al
Deciziei interzicea campania electorală exprimată atât prin îndemnul de a vota prin
DA sau NU, cât şi prin îndemnul de a vota sau de a nu vota, începând cu 24 de ore
înainte de ziua votului. 
 
„CNA a încălcat Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la
Veneţia, care cere să fie evitată modificarea regulilor electorale cu mai puţin de un
an înainte de momentul consultării publicului. Comisia de la Veneţia asociază
încălcarea acestei recomandări cu intenţia manipulării consultării publice”, se arată
într-un comunicat al organizaţiei non-guvernamentale ActiveWatch.